licenta romanita
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific:
Asist.univ.dr.
Absolvent:
Puican Romanița
Reşiţa
2013
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Programul de studii Marketing
Semnătura coordonatorului ştiinţific
CONTABILITATEA DISPONIBILITĂȚILOR BĂNEȘTI
Coordonator ştiinţific:
Asist.univ.dr.
Absolvent:
Puican Romanița
Reşiţa
2013
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Declaraţie de asumare a răspunderii
Subsemnata Puican Romanița absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice, Universitatea
„Eftimie Murgu” Reşiţa, declar că lucrarea de licenţă este elaborată exclusiv de mine, pe baza
efortului personal de cercetare şi redactare. În cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor
şi formulărilor care nu îmi aparţin, conform normelor de citare a surselor.
Declar că toate afirmaţiile din lucrare referitoare la datele şi informaţiile analizate, la
metodele prin care acestea au fost obţinute şi la sursele din care le-am obţinut sunt adevărate.
Înţeleg că falsificarea datelor şi a informaţiilor analizate în lucrare constituie fraudă şi este
sancţionată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat la cunoştinţă conţinutul
Art.7 şi Art.20 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de finalizare a
studiilor de licență la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa pentru promoţiile 2013.
Data: Semnătura:
…………………………… ……………………………..
Contabilitatea disponibilităților bănești 3
CUPRINS
Lista figurilor ................................................................................................................... 4Lista tabelelor .................................................................................................................. 5Introducere ...................................................................................................................... 6
I.Organizarea încasărilor și plăților entităților patrimoniale. ……….......................1.1. Gestiunea încasărilor și plăților................................................................................1.2. Documente privind operațiile de încasări și plăți.....................................................1.3. Documentația primară privind operațiile de trezorerie.............................................
II. Instrumente financiare utilizate în operațiile de încasări și plăți……………......2.1. Clasificarea instrumentelor financiare......................................................................2.2. Recunoașterea instrumentelor financiare .................................................................2.3. Evaluarea instrumentelor financiare.........................................................................
III. Conturi de evidență a disponibilităților bănești.....................................................3.1. Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți fără numerar...................................3.2. Contabilitatea valorilor de încasat ...........................................................................3.3. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt și a dobânzilor aferente .............
3.3.1. Caracterizarea generală a creditelor............................................................3.3.2. Clasificarea creditelor.................................................................................
3.4. Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți cu numerar și a altor valori de trezorerie ..................................................................................................................
3.5. Contabilitatea operațiunilor diverse cu numerar......................................................3.5.1. Acreditive și avansuri de trezorerie............................................................3.5.2. Viramente interne.......................................................................................
IV. Studiu de caz privind contabilitatea trezoreriei la SC................................. 4.1. Considerații generale cu privire la activitatea SC ..................
4.1.1. Prezentarea societății............................................................4.1.2. Organizarea societății............................................................4.1.3. Conducerea și organizarea activității de contabilitate...............................
4.2. Operațiuni contablie privind trezoreria la SC... .......................................
Concluzii și propuneri...…………………………………………………………...........
Bibliografie ………………………………………………………………………...........
Anexe …………………………………………………………………………………....
Contabilitatea disponibilităților bănești 4
LISTA FIGURILOR
Figura 4.1. Repartizarea teritorial-administrativă a rezervelor de cărbune..........29
Figura 4.2. Producția de cărbune din România.....................................................30
Figura 4.3. Zonele de extracție a lignitului.............................................................30
Figura 4.4. Extracția cărbunelui S.N.L.O...............................................................31
Figura 4.5. Distribuția personalului pe activități...................................................34
Figura 4.6. Evoluția prețului lignitului...................................................................36
Figura 4.7. Organigrama firmei S.N.L.O. Tg. Jiu..................................................37
Figura 4.8. Evoluția cifrei de afaceri pentru S.N.L.O.............................................39
Figura 4.9. Evoluția datoriilor totale ale S.N.L.O..................................................39
Figura 4.10. Evoluția profitului brut al S.N.L.O.....................................................39
Contabilitatea disponibilităților bănești 5
LISTA TABELELOR
Tabel 4.1. Indicatorii din bilanț..............................................................................37
Tabel 4.2. Indicatorii din Contul de Profit și Pierdere...........................................38
Tabel 4.3. Indicatorii derivați din Bilanț................................................................38
Tabel 4.4. Indicatorii de Profitabilitate..................................................................38
Tabel 4.5. Indicatorii de eficiență a activității operaționale..................................38
Contabilitatea disponibilităților bănești 6
INTRODUCERE
Lucrarea de licență Contabilitatea disponibilităților bănești a fost
elaborată cu scopul de a evidenția operațiile realizate cu ajutorul grupei 5 ”Contul
de trezorerie”. Lucrarea este structurată pe 4 capitole din care trei prezintă studiu
teoretic, iar unul prezintă un studiu de caz.
În primul capitol Organizarea încasărilor și plăților entităților
patrimoniale, am detaliat cum se realizează gestiune încasărilor și plăților,
prezentarea documentelor necesare realizării gestiunii, precum și operațiile de
trezorerie care se realizează în cadrul unei firme.
În capitolul doi Instrumente financiare utilizate în operațiile de încasări
și plăți, am realizat o clasificare a instrumentelor financiare, de asemenea în acest
capitol am prezentat cum se realizează recunoașterea instrumentelor finaciare și
cum se realizează evaluarea acestora.
Capitolul trei Conturi de evidență a disponibilităților bănești, prezintă
detaliat conturile disponibilităților bănești. Acestea cuprind în primul rând
contabilitatea operațiilor de încasări și plăți, a valorilor de încasat, a creditelor
bancare pe termen scurt și dobânzile aferente unde am realizat clasificarea și
caracterizarea creditelor. După care am detaliat contabilitatea operațiilor de
încasări și plăți cu numerar și a altor valori de trezorerie și contabilitatea operațiilor
diverse cu numerar unde am discutat despre acretitive, avansuri de trezorerie și
viramentele interne.
Capitolul patru Studiu de caz privind contabilitatea trezoreriei la SC
S.N.L.O. Târgu Jiu, abordează partea aplicativă unde am realizat un studiu de caz
la firma S.N.L.O. Târgu Jiu. Capitolul este împărțit pe 2 subcapitole unde în primul
este prezentată istoria firmei, organizarea acesteia și prezentarea organizării
activității de contabilitate, iar în ultimul subcapitol sunt prezentate operațiile de
trezorerie ale firmei.
Contabilitatea disponibilităților bănești 7
I. ORGANIZAREA ÎNCASĂRILOR ȘI PLĂȚILOR ENTITĂȚILOR
PATRIMONIALE
”Trezoreria reprezintă totalitatea lichidităților monetare și a echivalentelor
de numerar de care dispune o întreprindere pentru a face față plăților:
Disponibilități în conturi bancare
Numerar în casierie
Cecuri de încasat
Efecte comerciale de primit neajunse la scadență
Credite bancare pe termen scurt
Titluri de plasament”1
[A.S.Popa, Contabilitate, Ed. Eftimie Murgu, Reșița, 2009, p.172]
1.1.Gestiunea încasărilor și plăților
Gestiunea încasărilor.
Gestiunea încasărilor este dată de mișcările de resurse bănești care
garantează alimentarea curentă a conturilor de disponibilități.
Aceasta cuprinde ansamblul de metode și tehnici, a mijloacelor și a
instrumentelor prin care se asigură desfășurarea tuturor fluxurilor bănești ce
converg spre întreprindere. Prin acestea se urmărește obiectivul de asigurare a
echilibrului de încasări și plăți pe intervale de timp determinate.
Gestiunea încasărilor în funcție de sursele de proveniență pot fi:
a) Încasări generate de activitatea operațională:
Costul bunurilor și serviciilor vândute clienților de către firme și care pot
plăti imediat sau prin virament
Plata în avans de către clienți către întreprinderile producătoare sau
prestatoare de servicii
Contabilitatea disponibilităților bănești 8
Vânzarea altor active curente pe lângă vânzarea produselor finite sau
prestarea de servicii
Arenda curentă
Încasările venite din penalizări, amenzi
Încasări obținute din reăpătarea prejudiciului material
Sumele din bugetul întreprinderii care pot fi date înapoi
Sumele care sunt date înapoi de la titularii de avans
Cu cât volumul de încasări obținut din activitatea operațională este mai bine
știut cu atât putem judeca acumularea unui volum destul de mare de mijloace
banești care sunt necesare pentru a menține nivelul de producție sau servicii al unei
întreprinderi.
[Adaptat după http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/organizarea-circulatiei-banesti-la-
intreprindere.html,]
b) Încasările generate de activitatea investițională:
Sunt incluse activele pe termen lung care dau încasări din vânzarea lor
Investițiile financiare pe termen lung date de dividende
Încasarea dobânzilor datorită creditelor acordate
Încasările provenite din avansurile pentru activele pe termen lung care au
fost destinate vânzării
Primirea creditelor și a împrumuturilor pe termen lung de la terți
Alte încasări bănești
Datorită informației fluxului de intrări de mijloace bănești de genul celor
prezentate în rândurile de mai sus, firmele au capacitatea de a genera venituri de
investiții pe termen lung sau din investirea banilor în mijloace fixe sau procurarea
titlurilor de valoare pe termen lung .
Încasările generate de activitatea financiară ne dau informații despre
modificările produse de mărirea capitalului propriu și de asemenea asupra
modificărilor în componența datoriilor pe termen lung. Acestea sunt:
Contabilitatea disponibilităților bănești 9
Emiterea de acțiuni noi din care se obțin anumite sume de bani
Încasarea unor sume care provin din emisiuni de obligațiuni
Încasarea unor sume de bani care provin din contractarea creditelor bancare
pe termen scurt sau lung
Încasări din revedențe financiare
Unele încasări ca sunt obținute din sponsorizări, donații, premii, etc.
Structura și volumul încasărilor se compară cu cel din anii anteriori sau cu cel
din perioadele anterioare pentru a putea fi observate modificările care apar și
pentru a vedea cauzele care duc la schimbările pentru reducerea încasărilor, dar și
de asemenea pentru a lua măsurile propice privind accelerarea încasărilor și
micșorarea volumului fondurilor ce sunt neutralizate. Accelerarea încasărilor ar
putea fi făcută cu ajutorul unor modalități favorabile de plată. Durata medie a
încasărilor este raportul dintre soldul mediu al creanțelor și volumul vânzărilor.
[Adaptat după http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/organizarea-circulatiei-banesti-la-
intreprindere.html]
Gestiunea plăților.
Gestiunea plăților este dată de administrarea ieșirilor de numerar, care sa îi
permită firmei să își păstreze și să își îmbunătățească poziția în raporturile
întocmite pe diverse planuri cu terții. Aceasta depinde, pentru o corelare mai bună
a încasărilor, de cunoașterea felului în care se aranjează în timp datoriile bănești în
așa fel încât să se poată face.
Plățile se împart în 3 grupe funcție de conținutul economic:
a) Plăți generate de activitatea operațională:
Plăți care vin din vânzarea bunurilor și serviciilor
Furnizorii care primesc avansuri pentru livrările din viitor
Asigurările sociale luate din plata salariilor și a contribuțiilor
Plăți din activitatea operațională
Contabilitatea disponibilităților bănești 10
Plăți din achitarea impozitelor
Plățile datorate amenzilor, despăgubirilor
Investițiile pe termen scurt
b) Plățile generate de activitatea investițională:
Obținerea activelor pe termen lung
Obținerea obligațiunilor
Acordarea de credite pe termen lung
Acordarea împrumuturilor pe termen lung
c) Plățile generate de realizarea activității financiare:
Efectuarea plăților de răscumpărare a acțiunilor proprii
În caz de lising financiar se plătesc anumite rate
Plata dividendelor
Cunoașterea modului de ordonare în timp a datoriilor bănești în așa fel încât
să existe o corelare bună a încasărilor permite administrarea plăților care se
realizează cu ajutorul a 2 indicatori și anume: durata medie de efectuare a plăților
și ritmicitatea acestora.
Dacă durata de achitare a plăților și încasarea creanțelor este știută se pot
afla judecăți asupra sincronizării încasărilor și plăților și de asemenea cum se
desfășoară rotația capitalului.
Echilibrul financiar și rentabilitatea rezultă din mărimea încasărilor venite
din vânzarea bunurilor și serviciilor care trebuie să fie mai mare decât plățile
prelejuite de acționarea factorilor de producție necesari, în multe dintre firmele de
piață.
[Adaptat după http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/organizarea-circulatiei-banesti-la-
intreprindere.html]
1.2.Documente privind operațiile de încasări și plăți
Documentele privind operațiile de încasări și plăți care se pot realiza între
persoanele fizice, sau persoanele juridice sau între persoanele fizice și cele juridice
Contabilitatea disponibilităților bănești 11
se pot împârți în 2 tipuri. Acestea se împart în funcție de modul de efectuare al
încasării sau plății. Aceste 2 tipuri sunt:
Operațiile de încasări și plăți în numerar care se realizează cu ajutorul
casieriei întreprinderii
Operații de încasări și plăți fără numerar care se realizează cu ajutorul
conturilor în bănci.
Documentele necesare realizării acestor două tipuri de operațiuni sunt:
Chitanța-este realizată în cazul încasării în numerar de către furnizor a
sumelor datorate la terți
Chitanța pentru operațiuni în valută-aceasta este similară cu operația de mai
sus doar că se depun sume de bani în valută în casieria întreprinderii.
Aceasta se poate realiza doar în locurile în care se efectuează acest tip de
operațiuni.
Dispoziția de plată/încasare către casierie- Această dispoziție de plată sau
încasare este realizată de către sectorul financiar-contabil. Aceștia dau ordin
de încasare sau de plată a sumelor în numerar potrivit dispozițiilor legale.
Ordinele sunt destinate casieriei întreprinderilor.
Lista de avans chenzinal- arată și motivează plățile efectuate de salariați
Statul de salarii-este similar listei de avans chenzinal
Foaia de vărsământ- dacă se dorește depunerea în bancă a numerarului din
casierie se realizează o astfel de foaie de vărsământ.
Ordinul de plată-este un document emis de către cel care plătește pentru a se
achita de o datorie față de altă persoană. Aceast ordin de plată presupune ca
banca să plătească beneficiarului suma trecută în formular. Ordinul de plată
trebuie realizat în 3 exemplare. După trimiterea acestui ordin de plată băncii
beneficiarului, aceasta va depune suma înscrisă pe formular la dispoziția
clientului său.
Contabilitatea disponibilităților bănești 12
Cecul- este considerat intrumentul de plată cu ajutorul căruia proprietarii de
conturi în bancă îl utilizează pentru realizarea plăților. La utilizarea lui
participă 3 persoane și anume trăgătorul, trasul și beneficiarul. Trăgătorul
este entitatea care realizează acest cec și îl depune la banca la care are
deschis cont. Banca în calitate de tras trebuie să plătească suma înscrisă pe
cec unei alte persoane adică beneficiarului. Banca este obligată să realizeze
plata cecului numai în momentul prezentării cecului.
Biletu de ordin-este un document prin care o persoană se obligă față de alta
să plătească o anumită sumă de bani la data scadentă.
Cambia-este un document cu ajutorul căruia un creditor dă ordin debitorului
să plătească o anumită sumă de bani beneficiarului.
[Adaptat după M. Vartolomei, Curs contabilitate, Universitatea Politehnica Timișoara ]
1.3.Documentația primară privind operațiile de trezorerie
Contabilitatea operațiilor de trezorerie se realizează cu ajutorul clasei de
conturi 5 ”Conturi de trezorerie”. Operațiile de trezorerie reprezintă ansamblul
operațiilor financiare realizate de către o unitate patrimonială în vederea obținerii
de mijloace bănești necesare desfășurării activității acelei entități.
Operațiile financiare se împart în: operații financiare care generează
aranjamente pe termen lung și operații financiare cu caracter operațional pentru
asigurarea lichidităților și efectuare decontărilor curente.
Aceste operații cu caracter operațional sunt încasările și plățile. În structura
trezoreriei și a operațiilor trezoreriei sunt cuprinse următoarele:
a) Titlurile de plasament
b) Creditele bancare pe termen scurt
Operațiile bănești se pot realiza astfel :
Operații de încasări și plăți în numerar
Contabilitatea disponibilităților bănești 13
Operații de încasări și plăți fără numerar
Documente aferente mijloacelor bănești sub altă formă
[Adaptat după V. Duran, Curs Finanțe, bănci, asigurări, Universitatea Politehnica Timișoara]
”Conturile de trezorerie se regăsesc în Clasa 5 ”Conturi de trezorerie”.
Contul 501 ”Acțiuni deținute la entitățile afiliate” este un cont de activ care
ține evidența acțiunilor deținute la entitățile afiliate, cumpărate în vederea obținerii
de venituri financiare într-un termen scurt.
Contul 505 ”Obligațiuni emise și răscumpărate” este un cont de activ care
ține evidența obligațiunilor emise și răscumpărate.
Contul 506 ”Obligațiuni” este un cont de activ care ține evidența
obligațiunilor cumpărate.
Contul 508 ”Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate” este un cont
de activ care ține evidența depozitelor bancare pe termen scurt, a altor investiții pe
termen scurt și creanțe asimilate, cumpărate.
Contul 509 ”Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt” este
un cont de pasiv care ține evidența vărsămintelor de efectuat pentru pentru
investițiile pe termen scurt cumpărate.
Contul 511 ”Valori de încasat” este un cont de activ care ține evidența
valorilor de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale primate de la clienți.
Contul 512 ”Conturi curente la bănci” este un cont de activ care ține
evidența disponibilităților în lei și valută aflate în conturi la bănci, a sumelor în
curs de decontare, precum și a mișcării acestora.
Contul 518 ”Dobânzi” este un cont bifuncțional care ține evidența
dobânzilor datorate, precum și a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate
de bănci în conturile curente, respective disponibilităților aflate în conturi curente.
Dobânzile datorate și cele de încasat aferente exercițiului în curs, se înregistrează
la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.
Contabilitatea disponibilităților bănești 14
Contul 519 ”Credite bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv care
ține evidența creditelor acordate de bănzi pe termen scurt.
Contul 531 ”Casa” este un cont de activ care ține evidența numerarului aflat
în casieria entității, precum și a mișcării acesteia, ca urmare a încasărilor și plăților
efectuate.
Contul 532 ”Alte valori” este un cont de activ care ține evidența bonurilor
valorice, timbre fiscale și poștale, biletelor de tratament și odihnă, tichetelor și
biletelor de călătorie, tichetelor de masă, a altor valori, precum și a mișcării
acestora.
Contul 541 ”Acreditive” este un cont de activ care ține evidența acreditivelor
deschise în bănci pentru efectuarea de plăți în favoarea terților.
Contul 542 ”Avansuri de trezorerie” este un cont de active și ține evidența
avansurilor de trezorerie.
Contul 581 ”Viramente interne” este un cont de activ care ține evidența
viramentelor de disponibilități între conturile de trezorerie.”2
[2A.S.Popa, Contabilitate, Ed. Eftimie Murgu, Reșița, 2009, p.173-174-175]
II. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE ÎN OPERAȚIILE DE
ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI
II.1. Clasificarea instrumentelor financiare
Contabilitatea disponibilităților bănești 15
Instrumentul financiar este dat de orice contract ce generează în același timp un
activ financiar pentru o întreprindere și de asemenea o datorie financiară sau un
instrument de capitaluri proprii pentru o altă întreprindere.
Instrumentele financiare se clasifică în:
a) active financiare
numerar;
un drept contractual de a încasa
un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu altă
întreprindere în situațiile care sunt favorabile pentru aceasta;
un instrument de capitaluri proprii al unei alte entități;
b) datorii financiare-acestea sunt reprezentate de datoriile contractuale de a
varsă numerar unei alte întreprinderi de asemenea de a schimba instrumente
financiare cu o altă întreprindere dacă acestea sunt favorabile.
Instrumentele financiare se mai pot grupa în alte două categorii și anume:
-instrumentele financiare primare- acestea aparțin unei tranzactii care s-a
concretizat și înregistrat în contabilitate;
-instrumente financiare derivate, sunt reprezentate de tranzacțiile ce prezintă 2
elemente de referință și se realizează în 2 momente.
Putem face o comparație între instrumentele derivate și cele financiare, iar
deosebirea este că, în cazul celor derivate, cumpărătorul plătește doar o parte din
valoarea bunului sau a serviciului, însă poate beneficia integral de variația prețului
acestor active. Însă instrumentele financiare se realizează sub mai multe forme,
cele mai utilizate fiind contractele la termen, contractele swap și opțiunile.
[Adaptat după http://contabilul.manager.ro/a/3123/reglementarea-instrumentelor-financiare-
din-punct-de-vedere-international-si-national.html]
2.2.Recunoașterea instrumentelor financiare
Contabilitatea disponibilităților bănești 16
Recunoașterea instrumentelor financiare se face cu ajutorul IAS32 care a fost
emis în anul 1995 cu trei ani înainte de IAS39 "Instrumente financiare:
recunoaștere și evaluare". Documentul IAS39 a stabilit standarde de recunoaștere,
de evaluare și prezentare a informațiilor despre activele și datoriile financiare ale
unei întreprinderi.
În continuare vom discuta de 2 tipuri de recunoaștere și anume recunoașterea
inițială și recunoașterea ulterioară.
Recunoașterea inițială
Pentru acest tip de recunoaștere documentul IAS 39 prevede recunoașterea
totalului de active și datorii financiare dar și a tuturor instrumentelor derivate, în
bilanț. Atunci când întreprinderea devine parte a contractului aferent
instrumentului financiar se realizează acest tip de recunoaștere.
Instrumentele financiare sunt evaluate la cost prima dată:
-dacă discutăm de active, valoarea corectă a contraprestației cedate care includ de
asemenea și costurile de tranzacționare plătite, pentru a achizitiona activului
financiar
-dacă discutăm despre datorii, valoarea corectă a contraprestației primite pentru
achizitionarea datoriei financiare de unde se scad costurile de tranzacționare
plătite.
Valoarea corectă se observă cel mai bine din cotațiile publicate ale prețurilor
stabilite pe o piață activă în marea majoritate a cazurilor.
Recunoașterea ulterioară
După realizarea recunoașterii inițiale, toate activele financiare trebuie
reevaluate la valoarea corectă a acestora, cu excepția elementelor care trebuie
înregistrate la costul amortizat și anume:
creditele și creanțele care nu sunt sub posesia întreprinderilor cu scopul
tranzacționării;
Contabilitatea disponibilităților bănești 17
plasamentele cu scadență fixă, pe care întreprinderea vrea și este capabilă
să le păstreze până la scadență
activele financiare ale căror valoare corectă nu poate fi evaluată credibil.
După ce sunt achiziționate marea parte a activelor financiare trebuie să fie
reevaluate la valoarea acestora inițială la care au fost înregistrate. De aici sunt
scăzute plățile de principal și amortizarea. Singurele excepții care pot fi făcute
sunt instrumentele derivate și datoriile pe care le au pentru tranzacționare care vor
fi reevaluate la valoarea corectă.
[Adaptat după http://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-INSTRUMENTE-
FINANCIARE-REC919211018.php]
2.3. Evaluarea instrumentelor financiare
Evaluarea instrumentelor financiare se face în mai multe feluri și anume:
a) Evaluarea iniţială
Am văzut la punctul tratat anterior la recunoaşterea iniţială, că o întreprindere
este necesar să evalueze un activ financiar sau o datorie financiară la valoarea lui
corectă, în situația activului financiar sau datoriei financiare care nu se află la
valoarea corectă prin profit sau pierdere.
b) Evaluarea ulterioară a activelor financiare
După realizarea recunoaşterii iniţiale, o scietate patrimonială trebuie obligatoriu
să evalueze un activ financiar la valoarea corectă sau la costul amortizat.
Pentru un activ financiar ales drept element de acoperire împotriva riscurilor
o întreprindere este necesar să aplice dispoziţiile privind contabilitatea de acoperire
împotriva acestora.
c) Evaluarea ulterioară a datoriilor financiare
Contabilitatea disponibilităților bănești 18
O întreprindere trebuie să evalueze o datorie financiară după realizarea
recunoaşterii iniţiale și este necesar să aplice dispoziţiile privind contabilitatea de
acoperire împotriva riscurilor pentru o datorie financiară aleasă drept element de
acoperire împotriva riscurilor.
d) Evaluarea la valoarea corectă
Prețurile cotate pe o piață activă au cea mai bună dovadă a valorii concrete, dar
în cazul în care piaţa nu este activă pentru un instrument financiar, o întreprindere
poate decide valoarea corectă folosind o tehnică de evaluare. Tehnicile de evaluare
cuprind folosirea informaţiilor din tranzacţiile realizate de curând și desfăşurate în
condiţii obiective de piaţă. Acestea fac referire la valoarea corectă la momentul
respectiv a unui alt instrument care este foarte asemănător, la analiza fluxurilor de
trezorerie actualizate şi la modelele de evaluare a opţiunilor. Valoarea corectă a
unei datorii financiare care posedă un element ce poate fi caracterizat “la vedere”
nu este mai mică decât suma de plată “la vedere”.
e) Evaluarea la costul amortizat – nu se utilizează
f) Reclasificarea activelor financiare
Dacă activele financiare sunt reclasificate de către o întreprindere aceastea
trebuie să aplice aceasta în mod prospectiv de la data reclasificării. Dacă o
întreprindere reclasifică un activ financiar ca și evaluat la valoarea corectă, de aici
rezultă că valoarea acestuia corectă este determinată la data reclasificării.
g) Câştiguri şi pierderi
Dacă discutăm despre un câştig sau o pierdere privind un activ financiar sau o
datorie financiară care este evaluat la valoarea sa corectă trebuie observate în
profit sau pierdere, cu excepţia cazului în care: aparține unei relaţii de acoperire
împotriva riscurilor, sau este o investiţie într-un instrument de capitaluri proprii,
sau este o datorie financiară indicat la valoarea corectă prin profit sau pierdere şi
întreprinderea trebuie să prezinte efectele modificărilor în riscul de credit al
datoriei.
Contabilitatea disponibilităților bănești 19
Dacă o întreprindere folosind contabilitatea la data la care s-a realizat
decontărea recunoaşte activele financiare, nu va fi recunoscută pentru activele
evaluate la cost amortizat nici o modificare a valorii corecte a activului ce va fi
primit pe parcursul intervalului de timp.
Un câştig sau o pierdere care fac parte din activul financiar evaluat la costul
amortizat şi nu aparține unei relaţii de acoperire împotriva riscurilor, atunci când
activul financiar este derecunoscut, depreciat sau reclasificat este necesar să se
recunoscă în profit sau pierdere. Tot acesta trebuie recunoscut în profit sau pierdere
atunci când datoria financiară este derecunoscută şi prin procesul de amortizare.
La recunoaşterea iniţială, pentru a prezenta în alte elemente ale rezultatului
global modificări cu privire la valoarea corectă a unei investiţii într-un instrument
de capitaluri proprii, o întreprindere poate face o alegere definitivă.
[Adaptat după http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&id=6537&idc=456]
III.CONTURI DE EVIDENȚĂ A DISPONIBILITĂȚILOR BĂNEȘTI
3.1.Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți cu fără numerar
Contabilitatea disponibilităților bănești 20
Operaţiile de încasări şi plăţi fără numerar sunt operaţiile cu ajutorul cărora
decontările dintre terţi pe baza documentelor depuse se realizează prin intermediul
băncilor. În acest fel creditori încasează de la debitori sumele corespunzătoare, dar
nu în numerar, ci prin intermediul băncilor la care au fost deschise conturile în care
la care sunt păstrați banii. Acest tip de operații se fac prin virarea sumelor
corespunzătoare de către bănci din conturile debitorilor în conturile
creditorilor( pentru creditori această operaţie de virare fiind o încasare, în timp ce
pentru debitori aceeaşi operaţie reprezintă o plată).
În extrasul de cont sunt însemnate de către banca în cauză toate operațiile
realizate prin conturile din bancă. Extrasul de cont împreună cu documentele
justificative se trimit întreprinderii care realizează înregistrările în contabilitate cu
ajutorul acestora.
Operațiile de încasări și plăți fără numerar se pot realiza cu cu ajutorul
conturilor 5121„Conturi la bănci în lei”, 5124 „Conturi la bănci în valută” şi 5125
„Sume în curs de decontare” pe lângă conturile 5112, 5113 și 5114. Conturile
5121, 5124 și 5125 sunt dezvoltate din contul de gradul I 512 ”Conturi la bănci”.
Contul 5121 „Conturi la bănci în lei” este un cont bifuncţional. Acesta se
debitează cu încasările şi se creditează cu plăţile. Soldul debitor este reprezentat de
disponibilităţile în lei, iar soldul creditor arată creditele de rambursat băncii. Soldul
creditor al contului 5121 explică faptul că întreprinderile pot solicita credite de la
bănci pentru efectuarea operaţiunilor de plăţi în situaţia în care nu dispun de
numerar în momentul efectuării plăţii.
Întreprinderile mai pot realiza operaţiuni în valută. Aceștia pot avea
deschise conturi la bănci pentru fiecare monedă străină pe care o utilizează. Cu
ajutorul acestor conturi se pot realiza operaţiuni de încasări şi plăţi în valută.
Plățile și încasările în valută se pot realiza în contabilitate cu contul 5124 „Conturi
la bănci în valută”., unde valuta trebuie neapărat exprimată atât în monedă străină,
cât şi în monedă naţională.
Contabilitatea disponibilităților bănești 21
Comisioanele bancare se înregistrează prin realizarea operaţiuniilor de plată
sau încasare prin conturile curente la bănci. Acestea se înregistrează pe cheltuieli
în contul 627„ Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate ” de către întreprindere.
Dobânzile încasate sau de încasat care provin din lichidităţile păstrate în
contul de la bancă sunt venituri financiare înregistrate în contul 766 „Venituri din
dobânzi”, iar dobânzile plătite sau cele de plătit pentru creditele primite prin aceste
conturi sunt cheltuieli financiare şi se înregistrează în contul 666 „Cheltuieli
privind dobânzile”.
Plățile fără numerar are următoarele caracteristici:
dubla natură care este determinata de un transfer de fonduri și de mesajele
dintre părți care fac referire la instrucțiunile de plată;
diferența intervalului de timp dintre momentul începerii și cel al finalizarii
plăților;
existența unuia sau a mai multor intermediari în executarea acestei metode
de plată;
[Adaptat după http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitatea-trezoreriei-
135194.html]
3.2.Contabilitatea valorilor de încasat
În sfera valorilor de încasat pe care le posedă beneficiarului pentru a fi încasate
în termen scurt sunt incluse instrumente de plată cum ar fi: cecurile de încasat,
efectele comerciale de încasat la bănci la scadenţă şi efectele comerciale remise
spre scontare. Contabilitatea valorilor de încasat se realizează cu ajutorul contului
511 „Valori de încasat” care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II.
Cecurile de încasat sunt instrumente folosite pentru decontările dintre
furnizor şi client. Operațiile date de cecurile de încasat sunt înregistrate în
contabilitate cu ajutorul contului 5112 „Cecuri de încasat”, care este un cont de
Contabilitatea disponibilităților bănești 22
activ. Contul se debitează cu sumele care reprezintă valoarea cecurilor de
decontare primite de la clienți şi care sunt depuse la bancă pentru a fi încasate şi se
creditează cu sumele însemnând cecurile încasate prin bancă.
Efectele de încasat înfățișează aceeași rută ca şi cecurile de încasat, sumele
înscrise în aceste efecte fiind încasate la scadenţă de către furnizori. Acestea sunt
înregistrate în contul 5113 „Efecte de încasat” (care este un cont de activ) până la
realizarea încasării de către furnizori. Se debitează cu valoarea efectelor comerciale
depuse la bănci şi se creditează la încasarea sumelor încasate care sunt depuse la
bănci.
Efectele remise şi scontate. Efectele de încasat pe care furnizori trebuie să le
primească de la clienţi pot fi păstrate în gestiune până terminarea termenului
limită. După care acestea se depun la bancă spre a fi încasate. Scontul reprezintă
suma de bani sub formă de dobândă la care se adaugă un comision cuvenit băncii
pentru plata efectului comercial înainte ca acesta să ajungă la scadenţă. Evidenţa
efectelor remise şi scontate se ţine cu contul 5114 „Efecte remise spre scontare”,
care este cont de activ. Se debitează cu valoarea nominală a efectelor comerciale
depuse spre scontare la bănci şi se creditează cu sumele încasate.
[Adaptat după http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitatea-trezoreriei-
135194.html ]
3.3.Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt și a dobănzilor
aferente
3.3.1.Caracterizarea generală a creditelor
Principalele caracteristici ale creditelor bancare sunt:
Subiectele raportului de credit: creditor și debitor care reprezintă o mare
diversitate în privința apartenenței la structurile social-economice, iar o ierarhizare
generală presupune ca structură: agenții economici, populația și statul.
Contabilitatea disponibilităților bănești 23
Promisiunea de rambursare. Este cel mai important element al raportului de
credit și presupune riscuri ce necesită angajarea unei garanții. Riscurile care pot
apărea în creditare sunt: riscul de rambursare care constă în probabilitatea
întârzierii plății sau incapacitatea de plată dar și riscul de imobilizare care apare la
bancă sau la un deținător de depozite care nu poate satisface cererile titularilor de
conturi.
Termenul de rambursare. Acesta poate varia pe termene foarte scurte până
la termene foarte lungi, unde pentru cele pe termene scurte este caracteristică
rambursarea integrală la termen, iar pe termen lung se poate realiza returnarea
eșalonată.
Dobânda. Este numită prețul creditului unde sunt asimilate și costurile
creditului și sunt creditele aferente. Aceasta este prețul capitalului utilizat sau
”chiria” pe care o plătește debitorul pentru dreptul care i se acordă, cel de a folosi
capitalul împrumutat. De obicei nivelul dobânzii se corelează cu rata profitului.
Funcție de același element , inflația, dobânzile se împart în: dobânda fixă, dobânda
variabilă, dobânda activă și dobânda pasivă.
Acordarea creditului. Creditul poate fi acordat prin cadrul unei tranzații
unice : acordarea unui împrumut, vânzarea unei obligațiunii.
Consemnarea și transferabilitatea. Acordările de credit sunt consemnate
prin înscrisuri, instrumente de credit unde esențială este obligația debitorului
privind rambursarea împrumutului.
[Adaptat după http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Creditare_bancara_1.pdf]
3.3.2.Clasificarea creditelor
”Categoriile de credit acordate agenților economici se pot grupa astfel: credite
pentru exploatare și credite pentru investiții.
Contabilitatea disponibilităților bănești 24
1)Creditele pentru exploatare îmbracă diferite forme în funcție de durata
sau obiectul lor, dintre care menționăm:
a)credite pe baza fluxului de lichidități (cash-flow) care se acordă pentru o
perioadă de cel mult 12 luni, pentu următoarele destinații: aprovizionarea cu
materii prime, materiale, combustibil, energie,etc.
b)credite prin cont curent(linii de credit) se acordă de către bancă pentru o
perioadă de un trimestru, în vederea desfășurării unor activități de aprovizionare,
producție, desfacere.
c)credite de scont(scontarea) care constă în aceea că beneficiarul unui efect de
comerț poate să-și transforme creanța pe care o are asupra unui terț într-o sumă
lichidă, fără să mai aștepte scadența.
d)forfetarea reprezintă o modalitate de finanțare în comerțul internațional, pe
termen mediu și lung, care constă în cumpărarea de către bancă a unor creanțe
rezultate din operațiuni de export, în schimbul unei sume de bani numită scont
urmând ca banca să-și recupereze contravaloarea acesteia de la debitorul
importator.
e)factoringul este un mecanism de finanțare pe termen scurt de către bancă prin
preluarea facturilor de la clientul beneficiar al acestora contra unei sume de bani
numite agio.
2)Credite pentru investiții sunt acordate pe perioade scurte , medii și lungi.
Banca finanțează 80% din investiție, restul de 20% trebuie să fie asigurată din
surse proprii ale investitorului.
Creditarea persoanelor fizice se face atât pe termen scurt cât și pe termen
lung.
a)Credite pentru locuințe
b)Credite pentru bunuri de folosință îndelungată
c)Creditarea cheltuielilor curente”3
[3V. Duran, Monedă și credit, Volumul II, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2004, p.71-72-73-74-75]
Contabilitatea disponibilităților bănești 25
3.4.Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți cu numerar și a altor
valori de trezorerie
Contabilitatea mijloacelor băneşti aflate în casieria întreprinderii şi a
mişcării lor după realizarea încasărilor şi plăţilor efectuate în numerar se ţine
diferit în lei şi valută cu contul 531 „Casa”, care este realizat pe două conturi
sintetice de gradul II și anume 5311 „Casa în lei” şi 5314 „Casa în valută” (conturi
de activ). Contul 5311 „Casa în lei” se debitează cu sumele încasate în numerar în
lei şi se creditează cu sumele plătite în numerar în lei. Soldul debitor este
numerarul în lei existent în casieria întreprinderii. Contul 5314 „Casa în valută”
funcţionează asemănător cu contul 5311, diferența este că sumele sunt exprimate și
în valută şi în lei.
În casieria unei întreprinderi pe lângă numerar se mai pot păstra şi alte valori
unde se includ: timbre fiscale, mărci poştale, bilete de tratament şi de odihnă, etc.
Contabilitatea altor valori se realizează cu contul 532 „Alte valori” și este cont de
activ. Se debitează la procurarea altor valori şi se creditează la ieşirea altor valori
din întreprindere.
Având în vedere faptul că întreprinderile îşi păstrează mijloacele băneşti
atât în conturile deschise la bănci dar și în casieria proprie, desfăşurarea activităţii
acestora presupun efectuarea unor operaţii de încasări şi plăţi de la alte
întreprinderi sau către alte întreprinderi. Aceste operaţii se realizează sub formă de
transferuri băneşti dintr-un cont de trezorerie în altul şi anume: între conturile
bancare deschise la aceeaşi bancă; între conturile bancare ale întreprinderii
deschise la bănci diferite; între conturile bancare ale întreprinderii şi casieria
proprie.
[Adaptat după http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitatea-trezoreriei-
135194.html , M.Vartolomei, Curs Contabilitate, Universitatea Politehnica Timișoara]
Contabilitatea disponibilităților bănești 26
3.5.Contabilitatea operațiilor diverse cu numerar
3.5.1.Acreditive și avansuri de trezorerie
Acreditivul reprezintă o formă de decontare cerută de furnizor pentru a avea
certitudinea că îşi încasează contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate de la client. Acreditivul se realizează la bancă. Operația se realizează prin
virarea sumelor de bani necesare din contul clientului într-un cont distinct, care a
fost deschis pentru furnizor de unde se va efectua plata acestuia. Operaţia de
acreditare se face pe măsură ce furnizorul dă băncii dovada că a realizat obiectul
prevăzut în contractul. După deschiderea acreditivului, banca clientului comunică
acest lucru băncii furnizorului, împreună cu condiţiile în care el se realizează.
Etapele pentru derularea deconturilor pe baza acreditivelor sunt:
1.încheierea unui contract comercial prin care s-a convenit decontarea pe bază de
acreditiv;
2. deschiderea acreditivului pe baza ordinului dat de către client băncii sale;
3. livrarea bunurilor şi serviciilor și efectuarea plăţilor prin acreditiv;
4. închiderea acreditivului la expirarea timpului înscris în contract.
În contabilitate operaţiile de utilizare a acreditivului se înregistrează cu
ajutorul contului 541 „Acreditive”, care este un cont de activ. Se debitează cu
sumele preluate din contul de disponibilităţi băneşti şi se creditează cu sumele
plătite furnizorilor din acreditive, precum şi cu sumele virate în conturile. Soldul
debitor este reprezentat de acreditivele neconsumate până la scadență.
Avansurile de trezorerie pot fi în lei sau în valută și reprezintă sumele puse
la dispoziţia administratorilor sau altor salariaţi dintr-o întreprindere pentru
aprovizionarea cu materiale sau efectuarea unor cheltuieli de transport etc. Avansul
poate fi motivat pe baza unui decont de cheltuieli. Contabilitatea avansurilor se
Contabilitatea disponibilităților bănești 27
realizează cu contului 542 „Avansuri de trezorerie”, care este un cont de activ.
Acesta se debitează cu avansurile acordate şi se creditează cu avansurile motivate
sau restituite ca neutilizate. Soldul debitor înfățișează avansurile nejustificate.
[Adaptat după http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitatea-trezoreriei-
135194.html, M. Vartolomei, Curs Contabilitate, Universitatea Politehnica Timișoara ]
3.5.2.Viramente interne
Operaţiile sub forma unor transferuri băneşti dintr-un cont de trezorerie în
altul şi anume: între conturile bancare deschise la aceeaşi bancă; între conturile
bancare ale entităţii deschise la bănci diferite; între conturile bancare ale entităţii şi
casieria proprie, unde aceeași operație se poate înregistra în mai multe registre cum
ar fi minim 2 extrase de cont bancar sau în casă și în extrasul de cont, poate exista
riscul unei înregitrări duble sau a omiterii întregistrării unei operații.
Pentru a evita riscurile se necesită utilizarea contului 581 „Viramente
interne”, care este un cont de activ prin care se ţine evidenţa viramentelor de
disponibilităţi între conturile de trezorerie. Dacă elementele de trezorerie au ajuns
la destinaţia stabilită contul 581 nu trebuie să aibe sold la sfârşitul perioadei.
Contul de viramente interne se debitează cu sumele virate dintr-un cont de
trezorerie în altul şi se creditează cu sumele intrate dintr-un cont de trezorerie în
altul. Acest contul nu prezintă sold.
[Adaptat după http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitatea-trezoreriei-
135194.html, M. Vartolomei , Curs Contabilitate , Universitatea Politehnica Timișoara]
IV.STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI LA
S.N.L.O. Tg. Jiu
4.1.Considerații generale cu privire la S.N.L.O. Tg. Jiu
Contabilitatea disponibilităților bănești 28
4.1.1.Prezentarea societății S.N.L.O. Tg. Jiu
Societatea Națională a Lignitului Oltenia S.A. funcționează în prezenta
structură organizatorică din luna aprilie 2004.
Obiectivul principal de activitate este extracția, prepararea transportul și
comercializarea cărbunelui inferior. Întreprinderea mai are și câteva obiective
secundare și anume: aprovizionarea, comercializarea energiei electrice, serviciile
prestate întreprinderilor; recuperarea deșeurilor metalice și nemetalice; serviciile
de instruire și tratament balnear; închiderea și conservarea minelor, extracția și
valorificarea pietrișului, nisipului, argilei și caolinului.
Date firmă
Județul: 18 -- GORJ-MARI CONTRIBUABILI
Persoana juridică: Societatea Națională a Lignitului Oltenia S.A.
Adresa: TÂRGU-JIU, str. T. VLADIMIRESCU, nr.1-15, tel. 0253215055
Număr din registrul comerțului: J18/263/2004
Forma de proprietate: 12—Societăți comerciale cu capital integral de stat
Activitatea preponderentă (cod si denumire clasa CAEN): 0520—Extracția și
prepararea cărbunelui inferior
Istoricul firmei
Extragerea lignitului din bazinul minier al Olteniei a început în anul 1957,
extrăgându-se până în anul 2010 o cantitate de peste 1 mld. tone.
Experienţa industrială acumulată de S.N.L. Oltenia S.A. Tg-Jiu în domeniul
exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 de ani. În acest timp s-a
realizat extracţia a 780 milioane tone lignit.
Activitatea de extracţie a lignitului în acestei întreprinderi se desfăşoară pe
teritoriul a trei judeţe: Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea, în 12 perimetre miniere din care
9 cariere şi 3 mine subterane grupate în 5 unităţi de producţie, 2 baze de
Contabilitatea disponibilităților bănești 29
aprovizionare tehnico-materială, transport şi prestări-servicii, o unitate de
valorificare a activelor şi un centru de recuperare şi perfecţionare a forţei de
muncă.
Capitalul social este de 89 milioane de euro și este deţinut în totalitate de
statul român reprezentat prin Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Capacitatea de producţie este de 18 milioane tone/an lignit energetic, din
care 96% în exploatări la zi şi 4% în exploatări subterane.
Baza materială este constituită din rezervele de lignit împărțite în
perimetrele miniere concesionate care ajung la cca. 178 milioane tone lignit
energetic, din care: rezerve dovedite sunt 4 mil. tone și rezerve probabile 174 mil.
tone.
Din punct de vedere teritorial administrativ sunt repartizate astfel: Gorj-
80%, Mehedinţi – 10%, Vâlcea – 10%(Figura 4.1.) .
Figura 4.1. Repartizarea teritorial-administrativă a rezervelor de cărbune
Dinamica producţiei de lignit realizată de S.N.L. Oltenia S.A. Tg-Jiu este
datorată proceselor de retehnologizare şi restructurare şi a perioadei de tranziţie
străbătute de piaţa energetică din România. Variaţiile cererii de cărbune au impus
dezvoltarea de politici flexibile în planificarea minieră. Această firmă deține peste
50% din producția de cărbune din România(Figura 4.2.).
Contabilitatea disponibilităților bănești 30
Figura 4.2. Producția de cărbune din România
Extracţia lignitului se realizează pe o suprafaţă de aproximativ 100 km2 cu
ajutorul a 9 exploatări miniere la zi și a tehnologiilor de extracţie în flux continuu
cu excavatoare cu rotor, transportoare cu bandă de mare capacitate şi maşini de
haldat, la care se adaugă 3 exploatări miniere subterane în care extracţia lignitului
se realizează cu abataje cu front lung echipate cu complexe mecanizate (Figura
4.3.).
Figura 4.3. Zonele de extracție a lignituluiProgramul de restructurare al activităţii miniere în Oltenia a început în 1991,
abordând toată complexitatea problematicilor tehnice, tehnologice, economice şi
manageriale. Strategia de dezvoltare a activităţii miniere s-a bazat pe reorganizarea
unităţilor de producţie care a fost susţinută de modernizarea mijloacelor de
producţie şi perfecţionarea continuă a forţei de muncă.
Contabilitatea disponibilităților bănești 31
Procesul de modernizare a mijloacelor de producţie a început în anul 1994 cu
utilajele conducătoare, excavatoarele cu rotor, prin achiziționarea și modernizarea
a 9 excavatoare cu rotor, 20 linii tehnologice de transport şi 4 maşini de haldat.
Procesul de restructurare a fost necesar deoarece:
S-a redus cererea de energie electrică şi termică la nivel naţional şi automat
s-a redus și consumul de combustibili solizi;
Era necesar să se asigure competitivitate energetică în centralele pe bază de
cărbune;
S-a dorit derularea operaţiunilor miniere prin luarea tuturor măsurilor de
protejare a mediului înconjurător.
Domeniul și profilul de activitate
Domeniul principal de activitate al SNLO este extracţia şi prepararea lignitului
(Figura 4.4.).
Figura 4.4. Extracția cărbunelui SNLOActivitatea de extracţie a lignitului în cadrul firmei S.N.L.O. se desfăşoară
pe teritoriul a trei judeţe: Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea,în 12 perimetre miniere din
care 9 cariere şi 3 mine subterane grupate în 5 unităţi de producţie, 2 baze de
aprovizionare tehnico-materială, transport şi prestări-servicii, o unitate de
valorificare a activelor şi un centru de recuperare şi perfecţionare a forţei de muncă
Contabilitatea disponibilităților bănești 32
Obiectele secundare de activitate sunt:
Extracţie materiale de construcţii;
Reparare, întreţinere utilaje;
Construcţii metalice;
Captare tratare distribuţie apă;
Transport general şi specializat;
Instruire, pregătire personal;
Produse şi servicii informatice;
Protecţia mediului;
Silvicultură şi exploatare forestieră;
Recuperarea deşeurilor metalice;
Lucrări speciale de construcţii.
4.2.Organizarea societății S.N.L.O Tg. Jiu
Organizarea societății S.N.L.O. Tg. Jiu își împarte activităție pe 6 funcții
importante ale firmei și anume: funcția de producție, funcția de cercetare –
dezvoltare, funcția financia-contabilă și funcția de personal, funcția comercială,
funcția de management. La acest subcapitol vom vorbi despre toate aceste funcții
mai puțin cea financiar contabilă care va fi abordată la subcapitolul următor.
Funcția de producție
Este reprezentată de totalitatea activităților de bază, auxiliare și de servire cu
ajutorul cărora se realizează obiectivele din domeniul fabricării produselor,
elaborării lucrărilor și prestării de servicii în cadrul firmei. Principalele activități
care fac parte din această funcție sunt: fabricarea și exploatarea, întreținerea și
reparația utilajelor, producția auxiliară, controlul tehnic de calitate.
Capacitatea de producție este de peste 18 mil tone/an de lignit. Firma este
dotată tehnic cu mai multe utilaje și anume:
Contabilitatea disponibilităților bănești 33
43 excavatoare cu rotor
25 mașini de haldat
278 transportoare de mare capacitate
23 mașini de depozit
36 cărucioare cu bandă pe șenile
9 complexe mecanizate de abataj
15 combine pentru lucrări de deschidere și pregătire
Procesul principal de extracție al cărbunelui în exploatările la zi are ca operații
tehnologice următoarele: excavarea selectivă, transportul, depunerea de steril în
halde și depunerea cărbunelui în depozite. Excavarea cărbunelui este un proces ce
se realizează în flux continuu. Transportul materialului rezultat din excavare este
transportat cu ajutorul transportoarelor cu bandă. Haldarea materialului se
realizează cu ajutorul instalațiilor de haldare.
Funcția de cercetare-dezvoltare
Reprezintă ansamblul de activități din cadrul firmei în scopul producerii de
noi idei și transformarea lor în noutăți folositoare. Funcția de cercetare-dezvoltare
are un caracter complex care apare în toate domeniile și constă în necesitatea
adaptării firmelor la noile descoperiri tehnico-științifice.
Un obiectiv important al S.N.L.O. , date fiind condițiile economice actuale,
este valorificarea la potențial maxim al resurselor, dar și identificarea unor noi
direcții de dezvoltare.
Datorită realizări cercetării desfășurate de către firmă în dezvoltarea
tehnologiilor de extracție a cărbunelui a dus la obținerea unor rezultate superioare
în procesul de producție și a constat în obținerea de 15 brevete de invenție,
realizări tehnice în număr de 28, distincții la congrese și simpozioane naționale dar
și internaționale.
Contabilitatea disponibilităților bănești 34
S.N.L.O. mai colaborează și cu alte institute de cercetare(în parteneriat),
pentru realizarea unor proiecte cu un important impact asupra mediului și al
refacerii lui datorate deteriorării produse de activitatea de extragere.
Ca și principale proiecte de cercetare-dezvoltare ale firmei sunt:
Obținerea cărbunelui activ din xilit
Obținerea îngrășămintelor organo-minerale pe suport de lignit
Funcția de personal
Acestă funcție cuprinde activitățile de realizare a obiectivelor din domeniul
asigurării și dezvoltării potețialului uman. Cele mai importante activități din cadrul
acestei funcții sunt: planificarea, recrutarea, formarea, perfecționarea, motivarea,
promovarea, retribuirea și protecția personalului.
La ora actuală firma are 8985 de persoane, care sunt distribuite astfel:
6884 persoane la activitatea de carieră
1345 persoane la activitatea de subteran
756 persoane la activități conexe
Figura 4.5. Distribuția personalului pe activitățiDe asemnea se mai poate face o împărțire a persnalului din cadrul societății
astfel:
7141 personal muncitor(79%)
327 personal operativ(4%)
497 personal CFL(6%)
1020 personal TESA(11%)
Contabilitatea disponibilităților bănești 35
Politica de personal are ca obiectiv principal modernizarea managementului
resurselor umane, unde formarea și perfecționarea personalului sunt obligații care
reies din Contractele de muncă, dar și din reglementările europene. În acest sens
firma organizează anual cursuri de perfecționare pentru 500 de angajați din diverse
meserii.
Din punctul de vedere al recrutării forței de muncă, firma a facut angajări unde
persoanele au diferite studii: 75% studii generale, 35 % studii medii, 11% studii
superioare.
Funcția comercială
Funcția comercială cuprinde activitatea de obținere a obiectivelor care fac
referire la stabilirea legăturilor societății cu mediul ambiant în vederea procurării
mijloacelor necesare desfășurării activității și desfacerii produselor, serviciilor și
lucrărilor care fac obiectul activității de bază a societății.
Beneficiarii producției de lignit de la S.N.L.O. Tg. Jiu sunt:
SC Complexul Energetic Rovinari SA
SC Complexul Energetic Turceni SA
SC Complexul Energetic Craiova SA
SC Electrocentrale Oradea Sa
SC C.E.T. Arad SA
SC COLTERM SA Timișoara
R.A.A.N. ROMAG TERMO Halânga
SC C.E.T. Govora SA
Nivelul prețului de vânzare a cărbunelui produs pe care firma îl practică este
sub rata inflației, adică sub indicele de creștere a prețului energiei electrice.(Figura
4.6.)
Contabilitatea disponibilităților bănești 36
Figura 4.6. Evoluția prețului lignitului
Funcția de management
Atribuțiile direcțiilor firmei sunt:
Direcția minieră- are ca și atribuții planificarea și urmărirea realizării
producției din cariere și subteran, activități geo-topo, pe investiții, cadastru și
achiziții prorietăți construcții pentru conservarea subteranului, programe de
mentenață și modernizarea utilajelor.
Direcția tehnică- are ca și atribuții programele de mentenanță și
modernizarea utilajelor
Direcția economică- are ca și atribuții activitatea financiară și contabilă a
firmei care presupune înregistrarea și evidența fenomenelor economice, elaborarea
programelor anuale de achiziții, urmărirea contractelor, atribuirea contractelor de
lucrări, servicii și produse, gestionarea activității de desfacere.
Direcția resurse umane-administrativ- constă în gestionarea resurselor
umane și a activităților administrative în domeniul administrației generale.
Contabilitatea disponibilităților bănești 37
Figura 4.7. Organigrama firmei S.N.L.O. Tg. Jiu
4.3.Conducerea și organizarea activității de contabilitate
Activitatea financiar-contabilă a firmei privește obținerea și folosirea
mijloacelor financiare necesare societății, dar și înregistrarea și evidența
fenomenelor economice din societate. Rolul acestei funcțiuni este static, pasiv.
Tabel 4.1. Indicatorii din bilanț(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)
Indicatori din Bilant 2007 2008 2009 2010 2011Total active imobilizate 503.401.972 542.937.587 557.973.422 559.548.100 577.905.110Total active circulante 412.613.088 467.620.131 466.006.108 518.759.430 376.700.699Stocuri 110.581.613 124.164.683 109.525.172 101.588.939 68.449.979Casa si conturi 12.686.395 5.548.115 3.757.467 1.834.509 2.496.673Creante 289.165.090 357.907.353 372.723.470 415.356.092 305.755.049
Contabilitatea disponibilităților bănești 38
Capitaluri total 729.733.030 701.811.498 649.950.275 583.245.932 512.146.605Capitalul social 321.292.410 321.078.640 321.076.640 321.076.640 319.492.446Provizioane 11.417.170 11.417.170 7.938.813 7.596.262 8.023.888Datorii total 174.664.854 277.969.274 340.562.211 448.846.862 300.733.289
Tabel 4.2. Indicatorii din Contul de Profit și Pierdere(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)
Indicatori din Contul de Profit si Pierdere 2008 2009 2010 2011
Cifra de afaceri 1.128.996.472 910.255.131 901.020.794 1.093.080.652Total venituri 1.165.343.827 940.269.064 976.300.200 1.168.628.977Total cheltuieli 1.191.095.583 1.099.702.812 1.027.694.764 1.113.463.229Profitul brut -25.752.756 -59.433.748 -51.394.564 55.165.749Profitul net -29.885.980 -70.424.251 -63.452.626 32.168.741Numarul salariati 8.829 8.821 8.371 8.102
Tabel 4.3. Indicatorii derivați din Bilanț(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)
Indicatori Derivati din bilant 2007 2008 2009 2010 2011Total datorii/capitaluri proprii 0,2396 0,3961 0,5240 0,770 0,491Total datorii/ total active 0,3474 0,5120 0,6104 0,802 0,520Capitaluri proprii/total active 1,450 1,293 1,165 1,042 1,059
Tabel 4.4. Indicatorii de Profitabilitate
(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)
Indicatori de Profitabilitate 2007 2008 2009 2010 2011Marja de profit brut(%) 1,908 -2,281 -7,628 -5,704 5,093Marja de profit net(%) 1,466 -2,647 -7,737 -7,042 2,970Rentabilitatea capitalului propriu inainte
2,977 -3,422 -9,871 -8,160 8,437de impozitareRentabilitatea capitalului propriu dupa
2,210 -3,271 -10,012 -10,074 4,920impozitare
Tabel 4.5. Indicatorii de eficiență a activității operaționale(Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)
Indicatori de eficienta a activitatii operationale 2008 2009 2010 2011
Viteza de rotatie stocuri(zile) 40,146 43,918 41,145 23,067
Viteza incasarii creante(zile, corectat cu tva) 97,244 125,594 141,394 85,588
Viteza de rotatie total active (nr.de ori) 0,512 0,010 0,801 0,020
Contabilitatea disponibilităților bănești 39
Figura 4.8. Evoluția cifrei de afaceri pentru S.N.L.O.
Figura 4.9. Evoluția datoriilor totale ale S.N.L.O.
Figura 4.10. Evoluția profitului brut al S.N.L.O
4.2.Operații contabile privind trezoreria
Contabilitatea disponibilităților bănești 40
Analiza operațiilor contabile privind trezoreria pentru firma S.N.L.O. Tg.
Jiu, s-a realizat pentru luna martie 2013. La începutul lunii martie întreprinderea
deținea în bancă un cont cu suma de 1.500.000 roni, iar în casă 238.300 roni.
La începutul lunii firma a achiziționat un utilaj și anume un excavator minier
Liebherr R 984 C.
Pentru achiziționarea excavatorului firma a realizat un credit în bancă pe
termen scurt. Prețul excavatorului este de 10.051.000 roni. La data de 01.03.2013
firma a realizat un credit în bancă unde a solicitat suma de 10.000.000 roni.
primirea unui credit pe termen scurt
5121 ”Conturi la bănci în lei” = 5191 ”Credite bancare pe
termen scurt”
10.000.000
Tot în data de 01.03.2013 firma acordă administratorului un avans de
trezorerie cu suma de 500.000 roni pentru cheltuielile de transporturi de bunuri și
persoane pentru întreaga lună.
Retragerea de numerar din bancă în valoare de 500.000 roni pentru plata
administratorului.
5311 ”Casa în lei” = 5121 ”Conturi la bănci în 500.000
Contabilitatea disponibilităților bănești 41
lei”
Acordarea avansului de trezorerie
542 „Avansuri de trezorerie” = 5311”Casa în lei” 500.000
În data de 02.03.2013 s-a realizat vânzarea de produs finit și anume lugnitul
către clientul SC Complexul Energetic Turceni SA. Plata produsului finit se
realizează în aceeași zi prin virarea sumei de 5.681.818 roni în contul din bancă.
Vânzarea produselor finite
5121 ”Cont la bănci în lei” = %
701 ”Venituri din
vânzarea produselor
finite”
4427 ”T.V.A. colectată”
7.045.454,32
5.681.818
1.363.636,32
701 ” Venituri din vânzarea produselor finite”
= 5112 „Cecuri de încasat” 5.681.818
5112 „Cecuri de încasat” = 5121 ”Cont la bănci în lei”
5.681.818
În data de 03.03.2013 întreprinderea deschide un acreditiv în valoare de
10.000.000 roni pentru plata furnizorului de utilaje. Acesta se realizează cu
ajutorul contractului de acreditiv.
Deschiderea unui acreditiv
5411 „Acreditive în lei” = 5121 „Conturi la bănci în lei”
10.000.000
Contabilitatea disponibilităților bănești 42
Plata obligaţiilor faţă de furnizori din acreditivul deschis
401 „Furnizori” = 5411 „Acreditive în lei” 10.000.000
În data de 07.03.2013 întreprinderea a achiziționat mărfuri în valoare de
120.000 roni.
Achiziționarea de mărfuri
%371 ”Mărfuri”4426 ”T.V.A. deductibilă”
= 401 „Furnizori” 148.800120.00028.800
401 „Furnizori” = 5311 ”Casa în lei” 148.800
Plata furnizorului se realizează cu ajutorul chitanței.
La data de 09.03.2013 se realizează plata protocolului care presupune
cheltuielile pentru reclamă și publicitate.
623 „ Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate”
= 5311 ”Casa în lei” 10.000
Se face achiziționarea utilajului în data de 13.03.2013.
2131 ”Echipamente tehnologice” = 401 ”Furnizori” 10.000.000
În data de 14.03.2013 se realizează a doua tură de vânzare a produselor
finite în luna respectivă. Produsele finite sunt vândute către SC COLTERM SA
Timișoara.
5121 ”Cont la bănci în lei” = %
701 ”Venituri din
vânzarea produselor
finite”
6.120.432,90
4.935.832,99
Contabilitatea disponibilităților bănești 43
4427 ”T.V.A. colectată” 1.184.599,91
701 ” Venituri din vânzarea produselor finite”
= 5112 „Cecuri de încasat” 4.935.832,99
5112 „Cecuri de încasat” = 5121 ”Cont la bănci în lei”
4.935.832,99
Plata avansurilor angajaților se face la data de 16.03.2013. Pentru plata
personalului se virează din bancă în casă suma de 3.300.000 roni.
Avansuri acordate personalului
425 „Avansuri acordate
personalului”
= 5311”Casa în lei” 3.240.800
Fiind o întreprindere mare aceasta oferă beneficii personalului sub formă de
bilete de tratament de odihnă 80.000 și tichete și bilete de călătorie în valoare de
100.000.
%
5323 ”Tichete și bilete de
călătorie”
5322 ”Bilete și tratament de
odihnă”
4426”T.V.A. deductibilă”
= 5121”Conturi la bănci în
lei”
223.200
100.000
80.000
43.200
La sfărșitul lunii se realizează a treia parte de vănzare a produselor finite.
Produsele finite sunt vândute SC Complexul Energetic Craiova SA și obține suma
Contabilitatea disponibilităților bănești 44
de 5.332.687,11 lei. Cu aceștia au ajuns la un acord unde 3.000.000 roni sunt
platiți cu cecul, iar restul de bani se decontează pe bază de efecte de comerț.
Facturarea produselor finite
5121 ”Cont la bănci în lei” = %
701 ”Venituri din
vânzarea produselor
finite”
4427 ”T.V.A. colectată”
6.612.532,01
5.332.687,11
1.279.844,90
701 ” Venituri din vânzarea produselor finite”
= 5112 „Cecuri de încasat” 3.000.000
Primirea cecului de încasat
5112 „Cecuri de încasat” = 411 „Clienţi” 3.000.000
Încasarea cecurilor
411 „Clienţi” = 5121 ”Cont la bănci în lei„
3.000.000
Primirea efectelor de încasat
5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit” 3.612.532,01
În data de 29.03.2013 se face plata restului de salariu 8.952.621 lei. Pentru
plata salariilor întreprinderea trebuie să retragă de la bancă suma de 9.000.000 lei.
Retragere numerar din bancă
Contabilitatea disponibilităților bănești 45
5311 ”Casa în lei” = 5121 ”Conturi la bănci în
lei”
9.000.000
Plata salariilor
421 „Personal-salarii datorate” = 5311”Casa în lei” 8.952.621
În ultima zi a lunii se realizează atât plăți cât și încasări. Se realizează
decontarea avansului de trezorerie și încasările efectelor de comerț pe care SC
Complexul Energetic Craiova SA trebuie să le plătească.
Încasarea efectelor de încasat
5121 „Conturi la bănci în lei” = 5113 „Efecte de încasat” 3.612.532,01
Decontarea avansului de trezorerie
624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane”
= 542 „Avansuri de trezorerie”
500.000
5191 ”Credite bancare pe
termen scurt”
= 5121”Conturi la banci în
lei”
10.000.000
Plată T.V.A.
%4427 ”T.V.A. colectată”4427 ”T.V.A. colectată”4427 ”T.V.A. colectată”
= 5121 ”Cont la bănci în lei”
3.828.081,13
1.363.636,32
Contabilitatea disponibilităților bănești 46
1.184.599,91
1.279.844,90
5121 ”Cont la bănci în lei” = %4426”T.V.A. deductibilă”4426”T.V.A. deductibilă”
3.828.081,13
43.20028.800
5121 519110.000.000 500.000 10.000.000 10.000.000
7.045.454,32 5.681.818 6.120.432,90 10.000.000 6.612.532,01 4.935.832,99
71.200 223.200 3.000.000 9.000.000 =10.000.000
3.828.081,13 Si-17.319.312,89
5311 542500.000 500.000 500.000 500.000
9.000.000 148.800 10.000
3.240.800 8.952.621
Si-3.352.221 =
701 44275.681.818 5.681.818 1.363.636,32 1.363.636,32
4.935.832,99 4.935.832,99 1.184.999,91 1.184.999,913.000.000 5.332.687,11 1.279.844,90 1.279.844,90
Contabilitatea disponibilităților bănești 47
= =
5112 54115.681.818 5.681.818 10.000.000 10.000.000
4.935.832,99 4.935.832,99 3.000.000 3.000.000
=
=
401 37110.000.000 148.800 120.000
148.800 10.000.000 Si-120.000
=
4426 62328.800 28.800 10.000 43.200 43.200
Si-10.000
=
Contabilitatea disponibilităților bănești 48
2131 42510.000.000 3.240.800
Si-10.000.000 Si-3.240.800
5232 532210.000.000 80.000
Si-10.000.000 Si-80.000
411 51133.000.000 3.000.000 3.612.532,01 3.612.532,01
= =
Contabilitatea disponibilităților bănești 49
413 421 3.612.532,01 8.952.621
Si-3.612.532,01 Si-8.952.621
Contabilitatea disponibilităților bănești 50
CONCLUZII
Contabilitatea disponibilităților bănești 51
BIBLIOGRAFIE
Materiale tipărite
1.A.S.Popa, Contabilitate, Ed. Eftimie Murgu, Reșița, 2009
2. V. Duran, Curs Finanțe, bănci, asigurări, Universitatea Politehnica Timișoara
3. M. Vartolomei, Curs contabilitate, Universitatea Politehnica Timișoara
4. V. Duran, Monedă și credit, Volumul II, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2004
5.V. Vosganian, Reforma piețelor finaciare din România, Ed. Polirom, 1999
Surse electronice
6.http://conspecte.com/Finantele-Intreprinderii/organizarea-circulatiei-banesti-la-
intreprindere.html
7.http://contabilul.manager.ro/a/3123/reglementarea-instrumentelor-financiare-din-
punct-de-vedere-international-si-national.html
8.http://www.scritube.com/economie/contabilitate/IAS-INSTRUMENTE-FINANCIARE-
REC919211018.php
9.http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&id=6537&idc=456
10.http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitatea-trezoreriei-
135194.html
11.http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Creditare_bancara_1.pdf
12.http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html
Contabilitatea disponibilităților bănești 52
ANEXE
S.N.L.O. Tg. Jiu
Contabilitatea disponibilităților bănești 53
S.N.L.O. Tg. Jiu