MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALECOALA POSTLICEAL SANITAR ,, CAROL DAVILA

BUCURETIPROIECT ABSOLVIRE

DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGICCALIFICAREA PROFESIONAL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC COORONATOR

Prof.nursing: LETIIA MORARIU CANDIDAT TURCUMAN NICOLETA LOREDANA CLASA- III- D

BUCURETI 2014

NGRIJIREA PACIENTULUI CU COXARTROZCUPRINS Argument Capitolul I - Noiuni de anatomie i fiziologie a articulaiei coxo- femurale..7 Capitolul I - Particularitai biomecanice i clinice ale articulaiei coxo femurale...17 Capitolul III - ngrijiri ale pacienilor cu coxartroz 22 A. Date despre boal 3.1.. Definiie.22 3.2. Etiologie..22 3.3. Patogenie.....23 3.4. Simptomatologie.....24 3.5. Semne radiologice...26 3.6. Evoluie si prognostic......27 3.7. Tratament.............27 3.7.1.Msuri igienico-dietetice i educative...............27 3.7.2.Tratament medicamentos..27 3.7.3. Tratament Balneo-fizioterapic..28 3.7.4.Tratament Ortopedico-chirurgical.28 3.8. Educaie pentru sntate......34 B. Studiu de cazuri clinice Studiu de caz 1.........................37 Studiu de caz 2.42 Studiu de caz 3.47 C. Concluzii .52 D. Anexe ..55Capitolul IV Bibliografie selectiv ..60ARGUMENTProvenind din grecescul rheuma, care inseamn, scurgere a umorilor, reumatismul este o denumire generic pentru o serie de afectiuni ale aparatului 1ocomotor (in special ale articulaiilor si ale esuturilor inconjurtoare).

Din punct de vedere istoric boala este cunoscut din antichitate. Hippocrat (sec. V .Hr.) vorbea de artrit. Numele de reumatism i 1-a dat Gallenus (131 - 210 d.Hr.). Abia in sec. al XVI-lea Baillou descrie mai corect acest grup de afeciuni, incluznd ns printre acestea gut i tuberculoz articular.

n concluzie, sub termenul generic de reumatism sunt incluse numeroase boli, care au unele trsturi comune, dar care prezint i numeroase deosebiri.

Clasificarea bolilor reumatismale a creat numeroase dificulti medicinei, deoarece nu exist un criteriu unic dup care s se poata face ordine n varietatea nesfrsit a acestor boli. Cea mai acceptabil clasificare la noi n tar (elaborate de Academia de Stiinte Medicale si Ministerul Sanatatii in 1963) mparte reumatismul, ca boala in doua mari categorii: reumatism articular, care intereseaz articulaiile, si reumatismul nearticular sau abarticular, care priveste esutul conjunctiv

Artrozele reprezinta cea mai frecventa boala articular din intreaga lume. Dintre afeciunile artrozice, coxartroza este deosebit de frecvent. In stadiul actual al cunotiinelor noastre putem admite ca artroza soldului este o degradare articular cu o individualitate definit, caracterizat printr-un dezechilibru morfologic dependent de un dezechilibru funcional.

De-a lungul anilor aceast afeciune a fost cunoscut sub numele de artrit cronic a soldului (coxartrie), artrit deformat, morbus coxae senilis sau juvenilis(n funcie de varst), malum coxae senile, osteoartroza a soldului, artroza hipertrofic sau degenerativ, osteoartritis, artritis sau artrosis deformans, termeni care sunt utilizai nc si astzi i care au ncercat s defineasc ceea ce numim azi coxartroza. Artrozele cuprind o serie de manifestri care au ca substrat anatomic o degenerescen mai mult sau mai puin ntins a esutului mezenchimal. Acest tip lezional-produs n primul rand prin uzur, intereseaz de predilecie articulaiile memberelor inferioare i ale coloanei vertebrele supuse prin funcia lor unei uzuri mai intense.

Artrozele sunt afeciuni neinflamatoare ale articulaiilor mobile, caracterizate prin deteriorarea i abraziunea cartilajului articular precum si prin leziuni hipertrofice ale extremitailor osoase. Monoarticulare, uneori bilaterale, artrozele cresc ca frecven paralel cu varsta; neansotite de semne generale i nici de leziuni extraarticulare, ele se traduc clinic prin dureri, impotena funcional i prin deformri articulare, iar radiologic prin pensarea spaiului articular, osteofitoza subcondral i uneori zone circumscrise de osteoporoz. Avnd in vedere tendina actual de cretere a proporiei subiecilor de vrsta a treia, de mbtrnire a populaiei, este de ateptat o cretere a prevalentei coxartrozelor. De aceea orice contribuie ct de modest, adus n planul modalitailor de tratament i recuperare n aceast boal, poate fi benefic.

Coxartroza: numit i artroza coxo-femural sau artroza oldului, este o afeciune cronic ce reprezint distrugerea progresiv a cartilajului articular de la nivelul oldului. Este o boala cu un debut lent, o evolutie progresiv, continu care duce in final la anchiloz (blocarea) articulaiei soldului, nsoit de dureri foarte mari.

Coxartroza este una dintre cele mai frecvente boli care afecteaz populaia varstnic, cu precadere cea feminin. In final, putem spune c scopul tuturor formelor de tratament este ntreruperea lanului evolutiv patogenic al artrozei pentru crearea condiiilor de regenerare articular. Aciunile terapeutice vizeaz suprimarea durerii i a contracturii musculare, cauze ale limitrii amplitudinii micrilor. Trebuie menionat de la nceput, ca pan n prezent, nici un tratament conservator, ortopedic, fizioterapeutic sau medicamentos, nu are pretenia de a vindeca coxartroz, sau a-i stabiliza evoluia, care inevitabil, va merge spre o agravare pregresiv. Prescripiile igienico-dietetice, sunt indispensabile pentru toate formele, etiologice, de coxartroza, tuturor stadiilor evolutive ale leziunilor, valabile atat pentru pacienii operai ct i pentru recalcitrani. Ele se rezuma la: - evitarea obezitaii; -evitarea oboselii articulare, prin evitarea ortostatismului, a mersului prelungit, a purtrii de greuti. Folosirea bastonului sau a unei crje, este nu numai util, dar si ineleapt; -meninerea unei mobiliti articulare maxime, prin gimnastica zilnic, in decubit, prin folosirea bicicletei i pe ct posibil practicarea notului. Utiliznd metodele i tehnicile de recuperare expuse n lucrarea de fat, bolnavii au ansa ameliorrii evidente a bolii, a reintegrrii in viaa familial, profesional i social. Promovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnavirilor sunt obiective importante n actualul sistem de sntate.

Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sntate s-a ajuns la datoria de a pstra sntatea. Dar existena omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru ngrijirea pacientului a fost i rmne unul din elurile umanitare ale medicinei. Dintre bolile frecvent ntlnite se nscrie i Coxartroza.Am ales aceast tem ngrijirea pacientului cu Coxartroza datorit faptului ca n activitatea practic pe care am desfasurat-o n timpul stagiului clinic n cei trei ani am acordat ngrijiri de Nursing mai multor pacieni care sufereau de aceast boal.

Consecinele i rapiditatea instalrii complicaiilor, precum i tendina frecvent la recidive m-au impresionat, iar empatia fat de pacienii cu aceast afeciune m-a ajutat s neleg mai bine aceast boal, fapt pentru care am ales Coxartroza mi s-a prut potrivit ca subiect al acestei lucrri.CAPITOLUL INOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE AARTICULAIEI COXO- FEMURALEAparatul locomotor este constitutit din sistemul osos si sistemul muscular, ambele asigurand i deplasarea corpului. Organele de legatur dintre capetele osoase se numesc articulaii, forma si structura lor fiind adaptate rolului pe care-1 ndeplinesc n organism:

- de a participa la micrile diferitelor segmente ale corpului;

- de a oferi rezisten la presiune i traciune.

Una dintre cele mai importante articulaii este articulaia coxo-femurala. Este o articulaie mobil i solid, o diartroz, realizat ntre dou suprafee articulare: una sferoid, reprezentat de capul femurului i cavitatea articular, reprezentat de acetabulul coxalului.

Articulaia oldului la om ndeplinete funcii complexe de suport a greutaii corporale, permitnd in acelai timp deplasarea corpului. n formarea articulaiei soldului iau parte doua oase: coxalul (care impreun cu sacrul formeaza bazinul) si femurul (osul coapsei). Ele alctuiesc articulaia oldului sau coxofemural.

Aceast articulaie de tip sinovial prezint suprafee articulare, capsul, ligamente, sinovie, burelet marginal. n osul coxal exist o cavitate denumita cotiloid n care ptrunde capul femurului.

Extremitatea superioar a femurului prezint un cap, capul femural i gtul sau colul, care leag capul femural de corpul osului. ntre capul i corpul femurului se formeaz un unghi deschis care n mod normal masoar 126-130 grade. Orice modificare n deschiderea acestui unghi mreste solicitarea cartilajelor favoriznd astfel dezvoltarea artrozei.

Fig 1. Sistemul ososCavitate cotiloid (acetabulum) Descrierea n cavitatea cotiloida privete nainte, n afar i n jos. Ea este limitat de un rebod ascuit, sprncean cotiloid care prezint trei scobituri. Aceste scobituri corespund punctelor de jonctiune ale celor trei piese osoase care constituie osul coxal: ilionul, pubisul si ischionul.Scobitura anterioara ilio-pubian i cea posterioara ilio-ischio-pubian este larg si profund.

La extremitatea anterioar a spancenei colitoide, n vecintatea suprafeei articulare se afl o mic ridictur numit tubercul precotiloidian de care se fixeaza fasciculele bandeletei suprapubiene (VALLOIS).

Cavitatea cotiloid prezint dou pari distincte: una central de form patrulater (deprimat), rugoas, nearticular numit fundul cavitaii cotiloide i care se continu n jos cu scobitur ischio-pubian, orificiu ovalar la barbai, neregulat, triunghiular la femei.

Osul coxal este un os plat, format din dou lame de esut compact care acoper un strat de esut spongios de grosime variabil. Extremitatea superioar a femurului Extremitatea superioar a femurului este format de un cap articular, un gat, o mare si o mic tuberozitate.

Capul femural (capot femoris) este o suprafat neted ce reprezint doua treimi de sfer de raz de 20-25 milimetri, priveste in sus inuntru si puin nainte. El este circumscris de o linie sinuoas, compus din mai multe curbe din care se disting mai bine una superioar si alta inferioar, a caror concavitate se dirijeaz in afar pentru a reuni anterior si posterior, formand un unghi ascuit deschis in afar. Acestea fac ca suprafat sa se intind inspre col mai mult nainte si napoi dect in sus i jos

Fig 2: articulatia coxofemurala dreaptaGtul femural unete capul cu cele dou tuberoziti. Axa lung a gtului este inclinat fat de axa lung a diafizei femurale cu 125o - 135o, iar unghiul format de ele se numeste unghi de nclinaie.

Marea tuberozitate sau marele trohanter de form patruletar, aplatizat dinapoi nauntru se gsesc situate n prelungirea diafizei femurului. Faa extern a marelui trohanter, convexa, este strabatut de sus n jos i nainte de o escavaie rugoas n form de virgule, foseta digital unde se inser muschiul obturator extern.

Micul trohanter este o apofiz conic situate la unirea colului cu fata intern a corpului femurului. Ea d inserie muchiului psoas iliac.

SUPRAFEE ARTICULARE Acestea sunt de o parte femural, iar de cealalt cavitate cotiloid a osului coxal marit de un fibrocartilaj numit bureletul cotiloidian .

Capul femural este acoperit de un fibrocartilaj mai ingrosat n jumatatea superioar dect n cea inferioar i mai mult n centru dect la periferie. Foseta ligamentului rotund nu prezint cartilaj de acoperire.Cavitatea cotiloid prezint doua pari distince: una articular n form de semilun, ale crei extremiti anterioar i posterioar limiteaz scobitur ischio-pubian.

Bureletul cotiloidal este un fibro cartilaj ce inconjoar cavitatea cotiloid. El are in seciune form de prism triunghiular si prezint o suprafa aderent sau bazal prin care se inser de marginea acetabulului, o suprafat intern, concav, articular, n continuitate cu suprafaa articular a cavitaii cotiloide i o fat extern convex care d inserie capsulei articulare.MIJLOACE DE UNIRESuprafeele articulare sunt meninute n contact prin sinovial, capsula articular ntrita de ligamente i musculatura periarticular. SINOVIALA Imbrac faa profund a capsulei articulare i reflect la inseriile coxale i femurale ale capsulei nconjurand suprafeele articulare. Ea se inser de partea cotiloidinal pe faa extern a bureletului, iar de partea femural, pe poriunea intrarticular a colului ntre inseria capsulei si suprafaa cartilaginoas a capului femural. CAPSULA ARTICULAR Inseria iliac a mansonului capsular se face pe sprancean cotiloid i faa extern a bureletului cotiloidian, iar la nivelul scobiturii ischio-pubiene pe fata extern a ligamentului transvers al acetabulului. -capsula este constituit din doua feluri de fibre:

-fibre longitudinale de la coxal la femur, mai bine evidentiate anterior;

-fibre circulare si anulare care abunda mai ales n partea postero-inferioara i n straturile

profunde ale capsulei.

LIGAMENTE Capsula articular este ntarit nainte, nauntru i napoi prin trei benzi ligamentare cunoscute sub numele de: ligamentul ilio-femural, pubo-femural; ischio- femural.

Ligamentul ilio-fenmural sau ligamentul BERTIN, are forma de evantai care acopera fa anterioar a capsulei articulare i se inser la nivelul osului coxal puin dedesubtul spinei iliace antero inferioare, iar de partea femural pe linia interohanterian, prin doua poriuni bine dinstincte: fasciculul superior ilio-trohanterian i fasciculul inferior ilio-trohanterian.

Ligamentul pubo-femural, situate pe faa inferioar a capsulei se insereaz n sus pe eminent ilio-pectime i pe marginea anterioar a antului subpubian de unde fibrele sale merg n jos, n afar i puin posterior fixandu-se pe partea anterioara a depresiunii pretrohanteriene.

Ligamentul ischio-femural, situat pe faa posterioar a capsulei articulare, porneste de la nivelul guterei subcotiloidiene de unde se indreapt n sus i n afar, oblic, pe faa posterioar a colului i se inser nainte a fosetei digitale a marelui trohanter.

Ligamentul rotund. Considerat ca vestij otogenic al muchilor ambieni, ligamentul rotund se prezint ca o lam fibroas lung de aproximativ 3 cm care se ntinde de la foseta capului femural la scobitura ischio-pubian a osului coxal.ESUTURILE PERIARTICULAREMuchii oldului Descripia anatomic a muchilor ce vin n raport cu articulaia coxo-femural i care acioneaz asupra ei.

Faa anterioar a articulaiei coxo-femurale este n raport cu muchiul psoas iliac (iliopsoas) de care este separat prin una sau dou burse seroase, care adesea comunic cu sinoviala articular.

Alctuit n partea superioar din dou poriuni muchiul psoas, inserat pe faa lateral a ultimei vertebre toracale i a primelor patru vertebre lombare i muchiul iliac inserat n fosa iliac pe care o captuete;cele dou poriuni se unesc i formeaz un corp muscular comun, care trece succesiv prin regiunea lombara i pelvian, iese din bazin prin lacun muscular i ajunge la coapsa unde se inser printr-un tendon comun pe micul trohanter.

Aciune: Dei muchiul pluriarticular, aciunea principal o are asupra articulaiei coxo-femurale. Este cel mai important flexor al coapsei pe bazin.Pe lang aciunea principal de flexor, iliopsoasul mai are o aciune secundar de rotaie extern a coapsei.

Inervaie: Iliopsoasul primete mai multe ramuri scurte din plexul lombar i cateva ramuri din nervul femural L2, L3, L4.

Muchiul drept anterior (Rectus femoris). Are inseria superioar prin tendonul direct la nivelul spinei iliace antero inferioare, iar prin tendonul reflectat pe spnceana cotiloid n partea supero interna. Distal formeaz tendonul cvadricepsului mpreun cu vastul intern (vastus internus) vastul extern (vastus externus) i cruralul (vastus intermedius).

Aciune: Flexor al coapsei pe bazin.

Inervatie: Ramura cvadricepsului din nervul crucal.

Muschiul croitor (Sartotius). Inseria superioar este la nivelul spinei iliace antero superioare de unde merge oblic n jos i nauntru pentru a se insera n jos pe faa intern a extremitaii superioare a tibiei (pes anserinus).

Actiune: Flexor al gambei pe coapsa i flexor abductor i rotator n afara coapsei pe bazin.

Inervaie: Inervat de ramuri ale nervului femural.

Faa superioar a articulaiei coxo femurale este n raport cu muchiul fesier mic (Gluteus minimus). El se insera sub campul osos al fosei iliace externe, situate naintea liniei semicirculare anterioare: de acolo fibrele converg spre un tendon puternic care se inser pe marginea anterioara a marelui trohanter. Intre acest muchi i trohanter se afl o burs seroas.

Aciune: Micul fesier este abductor al coapsei. Contracia izolat a fasciculului anterior produce rotaia intern a coapsei. Contracia fasciculului posterior determin rotaia extern a coapsei.

Inervaie: Ramura a fesierului inferior.

Muchiul fesier mijlociu(Gluteus medius) se inser pe poriunea fosei iliace extern cuprins ntre cele doua linii semicirculare. De aici fibrele sale converg ctre marele trohanter unde printr-un tendon, larg i plat se inser pe creasta oblic a feei externe a marelui trohanter. O bursa seroas separ fesierul mijlociu de mare trohanter.

Aciune: El este un puternic abductor i rotator nauntru. Este stabilizator lateral al oldului. Cnd i ia punct fix pe femur, el ridic bazinu1. Are o mare importana n mers.

Faa posterioar articulaiei coxo-femurale este acoperit de muchii rotatori externi care de sus n jos sunt:

Muchiul piramidal (Piriformis). Muchi alungit, de form triunghiular cu baza n bazin, iar vrful la marele trohanter. El se insera n interiorul bazinului, pe faa anterioar a sacrului, n vecintatea gurilor sacrate (a 2-a, a 3-a si a 4-a), fasciculele musculare merg n afar, ies din bazin prin marea scobitur sciatica i se termin printr-un tendon pe marginea superioar a marelui trohanter.

Aciune: Ca i ceilali muchi, pelvi-trohanterieni, rotete coapsa afar. Daca coapsa este flectat, este un abductor al acesteia. Ca i abductorul intern este un stabilizator al oldului.

Inervaie: Nervul piramidal din plexul sacrat.

Gemenii pelvieni (Muschii Gemelli spinalis si tuberalis) sunt muchi subiri, de forma patrulater care nsoesc poriunea extra pelvina a obturatorului intern. Dupa situaia lor fat de acest tendon unul este superior i altul inferior. Gemenul superior este numit spinal, fiindc se insera pe spina sciatic iar cel inferior numit i tuberal fiindc se insera pe tuberozitatea ischionului. Aciune: Sunt rotatori n afar.

Inervaie: Ramuri din plexul sacrat.

Muchiul obturator intern se inser pe faa intern a membranei obturatoare i pe periferia osoas a gurii obturatoare.

Aciune: Este un puternic rotator n afara coapsei.

Inervaie: E inervat de nervul obturator intern, ramur din plexul sacrat.

Muchiul obturator extern se prinde pe faa extern a cadrului osos al gurii.

Obturatoare, trece pe sub colul femural spre faa posterioar a articulaiei i se termin printr-un tendon n fundul caviti digitale a marelui trohanter.

Aciune: Este ca i precedenii tot un rotator n afar dar datorit poziiei sale sub colul femural este un veritabil coaptor articular, fiind principalul stabilizator inferior al oldului.

Muchiul ptratul crural (Quadratus femoris) pleac de la tuberozitatea ischiatic, merge pe partea posterioar a articulaiei coxo-femurale i se insera n afar pe creasta intertrohanterian.

Aciune: Un puternic rotator n afar coapsei.

Inervaie: Este inervat de o ramura din plexul sacrat. Aceti muchi sunt acoperii de muchiu1 mare fesier.

Faa inferioar a articulaiei coxo-femurale este n raport cu muchiul pectineu (Pectineus) care se insera n sus pe creasta pectineala i pe ligamentul lui COOPER de unde fibrele lui merg n jos n afar i puin napoi i se termin pe creasta pectineal a femurului.

Aciune: Este aductor al coapsei, flexor i rotator n afar.

Inervaie: E inervat de ramuri din nervul crural. Dedesuptul acestui muchi se etajeaza micul adductor, adductorul mijlociu i adductorul mare. Inseriile lor superioare sunt pe ramura ischio-pubian de unde coboar pe faa intern a diafizei femurale.

Aciune: Sunt adductori ai coapsei i foarte slabi rotitori n afar.

Inervaie: Toi adductorii primesc ramuri din nervul obturator (plexul lombar). Faa extern a oldului este acoperit de expansiunea aponevrotic a fasciei lat denumit i bandelata lui MAISSIAT, care pornete de la creasta iliaca, acoper fesierul mijlociu i marele trohanter i coboar pe faa extern a coapsei, spre gamb. n partea anterioar a acestei lame aponevrotice ntr-o dedublare a sa se afl muchiul tensor al fasciei lat care se insera sus pe spina iliaca antero-superioar, iar n jos fibrele sale se confund cu cele ale fasciei lat.

Aciune: Este abductor i flexor al coapsei. Prin conexiunile pe care le are cu fesierul mare, ajut la meninerea poziiei verticale la tendin de cdere nainte. Preia presiunea exercitat asupra trohanterului mpinge capul femural n articulaie devenind stabilizator extern al oldului.

Inervaie: Primete ramuri din gluterul superior. CAPITOLUL IIPARTICULARITI BIOMECANICE I CLINICEALE ARTICULAIEI COXO-FEMURALESpre deosebire de articulaia scapulo-humeral, foarte mobil, articulaia coxo- femural are o mobilitate mai redus, n schimb fiind dotat cu o stabilitate mai mare. Prin centrul geometric al capului femural trec trei axe de micare, foarte importante n locomoie.

- un ax transversal (frontal) n jurul cruia se efectueaz flexia-extensia;

- un ax sagital, care permite abducia-adducia;

- un ax vertical, care permite micarile de rotaie intern i extern.

Axul colului femural este oblic n sus, nauntru i nainte , formnd un 'unghi de nclinaie' de 125' cu axul diafizar i unul de 'declinaie' de 10o-30o (deschis nauntru i nainte ). Diafiza femural se situeaz deci napoi a planului frontal vertical, trecnd prin centrul capului femural i axa condililor.

Cavitatea cotiloid (acetabulara), de form semisferic este acoperit de cartilaj numai pe partea sa periferic, fundul cavitaii neintrnd n contact cu capul femural. Ea este orientat n afar, n jos i nainte , formnd cu orizontala un unghi de 30o- 40o. Acesta face ca partea superioar a cotilului s acopere n faa extern a capului. La nivelul acoperiului cotilului, capul exercit cea mai mare presiune. Capul, colul i diafiza femural formeaz un ansamblu biomecanic caracterizat prin faptul c greutatea corpului, repartizat la nivelul capului femural, nu se transmite direct axului diafizar, ci prin intermediul colului femural, care joaca rol de bra de prghie. De aceea baza colului este supus frecvent la fracturi. Pe sprnceana cotiloidiana se insera un inel fibrocartilaginos, care sporete profunzimea cavitaii cotiloide. Capsula articular, un manson cilindric format din tesut fibros este ntarit prin ligamentele ilio-femurale, pubo-femura1, ischio-femural, rotund. In extensie ligamentele sunt ninse i cooptaia coxo- femural este ferm, n timp ce n flexie ligamntele sunt destinse i capul femural nu mai apare aa d puternic aplicat pe cotil.

Articulaia coxo-femural este supus la o presiune permanent prin tonusul musculaturii periarticulare. S-a demonstrat ca n timpul mersului articulaia coxo- femural sufer o presiune intermitent. Astfel, n timp ce greutatea corpului se sprijin pe un singur picior, mijlocul fesier exercit o puternic presiune, coxo-femural suportnd alternativ o presiune de patru ori mai mare dect greutatea corpului. n coxa - valga, marele trohanter fiind prea apropiat de centrul capului femural, presiunea suportat de capul femural la fiecare pas este de 6-7 ori mai mare dect greutatea corpului. n cazul articulailor sntoase, presiunea se transmite pe ntreg capul femural, fiind bine suportat de cartilaj. Ori de cte ori se produce o hiperpresiune concentrat pe o zona mai restrans a capului, cartilajul se ulcereaza. EXAMENUL CLINIC I FUNCIONAL AL OLDULUI

Examenul clinic al oldului trebuie fcut sistematic i minuios, pentru a putea depista orice anomalie. Mai ntai se efectueaz examenul clinic n ortostatism. n acest caz, se verific poziia reperelor oaselor i a axelor membrului inferior.

-dac spinele iliace antero-superioare sunt situate la aceeai orizontal;

-dac exista o basculare a bazinului ntr-o parte sau alta; -dac este o inegalitate de lungime a membrelor inferioare;

-dac exist atitudini vicioase la nivelu1 oldului, genunchiului, picioarelor.

Studiul bazinului se efectueaz mai ntai cu pacientul stnd pe un taburet, apoi n staiune unipodal. n acest ultim caz trunchiul se nclin de partea piciorului de sprijin cu mijlocul fesier deficitar (semnul Trendelemburg).

EXAMENUL CLINIC DIN POZIIA CULCAT Prin palpare atent se localizeaz sediul durerilor (inghinale, trohanteriene si ischio-trohanteriene).

Coxopatiile pot fi nsoite de iradiaii dureroase posterioare, anterioare, pe genunchi, pe faa intern a coapsei, pe fesierul superior.

Se apreciaza apoi dac durerea este de tip inflamator (durere continu, cu accentuari nocturne i radiere matinal prelungit) sau de tip mecanic (calmat de repaus si accentuate de ortostatism sau mers).

Se masoar lungimea comparativa a membrelor inferioare n raport cu maleola interna, apoi perimetrul coapsei (msurat la 10 cm deasupra bazei rotulei).

Urmeaza palparea esututului subcutanat i masele musculare, notnd grupele hipotone, hipertone, tendina la retracii, existena unor tulburari trofice de origine venoas.

Se efectueaz apoi bilanul articular, msurnd goniometric fiecare micare fundamental. Se calculeaz apoi coeficientul funcional de mobilitate, msurandu-se amplitudinea fiecarei micari i nmulind-o cu coeficienii menionati n tabelul urmator: Flexia 0 - 45o = coeficient 0,6

45 - 90o = coeficient 0,4

Peste 90o = coeficient 0,1

Abducia 0 -15o = coeficient 0,6

15 - 30o = coeficient 0,4

Peste 30o = coeficient 0,1

Rotaia extern 0 - 30o = coeficient 0,3

Peste 30o = coeficient 0,1

Rotaia intern adducia,extensia = coeficient 0,2

Totalul (raportat la 100) reprezint coeficientul funcional al articulaiei, care se masoar nainte i dup recuperarea medico-chirurgical.

n continuare se face bilanul muscular.

Pentru evaluarea flexiei, n care sunt implicai muchii flexori (psoasiliacul, dreptul anterior, croitorul) se aplic contrarezisten pe faa anterioar a coapsei, deasupra genunchiului.Pentru extensie (muchii extensori fiind fesierii, ischio-gambierii) contrarezistena se aplic pe faa posterioar a gambei, n timp ce cu mana cealalt se imobilizeaz bazinul.

n abducie, care e asigurat de fesierul mic i mijlociu i de muchii accesori, se aplic rezisten pe faa extern a genunchiului.n adduie (muchii adductori, ischio-gambierii, marele fesier avnd rolu1 principal) rezistenta se aplic pe faa intern a genunchiului.

Pentru evaluarea rotaiei externe (muchii rotatori fiind fesierii, drept intern i croitorul) rezistena se aplic deasupra gleznei, ca i n rotaia intern (ischio- gambierii, tensorul fasciei lata).

Pentru testarea forei musculare se determin, prin tatonari progressive la instalaia de scripeti, care este greutatea maxim care, atasat la membrul inferior intins, poate fi ridicat de 10 ori.

Examenul clinic funcional se completeaz cu examenul radiografic (coxometria). Parametrii principali care trebuie msurati pe radiografia de faa sunt:

a. Unghiul de nclinaie dintre axa diafizei i axa colului femural (normal: 130o) b. Unghiul de oblicitate al acoperiului cotilului. Se repereaz pe fotografie:

1) locul de unire al acoperiului cu fundul cotilului (T);

2) cel mai extern punct al parii condensate a cotilului (E), apoi se masoar unghiul format de dreapta TE i orizontala care trece prin T (sub 10o)

c. Unghiul de acoperire extern a capului femural de catre cotil. Din centrul capului femural C se ridic o vertical, care face un unghi de peste 25o.

d. Axul cotilului prelungit trebuie sa ating cotilul intern i dedesubtul punctului T.

n displazia coxo-femural impactul cade asupra i n afara punctului T.

e. Arcul cervico-obturator e ntrerupt n cazul displaziilor nsoite de subluxaii. f. Unghiul de declinaie a cotilului femural (ntre axa colului i axa cotililor femurali), normal de 10 - 15o, este mrit n subluxasii sau luxatii i redus n protruzii. CAPITOLUL III NGRIJIRI ALE PACIENILOR CU COXARTROZ A.DATE DESPRE BOAL 3.1. DEFINIIE

Coxartroza denumit i artroz oldului este o artropatie cronic, caracterizat din punct de vedere morfologic prin alterari degenerative ale cartilajului articular, asociate cu leziuni proliferative ale esutului osos subiacent.

Considerat mult vreme ca o boal legat de mbtrnire, de unde i vechea denumire de morbus coxae senilis, astzi, graie lucrrilor experimentale i histologice ale lui Rutishauser i ale colii sale ca i lucrrilor lui Pauwels, se admite ca n coxartroz leziunile sunt expresia adaptrii esutului osos la factorii de presiune excesiv pe care i suport n unele mprejurri articulaia.

Aceasta este ntr-att de adevrat ncat, dac se suprim aceste condiii defavorabile se constat revenirea osului la starea normal.Coxartroza este una dintre cele mai frecvente artroze i n acelai timp, una dintre cele mai grave deoarece afectarea sa duce la deficiene serioase n stabilitatea i mobilitatea bolnavului. Se ntalnete de obicei la vrsta de 50-60 de ani sau chiar la tineri, n caz de malformaie a articulaiei coxofemurale.

nafara denumirii de artroz mai este folosit i termenul de reumatism degenerativ i cel de osteoartrit localizat la articulaia oldului.

3.2. ETIOLOGIE Coxartroza constituie o boala plurietiologica, dar monopatogenica, expresie a degradarii anatomo functionale a soldului. Afectiunea este intalnita la persoane care depasesc varsta de 40 ani iar frecventa ei creste odata cu varsta. Ea intereseaza in mod egal ambele sexe, cu o usoara predominanta la sexul feminin.

Aproape toate clasificarile etiologice ale coxartrozei fac dinstinctia intre formele primare sau idiopatice si forme secundare.

Coxartrozele primare constituie aproximativ jumatate din numarul total si ele debuteaza catre varsta de 60 ani; adesea ele sunt bilaterale, se insotesc de artroze ale altor articulatii, iar radiologic sunt artroze de tip central.

Ele par sa fie cauzate de factori generali, inca putin cunoscuti, care altereaza cartilajul articular, producand leziuni de uzura precoce la nivelul articulatiilor supuse la eforturi maxime.

Coxartrozele secundare sunt acelea la care factorii locali pot sa fie incriminati drept cauze declansatoare ale afectiunii.Dintre coxartrozele secundare cele mai frecvente sunt acelea consecutive alterarilor mecanicii articulare prin tulburari de statica articulara care pot fi datorate:

- malformatiilor congenitale coxofemurale - ex. displazia sau luxatia congenitala de sold, coxa vara sau valga, protruzia acetabulara juvenila.

- deformatiilor coxofemurale castigate - ex. sechelele traumatice ale capului femural sau cotilului dupa fracturi, luxatii, decolare epifizara.

O alta categorie de coxartroze secundare sunt acele care, fara sa fie datorate malformatiilor sau tulburarilor de statica articulara, recunosc totusi cauze locale care au alterat sinoviala sau cartilajul articular, elemente pe care se va dezvolta ulterior artroza. Astfel sunt coxartrozele secundare unei coxite infectioase sau reumatismale, condromatozei soldului, sinovitei traumatice.

3.3.PATOGENIEFunctionalitatea normala a unei articulatii depinde de integritatea morfofunctionala a componentelor sale si de prezenta cantitativ normala a lichidului sinovial care asigura nutritia cartilajului si ungerea articulara.

Nutritia cartilajului este in mod normal foarte precara depinzand, printre altele, de o serie de factori mecanici de frecare si presiune care favorizeaza patrunderea lichidului sinovial in porozitatile cartilajului. Nutritia cartilajului poate deveni deficitara in imobilizarile articulare, precum si in tulburarile de secretie a lichidului sinovial, in particular a acidului hialuronic, de catre celulele sinoviale in porozitatile cartilajului. Perturbarea echilibrului articular in coxartroza poate fi determinata de factori biologici sau mecanici.

Primele modificari decelabile in coxartroza se situeaza la nivelul cartilajului care acopera capul femural si acetabulul.

Procesul de degenerescenta a cartilajului, in zona in care nu suporta greutatea corpului, provoaca o proliferare activa a vaselor subiacente stratului calcifial al cartilajului, pe care il invadeaza si il transforma in tesut osos. Astfel, in zona neportanta a capului femural si a cotilului au loc procese osteogenetice cu formare de osteofiti. In zona care suporta greutatea corpului, cartilajul degenerat se subtiaza pana la disparitie.

Suprafata osoasa neprotejata de cartilaj si supusa unei presiuni enorme se eburnifica, iar sub aceasta zona in grosimea tesutului spongios al capului, apare o densificare osoasa. La acest nivel exista o reactie vasculara accentuata care este responsabila de densificarea si ingrosarea travelor osoase dar care lipseste pe linia de transmitere maxima a presiunii, unde tesutul osos este resorbit si inlocuit cu focare de fibroza si pseudochiste. De aceea, coxartroza apare ca o tulburare vasculara care modifica natura tesuturilor articulare, in special a cartilajului si a osului si se insoteste de dureri si de deformari mari. Zona de condensare osoasa este in mod special responsabila de producerea stimulilor durerosi.

3.4.SIMPTOMATOLOGIESemnele clinice ale coxartrozei sunt durerea la mers, limitarea miscarilor si atitudinea vicioasa a coapsei.

Durerea la mers este simptomul principal. Ea apare dupa o distanta variabila si obliga bolnavul sa se opreasca pentru cateva minute, dupa care reluarea mersului este mai mult sau mai putin usurata. Durerea dispare la repaus.Din cauza durerii mersul este schiopatat, iar mersul pe teren accidentat, urcarea sau coborarea scarilor sunt deosebit de penibile. La scularea din pat sau dupa o perioada mai indelungata de stat pe scaun, primii pasi sunt foarte durerosi, iar dupa ce s-a facut incalzirea articulatiei, durerile scad sau inceteaza total. Sediul durerii variaza: uneori ea este situata la radacina coapsei, pe fata anterioara si se poate sa se intinda pana la genunchi; alteori durerea se gaseste pe fata interna a coapsei in regiunea muschilor adductori. Durerea articulara se explica prin faptul ca suprafetele osoase se preseaza si ,,sefreaca una de alta, cartilajul distrugandu-se astfel se produce o iritatie mecanica ce determina si o inflamatie locala care explica cauza durerii in miscare.

Celelalte semne subiective intalnite in coxartroza sunt inconstante. Astfel bolnavii pot sa perceapa uneori, in cursul unor anumite miscari cracmente in articulatia soldului, iar alteori prezenta unor episoade bruste dar pasagere de blocaj al articulatiei soldului.

Atitudinea vicioasa apare tarziu in evolutia coxartrozei si este datorata, la inceput contracturii musculare datorata incongruentei articulare. Atitudinea vicioasa a soldului este in flexie, adductie si rotatie externa. Astfel flexia coapsei este compensata printr-o hiperlordoza lombara, adductia coapsei printr-o ridicare a bazinului de partea bolnava iar rotatia externa printr-o rotatie cu antepulsia bazinului de partea bolnava. Numai dupa corectarea acestor atitudini de decompensare se v-a aprecia exact amplitudinea atitudinii vicioase a soldului bolnav.

Limitarea miscarilor se manifesta prin jena accentuata pe care o resimte bolnavul cand vrea sa-si incruciseze genunchii sau prin imposibilitatea de a se incalta de partea bolnava ,,semnul pantofului; bolnavul se incalta pe la spate prin flectarea genunchiului.

Limitarea miscarilor pasive este constanta in coxartroza si poate sa fie apreciata prin masurarea unghiurilor.

Flexia coapsei poate sa fie limitata pana la 900 sau chiar mai putin, abductia este considerabil limitata si destul de precoce in raport cu flexia. Rotatia interna si mai putin cea externa, sunt limitate, in comparatie cu acelea ale soldului sanatos.

Dupa un oarecare timp de evolutie a coxartrozei se intalneste in mod constant o hipertrofie a musculaturii coapsei si a fesei care se datoreaza faptului ca suprafetele articulare nu se mai adapteaza perfect una cu cealalta datorate deformarilor extremitatilor osoase prin hipertrofie si osteofitoza.Examenul radiologic pune in evidenta leziunile radiologice ale coxartrozei:

-pensarea spatiului articular care arata uzura cartilajului articular iar in formele incipiente ea poate sa lipseasca

-alterarea structurii osoase consta in procesul de condensare osoasa, de atrofie calcara numit osteoscleroza si rarefierea osoasa uneori geodica.

-osteofitoza consta in formarea unor excrescente osoase numite osteofite care se dezvolta la periferia invelisului cartilaginos si al capului femural.

-modificarea formei capului femural si a cotilului. Capul femural apare turtit datorita unei infundari in zona de sprijin. Cavitatea cotiloida prezinta o inclinare mare ceea ce duce la ovalizarea cotilului.

-examenul de laborator este redus: VSH, leucocitoza sunt in valori normale, uneori acidul uric este crescut. 3.5. SEMNE RADIOLOGIECE Examenul radiologic este foarte edificator pentru coxartroza. El prezinta:

-osteoscleroza marginala, cu ingrosarea sprancenei cotiloide.

-ingustarea spatiului articular

-hipertrofie osoasa.

Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei, a examenului clinic si a celui radiologic. Principala afectiune cu care se face diagnosticul diferentiat este bursita trohanteriana, care are simptome asemanatoare, cu iradierea durerii spre marele fesier, dar nu prezinta limitarea miscarilor in articulatia coxo-femurala. 3.6. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

In baza unor masuri terapeutice adecvate, evolutia coxartrozei este lent progresiva, agravanta. La multi bolnavi aceasta evolutie se poate intinde pe 10 - 15 ani mai mult, la altii insa evolutia poate fi rapid invalidanta, in 1 - 2 ani.

Agravarea coxozelor se exprima in general prin intensificarea durerilor, prin accentuarea impotentei functionale, ca si prin agravarea deformarilor: scurtarea membrului inferior, deformarea bazinului. Dintre toate artrozele, coxoza are caracterul cel mai invalidant si ireversibil, de unde prognosticul rezervat.

3.7. TRATAMENT

Obiectivele tratamentului coxartrozelor sunt:

- combaterea durerilor

- diminuarea redorii si a impotentei functionale

- mentinerea functiei articulare si recastigarea miscarii (partiale, totale)

- micsorarea handicapului.

In tratamentul coxozelor, ca si a celorlalte artroze se folosesc mai multe mijloace:

3.7.1 Masurile igienico-dietetice si educative:

-micsorarea solicitarilor articulatiei coxo-femurale prin evitarea ortostatismului prelungit, a mersului pe scari sau pe teren accidentat;

- dieta echilibrata (hipocalorica in cazul obezilor).

3.7.2 Tratamentul medicamentos: -consta pe de o parte in folosirea unei medicatii antialgice si antiinflamatorii (tratament simptomatic), iar pe de alta parte in folosirea unei medicatii ce isi propune sa influenteze pozitiv insusi fondul evolutiv al bolii (medicamente numite de reumatologii americani Direase Modifying Osteo Arthritis Drugs DMOAD).

3.7.3 Tratament simptomatic - cu actiune de scurta durata- analgetice(paracetamol,tramadol) - antiinflamatoare nesteroidiene(ibufren diclofenac, indometacin, piroxicam

celebrex, movalis, ketoprofen)

-gel-uri si unguente(fastum gel diclofenac)

-cu aciune de lunga durat-corticosteroizi intraarticular - -acid hialuronic3.7.4 Tratamentul balneo-fizioterapic

Are cele mai largi recomandari cu cele mai eficiente rezultate. Pot fi folosite toate formele si metodele de tratament: electroterapie, hidroterapie, termoterapie ca si kinetoterapia. Tratamentul fizical-kinetic al coxartrozei urrnareste implinirea urmatoarelor obiective:

-combaterea durerii;

-asigurarea unei bune stabilitati a soldului;

-asigurarea unor unghiuri de mobilitate functionale si evitarea instalarii atitudinilor vicioase;Pentru combaterea durerii, medicina fizica ofera o gama foarte larga de proceduri, totul este ca ele sa fie cunoscute si aplicate individualizat de la caz la caz in functie de mecanismele patogenetice care stau la baza durerii, stabilirea tipului de reactivitate al bolnavului, pragul lui de sensibilitate la durere etc.

Caldura locala poate fi la fel de utila ca si recele aplicat local sau crioterapia, depinde doar de substratul morfo-patologic caruia ne adresam.

In criza dureroasa se recomanda repausul la pat, medicatie analgetica si decontracturanta, apoi solux albastru urmat de masaje usoare decontracturante, curenti diadinamici (monofazat) fix si perioada lunga. Dupa ameliorarea durerilor si contracturii musculare asociem baile kinetoterapice si dussl subacval. Aplicam cu preponderenta kinetoterapia la pat (gimnastica posturala, exercitii izometrice, mobilizarii active ajutate, flexi-extensii pe plan orizontal si abductie-adductie pe plan orizontal si apoi usor inclinat).

Ceea ce este esential pentru o reducere semnificativa a durerii se leaga de posturarea antalgica. Fie ca lucram cu rece local sau cu cald, aceste tratamente trebuie aplicate in pozitie de decubit (descarcare articulara) cu soldul intr-o flexie lejera sustinuta pasiv prin perne, sac de nisip etc. (relaxarea musculaturii, locul in care nasc stimuli durerosi).Daca exista posibilitatea tratamentului in apa, baia calda generala, baia cu namol, dusul subacval, prin asigurarea conditiilor esentiale (descarcarea articulatiei, relaxare musculara, sedare), calmarea durerilor este mult mai placuta.

O incalzire superificiala se poate obtine in cele mai obisnuite conditii fara a fi nevoie de deplasare la un serviciu de fizioterapie: punga cu sare de bucatarie incalzita, perna electrica.Pentru incalzirea structurilor profunde este neaparat nevoie de aparatura medicala specifica: microunde, unde scurte, ultrasunet.

Utilizarea curentului galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de ionogalvanizare reclama o durata mare de timp (in jur de 30 min.), intensitati relativ mari ale curentului, de aici, respectarea cu mare riguozitate a regulilor de aplicatie pentru a evita aparitia arsurilor chimice care vor compromite tot programul de recuperare. Aceleasi precautii se iau pentru orice aplicatie de curenti de joasa frecventa.

Acolo unde exista aparatura necesara, este de preferat utilizarea curentilor de medie frecventa si a curentilor interferentiali.Formulele de lucru antalgic sau excitomotor vor fi alese si/sau alternate in functie de modul in care abordam durerea (simptomatic sau etiopatogenetic).

Tot cu scop antalgic se foloseste si ultrasunetul a carui actiune este de maxima eficienta asupra manifestarilor algice si inflamatorii periarticulare ce insotesc de obicei coxartroza.Masajul, pe langa efectul antalgic este si miorelaxant sau, daca se doreste, tonifiant, in functie de manevrele utilizate. Fara a intra in toate detaliile tehnicilor de masaj, pot fi utile cateva consideratii practice. Pozitionarea bolnavului este extrem de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna abordare a diferitelor structuri.

Manevrele de masaj depasesc zona soldului coborand spre genunchi si urcand- spre coloana vertebrala lombara si se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat, fascii, tendoane si muschi.

Impotriva redorii articulatre, al doilea element important al deficitului functional a1 bolnavului, kinetoterapia este arma terapeutica de baza care permite recastigarea unor amplitudini functionale. Ca regula generala, sensul miscarii va fi in sens opus tendintei naturale a bolii de limitare a miscarilor.

Asadar, mobilizarea pasiva va insista pe miscarile de extensie, abductie si rotatie interna. Greu de recuperat mobilitatea intr-o articulatie in care deja redoarea s-a instalat. Mobilizarea pasiva insoteste masajul, dupa tractiunea si comprimarea articulatiei. Miscarile pasive se efectueaza in diferite axe si planuri, analitic sau global. Cea mai convenabila pozitie de lucru este decubitul dorsal care avantajeaza toate miscarile, cu exceptia extensiei.

Acolo unde este posibil, pe langa tehnicile manuale de mobilizare articulara, se recurge si la mecanoterapie in special tractiuni mecanice - care permit o durata mai mare de actiune si o dozare perfect cuantificata a fortei externe de actiune.

Refacerea fortei musculare si a echilibrului dintre muschii agonisti si antagonisti, in special a muschilor stabilizatori ai soldului (in plan frontal si in plan sagital) trebuie inceputa cat mai precoce si continuata mereu printr-un program de intretinere a tonusului si fortei musculare, chiar daca s-a ajuns la o forta de contractie normala. Se insista asupra tonifierii urmatorilor muschi:

- fesierul mijlociu - stabilitatea soldului in plan frontal;

- fesierul mare si ischiogambierii - stabilitate in plan sagital si contracararea flexum-ului de sold;

- cvadriceps - pentru a conserva extensia completa de genunchiului;Odata ce aceste obiective au fost atinse, programul de kinetoterapie devine mai mult global, functional, decat analitic, pentru a reintegra articulatia coxo-femurala in schemele normale de miscare, sau cat mai aproape de normal. Un aspect important ce nu trebuie neglijat il constituie invatarea bolnavului ca in timpul miscarilor active sa poata executa, la inceput sub control constient si mai apoi automat, urmatoarele activitati motorii:

-flexia soldului cu pastarea lordozei fiziologice;

-adductia soldului fara participarea patratului lombelor (adica fara ascensiunea hemibazinului);

-rotatie pura, izolata strict in articulatia coxo-femurala, fara a rota intreg bazinul;

La fel ca si pentru bolnavii cu gonartroza, kinetoterapeutul are obligatia sa faca educatia bolnavului privind igiena soldului.

-folosirea obligatorie in timpul mersului a unui baston purtat in mana opusa soldului afectat si mai ales utilizarea lui corecta pentru a se realiza efectiv o descarcare a soldului bolnav;

-evitarea purtarii de greutati;

-evitarea purtarii incaltamintei cu toc inalt;

-efectuarea zilnica a unui program minimal de exercitii fizice de intretinere

musculara si articulara;

-evitarea pastrarii prelungite a unor pozitii antalgice( cu flexia soldului) precum si statul prelungit in fotoliu sau scaune joase;

-pentru odihna se va prefera pozitia de decubit cu gambele usor ridicate deasupra planului patului.

Coxartroza anchilozanta, care este de obicei nedureroasa, va beneficia de un program continuu de kinetoterapie pentru a evita instalarea pozitiilor vicioase.

In cazurile de coxartroza secundara a unor afectiunii medicale (SA, PR, infectii specifice sau nespecifice), tratamentul fizical kinetic nu reprezinta decat o parte a tratamentului complex al afectiunii de fond, are un caracter simptomatic si urmeaza in general, evolutia bolii cauzale.

3.7.5.Tratamentul ortopedico-chirurgical -poate fi precoce sau tardiv

- cel precoce se adreseaza bolnavilor cu coxartroze secundare unor anomalii congenitale, ca displazia subluxanta de sold, carora li se efectueaza osteotomii corectoare.

-cel tardiv se adreseaza bolnavilor cu artroze de sold evoluate, care nu mai raspund la tratament medical. Acestora li se implementeaza proteze totale de sold.

Singurul tratament curativ este tratamentul chirurgical: interventii chirurgicale non-protetice (Osteotomiile de reaxare-nu se mai practica in aceasta perioada); Interveniile chirurgicale protetice (proteze totale cimentate/necimentate, hemiartroplastia cu proteza bipolara sau A.

Fig3.Proteza de sold necimentata

Fig4.Proteza de sold necimentata cu suruburi

Fig5.Proteza de sold necimentata cu cerclaj

Fig6.Proteza resurfacing

3.8. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Educatia pentru sanatate este un proces interactiv ce favorizeaza invatarea avand ca scop promovarea sanatatii, de prevenire a bolilor, de a ajuta persoana sa dobandeasca mai multa autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu.

Asistenta medicala este cea care ajuta omul suferind sa-si mentina un regim de viata pe care l-ar fi avut singur, daca ar fi avut forta, viointa sau cunostintele necesare.

Asistenta medicala va incerca sa transpuna elementele educationale in cuvinte pline de caldura, de incredere in sansa vindecarii, va incerca sa transmita bolnavului acea energie are aduce in sufletul lui dorinta de viata si optimism.Bolnavul trebuie sa simta ca suferinta lui nu ii este indiferenta asistentei medicale, ca aceasta o traieste, ii simte durerea si mai ales in ceea ce face pentru a-l ajuta sa treaca mai intai prin filtrul daruirii si intelegerii toate reactiile si mai ales simptomele bolii.

Responsabilitatile esentiale ale asistentei medicale sunt: promovarea si pastrarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor, restaurarea sanatatii , inlaturarea suferintei.

Asistentele medicale creaza o ambianta in cadrul careaia valorile, oboceiurile,religia, credinta individului sunt respectate, este legata prin secretul profesional si analizeaza indeaproape informatiile detinute despre bolnav, in ce masura si ciu sa le comunice.Va fi intotdeauna alaturi de pacient, indiferent de starea acestuia, va incerca sa-i asigure o buna postura, si mai ales confort psihic si intelegere.Toate intervetiile asistentei trebuie facute cu maxima responsabilitate cu siguranta si atentie sporita, iar orice neregula trebuie adusa medicului la cunostinta imediat si remediata. PROFILAXIA BOLI

Profilaxia const n aplicarea procedeelor necesare mpiedicrii apariiei unei boli sau cel puin a limitrii leziunilor pe care aceasta le produce. Prevenia primar are ca scop mpiedicarea instaurrii bolii prin corectarea factorilor predispozani i selecia atitudinilor lucrative. Prevenia secundar are ca scop mpiedicarea, atenuarea sau ncetinirea alterrilor conexe cu evoluia bolii prin diagnostic precoce i tratament adecvat.

Prevenia teriar are ca scop mpiedicarea invalizrii complete n favoarea unei diminuri funcionale de lung durat, prin reabilitare. Investigarea precoce (inclusiv radiologic) i corectarea dismorfismelor oldului prin intervenii chirurgicale cu valoare preventiv sunt de mare importan n prevenirea coxartrozei.

Diagnosticul precoce este un important mijloc de prevenie secundar ntruct adoptarea tuturor mijloacelor terapeutice este n msur, n marea majoritate a cazurilor, s mpiedice sau cel puin s ncetineasc evoluia leziunilor articulare. Pacientul cu coxartroz trebuie s in cont de progresivitatea leziunilor, pentru care va trebui s respecte urmtoarele reguli de igien (n mare parte comune pentru coxartroz i gonartroza): -reducerea sau meninerea greutii corporale sub greutatea ideal; -evitarea poziiilor monotone prelungite att n ortostatism ct i pe scaun sau n genunchi(este favorizat flexumul de old i genunchi); -evitarea mersului prelungit (mersul este cel mai prost exerciiu pentru un coxopat) i a mersului pe teren accidentat; -mersul cu sprijin n baston; -evitarea chioptrii printr-un control voliional al mersului; -respectarea perioadelor de repaus, asociind posturarea membrelor inferioare antidecliv; -se vor prefera deplasrile pe biciclet; -se vor purta pantofi cu tocul mic, comozi, cu talp elastic (pentru amortizarea ocurilor); -corectarea inegalitii membrelor inferioare (peste 2 cm) i a piciorului plat ( talonete); -se va executa zilnic un program de kinetoprofilaxie; -pentru genunchi - evitarea traumatismelor directe.Terapia ocupaional n coxartroz va utiliza doar acele forme care se execut din eznd i eventual decubit, bazate pe pedalaj, giroplane, alunecri pe planeta cu rotile . Sporturi permise : nataie, ciclism, schif, clrie. B. STUDIU DE CAZURI CLINICE STUDIU DE CAZ ICulegerea datelor:Numele si prenumele: T.A

Varsta: 70 ani

Sex: barbatesc

Situatia sociala: vaduv

Situatia profesionala: pensionar

Situatia familiala: buna

Adresa: Bucuresti

Diagnostic medical: coxartroza sold stanga posttraumati,

Bolnavul T.A in varsta de 70 ani, inginer constructor, se interneaza in sectia de Ortopedie a spitalului Colentina in data de 20.03.2014 la ora 10 , cu diagnosticul de coxartroza sold stang posttraumatica, cu urmatoarele simptome:

-impotenta functionala membrului inferior stang

-dureri membrul inferior drept -dureri in articulatia coxofemurala stanga Prezinta la internare o inaltime de 1,70m, prezinta T.A. de 140/90mmHg, o respiratie normala 16 resp/min si se interneaza in regim de programare, iar la internare fiind stabil respirator si hemodinamic, cu tranzit intestinal prezent, mictiuni fiziologice, afebrilitate . Se remarca o dificultate de socializare fiind apatic, nu doreste informatii despre starea lui prezenta boala considerand suficiente cunostintele. MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

-durere la deplasare

-insomnie-imobilizare la pat obligatoriu in primele 2 zile

-anorexie

-cunostinte insuficiente despre modalitaile de recuperarePROBLEMELE PACIENTULUI:

-mers dificitar

-dificultate de a se odihnii

-dificultate de a se misca

-dificultate de a se alimenta

PLAN DE INGRIJIREDIAGNOSTIC DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUARE

Mers deficitar cauzat de durere, manifestat prin schiopatat la deplasare.Dificultatea de a se misca datorita interventiei chirurgicale manifestata prin imobilizare la pat.

Pacientul sa nu prezinte dureri, sa se poat deplasa n sa limita posibilitailor,sa nu-si agraveze afectiunea.

Pacientul sa prezinte autonom in deplasare. Educ pacientul sa-si limiteze deplasarile doar pentru necesitati fiziologice, fara sprijin pe membrul afectat. In timpul odihnei sa protejeze partea afectat. Administez medicatia prescrisa de medic.Ajut pacientul sa se ridice la inceput, apoi la marginea patului, dup care face plimbari scurte prin salon, evitand ortostatismul prelungit si sa nu evite miscarea.Pacientul se deplaseaza incet, cu bastonul, cu jena din cauza durerii,mobilizarea se face si cu ajutorul meu.Pacientul se poate deplasa, la inceput cu ajutor sustinuta si nu ii este frica.

Dificultate in a se odihni datorita durerii, manifestat prin insomnie.

Pacientul sa aibe un somn odihnitor, prin combaterea durerii.

Administrez antialgice la indicatia medicului.Pacientul trebuie sa aiba un pat confortabil pe durata spitalizarii, cu lenjerie cutat. Aerisesc salonul inainte de culcare si ofer pacientei un pahar de ceai. Pacientul sustine un somn relativ odihnitor din cauza nelinistii.

Dificultate in a se alimenta datorita imobilizarii la pat manifestata prin anorexie, negativism alimentar. Pacienta sa reuseasca sa manance singura oferindui-se mancarea la pat.Ajut pacientul sa manance, oferind conditii la pat apoi in salon.ncerc sa il conving ca este inspre binele lui sa se hidrateze si alimenteze pentru a avea o evolutie favorabila.

Administez PEV la indicatia medicului Pacienta a suportat fara incidente PEV.A primit lichidele oferite si alimentatia in urmatoarele zile.

Informatii deficitare cauzate de necunoasterea bolii, a operatiei,evolutiei si a recupararii.Pacientul sa prezinte informatiile dorite, sa stie ca doar interventia chirurgicala este singura modalitate de ameliorare a bolii, sa se ingrijeasca dupa iesirea din spital si sa urmeze perioadele de recuperare de specialitate.Pana la externare pacienta primeste informatiile utile pentru perioada de covalescenta.

STUDIU DE CAZ IICULEGEREA DATELOR :

Nume si Prenume: M.L.

Varsta: 55 aniSex :feminin

Grup sangvin: A IISituatia sociala: casatorit

Ocupatia: pensionar

Situatia familiala: bunaAdresa: Bucuresti

Data internarii: 20.03.2014

Diagnostic medical:Coxartroza dreapta decompensata algic si functional sold stang. Bolnava T.A in varsta de 55 ani, fost sofer se interneaza la Spitalul Colentina pe sectia de Ortopedie pe data de 20.03.2014, la ora 14 cu diagnosticul de Coxartroza dreapta decompensata algic si functional sold stang cu urmatoarele simptome: -greutate la deplasare

-dureri in pozitia de ortostatism

-durere inghinala cu iradiere pe fata anterioara a membrelor superioare drepteBolnava la internare prezinta o inaltime de 1,85m, prezinta T.A. de 145/95mmHg, o respiratie normala 15 resp/min, se interneaza in regim de programare, este stabila respirator si hemodinamic, tranzit intestinal prezent, mictiuni fiziologice, afebrila. MANIFESTARI DE DEPENDENTA:-durere la deplasare-mers schiopatat-neliniste, agitatie-interzicerea oricarei miscari a membrului afectat-treziri frecvente-inflamatie si supuratie la nivelul plagii PROBLEMELE PACIENTULUI:-limitarea miscarilor -mers dificitar-anxietate-dificultate de a se misca-dificultate de a se odihnii-risc de infectie PLAN DE INGRIJIRE DIAGNOSTIC DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUARE

Limitarea miscarilor cauzate de degenerarea cartilajului si leziunea tesutului osos subiacent, manifestata prin durere la miscare.

Pacienta sa-si poata schimba pozitia in pat, sa-si poata misca piciorul in vederea imbracarii, dezbracarii si incaltarii in special .Administrez medicamentatia prescrisa de medic.Educ pacienta sa nu-si forteze articulatia, sa faca o mobilizare treptata a articulatiei, incurajez pacienta ca dupa interventie toate aceste probleme vor disparea treptat.In urma medicatiei administrate durerea sa diminuat, pacienta isi menajeaza articulatia si urmeaza sfaturile primite.

Mers dificitar cauzat de durere, manifestat schiopatat la deplasare.Pacienta sa nu prezinte dureri, sa se poata deplasa in limita posibilitatilor, sa nu-si afecteze afectiunea.Administrez medicamentatia prescrisa de medic: Movalis 2 tb pe zi si masaj in zona dureroasa cu Ibuprofen gelEduc pacienta sa-si limiteze deplasarile doar pentru necesitati fiziologice, fara sprijin pe membrul afectat. In timpul odihnei sa protejeze partea afectata.

n urma ngrijirilor acordate pacienta are tonusul muscular i fora muscular pstrat i i menine integritatea tegumentelor i activitii articulare.Pacienta se deplaseaza incet din cauza durerii.

Pacienta prezinta anxietate cauzate de necunoasterea bolii, de interventia chirurgicala manifectata prin neliniste, agitatie.Pacienta sa fie linistita, sa cunoasca tipul interventiei chirurgicale.Impreuna cu medicul ii explic etapele interventiei chirurgicale: incerc sa o linistesc si sa-i explic utilitatea si necesitatea operatiei. Pacienta a inteles etapele interventiei, este optimista si are incredere in reusita operatiei

Pacienta prezinta dificultate in a se misca din cauza operatiei, manifestata prin interzicerea miscarii membrului afectat.

Pacienta sa fie echilibrata cat mai curand posibil sa cunoasca regimul de viata, sa se poata deplasa cu ajutor pentru nevoile fiziologice.Invat pacienta sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare, o ajut sa-si gaseasca pozitii comode.

Nevoile fiziologice: igiena locala, alimentatie la pat.Administrez medicatia prescrisa de medic.Dupa efectuarea interventiei pacienta se mobilizeaza treptat.

Dificultate in a se odihni, din cauza durerii manifestata prin treziri frecvente.Pacienta sa aiba un somn linistit si odihnitor, sa doarma cel putin 4-5 ore.Aerisesc salonul inainte de culcare, ii ofer bolnavei un pahar cu lapte cald. Supraveghez bolnavul sa nu doarma pe timpul zilei.Administrez somnifere usoare la indicatia medicului.

Pacientul prezinta un somn satisfacator atat cantitativ cat si cantitativ.

Pacienta prezinta in urma interventiei chirurgicale, risc de infectie cauzata de aparitia unui serom la nivelul plagii manifestat prin inflamatie si supuratie.Plaga sa fie curata sa nu prezinte semne de infectie locala.Plaga sa se vindece fara complicatii.

Fac toaleta plagii zilnic cu apa oxigenata, solutie de betadine si aplic comprese sterile.Asigur igiena personala a pacientului.Administrez medicatia prescrisa de medic.

Plaga este curata. Nu prezinta infectie locala si se vindeca fara complicatii

STUDIU DE CAZ IIICULEGEREA DATELOR:

Nume si Prenume: L.V

Varsta: 68 aniSex:masculin

Situatia sociala: vaduv

Ocupatia: pensionarGrup sangvin: A IIAdresa:Bucuresti

Data internarii: 20.03.2014

Diagnostic la internare: Coxartroza dreapta decompensata algic si functional. H.T.A esentiala. Cardiopatie ischemica.Bolnavul L.V. in varsta de 68 ani, fost inginer se interneaza la Spitalul Colentina pe sectia de Ortopedie pe data de 20.03.2014, la ora 9 cu diagnosticul de Coxartroza dreapta decompensata algic si functional. H.T.A esentiala. Cardiopatie ischemica cu urmatoarele simptome:

- Durere accentuata la soldul drept

- Oboseala

- Astenie

Pacientul relateaza simtomatologia ce debuteaza in urma cu 5 ani. In ultimele 6 luni starea generala s-a agravat afectandu-i mersul motiv pentru care se prezinta in Clinica de Ortopedie pentru tratament de specialitate fiind programat in 20.03. 2014. La internare pacientul este stabil respirator si hemodinamic, tranzitul intestinal, mictiuni fiziologice pezente, afebrila.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:-durere accentuata la soldul drept, disconfort-insomnie, oboseala-imobilizare la pat-igiena deficitara-agitatie, teama de evolutiea si prognosticul bolii PROBLEMELE PACIENTULUI:-stare generala alterata -incapacitate de a se odihni-limitarea miscarilor-imposibilitatea de a-si efectua igiena, imbracarea, dezbracarea-disconfort psihic PLAN DE INGRIJIRE:DIAGNOSTIC DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUARE

Stare generala alterata datorata degenerescentei cartilajului si leziunilor proliferative ale tesutului subiacent manifectate prin durere la soldul drept, disconfort.

Pacientul sa nu prezinte durere, sa prezinte o stare de bine si confortAdministrez medicamentatia antialgica prescrisa de medic.Educ pacientul sa-si caute o pozitie comoda in pat, sa-si limiteze miscarile sa nu faca eforturi nejustificate. La deplasare sa foloseasca bastonul.

In urma ameliorarii durerii, starea pacientului s-a ameliorat vizibil si priveste cu optimism interventia chirurgicala.

Incapacitatea de a se odihnii cauzata de durere, manifestata prin insomnie.Pacientul sa nu prezinte un somn satisfacator, nevoilor sale de cel putin 5-6 ore pe noapte.Linistesc pacientul administandu-i medicatia calmanta prescrisa de catre medic, la nevoie ii administrez un sedativ usor, aerisesc salonul. Pentru calmarea durerii pun o buiota cu apa calda la nivelul articulatiei.Pacientul prezinta un somn cantitativ si calitativ corespunzator nevoilor sale.

Limitarea miscarilor cauzate de interventia chirurgicala, manifestate prin imobilizare la pat.

Pacientul sa fie echilibrat cat mai curand posibil sa cunoasca regimul de viata, sa se poata deplasa cu ajutor pentru nevoile fiziologice.Educ pacientul sa nu faca miscari dupa interventie, alimentez bolnavul in salon, la pat , il ajut in satisfacerea nevoilor fiziologice. Port discutii cu pacientul spunandu-i ca este o stare temporala si favorabila in evolutia bolii. Administrez medicamemtatia prescrisa. Pacientul a inteles necesitatea imobilizarii face miscari pasive si active pentru mobilizarea musculaturii in vederea recapatarii tonusului muscular.

Pacientul a inteles necesitatea imobilizarii si face miscari pasive , active pentru mobilizarea musculaturii in vederea recapatarii tonusului muscular.Pacientul sa-si poata efectua igiena si nevoile fiziologice singura cat mai curand posibil.Efectuez toaleta bolnavului pe regiuni, il ajut pentru satisfacerea nevoilor, sa-si schimbe lenjeria de corp si schimb lenjeria de pat.Administrez medicamentele prescrise de medic.

In urma recapatarii posibilitatii de a se mobiliza pacientul isi satisfaca singur nevoile, igiena corporala, alimentatia, imbracarea si dezbracarea.

Disconfort psihic datorat imobilizarii la pat, manifestat prin agitatie, teama de evolutie si prognostic al bolii.Pacientu sa prezinte o stare de bine, sa fie linistit si sa aiba o educatie sanitara corespunzatoare.Port discutii cu pacientul , il linistesc, ii raspund la toate intrebarile, il pun in contact cu alte persoane care au suferit o interventie chirurgicala asemanatoare si au o evolutie buna,ii fac o educatie corespunzatoare sa evite eforturile fizice pe membrul afectat.In urma discutiilor avute si a educatiei sanitare dobandite pacientul este linistit si increzator in videcare.

CAPITOLUL VII

CONCLUZIICoxartroza numita si artroza coxo-femurala, este poate cea mai importanta din toate artrozele pentru ca afectarea sa duce la deficiente serioase in stabilitatea si mobilitatea bolnavului, dupa cum aceste doua functii sunt mai mult sau mai putin alterate.Suferintele soldului reprezinta un capitol de patologie de larg intens pentru recuperarea medicala.Coxartroza, reumatismul degenerativ al soldului, este o afectiune invalidata de varsta a treia si nu numai, ce a devenit din ce in ce mai frecventa prin cresterea mediei de varsta.

Coxartroza apare in conditii etiologice foarte variate, dar cu acelasi rezultat final, deformarea articulara invalida.Privite prin prisma etiologiei foarte variate, dar cu acelasi rezultat final autori in coxartroze primitive si secundare.Cele primitive sunt adesea bilaterale, se manifesta catre vartsa de 60 ani si radiologic sunt coxartroze de forme generale.Ele sunt cauzate de factori generali inca necunoscuti care altereaza metabolismul cartilajului articular,ducand la uzura precoce.Cele secundare sunt acelea la care factorii locali pot fi incriminat drept cauze declansatoare.

Coxartroza reprezinta o entitate patologica cu incidenta crescuta ce afecteaza 2- 4 % din populatia adulta intre 40-70 ani, ajungand la 10 % peste varsta de 70 ani.Diagnosticul precoce are o deosebita valoare, permitand aplicarea unei terapii medico-chirurgicale cu valente patologice si a carui rezultat este bun si de durata.Lucrarea Ingrijirea bolnavului cu coxartroza este organizata in 4 capitole.In ordinea lor ofera informatii despre boala de la definitie la actiuni profilactice- si partea consistenta a studiilor de cazuri clinice cu ingrijiri incepute la internare desfasurata pe parcursul spitalizarii si finalizata la externare. Am ingrijit si urmarit 3 cazuri de boala intalnite in Clinica de Ortopedie a Spitalul Colentina unde am desfasurat un stagiu practic optional.In primul caz clinic pacientul trebuie sa evite ortostatismul prelungit, sa efectueze exercitii fizice, sa pastreze greutatea corporala in limite normale, si sa aibe un regim hipocaloric si hipoglicemic.pacientul trebuie sa revina la control peste 2 luni

In cel de-al doilea studiu de caz pacientul va trebui sa-si mentina greutatea corporala normala sau chiar sub valorile obisnuite, sa evite statul prelungit in ortostatism, sa evite mersul prelungit pe jos, odihna sau repaosul se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau scaune, evitatea incaltamintei inalte.,va reveni la control peste 3 luniIn cel de-al treilea studiu de caz pacintul trebuie sa evite statul indelungat in picioare, eforturile ce ar putea sa-i solicite prea mult picorul, va reveni la control peste 3 luni. Coxartroza odata instalata are un caracter progresiv, astfel poate duce la deformarea bazinului, scurtarea membrului inferior, alterarea si a celeilalte articulatii coxofemurale prin suprasolicitare, la impiedicarea mersului si imobilizarea bolnavului.Dintre toate artrozele, ea are caracterul cel mai invalidant, de unde si prognosticul rezervat. Capitolul IV

Bibliografie selective

1.Dr. Mioara Mincu Anatomia si fiziologia omului, Editura Universul, Bucuresti, 2001

2.Borundel Corneliu Manual de medicina interna, Editura All, Bucuresti, 1995

3.Nestor Remus - Diagnosticul bolilor reumatismale, Editura Medicala, Bucuresti, 1972

4.Sidenco Elena Luminita - Bilantul articular si muscular, Editura APP, Bucuresti, 1999

5.Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali - Sub redactia

Lucretia Titirca

6.Morariu Letitia Ivan Mariuca, Spataru Ruxandra, Chiru Florin,Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si bolnav, Editura Carol Davila, Bucuresti, 2004

7.Florin Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos, Editura Cison Bucuresti,2010

Lucretia Titirca

D. ANEXE. ELECTROTERAPIA Electroterapia pentru efectul antialgic, antiinflamator, de imbunatatire a vascularizatiei si a troficitatii tisulare locale:

-curent galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de ionogalvanizare

-curenti de joasa frecventa: CDD, TENS, C Trabert

-curenti de medie frecventa

-laser

-unde scurte cu impulsuri in dozaj atermic, microunde

-ultrasunet

-diapulse

TERMOTERAPIA Termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei tesuturilor moi in vederea instituirii programului de kinetoterapie

impachetari cu parafina , perna electrica aplicata de 1-3 ori pe zi

in cazul unei reactii inflamatorii locale se aplica comprese reci cu sulfat de magneziu 60g/l; masaj local cu gheata repetat de mai multe ori in cursul zilei;

MASAJ Pentru efect antialgic, miorelaxant/tonifiant (in functie de manevrele utilizate), de imbunatatire a vascularizatiei si biotrofic tisular local:

pozitionarea bolnavului este deosebit de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna abordare a diferitelor structuri ce trebuie masate

manevrele de masaj se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat, fascii, tendoane si muschi

sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale executate in axul membrului inferior; se executa tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaza circulatia si troficitatea locala)

KINETOTERAPIA Se face in functie de stadiul clinico-anatomo-functional al bolii.

Se deosebesc 3 stadii:

-Stadiul initial (SI) dureri in ortostatism si la mers prelungit, oboseala musculo-articulara locala, reducerea amplitudinilor maximale (de lux) ale soldului.

-Stadiul evoluat (SE) dureri in repaus, redoare articulara in zona amplitudinilor de utilizare curenta, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activ.

-Stadiul final (SF) dureri intense, limitare marcata a mobilitatii pana la anchiloza, atitudini vicioase ireductibile.

Aprecierea functiei soldului se face atat pe baza testelor musculare si articulare, cat si a celor globale.

Programul kinetoterapeutic urmareste 4 obiective principale:

-scaderea durerilor;

-cresterea stabilitatii soldului;

-cresterea mobilitatii soldului;

-cresterea gradului de coordonare si echilibru in mers.

Fig8:recuperare coxartroza

Fig9: exercitii coxartrozaExemple de exercitii :1.Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de extensie Regula general: n timpul forrii extensiei articulaiei coxofemurale genunchiul rmne extins. Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum (genunchiul cu coapsa pe piept); bascularea puternic a bazinului extinde ea nsi articulaia afectat i eventual asistentul accentueaza extensia. n mobilizarea autopasiv, pacientul menine cu minile genunchiul membrului opus la piept, membrul afectat fiind ntins pe un plan nclinat.

2. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea ischiogambierilor Pacientul n decubit dorsal, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul aproape extins (poziia genunchiului este important nu trebuie extins complet, ci att ct intr n aciune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul contrnd la nivelul talonului.

3. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului cvadriceps. Pacientul in asezat , cu membrele inferioare atarnand , la marginea patului;se executa extensia genunchiului avand o greutate atarnand la nivelul gleznei .

4. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului triceps sural. Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior ntins i glezna n flexie dorsal; kinetoterapeutul prinde n mn clciul pe faa lui posterioar i se opune ncercrilor pacientului de a extinde piciorul. Deoarece nu exist rezistena pe degete sau antepicior, nu va intra n activitate dect tricepsul sural .

5. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului fesier mijlociu. Pacientul n decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul afectat cu genunchiul flectat; pacientul execut abducie n timp ce kinetoterapeutul opune rezistan pe faa lateral a genunchiului.

Terapie ocupationala va tine seama de evitarea ortostatismului; exercitii pe bicicleta ergometrica prin pedalaj normal si retropedalaj; exercitii pe placa prevazuta cu rotile; Hidrokinetoterapie avantajul descarcarii de greutate, efect usor sedativ, miorelaxant: posturare pentru flexum TFNP contractie-relaxare, mobilizari pasive, active, reeducarea stabilitatii, echilibru si coordonare; Metode complementare: baston, carje canadiene

Programul de exercitii kinetice stabilit in vedere recuperarii coxartrozei este mult mai complex si implica stabilirea si urmarirea anumitor pasi in functie de evolutia si patologia acesteia .De asemeni acesta trebuie sa se desfasoare sub supravegherea unui specialist pentru a evita eventualele complicatii si pentru ca recuperarea sa fie completa.

Gestionarea pe termen lung (inclusiv adaptarea mediului la domiciliu, initierea unui program de recuperare ambulatorie sau la domiciliu, tratamentul in statiune etc) Este deosebit de important sa educam pacientul sa respecte regulile de profilaxie secundara care alcatuiesc igiena ortopedica a soldului:

mentinerea unei greutati corporale normale

evitarea ortostatismului si a mersului prelungit pe jos

evitarea mersului pe teren accidentat, urcatul/coboratul scarilor

mersul cu sprijin in baston care se pune pe sol pe aceiasi linie cu piciorul afectat; pentru SI si SE ca si pentru majoritatea cazurilor din SF in mana opusa; in cazuri severe din SF cu dureri si disfunctionalitate accentuate in mana homolaterala;

evitarea schiopatarii printr-un control volitional al mersului

de cel putin doua ori pe zi repaus postural la pat cu coxofemuralele intinse

se vor prefera deplasarile pe bicicleta

se vor purta pantofi cu tocuri moi

corectarea inegalitatii membrelor inferioare (de la diferente de 2 cm in sus)

se va executa de cel putin 2 ori pe zi un program special de gimnastica pentru sold compus din exercitii de mobilizare si tonifiere musculara

- 44 -