licenta barbuletu.doc

7/25/2019 licenta Barbuletu.doc

1/50

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TRGOVITEFACULTATEA DE TIINE UMANISTE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICEN

ndrumtor:Conf.univ.dr. tefan Ispas

Student: Oancea ( Chi) Monica

2!


2/50

UNIVERSITATEA VALAHIA TRGOVITEFACULTATEA DE TIINE UMANISTE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

COMUNA BRBULEU - CARACTERIZAREFIZICO-GEOGRAFIC

ndrumtor:Conf.univ.dr Stefan Ispas

Student: Oancea ( Chi) Monica

"#$O%I"&2!

2


3/50

CUPRINS

INTRODUCERE5

'. AEZARE GEOGRAFIC.6

2. SCURT ISTORIC AL TERITORULUI COMUNEIBRBULEU..9

. FACTORII PEDOGENETICI .! D"#$ %$&'&%()$.!! .!.! M&*+&,#*)#*"!! .!. L(#&'&%(".! . R$'($+'..!6 ..! D$/,(#"#$" +*"%0$/#1*(( *$'($+'(...... ....... .!2 .. A34/)(0$" +*"%0$/#1*((........... ..... .. .. P"/#" *$'($+'(.......................................... .... . . C'(0"............. .....

..! T$07$*"#*" "$*'(.................... ..... .. V"*("#(('$ #$07$*"#*('&* '/"*$ ..... .. T$07$*"#*( 0"8(0$ ( 0(/(0$ ..... 5 .. U0$:$"'" "$*'(................... . . 6 ..5 N$;'&:(#"#$"...................2 ..6 P*$)(7(#"(3*&%*"+()$...........................5 P*(/)(7"'$'$ &*%"/(,0$ +'?("#('$.....................6 L")*('$...................................6..2 A7$'$ ,;#$*"/$....................2


4/50

..= A7$'$ +*$"#()$...........................2 .5 V$%$#"


5/50

INTRODUCERE

n *ucrarea de fa am dorit s readucem +n faa cercettoru*ui avi,at -iinteresat de comuna r/u*eu0 date despre a-e,area0 re*iefu*0 istoricu*teritoru*ui0 hidro1rafia0 specificu* de so*uri0 ve1etaie -i fauna respectivaacestei re1iuni. ucrarea este +mparit +n mai mu*te su/capito*e si fiecare parte denoto not important in caracteri,area fi,ico31eo1rafic a comunei r/u*eu. Mu*umesc +ndrumtoru*ui universitar domnu* tefan Ispas0 ce* care cu1enero,itate m3a spri4init si m5a +ncura4at pentru a duce *a /un sf6r-itrea*i,area pre,entei *ucrri.

7


6/50

!.A$:"*$ %$&%*"+()1

Comuna r/u*eu este o comun rura*0 pe p*aiu*86m/ovia 9 Ia*omia0 este situat in ord3 %estu* 4udeu*ui *a o distan deapro;imativ < =m de municipiu* "6r1ovi-te0 in /a,inu* #6u* >*/. >re osuprafa de ?707 =m0 fiind situat in r6ndu* ce*or mai mari *oca*iti a*e

4udeu*ui 86m/ovia.Se compune din mai mu*te vi0 u*ite -i ctune precum : $heme*eu0

%a*ea "isei si ,ece sate : $ura r/u*eu*ui ( sediu* comunei)0 >*uni-0Cetuia0 @ietrari. >ceast comun este situat pe dea*uri si vi cum ar fi :%6rfu* Iacovu*ui0 %6rfu* Comani0 %6rfu* "eiu*ui0 $or1anu*.

imite :

Se +nvecinea, cu :

&st 3 Comuna #6u* >*/ de care se desparte prin dea*uri cu pduri si care seune-te prin -oseaua comuna* spre apus cu comuna $emenea din 4udeu*86m/ovia -i Mic*o-ani din 4udeu* Musce* A

ord 9 se +nvecinea, cu comuna @ucheni din 4udeu* Musce* desprindu3seprin dea*uri0 vi si pduri A

Sud 9 comuna @ietrari .

B


7/50

Fig1. Hart administrativ-teritorial a comunei Brbultu

?


8/50

Fig2 . Hart fizico- geografic a judeului Dmbovia

!


9/50

. S)*# (,#&*() "' #$*(#&*('( )&0/$( B1*;'$*/ 9 %oine-ti si drumu* naiona* "6r1ovi-te 9C6mpu*un1. iserica monument istoric din r/u*eu a fost ctitorit de #aduCreu*escu ( 'BB23'B!) fiind reparat -i ,u1ravit +n '!'


10/50

Fig . Biserica !dormirea "aicii Domnului din Brbuleu

'


11/50

.G$&'&%(" $'$0$/#$ 3$ &*3(/ %$&'&%()

.'.' Morfostructura

Su/carpaii s3au format prin acumu*area de sdimente carpatice +n ,onacorespun,atoare >vanfosei Carpatice ( Su/carpaii Mo*dovei -i Cur/urii) si

parii de nord a 8epresiunii $etice0 *a vest de 86m/ovia ( Su/carpaii$etici) . Cutarea -i +na*area strate*or s3a depus cu intensiti diferite de3a

*un1u* mai mu*tor fa,e tecto1enetice0 care au avut *oc *a sf6r-itu* oro1ene,eia*pine . >stfe*0 se aprecia, ca fa, mo*dav a avut ro* important +nconturarea *inii*or structura*e a*e Su/carpai*or0 iar0 +n fina*0 fa,a va*ah( produs *a +nceputu* cuaternaru*ui) este cea care a contri/uit *adefinitivarea Su/carpai*or. F*terior0 mode*area prin ero,iune a dus *a formarea treptei piemontane0care se evidenia, mai /ine +n re*ief *a e;terioru* Su/carpai*or Cur/urii. 8eci0 din punct de vedere 1enetic0 Su/carpaii s3au format *a sf6r-itu*oro1ene,ei a*pine 0 in str6ns *e1tur cu formarea -i evo*uia Carpai*or0 faa

de care sunt ins mu*t mai noi. Sunt a*ctuii din depo,ite de mo*as mio3p*iocene ( 1resii0 marne0 ar1i*e0nisipuri si pietri-uri) 0 care continu spre est si sud 9est ,ona de f*i- dinCarpaii Orienta*i . S3a constatat c miocenu* este dominant +n Su/carpaiiMo*dovei si +n ,ona intern a Su/carpai*or de Cur/ur0 iar p*iocenu* estecaracteristic pentru Su/carpaii O*teniei -i ,ona e;tern a Cur/urii. Mai rarapar si formaiuni mai vechi ( pa*eo1ene) 0 fie su/ forma unor pinteni0 fiesu/ forma unor iviri +n deschideri*e a;ia*e a*e unor antic*ina*e. In area*u* *a1unar s3au format depo,ite*e de sare0 /recia srii0 1resiica*caroase -i 1ipsuri0 care caracteri,ea, tot sectoru* su/carpatic.

$eo*o1ic0 re*iefu* este format din depo,ite pa*eo1ene. $amaformaiuni*or este cutat intr3o succesiune *atitudina* de sinc*ina*e -iantic*ina*e puternic fa*iate. ota dominant a re*iefu*ui o dau fenomene*e dea*unecare -i ero,iune torenia*0 care scot din circuitu* a1rico* suprafee deteren.

''


12/50

Situat *a contactu* dintre munte si Su/carpai0 comuna ar/u*eu0 secaracteri,ea, printr3o denive*are puternic0 care face trecerea de *a u*time*ecu*mi a*e uce1i*or -i eaotei *a o serie de dea*uri cu pduri -i *ive,i situate*a !3


13/50

#e1iunea #6u* >*/ este ce* mai important af*uent su/carpatic a*86m/oviei. #e1iunea aceasta cuprinde +ntre1 /a,inu* #6u*ui >*/0 din va*ea86m/oviei p6n pe cu*mea de dea*uri care cumpne-te ape*e ce se scur1spre Ia*omia. a nord0 re1iunea se +ntinde p6n *a contactu* cu munte*e : *asud0 p6n *a o *inie care pornind de *a conf*uenta #6u*ui >*/ cu 86m/ovia 0mer1e p6n +n p*aiu* Cremenei. 8e-i de *a Cetenii din %a*ea 86m/ovieicur1e prin eocen0 totu-i de a/ia *a Capu Coastei0 va*ea se *r1e-te. "ot de aici+n 4os0 86m/ovia devine o va*e net transversa*0 caracter ce -i3* pstrea,

p6n *a ie-irea din c6mpie. @rime*e cute su/carpatice sunt sinc*ina*u* eocende *a Capu Coastei -i antic*ina*u* eocen de *a $emenea. Sinc*ina*u* Capu Coastei0 urmat +n a; de cursu* inferior a* %iiar1i0 permite ca va*ea s3-i 4ustifice nume*e ce +* poart. n aceast poriune%a*ea ar1 e +ntr3adevr mai *at dec6t 86m/ovia.. n 1resii*e nisipoase -i marnoase0 adesea feru1inoase a*e eocenu*ui0 iau

nastere dou tipuri de forme caracteristice. ancuri*e 1roase de 1resiinisipoase0 +n cutari *ar1i care duc *a de,vo*tarea forme*or structura*e. 8ou

puncte /une de o/servaie asupra forme*or structura*e *e dau %6rfu*Ma*aiestea ( ?!2 m ) si %6rfu* Comani ( !! m ) 0 situate 0 unu* +n dreapta -ia*tu* +n st6n1a 86m/oviei. Ce*e mai tipice forme structura*e apar *a#unceasa -i pe %a*ea ar10 unde sinc*ina*u* este evident. 8e *a Mic*o-aniiMari0 strate*e au cderea spre munte0 iar din "a*fa Copceni*or au cdere +nsens invers. n aceast re1iune0 86m/ovia +-i prime-te pe ce* mai +nsemnat dintre

af*uenii ei su/carpatici : #6u* >*/. >cesta are o va*e foarte capricioas.I,vor-te *a poa*e*e muni*or0 are un curs chinuit de mu*te cotituri0 iar +n4umatatea inferioar devine o adevarat va*e cu meandre. n cei peste 27 =mai cursu*ui su0 str/te o re1iune cu o tectonic foarte comp*icat : ins-iva*ea #6u*ui >*/ trece de *a va*e transversa* +ntre i,vor -i satu* #6u* >*/0 *ava*e sinc*ina* p6n *a $ura r/u*eu*ui -i +n sf6r-it *a va*e antic*ina* p6nmai 4os de @ietrari. Ce*e trei tipuri de va*e corespund *a trei compartimentetectonice -i au trei caractere morfo*o1ice diferite. 8in punct de vedere tectonic0 va*ea transversa* a #6u*ui >*/ e surprins+n ,ona intern cretacic3eocen p6n *a *inia de dis*ocaie satu* $ura

r/u*eu*ui3 6a . #6u* >*/ cu af*uentu* su mai mare 9 r/u*eu*0 +ncuprinsu* ,onei interne str/at vi ad6ncite cu 2327 m 0 printre dea*uricare se menin *a ?3! m a*titudine. 8iferena mare de nive* +ntre dea*uri-i vi0 ap*icat asupra unor roci re*ativ moi a fcut ca 1radu* de ruinare a*dea*uri*or s fie mai accentuat dec6t +n re1iunea %ii ar1i. umero-i toreni au redus cu*mi*e dea*uri*or *a simp*e creste deintersecie a versante*or. Satu* r/u*eu0 din va*ea cu ace*a-i nume0 se af*

'


14/50

a-e,at +n centru* unui /a,in de recepie torenia* perfect reuniform0 cuisohipsa de B m s se deprte,e de ta*ve1u* p6r6u*ui cu mu*t mai mu*tdec6t se departea, +n ca,u* #6u*ui >*/. @ornituri de teren0 pe a*ocuri chiarscur1eri de 1*oduri0 nu sunt strine de re1iune0 iar numiri ca v. oroae*or0 v.$*odu*ui0 mici af*ueni ai #6u*ui >*/0 evidenia, aceasta. Sin1ura cu*me care desparte #6u* >*/ de /a,inu* Ia*omiei se pstrea,mai intact0 av6nd o serie de v6rfuri dintre care remarca/i* este $iurcu ( !7*/0 antic*ina* care conin6nd +n a;depo,ite apiene. In nordu* antic*ina*u*ui mar1ina* se af*a sinc*ina*u* eocen a*#6u*ui >*/ . inia de contact a /ancuri*or de 1resii eocene cu marne*e moisenoniene0 de3a *un1u* creia sinc*ina*u* eocen se +nchide peric*ina*0 e scoas+n evidena de cateva a/rupturi care rup prin *inii*e *or proeminente re*iefu*

-ters a* re1iunii. n poriunea de va*e transversa* 0 #6u* >*/ are un ta*ve1 tur/urat demu*te rupturi de panta in 4uru* cotei 7'?. >cestea se datorea, ero,iuniidiferenia*e produse *a trecerea de *a o stiv de strate *a a*ta. inia dedis*ocaie e -i ea su/*iniat de o ruptur de pant.

8in apropierea cotu*ui prin care #6u* >*/ +-i schim/ direcia diri4andu3se spre vest0 sud0 vest0 va*ea #6u*ui >*/ intr +ntr3o nou unitate tectonic0devenind va*e *on1itudina*. 8in punct de vedere 1eo*o1ic0 +n poriuneaaceasta 0 #6u* >*/ cur1e +n *un1u* depresiunii S*nicu*ui. &a repre,int un

sinc*ina* fa*iat -i dis*ocat0 conin6nd +n a; depo,ite mediterane. Ca -i unitatetectonic anterioar0 -i depresiunea S*nicu*ui ( vechea cuvet de S*nic) are oco/or6re a;ia* spre Sud3 vest fapt ce u-urea, cur1erea concordant3 +naceeia-i direcie a #6u*ui >*/.

8in punct de vedere morfo*o1ic 0 +n aceast poriune0 va*ea #6u*ui >*/are cu totu* a*t aspect dec6t +n poriunea anterioar. n primu* r6nd va*ea numai are aproape de*oc ruptur de pant. In a* doi*ea r6nd0 pant *on1itudina*se reduce *a ?J de unde +n poriunea anterioar era +ndoit mai mare de'7J. . %a*ea 0 cu un profi* transversa* *ar1 deschis0 e scu*ptat +ntre doucu*mi structura*e0 para*e*e cu va*ea. Cu*mea de *a ord este 8ea*u Iaco/0 un

antic*ina* apian dis*ocat0 e* se pre*un1e-te -i dinco*o de #6u* >*/0 +n spreord est printre %6rfu* Iuda -i %6rfu* oroae*or0 ctre Ia*omicioara.>ntic*ina*u* din 8ea*u Iaco/ este continuarea antic*ina*u*ui de *a $emenea.nspre 86m/ovia0 toate cute*e se afund a-a ca tectonica de ad6nc fiindmascat de depo,ite*e p*iocene tran1resive0 *as impresia unei tectonici mu*tmai simp*.

'


15/50

#e1iunea $ura r/u*eu*ui3 @ietrari0 @utinei3 Sipotu este o re1iune +ncare depo,ite*e pa*eo1enu*ui -i cretacicu*ui superior se pierd su/ ce*e patrueta4e trans1resive p*iocene A e re1iunea unde ape*e p*iocene venite dindepresiunea 1etic se revars peste f*i-u* termina*. 8e aceea de aici +nspresud +ncepe o a*t re1iune 1eo1rafic0 cu mai mu*te afiniti cu ,onamusce*e*or.

&ocenu* -i senonianu* inc*inate spre nord sunt acoperite trans1resiv dep*iocenu* inc*inat spre sud0 cu at6t mai puin cu c6t este mai t6nr.Morfo*o1ia acestui co* de Su/carpai se e;p*ic prin diversitatea mare cav6rst -i natura petro1rafic a roci*or0 toate *a un *oc : 1resii eocene0 marnemoi0 nisipuri daciene0 con1*omerate. a @ietrari e;tensiunea cea mai mare oau *umache*e*e pontice cu con1erii0 care formea, adevarate st6ncicon1*omeratice0 e;p*oatate ca pietre de moar. 8e *a @ietrari +n 4os se continu seciunea inferioar a #6u*ui >*/. n

aceast parte r6u* are o va*e *ar10 iar u*timii =i*ometrii +i str/ate rapid prin*unca 86m/oviei.

'7


16/50

.. R$'($+'

#e*iefu* su/carpatic se compune din dea*uri0 depresiuni -i cu*oare deva*e. 8ea*uri*e se pre,int fie su/ form de m1uri ( dea*uri i,o*ate)0 fie su/form de cu*mi. n*imea medie a de*uri*or su/carpatice este de 73B m0cea minim fiind de m in 8ea*u ran0 iar cea ma;im de '2'! +n 8ea*uChicioara0 am/e*e in Su/carpaii $etici. &ste evident adaptarea re*iefu*ui *a structura cutat0 une*e dea*urifiind corespondente antic*ina*e*or0 iar vai*e sinc*ina*e*or. >par +ns -iinversiuni de re*ief0 +n sensu* c e;ist vi de antic*ina* -i dea*urirepre,entate prin sinc*ina*e suspendate.

Horme de re*ief de,vo*tate pe structura monoc*ina* apar0 cuprecdere0 +n sectoru* su/carpatic dintre 86m/ovia -i O*t0 dar -i +n a*tesectoare pe f*ancuri*e e;terne0 pre*un1i0 a*e dea*uri*or de antic*ina*.. @e 1resii-i con1*omerate s3au de,vo*tat forme de re*ief cu aspect specific0 iar ar1i*e*e-i marne*e0 av6nd o re,isten s*a/ *a ero,iune0 evidenia, adevrate

/a,inete depresionare pe vi*e r6uri*or. Hra1mentarea accentuat a re*iefu*ui a favori,at de,vo*tarea

procese*or de ero,iune -i a *unecri*or de teren0 care +nre1istrea, intensitatema;im +n Su/carpaii Cur/urii.

n /a,inu* superior a* Ia*omiei domin re*iefu* carstic : a/rupturi0hornuri ( Kornuri*e "apu*ui) 0 co*ine0 chei0 ( Koroa/e*e0 Fr-i*or0 @e-terii0"ataru*ui0 Ganoa1ei) 0 pe-teri ( ia*omiei) . #e*iefu* structura* este evideniat

prin suprafete structura*e 0 a/rupturi cuestice0 /arne -i po*ie structura*e. n/a,inu* superior a* Ia*omiei sunt *oca*i,ate 0de asemenea 0 numeroase urmea*e 1*aciaiunii cuaternare : circuri*e de su/ ce*ecetu* "urcesc -i de *ao/arsia vii Su1arii*or0 vi 1*aciare morene. 8e-i nu sunt prea impuntori ca +n*ime0 Su/carpaii ocup 2J dinsuprafaa 4udeu*ui 86m/ovia. &i sunt a*ctuii dintr3o asociere de dea*uri -idepresiuni0 acestea din urm fiind 1enerate de ero,iunea difereniat -i sunt

dispuse +n *un1u* vi*or principa*e. Se distin1 doua su/uniti :

3 Su/carpaii interni0 a*catuii din f*i- cretacic -i pa*eo1en +n care sede,vo*t pinteni pre*un1i cu ina*imi de !3


17/50

Spre sud apare o succesiune de dea*uri -i depresiuni : 8epresiuneaMic*o-ani*or ( ! m) 0 8epresiunea 8ea*u Mare0 8epresiunea r/u*eu3#6u* >*/ -i 8epresiunea e,dead. >*ternana 1resii*or0 marne*or -i ar1i*e*or

puternic cutate0 a sinc*ina*e*or -i antic*ina*e*or0 fac ca ero,iunea s fie+ntinsa0 procese*e de versant foarte active A +n *un1u* principa*e*or vi apareun nou depresionar %oine-ti3 >*uni-3 %u*cana3 @ucioasa3 %i-ine-ti3 Su*tana3%a*ea un1.

3 Su/carpaii e;terni 0 formai din depo,ite miop*iocene0 mai puin dure0fac trecerea de *a c6mpii*e piemontane *a ,ona montan. &i sunt

purttori de mari re,erve de petro* -i 1a,e natura*e0 strpunse din *oc+n *oc de masive*e de sare0 e;p*oatate din vechime. Sinc*ina*e*e -iantisinc*ina*e*e sunt acoperite de o cuvertur 1roas de pietrisuri -inisipuri +n care ape*e au scu*ptat un -ir de depresiuni ( 8oice-ti3Ocni-a3 Iedera3 Moreni) . Ha de ,ona de c6mpie din sud0 dea*uri*e

su/carpatice se termin prin denive*ri de 3B m 0 +ntrerupte +ndreptu* vi*or mari de 1o*furi de c6mpie0 care ptrund printre acestea.

..! D$/,(#"#$" +*"%0$/#1*(( *$'($+'( evo*uea, cu va*oricuprinse +ntre 0 si '07 =mL=m. >rea*e*e +n care fra1mentarea re*iefu*uidep-e-te '0 =mL=m apar insu*ar +n dreapta 86m/oviei0 +ntre va*eaStoeneasa -i cea a Musce*u*ui0 precum -i pe versantu* st6n10 +n cadru*

/a,inu*ui hidro1rafic a* #6u*ui >*/.

'?


18/50

Fig1. Harta #i$sometric

'!


19/50

Fig 2. Harta densitii fragmentrii reliefului

'


20/50

.. A34/)(0$" +*"%0$/#1*(( 0 trstura morfometric esentia* are*iefu*ui0 care atest 1radu* de evo*uie a* acestuia0 pre,int va*orivaria/i*e cuprinse +ntre ! -i ! m.. %a*ori a*e ener1iei de re*ief de peste m sunt +nta*nite doar +n cursu* superior a* vi*or Stoeneasca -i %a*eaar10 iar ce*e cuprinse +ntre 2 si m sunt predominante +nSu/carpaii $etici -i Su/carpaii Ia*omiei ( +n /a,inu* #6u*ui >*/).@iemontu* C6nde-ti -i sectoru* su/carpatic0 situat *a sud de va*ea #6u*ui>*/0 se caracteri,ea, prin va*ori a*e ad6ncimii fra1mentrii re*iefu*ui cese menin su/ 2 m.

.. P"/#" *$'($+'( ca -i +n ,ona montana0 pre,int caracteristicidiferite +n funcie de su/unitatea de re*ief sau de /a,inu* hidro1rafic

respectiv. Spre deose/ire de sectoru* montan0 pante*e sunt mai puinaccentuate at6t +n ca,u* spaii*or interf*uvia*e sau a versani*or0 c6t -i +nce* a* patu*ui a*/iei r6uri*or.

Fig . %rofilul longitudinal &i $anta reliefului

2


21/50

%a*ea 86m/oviei str/ate ,ona de*uroas pe o distana de 7 =m0

co/or6nd de *a 77m p6n *a 22 m si pre,int o medie 1enera* a panteita*ve1u*ui de !0! m =m. ntr3un prim sector -i anume p6n *a %oine-ti ( m) pe o distana de '7 =m0 ta*ve1u* 86m/oviei co/oar +n medie cu'mL =m0 iar +n continuare0 p6n *a #6ncaciov ( 2 m )0 panta medie a

patu*ui a*/iei este de !0 mL=m.

S;)"*7"


22/50

8ac +n 1enera*0 contactu* munte3 su/carpai este evideniat -i de*ar1irea aproape /rusc a vi*or *a intrarea +n ,ona su/carpatic0 aici86m/ovia se a/ate de *a re1u*a 1enera*0 +n sensu* c se *ar1e-te ceva

mai departe de mar1inea munte*ui0 *a Capu Coastei0 din cau,a unuifra1ment de va*e epi1enetic0 +ntre Cotene-ti -i Cetateni0 pe care e si*its o traverse,e.. Cumpna de ape0 dintre 86m/ovia -i Ia*omia0 semenine *a distana aprecia/i* ( cu va*ori de p6n *a ' =m) de firu* vii0datorit af*ueni*or si0 %a*ea ar1 -i #6u* >*/ -i trece prin urmtoare*ev6rfuri : @*aiu* $avanei ( '27B m) 0 %6rfu* $iur1u*ui ( !! m )0 %6rfu*St6nii ( Bproape toat 1ama formaiuni*or este cutat +ntr3o succesiune *atitudina* de sinc*ina*e -i antic*ina*e puternic fa*iate. @emasur ce vi*e se *r1esc +n ,ona dea*uri*or su/carpatice0 pe versaniincep s apar urme -i fra1mente din terase*e f*uviai*e0 eta4ate *a diferiteina*imi. #6uri*e manifest o intens aciune de ero,iune -i transport0 iara*unecri*e de teren0 destu* de frecvente0 dau nota caracteristic re*iefu*uiscu*ptat pe marne -i ar1i*e.

In ansam/*u0 ,ona su/carpatic apare ca ni-te dea*uri cu diferitein*imi0 puternic fra1mentate de reeaua hidro1rafic. O mare frecven0

+n morfo*o1ie0 o au antic*ina*e*e -i sinc*ina*e*e0 prime*e corespun,6nd0 dece*e mai mu*te ori cu*mi*or0 iar ce*e*a*te0 ,one*or depresionare.

Su/carpaii interni0 care corespund su/unitii #6u >*/ se desfa-oarde *a contactu* cu eaota p6n *a conf*uena 86m/oviei cu af*uentu* su#6u >*/0 +n dreptu* *oca*itii unca.

Seria de dea*uri din Su/carpaii interni0 corespun,toareantic*ina*e*or amintite este repre,entat prin : 8ea*u r/u*eu ( !B m)08ea*u Comani ( !B m)0 8ea*u *ui Iaco/ (?' m)0 toate situate +n dreapta

#6u*ui >*/. Ce*e din st6n1a #6u*ui >*/ formea, cumpna ape*or dintre/a,inu* 86m/oviei si ce* a* Ia*omiei. Intre acestea se remarc @*aiu*Cremenea0 care cu*minea, +n %6rfu* $iurcu*ui (!< m). 8epresiuni*ecare se individua*i,ea, in sectoru* respective sunt : ici0 Ma*u cuH*ori0 @ucheni -i #6u >*/.

22


23/50

8ea*uri*e su/carpatice interne0 +n care densitatea fra1mentriire*iefu*ui osci*ea, +ntre 0B -i '02 =mL =m sunt drenate de doua arterehidro1rafice importante %a*ea ar1 si #6u >*/0 de pe versanii croraadun o serie

de af*ueni. >/undena marne*or0 mu*imea toreni*or -i frecvenaa*unecari*or de teren fac din /a,inu* %ii ar1i un inut de pm6nturi re*e( /ad*ands) . n 4uru* cu*mii Capu Coastei -i pe %a*ea Copceni*or( af*uent a* p6r6u*ui %a*ea ar1) se conturea, o puternic ,on dea*unecri.

2


24/50

. C'(0"

n de,vo*tarea diferite*or procese -i fenomene atmosferice 0 precum -i ac*imei +n 1enera*0 inf*uenate de f*u;u* radiaiei so*are -i circu*aia 1enera* aatmosferei0 un ro* important +i revine -i suprafeei su/iacente active.

Su/carpaii fac parte din eta4u* c*imatic de dea*0 cu su/tipu* temperatcontinenta*0 cu u-oare inf*uene vestice +n Su/carpaii $etici0 -i su/tipu*c*imat temperat cu inf*uene de continenta*ism mai accentuat +n Su/carpaiide Cur/ur0 -i mai a*es +n Su/carpaii Mo*dovei.

..! T$07$*"#*" "$*'(

3 "6r1ovi-te


25/50

n se,onu* de iarna -i anume +n ianuarie 0 considerat *una cea mairece a anu*ui *a %oine-ti a fost 20BC -i astfe* se constat o crestere ava*ori*or respective fa de media termic mu*tianua* .

Fig 1.. (ariaia lunar a tem$eraturii medii a aerului la staiameteorologica (oine&ti

.. T$07$*"#*('$ 0"8(0$ ( 0(/(0$ ";,&'#$ . n ceea ce prive-teva*ori*e e;treme se constat ca numai ma;ime*e sufer efectu* ,ona*itiia*titudina*e . astfe* *a %oine-ti B 0C 0 urmrind variaia temperaturi*orma;ime a/so*ute *unare re,u*t c *a %oine-ti se cunoa-te o cre-tere continudin ianuarie 'B0BC .

Fig 2.. (ariaia lunar a tem$eraturilor

ma)ime absolute a aerului la staia meteorologic (oine&ti

27


26/50

Fig .. (ariaia lunar a tem$eraturii minime absolute a aerului la staia

meteorologic (oine&ti

.. U0$:$"'" "$*'(

a) "ensiunea vapori*or de ap3 va*ori*e medii anua*e osci*6nd +ntre !0! m/*a C6mpu*un1 -i '0 7 *a "6r1ovi-te. n cadru* anu*ui ma;imu* este

+nre1istrat +n *una iu*ie +ntre '0 B m/ *a C6mpu*un1 -i '?02 *a "6r1ovi-te iarminimu* +n ianuarie +ntre 02 m/ -i 0! m/ *a ace*ea-i staii. /) 8eficitu* de saturaie 9 va*orii*e medii anua*e scad o data cu cre-tereaa*titudinii de *a 0 *a "+r1ovi-te -i 0B *a C6mpu*un1. n timpu* anu*uiva*ori*e medii *unare sunt mici iarna ( ianuarie3 fe/ruarie) +nre1istr6nd '02m/ *a "6r1ovi-te.

Fig '. *mezeala relativ medie

lunar la staia meteorologic

(oine&ti..5 N$;'&:(#"#$"

orii0 +n funcie de form0dimensiuni0 compo,iie0 dinamism -i

2B


27/50

nive*0 dau /o*ii cere-ti aspecte diferite -i au consecine +n deru*area unorprocese c*imatice. %ariaia ne/u*o,itaii medii anua*e scoate +n eviden faptu* c ce*e maimari va*ori de B0! ,ecimi se +nre1istrea, pe cu*mi*e montane iar +n ,onasu/carpatic -i +n depresiuni*e intramontane va*oarea acesteia este de B02.,ecimi *a %oine-ti

Fig +.. ,voluia lunar a nebulozitaii la staia (oine&ti

..6 P*$)(7(#"cest fapt iese /ine +n eviden prin repartiia spaia* a precipitaii*or mediianua*e0 unde va*ori*e respective cad peste ! mmLan +n ,ona montan iar +n

sectoru* su/carpatic su/ ! mmL an0A *a %oine-ti ?!20 mm. @recipitaii*eSu/carpaii*or sunt +ntre 73?

2?


28/50

Fig .. (ariaia lunar a $reci$itailor medii la staia

meteorologic (oine&ti

..2 R$%(0' $&'("/ . V4/#' este un e*ement c*imatic cu aciunediscontinu0 caracteristici*e *ui reie-ind din direcie0 durata -i intensitate( vite,) .#e1imu* v6nturi*or din 4udeu* 86m/ovia se af* +n str6nsconcordan cu dep*asarea principa*e*or mase de aer -i cu condiii*e *oca*e dere*ief.

a %oine-ti 0 +n re1iunea de*uroas0 ponderea este detinut de v6nturi*e denord3vest ( '?02J) urmat de v6nturi*e de sud cu ''0BJ -i ce*e de sud3est cu'07 J. Cea mai mic frecvena o au v6nturi*e de nord3est0 cu o pondere de07 J si ce*e de est 0 cu 20' J

. Fig .. Frecvena medie a vntului$e direcii 1 cm/ +0

2!


29/50

Henomene c*imatice specifice se,onu*ui rece

urnia 9 numar mediu anua* de ,i*e : +ntre ' ,i*e *a "ar1oviste -i '202 ,i*e*a C6mpina

3 +n timpu* anu*ui ......noiem/rie ( +ntre 20320 B ,i*e)3 durata /urniei +ntre 70! ore pe an *a C6mpu*un1 -i ?B ore pe an *a

C6mpinaruma 9 apare septem/rie3octom/rie dinspre apri*ie3mai ( interva* de 'B232'? ,i*e) A

3 anua* +ntre 70? ,i*e *a "6r1ovi-te3 +n timpu* anu*ui..............*uni*e decem/rie -i ianuarie +ntre '?0B ,i*e si

''3'2 ,i*e A@o*eiu* 9 interva* mediu B' ,i*e...


30/50

. H(3*&%*"+("

#eeaua hidro1rafic din cadru* 4udeu*ui 86m/ovia are odensitate medie de 073 0! =mL =m +n ,ona montan a4un16nd p6na *a 0=mL =m +n ,ona de c6mpie0 cuprin,6nd dou cate1orii de r6uri. @rimu* tipeste repre,entat de rauri mai a*ohtone care i,vorsc din re1iunea montan0traversea, dea*uri*e su/carpatice de unde +si iau af*uenii care +nsa nu *e potschim/a specificu* hidro*o1ic format pe cursu* superior. 8in aceastacate1orie fac parte Ia*omia0 >r1e- -i 86m/ovia. n a doua cate1orie intrr6uri*e autohtone i,dide*0 %u*cana af*ueni ai Ia*omiei A #6u >*/ af*uent a*86m/oviei0 cu /a,ine*e de,vo*tate +n +ntre1ime sau +n ma4oritate +n re1iuneasu/carpatic0 cu de/ite de ap -i *un1imi reduse .

In peisa4u* d6m/ovitean un *oc aparte +i revine interf*uvii*or -i vi*orr6uri*or principa*e : Ia*omia0 86m/ovia orientate0 +n 1enera*0 de *a nord3nord3vest spre sud3sud3est.

#6uri*e principa*e care vin din re1iuni*e carpatice ( Ia*omia086m/ovia0 >r1e-) au vi consecvente cu un pronunat caracter asimetricform6nd cu*oare de '3 =m *atime0 terase -i *unci /ine popu*ate0 va*orificatea1rico* -i favora/i*e insta*rii artere*or de circu*atie. unci*e concentrea,ce*e mai mari -i ce*e mai mu*te a-e,ari0 vi*e repre,ent6nd vechi a;e de*e1atur +ntre popu*aii*e din ari*e romane-ti.

Ia*omia i,vor-te din Muntii uce1i -i stra/ate opt sectoare de chei+ntre care amintim : Chei*e Fr-i*or0 Chei*e @e-terii0 Cheii*e "taru*ui0 Chei*eGnoa1ei .

n ava* de Moroieni0 +n re1iunea su/carpatic0 prime-te pe dreapta peIa*omicioara ( i,vora-te din Munii eaota -i se vars +n Ia*omia +n dreptu*ora-u*ui Hieni) cu o suprafa a /a,inu*ui hidro1rafic de


31/50

ar1 -i #6u* >*/ ( cu un /a,in hidro1rafic de

..! E'$0$/#$ '$%"#$ 3$ *$(3*&%*"+()1 >pe*e cur1toare din /a,inu* 86m/oviei a*catuiesc un sistemf*uviati*0 unde 1radu* *ui de a*ometrie0 dupa *e1ea *ui Korton0 face s sede,vo*te0 de *a i,voare spre varsare0 mai mu*ti af*ueni de ordinu* I -i II. un1imea r6u*ui 86m/ovia este de 2? =m0 +nscriindu3se astfe* pe

primu* *oc +ntre af*uenii >r1e-u*ui ( =m ) fiind urmat de Sa/ar ( '*/.

.. C&$+()($/#' 3$ ,(/&:(#"#$( meandrare) determinat ca raport+ntre *un1imea sinuoas a r6u*ui ( ) -i *un1imea +n *inie dreapt ( d) 0

e;prima pe de o parte0 1radu* de evo*uie a* a*/iei minore -i inf*uena ce opoate avea fenomenu* de meandrare asupra procesu*ui de scur1ere a* ape*or.%a*oarea acestuia este +ntotdeauna mai mare de I.

n ca,u* r6u*ui 86m/ovia 0 coeficientu* de sinuo,itate ( =s) este de '0'2( =sLd 2? =m 2'2 =m'0'2) . n ceea ce prive-te af*uenii 86m/oviei0coeficientu* *or de sinuo,itate0 pre,int va*ori foarte varia/i*e +n functie deconfi1uraia re*iefu*ui -i 1radu* de +nc*inare a* vi*or.

'


32/50

Fi 1. Harta re elei #idro ra ice

2


33/50

Fig 2. Harta su$rafeelor bazinale &iinterbazinale


34/50

.. D$/,(#"#$" *$


35/50

Rul Alb este ce* mai important af*uent pe care +* prime-te 86m/ovia +nre1iunea de dea*uri. -i are i,voru* su/ poa*e*e @*aiu*ui $vanei0 *aa*titudinea de */ are un 1rad de sinuo,itate destu* de avansat ( '027) -i formea,meandre accentuate +nsotite de ma*uri concave -i conve;e. >ceea-isinuo,itate avansat ( peste '027) o pre,int -i af*uenii si remarc6ndu3se0

din acest punct de vedere0 p6r6u* Str6m/a. >*/ia minora are o *atime de p6n*a ' m -i este f*ancat de ma*uri cu +n*imi +ntre ' si 207 m. @rin a*/ia sa minor se scur1e un de/it mediu anua* de 0!mLs0 ceea ceface ca modu* specific a* acestui /a,in s fie de


36/50

..6 L")*('$din 4udeu* 86m/ovia sunt re*ativ puine -i sunt +n 1enera*de natur antropic0 sunt va*orificate pentru a*imentarea cu ap a popu*aiei-i a ramuri*or economice din ase,ri*e ur/ane dar -i pentru crescatorii*e

piscico*e.n ,ona superioar a Ia*omiei se af* *acu* Scropoasa cu un vo*um de

?.7 m ( format datorit /ara4u*ui hidroener1etic de *a 8o/re-ti +nca dinanu* '


37/50

In amonte de @ucioasa0 pe Ia*omia0 av6nd un vo*um de ' mi*ioane m0 se1ase-te un *ac antropic0 uti*i,at pentru a*imentarea cu ap pota/i* -iindustria* a ora-e*or @ucioasa -i Hieni pentru a1rement -i piscicu*tura. 8in cau,a cantitaii*or mari de a*uviuni transportate de r6uri*e dinre1iune0 construirea *acuri*or de acumu*are este difici*0 durata *or dee;p*oatare0 +mpiedicarea acesteia0 adoptarea unor masuri de amena4are a

pante*or -i a or1anisme*or torenia*e care o cau,ea,...2 A7$'$ ,;#$*"/$ 0 datorit fra1mentrii re*iefu*ui -i a*ctuirii1eo*o1ice0 au de/ite mici -i nu au o repartiie uniform.

..= A7$'$ +*$"#()$ datorit 1radu*ui de permea/i*itate a roci*or0 nupot fi fo*osite dec6t *oca* *a a*imentarea cu ap.. @6n,e*e freatice cu vo*ummai mare -i mai constant se 1asesc +n depo,ite*e a*uvionare de teras -i*unca din *un1u* r6uri*or principa*e0 faci*it6nd amp*asarea a-e,ri*or umane.

@rin infi*tarie0 venind +n contact +n principa* cu formaiuni*e so*ifere0 ape*ese pot minera*i,a0 cum ar fi de e;emp*u ce*e de *a %u*cana0 @ucioasa0@ietro-ita0 e,dead0 #6u >*/0 fiind uti*i,ate +n scopuri curative0 /a*neo3c*imaterice.

..9 S#*"#$'$ ")?(+$*$ +*$"#()$. 8intre ape*e su/terane0 ce*e freaticepre,int ce* mai important ro* +n a*imentarea ree*ei hidro1rafice din /a,inu*86m/oviei. Sunt condiionate de e;istena fisuri*or roci*or0 +n care seacumu*ea, -i sunt pre,ente at6t +n ,ona montan a /a,inu*ui0 c6t -i +n cea de

dea* -i de c6mpie. O mai mare de,vo*tare o au0 +ns0 ape*e freatice din ,ona de dea* -i dec6mpie. Se aprecia, c ce*e mai favora/i*e condiii hidro1eo*o1ice suntintrunite +ncepand din dreptu* *oca*itaii %oine-ti0 ape*e freatice 1sindu3se *aad6ncimi de '3B m +n ,one*e de *unc0 a4un1and0 +n ce*e*a*te sectoare0 pana*a 2 m.

?


38/50

.5. V$%$#"


39/50

*a o cu*tur *a a*ta. >ceste p*ante0 care nu sunt a*tceva dec6t /uruieniduntoare0 aduc pre4udicii cu*turi*or a1rico*e.

.5. V$%$#"


40/50

antropice0 +n une*e re1iuni pduri*e au fost defri-ate paria* fiind +n*ocuite cucu*tur -i pa4isti stepi,ate0 ceea ce a condus uneori *a scderea /iomasei.

.6. F"/"

%arietatea condiii*or 1eo1rafice asi1ur mediu* optim de via -i pentru

o faun /o1at pe toate trepte*e de re*ief. $radu* mare de +mpdurire a*4udeu*ui0 +n specia* +n ,ona montan -i su/carpatic0 asi1ur condiii /unede via pentru mu*te specii de anima*e de interes cine1etic si peisa1istic. Caracteristica pentru pduri*e pericarpatice de fa1 -i ste4ar este veveria(7ciurus vulgaris53 care a*turi de a*te ro,toare mici0 ca -oarecii -i pirsu*

comun0 comp*etea, fauna de mamifere a acestor pduri. n ,ona de dea* -i de c6mpie0 repti*e*e sunt repre,entate prin 1uster(:acerta viridis5 -i diferite specii de -erpi. Hauna ihtio*o1ic a ape*or din cuprinsu* 4udeu*ui este /ine repre,entat-i conservat ca urmare a faptu*ui c reeaua de r6uri din ,ona montan -isu/carpatic este foarte puin po*uat.

@e af*uenii Ia*omiei -i 86m/oviei care i,vorsc -i cur1 prin re1iuneasu/carpatic se +nta*ne-te *ipanu* (;#9mallus t#9mallus5. Ceea ce estecaracteristic pentru cursuri*e 86m/oviei -i >r1e-u*ui din cadru* 4udeu*ui

este faptu* c se +nt6*nesc ca specii dominante sco/aru* ( 8#ondrostomanasuss5 -i mreana (Barbus barbus5 . @e cursuri*e mici de ap din ,onac6mpiei sudice se +nta*ne-te -i c*eanu* (:enciscus ce$#allus5 .

Ocrotirea faunei se impune ca o necesitate nu numai pentru valoarea eicinegetic, dar i pentru faptul c n cadrul judeului se gsesc i o seriede eemplare rare i de mare valoare stiinific!


41/50

S&'*('$

@rin po,iia *a suprafaa *itosferei0 so*u* acup un *oc important +ntrecomponente*e mediu*ui 1eo1rafic. n formarea -i evo*uia diferite*or cate1orii de so*uri actionea, o seriede factori pedo1enetici0 dintre care un ro* important i* au: *ito*o1ia0 c*ima0factoru* /io*o1ic0 re*iefu*0 apa -i timpu*. Modu* de asociere a cestora0 precum-i frecvena -i intensitatea participrii unui anumit factor pedo1enetic0e;p*ic diversitatea so*uri*or.

n #om6nia e;ist o mare varietate de so*uri0 distri/uite re*ativechi*i/rat pe tot teritoriu*. So*uri*e ref*ect tran,iia de *a c*imatu* continenta*est3european *a ce* oceanic si su/mediteraneean0 iar pre,ena Carpai*orimpune o eta4are a acestora. So*u* se formea, -i evo*uea, ca re,u*tat a* aciunii +nde*un1ate -icomp*e;e a unor factori natura*i -i antropici0 ref*ect6nd at6t condiii*ea/iotice a*e su/stratu*ui0 c6t -i inf*uena asociaii*or ve1eta*e natura*e care sede,vo*t pe acesta.

elieful intervine direct in procesu* de formare a so*uri*or prin 1radu* de+nc*inare a* versani*or. >stfe*0 dac +n re1iuni*e de c6mpii -i podi-uri 4oaseapar so*uri evo*uate0 cu profi*e de,vo*tate -i difereniate0 +n re1iuni*e dedea*uri +na*te -i muni predomin so*uri*e s*a/ evo*uate sau chiar erodate. 8easemenea0 impune diversitatea condiii*or /ioc*imatice +n a*titudine0determin6nd o eta4are a so*uri*or.

oca inf*uenea, compo,iia 1ranu*ometric0 structura -i compo,iiachimic a so*u*ui. n funcie de 1radu* de conso*idare a roci*or0 sediferenia, so*uri su/iri (pe roci compacte) -i so*uri profunde (pe roci

af6nate) .

8ondiile climatice acionea, difereniat pe ce*e trei trepte ma4ore de re*ief.n spaiu* montan (rcoros -i umed) se de,vo*t so*uri o*i1o/a,ice sauo*i1ome,o/a,ice0 +n re1iunea podi-uri*or -i c6mpii*or +na*te (c*imat moderat)

predomina so*uri*e ad6nci0 cu ori,onturi /ine difereniate0 +n timp ce +n

'


42/50

c6mpii*e 4oase (secetoase) se formea, so*uri +nchise *a cu*oare0 datoritacumu*rii humusu*ui saturat cu ca*ciu.

Factorul biologic impune modificri cu caracter ,ona*0 +n cadru* mari*orformatiuni ve1eta*e. >stfe*0 pa4i-ti*e stepice *as +n so* cantiti anua*e maride resturi or1anice0 ce se descompun re*ativ rapid -i se transform +n humussaturat. n re1iuni*e forestiere0 transformarea resturi*or or1anice0 ce provin maia*es din frun,e0 se produce +ntr3un ritm mai *ent0 difereniat pentru pduri*ede foioase -i ce*e de conifere.

n eta4u* a*pin0 procesu* de minera*i,are este redus0 datorit activitiimicro/io*o1ice s*a/e. 8e asemenea0 aciunea faunei din so* determinapariia unor su/tipuri aparte (vermice) a*e so*uri*or.

!$a freatic -i sta1nant are un ro* important doar +n condiii*e +n care

ume,e-te profi*u* de so* (permanent sau periodic). Se formea, astfe*0 +nre1iuni*e umede sau cu drena4 s*a/0 so*uri intra,ona*e0 1*ei,ate sau

pseudo1*ei,ate.

;im$ul condiionea, formarea -i evo*uia so*uri*or. n 1enera*0 e;ist ocoresponden direct +ntre v6rsta unor forme de re*ief (terase0 c6mpii

piemontane) -i cea a so*uri*or. 8e asemenea se deose/esc so*uri*e actua*e (re,u*tate su/ inf*uenacondiii*or c*imatice e;istente +n area*u* respectiv) de so*uri*e fosi*e (a cror

1ene, a fost determinant de condiii c*imatice anterioare)0 acoperite de*oessuri.

!ctivitatea omului contri/uie *a formarea sau conservarea +nve*isu*ui de so*.ucrri*e de indi1uire3desecare au schim/at tota* re1imu* hidric0 prindiminuarea procese*or de descompunere aero/a -i cre-terea coninutu*ui dehumus.

Fti*i,area diferite*or su/stane (+n1r-minte natura*e -i chimice0amendamente ca*caroase) a determinat modificarea +nsusiri*or chimice a*eso*uri*or. @ractici*e a1rico*e inadecvate (nerotaia cu*turi*or0 arturi +n *un1u*

pante*or) favori,ea,a procese intense de ero,iune. @o,iia #om6niei +n p*in ,on temperat0 *a tran,iia de *a c*imatu* estcontinenta* (cu ve1etaie -i step) *a ce* oceanic ( domeniu* forestier) -isu/mediteraneaan0 determin o anumit distri/uie -i ,onare a so*uri*or.

8ispunerea a*titudina* a re*iefu*ui inf*uenea, eta4area condiii*orc*imatice -i a ve1etaiei0 care se ref*ect -i +n ,ona*itatea vertica* a so*uri*or.@e fondu* distri/uiei 1enera*e simetrice -i concentrice a so*uri*or0 apar

2


43/50

diferenieri datorit predominrii unor factori pedo1enetici *oca*i (rocaparenta*0 p6n,a freatic0 +nc*inarea versani*or0 activitatea /io*o1ic0inf*uene antropice) materia*i,ate +n intra,ona*itatea -i a,ona*itatea so*uri*or.

8onea3 1


44/50


45/50

S&'*('$ ;*/$ "*%('&('?("'$ ,( ;*/$ "*%('&('?("'$ '?()$3 acesteso*uri ocupa un area* destu* de e;tins fiind inta*nite in ,ona co*inara si ceade campie piemontana. >coprea in intre1ime spatiu* ocupat de @iemontu*$etic si area*e*e i,o*ate din Campia @icior de Munte.

@e stan1a 8am/ovitei0 apar in cursu* inferior a* #au*ui >*/0 si anume peversantu* drept ai acestei vai 0 in Su/carpatii e;terni si in Campia"ar1ovistei. Ori,onturi*e care a*catuiesc profi*u* acestor so*uri sunt : >o ( >m)3>sau &I3 t3Cca.

=rizontul !o0 cu 1rosimi intre 2 si cm0 are o cu*oare cenusie3 /runa. apartea inferioara cu*oarea ori,ontu*ui devine cenusie a*/icioasa0 cu s*a/epete de cu*oare /runa. Structura este po*iedrica su/an1u*ara mica0 iar te;turaeste *utoasa spre *uto3nisipoasa.

=rizontul !B9 are o 1rosime mai mica0 intre '327 cm0 te;tura este *utoasa0iar structura po*iedrica su/an1u*ara medie .=rizontul Bt3 cu 1rosimi ce depasesc uneori ' cm0 are o cu*oare ce varia,ade *a /run 1a*/ui in partea superioara0 *a /run3vinetie in cea inferioara. &steun ori,ont indesat cu structura co*umnoida prismatica si cu o te;turaar1i*oasa.=rizontul 8ca3 care poata sa apara si *a ? cm adancime0 a*catuieste de faptroca parenta*a repre,entata prin depo,ite *oessoide0 nisipoase si ar1i*oase. >ceste so*uri0 cu un accentuat proces de pod,o*ire0 au un continut ridicat

de ar1i*a0 cu va*ori cuprinse intre 2737J. Cantitatea de humus varia,a intre20 si 00 continutu* in a,ot este de 0'30.

C$*/(,&'*('$ cuprind ce*e mai raspandite so*uri din tara noastra ( 2B0?J)cu precadere in re1iuni*e de campii si podisuri 4oase. Ocupa area*e e;tinse inCampia #omana0 Campia anato3 Crisana . Su/carpati 0 precum si in une*edepresiuni intramontane ( rasov0 Ciuc0 Si/iu0 Kate1) si pe suprafeterestranse in @odisu* "ransi*vaniei0 @odisu* $etic si @odisu* Mehedinti. Sunt so*uri tinere0 s*a/ pana *a moderat evo*uate0 cu re1im hidric varia/i*0

o intensa activitate /io*o1ica ce descompune rapid resturi*e or1anice0re,u*tand un procent insemnat de humus ( 20!370? J) ca*cic0 inchis *acu*oare. Cerniso*uri*e cuprind urmatoare*e tipuri : =astano,iom0 cerno,iom0( ca*caric0 tipic si cam/ic) 0 faeo,iom ( cam/ic0 ar1ic0 1reic0 marnic) sirend,ina.

7


46/50

C"0;(,&'*('$ 'ceste so*uri se formea,a pe roci ca*caroase si /a,ice0roci eruptive /a,ice si pe une*e sisturi crista*ine0 su/ paduri de fa10 amestecfa13rasinoase si rasinoase0 cu f*ora de tip mu**. &ste caracteristica o puternica spa*are a saruri*or si un circuit /io*o1icactiv0 cu formarea unui ori,ont su/tire cu humus.

Sunt afectate de procese de denudatie *enta0 re,u*tand so*uri de cu*oaredeschisa0 cu un profi* nediferentiat te;tura*.

L?(,&'*('$ 2707J 3 sunt so*uri*e dominante pentru dea*uri*e

su/carpatice si /anato3crisene0 in podisuri si piemonturi de *a e;terioru*Carpatii*or. Inc*ud urmatoare*e tipuri : pre*uvoso* tipic0 pre*uvoso* roscat0*uvoso* tipic0 *uvoso* a*/ic0 p*anoso* si a*oso*. Sunt so*uri re*ativ vechi0 evo*uate0 care se de,vo*ta pe un su/strat variat( *oess si depo,ite *oessoide0 ar1i*a0 a*uviuni vechi0 f*is) 0 cu un drena4natura* de *a /un *a s*a/3 moderat. Corespund paduri*or de foioase si deamestec0 in conditii c*imatice re*ativ umede ( B73' mm) 0 caredetermina spa*area saruri*or pe profi* si de/a,ificarea accentuata amateria*u*ui minera*.

I/+'$/#" &0'( (/ 3$%*"3"*$" ,&'*('&*

>ctivitati*e antropice ( a1rico*e si industria*e) au modificat conditii*e deformare si evo*utie a so*uri*or . In*ocuirea ve1etatiei natura*e de padure sau pa4iste prin cu*turi a1rico*e 0a supus so*uri*e unor modificari de ordin fi,ic ( distru1and structura0 sca,and

poro,itatea si infi*tratia) sau a*ee /i*antu*ui materiei or1anice si e*emente*ornutritive ( diminuarea re,ervei de humus) .

>ceste fenomene se accentuea,a prin fo*osirea inde*un1ata a iri1atii*or( pot aparea chiar ori,onturi noi) . In re1iuni*e de dea*uri si podisuri0 activitati*e umane inadecvate( defrisari0 cu*tivarea terenuri*or in panta) determina aparitia unor intense

procese de ero,iune a so*u*ui0 *a care se asocia,a a*unecari de teren. Campii*e 4oase ( "itu3 Siretu* inferior0 Crisuri*or0 "imisu*ui) si *unci*erauri*or sunt arii*e ce*e mai e;puse *a aparitia inundatii*or circa 207 mi* ha.

B


47/50

>cest *ucru0 determina o spa*are a so*uri*or de saruri usor so*u/i*e. 8easemenea0 despaduriri*e0 introducerea iri1atii*or0 amena4area *acuri*orartificia*e0 au sporit suprafata terenuri*or ce pot fi afectate de aparitiae;cesu*ui temporar sau permanent de umiditate. S3a schim/at re1imu* hidrica* so*uri*or. Henomene*e de desecare a terenuri*or din *unci a produs modificariimportante asupra spatii*or respective. In fa,a imediat urmatoare desecarii0 s3a rea*i,at saturarea fi,ica0 chimica si /io*o1ica a depo,ite*or *acustre.Introducerea u*terioara a iri1atii*or a sporit perico*u* aparitiei sa*ini,ariisecundare a so*uri*or. Fti*i,area in e;ces a in1rasaminte*or chimice acidifiante a determinate;tinderea suprafete*or cu so*uri acide. 8e asemenea0 ap*icarea fresita ain1rasaminte*or si pesticide*or ( in campii si dea*uri) a dus *a po*uareachimica a so*uri*or.

a acestea se adau1a so*uri po*uate cu diferite su/stante chimiceprovenite din activitati industria*e ( in apropierea centre*or ur/ane) .

?


48/50

A,7$)#$ 7*(?(/3 7*$)


49/50

CONCLUZII

S3a o/servat c un ro* important in 1ene,a -i evo*uia e*emente*orc*imatice ana*i,ate +* are suprafa activ su/iacent0 prin caracteristici*emorfo1rafice -i morfometrice. Su/carpaii Ia*omiei au ro* de tran,iie -i +ntre Qona su/carpatic de *acur/ur -i ,ona piemontan -i su/carpatic vestic.

>ctivitai*e antropice ( a1rico*e si industria*e) au modificat condiii*e deformare si evo*uie a so*uri*or


50/50

BIBLIOGRAFIE

"anis*av 80 2B0 R$eo1rafia fi,ic a #om6nieiE0 &ditura "ransversa*0"+r1ovi-te8inu I.0 '

licenta barbuletu.doc

Documents