Hanya Yanagihara, scriitoare americani de origine

hawaiiani, gi-a publicat primul roman, The People in

the Tiees, in anul 2013. A scris reportaje de cilitoriepentru revista Ty'aueler gi a colaborat ct New Yorh Styh'Magazine. O uiagd mirantd (A Littb Life), cel de'al

doilea roman al siu, a apirut in 2015 9i a avut un

succes extraordinar de critici gi de public' A cAqtigat

Kirkus Prize, a fost nominalizat la National Book

Award gi la Man Booker Prize 9i s-a aflat pe listele cu

.el. mai bune cirgi ale anului intocmite de publicagii

orestieioase precum The Mw Yorh Times, The Guardian,

TU#nA Siut Journal, Htffington Posr si The Times'

HANYA YANAGIHARA

O viali mirunti

Traducere din limba englezlADRIANA BADESCU

eb

CUPRINS

Partea intAi. Lispenard Street............ 7Partea a doua. Post-omu1.................. 85

Partea a treia. Degertlciuni............... .... ZO9

Partea a paua. Axiorria egaliQii ........... 277

Partea a cincea. Anii fericigi.. ................ 413

Partea a gasea. Dragi tovari5e........ ....... 61 IPartea a $aprca. Lispenard Srreet..............!...............r...................... 681

Mulpmiri.... ................... 699

1

In al unsprezecelea apartament pe care il vizitarl nu era decit unsingur dulap, dar exista o ugi glisanti din sticl[ ce didea spre un micbalcon, de unde vizu un blrbat gezAnd vizavi, afari, doar in rricou gi

pantaloni scurli de$ era octombrie, fumflnd. \Tillem ridicl o mAni siJsalute, dar omul nu-i rispunse.

In dormitor, Jude trigea de uga plianti a dulapului, inchizind-o gi

deschizind-o, cdnd intrl \7illem.*Existl un singur dulap, spuse el.

-Nu-i nimic, rispunse Villem. Eu oricum n-am nimic de pus lniuntru.

-Nici eu.

$i igi zimbirl. Reprezentanta administragiei clidirii intri dupl ei.

-Il luim, li spuseJude.

Dar, intorgi in biroul ei, descoperiri cI totugi nu pureau lnchiriaapartamentul

-De ce nu? o intrebiJude.

-Nu cA.gtigaji suficient pentru a acoperi chiria pe gase luni gi nu avqinimic economisit, rlspunse agenta pe un ton devenit brusc sec.'

Le analizase bonimtea qi conturile bancare gi lgi diduse seama intr-untArziu ci era ceva in nereguli tn faptul cI doi blrbagi de douizeci gi cwade ani care nu formau un cuplu incercau totugi si inchirieze un aparra-

ment cu un singur dormitor intr-o porEiune anosti (degi scumpi) de peTwenry-ftfth Street.

-Avegi pe cineva care poate semna ca girant? Un gef? PirinEi?

-Plringii nogui au murit, rispunse Willem in grabl.Agenta oftI.-Atunci vi sugerez si mai coborigi nivelul a$rcpdrilor. Nici un admi-

nistrator al unei clidiri bine lngrijite nu va inchiria unor candidagi cuproft lul vostru ft nanciar.

10 HanYaYanagihara

$i cu asta se ridici, luind un aer deftnitiv 9i privind insistent citre uqi'

bar, cAnd le povestiri lui JB 9i Malcolm, Willem 9i Jude transformarl

totul intr-o comedie: podeaua aparramentului deveni tatuati cu excre-

mente de foarece, bxrbatul de vizavi aProape cI se aft;ase gol' iar agenta se

supirase fiindcl flirtase cu \Tillem 9i el nu-i rispunsese'

-$i, Ia urma urmei, cine gi-ar dori si locuiasci la interseqia dintre

Twenty-fifth gi Second? intrebi JB.

S.ifl*r, la pho viet Huong in chinatown, unde se intilneau sI mi-

nince impreuni de doui ori pi lun[' Ny 1a un local foarte bun - supa

phot aveaunbizar gust dulceag, sucul de limete era cam slpunos 9i cel

!,rEir, '.r.rr'rl dintre

-ei se sim;ei. riu de fiecare^ dati dupi masl -' dar

contirr.ra., si vini aici, atAt din obignuingi, cAt 9i din necesitate' Puteau si

ia un casron de supi s"., un..nduiq cu cinci dolari ori un fel principalde

;p;;*;". dolari, da, mult mai mare, aga ci puteau pistra jumitate din

.l'p.n*., a doua zi sau pentru o gustare de seari mai tirziu' Malcolm era

singurul care nu-gi termina mincarea 9i nici nu pistra cealaltl ju-mitate'

iar"cind sfAr;ea, impingea farfuria in mijlocul-mesei pentru ca \flillem

$ JB - mereu fllminzi - si poati infuleca restul'

-Sigur cL nu urem si llcuim la intersecgia dintre Twenty-fifth 9i

S..orrdlJB, spuse \Willem cu ribdare in glas, insi nu Prea avem de ales'

Suntem lefteri, ai uitar?--_-Nr.t ingeleg de ce nu riminegi ftecare acolo unde sti acum' replici

Malcolm,careincepuesi.giplimbeprinfarfurieciupercilecutofu'_intot.a."""" comanda acela;i fel, ciuperci 9i tofu sotat in sos brun dulce -' invreme ce \Tillem 9i JB se uitau la ele'

-Pii, nu pot eu, nu gtii? rlspunse Willem' ii explicase 9!res1i1asta Pro-

babil de vreozece ori in ultimele trei luni. Se muti iubitul lui Merritt, a9a

ci trebuie si PIec.

-Dar de ce trebuie sLPleci n?

-Fiindci actul de inciririe,e e pe numele lui Merritt' Malcolml in-

terveni JB._Al"ft",,Malcolmgirlmaseticut.Uitadeseoriceeaceelconsideraaft

detalii nesemnificative gi nu plrea si-i pese cand ceilalgi erau iritali din cauza

asta. lga e, adiugi gi impinie ciupercile-in mijlocul mesei' Dar tu' Jude" '

-I.iu po, si ltau I" tin. p.t tit' totdeauna, Malcolm' Plringii tii o si

mi ucidi la un moment dat.

-Piringii mei gin la tine.

fsrffigionali vietnamezi, din carne de pui sau de viti cu tiiegei de orez (n'tr')

O uiayd rnd.runtd 11

-Drlgug din partea ta si spui asta. Dar n-o si mai gini daci nu mimut, ;i lnci foarte curAnd.

Malcolm era singurul dintre ei care mai locuia ln casa piringilor.

JB spunea adesea ci 9i el ar fi flcut la fel dacl ai lui ar fi avut casa aceea.

Nu ci regedinga familiei lui Malcolm ar ff fost ceva deosebit - de fapt, era

o clidire qubredi gi prost lntreginuti, iar \Tillem se alesese la un momentdat cu o geapi in mini doar fiindci igi trecuse palma peste balustrada

scirii -, era insi mare: un veritabil conac in Upper East Side. Sora luiMalcolm, Flora, care era cu trei ani mai mare decAt el, se mutase recent

din apartamentul de la subsol, iarJude ii luase locul ca o solugie pe termen

scurt; in cele din urmi, piringii lui Malcolm aveau si-gi vrea insiapartamenul inapoi ca si-l transforme in birouri pentru agengia literarla mamei lui, a;a ci Jude (clruia oricum girul de trepte pani jos i se plreaprea dificil de abordat) trebuia si-gi caute o locuingi proprie.

$i era firesc si vrea sI stea impreuni cu \Tillem; fuseserl colegi de

apartament pe toatl durata colegiului. in anul intAi, impirgiseri togi patruun spa,tiu care consta intr-o incipere din clrimizi prefabricate, in care igi

puseseri birourile, scaunele gi o canapea adusl de mitugile lui JB cu uncamion, qi o a doua camerl, mult mai mici, in care a;ezaseri doui rinduride paturi suprapuse. Aceasti a doua cameri era atet de ingusti, incAt, dinpaturile de jos, daci intindeau bragele, Malcolm gi Jude se puteau prinde

de mAnI. Malcolm giJB impX4iserl doui dintre paturi, iarJude gi !7illem,pe celelalte doui.

,Negri versus albi", obignuia JB sI spuni.

,Jude nu e alb", rlspundeaVillem.,,Iar eu nu-s negru", adiuga Malcolm, mai mult ca si-l enerveze pe JB

decAt ffindci asta credea cu adevirat.

-Ei bine, spuse JB acum, trlgdnd farfuria cu ciuperci spre el cu dingiifurculigei, a; zice ci a1i putea sta amAndoi cu -ine, dar nu cred ci v-arplicea.

Locuia lntr-o mansardi vasti qi murdari din Mica ltalie, plini de

coridoare ciudate care duceau spre fundlturi nefolosite, de forme bizare,

qi spre lnciperi nefinisate, cu rigipsul lisat neterminat, apar{inend uneialte persoane pe care o gtiau din colegiu. Ezra era artist - un artist jalnic,

dar ciruia nici nu-i trebuia sI fie bun fiindci, a;a cum Ie amintea JBmereu, n-avea si fie silit si munceasci niciodati in viaga lui. $i nu numair[ nici copiii copiilor copiilor lui n-aveau sI ffe: puteau si faci, generagie

tlupi generagie, arti proasti, ftri valoare gi nevandabili, si tot aveau sipoari cumplra dupi placul inimii cele mai scumpe materiale gi cele mai

12 HanYaYanagihara

scumpe mansarde mari, impracticabile, din centrul Manhattanului' pe

;;li.;ple cu deciziile Lr arhitecturale gregite, iar cAnd se siturau de

r*f, a. *-ti - aga cum JB era convins c6 luiEzra avea sl i se lntlmple in

cele din urmi -, tot ce ar ff trebuit si faci era sl-i sune pe administratorii

iondului gi si primeasci un purcoi de bani, o sumi la care ei patru (mi

G, poate "" qi ir{A*m) nici nu puteau visa' inue timp insi' Ezra era.o

pr?rir"i"rrri, n,, do", fii,d"l tillsa pe JB 9i pe clliva dinue ceilalgi

"pri.J rr lui iin ficeu si stea la el in apartament - tot timpul erau Patru

sau cinci Persoene care-gi f[ceau culcuqul prin.diverse colguri ale man-

,"ra.i -, "i ftind.n e.a un tip vesel 9i gttttiot din fire 9i ii plicea si dea

;;;;;;;;;.,,r'd. #,i h dispizi$e' gratis' cantitiii copioase de

mdncare, droguri qi biuturi.**;; "g"t"rp,rr.

JB llsind bqigoarele din mini. Tocmai mi-am dat

seama: o tipe d. la revistl tnchiriazi ceva in numele mituqii ei' Chiar la

margine in Chinatown'

-Ctt costl? intrebi Villem'

-Probabil mai nimic - nici mlcar nu gtia cit sl ceari' $i vrea o

persoani cunoscuti.

-Crezi ci ai putea s[ pui tu o vorbi buni?

- $i mai binei o si vi prezint. Putegr uece mAine pe la mine pe la birou?

Jude ofti.-Eu n-o si Pot Pleca.

$i privi sPre \(illem.

-Ni"i o Problemi, Pot eu' La ce orl?

-Pe la prAnz, cred. La unu?

-O si ftu acolo.

Lui \Tillem li era lnci foame, dar tl lisi pe JB s[ minlnce restul de

ciuperci. Mai aSteptari apoi o vreme; uneori Malcolm comanda lnghelati

J.;:r.f.ft"i,' - sitlutrrt i'.p"t" din meniu care era lntotdeauna gustos -'luJdoui inghigitr-ii 9i ,. oi,.", iar el 9i JB mAncau restul' Dar de data asta

,ru "om*di

nimic, aga ci ceruri nota' ca s-o studieze 9i si imparti suma

panl la ultimul cent.

A doua zi, \Tillem se lntAlni cu JB la biroul acestuia' JB lucra ca

recepgioner la o revistl mici, dar influenti din SoHo' care analiza scena

artistica din zona centrali a orEului. Pentru el era un post strategic; aqa

curn ii explicase lntr-o seari lui*i[em, planul lui era si se lmprieteneasci,

fE*J**.stibil al unui arbore originar din regiunile de sud-est ale Asiei (n'tr')

O aiayd mdruntd 13

in timp, cu unul dintre redactorii de acolo gi si-l convingi s5. scrie despre

el ln revisti. Estimase ci avea nevoie de vreo gase luni pentru asta, ceea ce

lnsemna ci li rimiseseri uei de a.tteptat.

l,a serviciu, JB aftga tot timpul o expresie de ugoari uimire, ca gi cumnu i-ar ft venit si creadl nici ci muncea cu adevlrat, nici cI nimeni nu-irecunoscuse inci geniul aparte. Nu era un recepgioner prea bun. Degi tele-

foanele sunau aproape continuu, rareori ridicavreun receptor; cind voiausi ia legltura cu el (semnalul la mobil era slab in clidire), ceilalfl treitrebuiau si urmeze un cod special: sunau de doui ori, inchideau gi sunau.+iar. Insi, chiar gi a9a, uneori el tot nu rispundea- miinile ii erau ocupatepe sub birou, pieptlnind gi impletind guvi;e de pir dintr-un sac de plasticpe careJ jinea la picioare.

JB trecea, afa cum spunea el insugi, printr-o .faz| de pir". Nu demulthotlrAse si ia o pauzi de la picturi gi si faci sculpturi din plr negru.Petrecuseri cu tojii cite un weekend istovitor ginAndu-se dupiJB pe lafrizeriile gi saloanele de coafurl din Queens, Brooklyn, Bronx gi Man-hattan, qteptAnd afari in timp ce el intra gi-i cerea proprietarului resturilede pir tuns pe care le avea gi cirind apoi dupi el pe stradS. un sac tot maiincomod. Printre primele piese pe care le lucrase JB frrseserl Ghioaga, ominge de tenis pe care o curigase de puf,, o tliase in doui gi o umpluse cunisip, dupi care o acoperise cu clei gi o rostogolise de colo colo pe uncovor de plr, astfel incit ftrele se migcau ca algele ln api, gi Kuotidianal,la care luase diverse obiecte casnice - un capsator, o spatull, o cea.gci * 9i le

acoperise cu smocuri de pir, Acum lucra la un proiect de amploare despre

care refuza sI discute cu ei dtfel decAt foarte sumar, dar care implica piep-tlnarea gi impletirea unui numir mare de piese pentru a obgine o frAnghieaparent ftrn sfirgit de pir negru creE. in vinerea dinainte ii momise la elpromigandu-le pizzagi bere ca s5.-l ajute la impletit, dar, dupi ore bune demunci asidui, devenise limpede ci n-aveau si capete nici pizza, nici bere,

aga ci plecaseri toji trei pu;in enervagi, dar nu foarte suqpringi.

Se plictisiserl cu togii de proiectul cu plrul, degi Jude - singurul dintreei - credea ci piesele erau splendide gi ci intr-o zi vor ft considerateimportante. Drept mulgumire, JB li diduse o perie de plr acoperiti cupir, dar ii ceruse darul inapoi cdnd avusese impresia ci un prieten altatllui lui Ezra era interesat s-o cumpere (n-o cumpirase, darJB nu-i maiinapoiase peria lui Jude). Proiectul cu plrul se dovedise diftcil gi din dtepuncte de vedere; lntr-o alti seari, cind frueseri inci o datl ademenigi sivini ln Mica Italie ca sI pieptene la pir, Malcolm spusese cI plrul pute.

$i pugear nu dezgustitor, dar avea pur gi simplu izul metalic amlrui de

14 HarytaYanagihara

scalp nespilat. JB izbucnise insi lntr-unul dintre accesele lui de furie,

rt.iga"au-i lui Malcolm ci e un negrotei care se urlqte pe sine, un soi de

,rrrJhiul Toml gi un tridltor al rasei, iar Malcolm, care se lnfuria rar, dilo Hceala aotzagii de acest gen, i;i vlrsase paharul cu vin in cel mai apro-

piat sac cu pi6 se ridicase gi iegise din apartament. Jude se repezise dupi

el, iar \X/illim rlmisese si se ocupe de JB. $i, cu toate ci a doua zi se

impicaseri, \Villem ;i Jude se simgeau vag furiogi pe Malcolm (pe nedrept,

gtiau), ftindci in weekendul urmitor ajunseseri iar in Queens, mer-

gand de la o frizerie la alta, incercand sI inlocuiasci sacul de pir pe care el

il distrusese.

-Deci, cum e viaga pe planeta neagrl? il lntrebi'\Tillem pb JB'

-Neagri, replicl acesta din urmI, indesind inapoi in sac auviEa pe care

o descilcia. Si mergem, i-am spus Annikai ci ajungem pinl in unu 9i

jumitate.Telefonul de pe birou incepu si sune.

-Nu rlspunzi?

-O sI sune din nou.

In rrem. ce se tndreptau spre centru, JB se plAngea. Pini acum iqi con-

centrase cea mai *"t. p"tt. a energiilor de seduclie asupra unui redactor

responsabil pe nume Dean, clruia toii patru ii spuneau DeeAnn. Fuseseri

odatl ei tr.i ln D"kota, la o perrecere organizati acasi la plringii unrria

dintre redactorii simpli, unde ffecare lncipere era o expozigie de artl.. In

timp ce JB vorbea cu colegii lui ln bucitirie, Malcolm 9i \tzillem stribi-

tusiri apartamentul lmpreuni (Unde fusese Jude in seara aceea? Lucrase,

probabil), uitindu-se la o serie de fotografii semnate Edward Burrynsky

in dormitorul oaspelilor, la un set de turnuri de api de solii Becher expuse

in patru giruri de cAte cinci deasupra biroului in camera de lucru, la un

G*rh enorm care strljuia rafturile cu cirgi din biblioteci 9i la un perete

lntreg de fotografti de Diane Arbusz din dormitorul principal, care im-

bricau spajiul atat de bine lncat nu mai rlmlseseri dec6t cdgiva centimeui

iffi t, p.rsonajul principal al romanului Coliba Unchiului Tbrn de Hatriet

Beecher Stowe, devenii simbolul unei persoane de culoare servile sau prea deferente

fagi de albi (n.tr,)2 Edward Burrynsky (niscut in 1955), fotografcanadian; Bernd (1931-2007) 9i

Hilla (niscuii in 1935) Becher, cuplu de fotografi germani; Andreas Gursky

(niscut ln 1955), fotografgerman. To$ sunt cunoscuEi pentru fotografii de peisaje

gi obiective industriale. Diane fubus (1923-1971), fotograf american, a surprins

pe film indivizi marginalizaji sau diformi (pitici, suferinzi de gigantism, Persoane

transgender, cergetori etc.). (n.red.)

O uiayd mdrunti 15

de zid gol sus gi jos. Admirau imaginea a doui fete cu fegigoare dulci,cu sindrom Down, jucindu-se in faga aparatului in costume de baie prea

strimte, prea de copii, cAnd de ei se apropiase Dean. Era un tip inalt, dar

avea o fagi mici, de goricel, plini de urme de vlrsat, care-i didea o in-fhgigare silbatici 9i dubioasl.

Se prezentaseri gi-i explicaserl ci se aflau acolo fiindci erau prieteni

cu JB. Dean le spusese ci era unul dintre redactorii responsabili de la re-

visti gi ci se ocupa de toate stilurile de artl.

-Aha! exclamase \Tillem avind griji si nu se uite la Malcolm, fiindcin-avea incredere ci nu va reacliona.

JB le spusese ci ginta asupra ciruia se concentrase era redactorul de

art5.; acesta trebuia si fie.

-Agi mai v5.zut aga ceva? ii intrebase Dean fluturind mAna spre

fotografiile lui fubus.

-Niciodati, rlspunsese Villem. imi place mult Diane fubus.Dean incremenise, iar trisiturile i se strinseseri nod in mijlocul

felei mici.

-DeeAnn.-Poftim?-DeeAnn. Numele ei se pronungi,,DeeAnn".Abia izbutiseri si iasi din cameri fhri si izbucneascX ln rAs.

-DeeAnn! exclamase JB mai tArziu, cAnd ti povestiseri. Dumnezeule!

Ce rahat mic qi firoscos!

-Da, dar e rahatul tiu micgi ftroscos, replicase Jude.Iar de atunci, ori de cAte ori se refereau la Dean ii spuneau,,DeeAnn".

Din nefericire insi, ln ciuda asiduitigii cu care il cultiva pe DeeAnn,gansele lui JB de aapilrea in revisti nu erau deloc mai mari decit fuseseri

cu trei luni in urmi. il les"s. chiar si-i facl sex oral in sauna silii de sport

gi tot degeaba. in ffecare zi JB gisea cite un motiv sl revinl in birourileeditoriale ;i la avizierul pe care erau trecute, pe fige albe, ideile de articolpentru urmitoarele trei luni, in fiecare zi se uita la secgiunea destinatitinerilor artitti ln devenire, clutAndu-gi numele, gi tot in ftecare zi mai

suferea o dezamigire. Vedea doar numele unor diverse nontalente, ale

unor ingi cirora li se datoraseri favoruri sau ciue li cunogteau pe al$icirora li se datoraserl favoruri.

,,Daci ll vid vreodati pe Ezra in revisti, mi sinucid", spunea JBmereu, la care ceilal;i replicau:

,,N-o s5.-l vezi, JB."fi:

16 HanyaYanagihara

,Nu-F face griji, JB, o si apari gi tu odati 9i odatl."sau!

,De ce ai nevoie de ei, JB? O sI reugegti ln altl parte".

Iar el le rispundea:

,Egti sigur?"

gi:

,MI foarte lndoiesc."

sau:

,,.{.m investit atAt timp ln asta - trei luni din blestemata asta de viagi -,lnclt ar ft cazul si apar naibii, altfel toatl mizeria asta a fost de pomani,

la fel ca tot restul!"

IJnde ,,tot restul" lnsemna, de la o zi la alta, colegiul, mutatul inaPoi

la NewYork, fazadepir sau viaga in general, in funcAie de cit de nihilist

se sim;ea ln ziua respectivi.

IncI se plAngea cAnd ajunseri pe Lispenard Sueet.'\trfillem era suftcient

de nou in orag - ulia acolo de abia un an * ca si nu ft auzit niciodatl de

strada cu pricina, care era mai degrabi o alee scurti, intersectati la mijloc

de Canat Street; dar niciJB, care crescuse ln Brooklyn, nu auzise.

GIsirI clidirea gi sunari la apartamenrul 5C. Le rispunse o fati -glasul ei piru aspru gi hAriit la interfon - 9i le deschise uqa de acces lnbloc. Holul de la intrare era lngust, cu tavanul lnalt, 9i zugrivit intr-unmaro-rihijiu lucios, care le dadu senzaria ci se aflau pe fundul unui puE'

Fata li agtepta la uga apartamentului.

-Salut, JB! spuse ea gi apoi, privind spre'Willem, roqi.

-Annika, el e prietenul meu,'!7illem, il prezentiJB. Villem, Annika

lucreazi la secgia de arte. E de ueabi.Annika iqi pleci privirea gi lntinse mAna dintr-o singuri migcare.

-Imi pare bine s[ te cunosc, spuse apoi, adresAndu-se podelei.

JB li uase un mic qut lui'\il7illem ln picior gi rinji, dar \Tillem ll ignor6.

-$i mie lmi pare bine si te cunosc.

-i'Ii, irt e "p"tta*.t

tul. E al mltuqii mele. A locuit aici timp de

cincizeci de ani, dar acum s-a mutat la un azil de bitrlni.Annika vorbea foarte repede gi, dupi toate aparentele, decisese ci cea

mai buni strategie era si-l trateze pe'\07illem ca Pe o eclipsi 9i si nu se uite

deloc la el. Vorbea tot mai repede, despre mituga ei gi despre cum sPunea

ea mereu ci zona se schimbase, despre cum, lnainte de a se muta ln cenuu,

nu auzise niciodati de Lispenard Street 9i cum regreta ci aPafiamentul nu

fusese lnci zugrlvit, dar mituga abia se mutase, literalmente abia se

mutase, gi nu avuseserl cand si faci pugin curat decit in weekendul

O aiagd mdrantd Uanterior. se uita oriunde, numai la viflem nu - ra tavan (din pricimetalice ornamentate), la podea (crapati, dar cu parchet), la pered (necare atarnaserr clndva tablouri ce risaseri rn loc urme fantomauie;''-,pinr c6nd, inu-un rarziu, \7ilrem se vizu nevoit s-o inuerupi cu blandere,inueband-o daci purea aruncir o privire gi ln restul

"p"rr"ir."irf;---';A, vi rog, replici ea, vi las singuri.

- .Insi veni dupi- er, vgqbid ,.q.d. cu JB despre cineva pe nume Jaspergi despre cum individul folosea fontul fuche, p.rrrru nOirt"t ,rirri ,i'"credea oare JB ci literele.erau prea rotunde gi irea ciudate p.n*u-,orurprincipal? Acum, ci Villem se inrorsese .u ,p"tel. ,pr. .",'ftfrir."

-drn

jeni, gi turuiala ei deveni din ce in ce mai aiuiitoare.

. JB o urmirea privindu-l pe \,illem. N_o mai vizuse niciodati afa, atttde emogionati gi de copiliroasi (de obicei era morocinoasr si ticuti. usortemuti la munci ffindci pus:s:pe.perete, deasupra biroului I, , ,.Jprlricomplexi ln formi de inimi, din lame de cugitk_acto), d* ua"*. ,irJi.femei comportindu-se ln. i.^.I"!i mod ln prezenga lui Vriff.*.-f"iivizuseri. Prietenul lor, Rudolf, obignuia si siuni ii irrrr_o .ri"gn tr.cuJivillem fusese probabil vanrtor cu iapl, ffinicn atrlgea pisnrici r" gr.u.$i totugi, in cea mai mare parte a timpului (degi nu-de ft.."r. d#r;;iplrea siru fte congtient de atenEia tor.le il intrebase o d",i p.MJ;;;care crede-a.el ci esteorplicagia iar Malcolm spusese ci, probabil, motilrJera ci \Tillem nu observi. JB pufnise doar ln chip de ,arpr"r,-J", fnminte igi spusese cr Malcolm era cea mai obtuzi persoani din cate cunos-

l::.fi "i, dacl panl gi e/ observase cum .eacEioneazi femeile t" j";;iil

\7illem, era imposibil ca rtrTillem lnsugi si nu observe. M.t;;;ilI;;;Judevenisecu o interpretare diferiti: \fzi[.* refuzain*; J;Iil*;reacgioneze Ia avansurile_femeilor pentru ., ,.rr,il birbagilor afr;rrJi*:i-1y:.

simtl.ameningagi. Astapirea cwa mai logic; Viliem.r"dli; d.toati Iumea gi intordeauna se striduia si nu-i fain pe ceilalgi sr se simtil!p|*yr: aga ci era posilil.*, ll nivel subcongtient cel pujirr,'rA

"ng.r. ,ri

fel de falsi ignorangi. Chiar gi ara, era f"r.ir,*t de urmliit, i"i J ,[inu se siturau niciodati si urmireascl reacgiire pe care re stirnea gi nici sn-iia pe Villem peste picior pe urmi, degi inmoi normal d d;;a_b*,;rimAnea ticut.

-liftr.l funcgioneazi bine aici? rntrebi viflem brusc, rntorcandu-se.-Ce? ftcu Annika, luati prin surprindere. Da, destul de bine.$i igi lntinse buzele subgiri rnu-un sur6s mic care - rgi drdu seamaJB

cu o stringere de stomac jenati - se voia gigalnic. ,,Ah, Annika!" *.fa'*ein sinea lui.