@ Angela Martin

Editura $coala fudeleaniCluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48

Redacgia: rel 0364 117.252; 07 25.084.801e-mail: ofliceqscoalaardeleanacluj.ro, redactiepscoalaardeleanacluj.ro

Difuzare: tell fax 0364 117.246; 0728.084.803e-mail: difuzareqscoalaardeleanacluj.ro, esadifuzarepgmail.com

www.scoalaardeleanacluj. ro

Descrierea CIP a Bibliotecii NaEionale a RominieiMARTIN,ANGELA

Congtiingi gi cuvdnt : eseuri despre romanele lui Augustin Buzrra IAngela Martin. - Cluj-Napoca : Editura $coala Ardeleana, 2019

rsBN 978-606 -7 97,453-9821.135.1.09

Editor: Vasile George DlncuCopetti: Eduard Grecu

Corecturi gi tehnoredactare: Sandra Cibicenco

Axcplq. MenrIN

.. v . ALonstlrnta sl cuvant,,,Eseuri despre romanele lui

AucusrrN Buzunn

Cluj-Napoca, 2019

literar; adici un autor gi o operi. Constatind ci marele

prozatot, in pofida faimei, a fost dublu nedrepti.git. intimpul regimului comunist, proiectul siu romanesc, cu

mesaj contestatar, insogit de hirguiala gi interdicgiile

cenzoriale l-au transformat intr-un scriitor ciutat, po-

pular, nvAnat, de npartea cititoare a societigii>, inclusiv

pe piaga neagri; plus complicitatea criticilor care, pro-

cedAnd prin ,,inviluire", anvelopind mesajul pentru a

deturna atenfia oficialitigilor au mascat, proteclionist,

potenlialul exploziv al romanelor. Astfel, osubversiunea

se blureazi>, noteazl" Angela Martin, Fari. a ingridi,insl,, libertatea de recePtare a publicului."

AonraN Drxu RacursRu

,pA.ugustin Buzura gi miza morali (Proza si publicistica, sub semnul

convergenEei)", Limba Romind, Ch\iniu, Nr. 7-8, 2018

CupnrNs

I. ,,Parabola orbilor" 9i morala lecturii.CuvAnt de inceput... .....................5IL Augustin Buzurain Opere complete.lJn portret.......... 15

III.Opera,,,ununiverstotal".......... .............28IV. Iubirea - cunoscuti si necunoscuti ........................... 68

V. Religia romanului... ..............96VI. Singuritatea hiperreflectati.......... ........126\4I. ,,in rest, aproape nimic autobiograficin cirgile mele". ...149VIII. Destinul literar, intre cenzuri. si

libertatea de receptare ............. 198

IX. Repere biobibliografice ............. ...........208X. Convorbiri cu si despre Augustin Buzura........ ..........238

,,Cred tn mine, cred tn cirtile mele il sunt conuins cd ele

imi uor suprauieyui"

(Augustin Buzura in dialog cu Angela Martin) ..........238In memoriam. Augustin Buzura - un luptdtor care

nu s-a /isat niciodat4 inuins prin abandon.

(Angela Martin in dialog cu George Motroc) ............282XI. Post-scriptum........... .........293Despre autoare........ .................295

308 Angela Martin

I.

,,PARABoIA ORBILOR" $I MORAI"A. LECTURII

CuvANr pn ixcrput

imi amintesc foarte bine, frri a putea preciza in-si cAnd - la prima ori la a doua lecturi. a romanului? -,ci am avut revelatia terifiantei metafore a orbirii, pe

care Buzura gi Sdbato o impirtigesc, in timp ce citeam

ultimele pagini din Refugii. Mai exact, pasajul relatAnd

scena in care, aflAndu-se in cabinetul psihiatrului sdu,

Ioana Olaru descoperi. o reproducere dupi Parabola

orbilor de Bruegel. Sigur, atunci a fost un gind care

mi-a trecut prin minte neatteptat gi poate ci m-ag fimultumit cu satisfaqia de a fi sesizat intimplitor o

stranie coincidengi, dacl, ideea n-ar fi revenit,

cerindu-mi parcl- ea insigi in sprijin argumente. $i ele

aveau si vini. mai tArziu, odati cu lecturile orientate inaceasti direcgie.

Data fiind ocazia, meriti mi.car si semnalez

semnificagia parabolei lui Bruegel in contextul literatu-rii lui Augustin Buzura.

N-ag vrea si emit o speculaEie, cici la urma ur-mei n-am nicio dovadi, mi bazez doar pe mirturisirilesale in care nu inceta si" numeasci Biblia ,,cartea mea

de cipatAi", dar voi spune totqi ci inclin si cred ciinainte de a fi apelat la lucrarea lui Bruegel, scriitorul

fusese captivat de pregnanta plasdcitate a versetului

biblic: ,,Lisagi-i pe ei: sunt ciJiluze oarbe, orbilor; gi daci

orb pe orb va cilluzi, amXndoi vor cidea in groapi"(Matei 15.14). $i abia pe urmi a folosit interpretarea

picturdi, ca suport. De altfel, Augustin Buzura insugi

citeaz|, respectivul verset. il citeazi insi pargial gi op-

teazi pentru o traducere frusti: ,,Cind un orb ci15.u-

zegte pe alt orb, vor cidea amAndoi in groapi". Indicisi sursa, cu oarecare prudengi ins6: ,,Matei". Subliniez

aceste detalii pentru ci e suficient si ne amintim at-

mosfera anilor '80 spre a ne inchipui cAt de tare ar fiputut si sune, politic, in urechile numerogilor sii citi-

tori ,,LisaEi-i pe ei, sunt caliuze oarbe" si cit de riu incele ale cenzorilor. in schimb, Parabola orbilor de Bruegel

frrr." funcgiona ca amortizor, tulburAnd claritatea su-

gestiei politice la care interpretarea textului biblic, pla-

sat intr-un anume context de scriitor, se preta. Ea de-

turna cu subtilitate atengia cenzorului spre registrul

moral, confecgionAnd, din propriile imagini, cuvintelor

o masci.

Dincolo de aceste supozitii, un lucru este insicert gi trebuie subliniat: ci interesul lui Buzura pentru

respectiya lucrare a fost mare. Nici nu putea fi altfel, de

vreme ce scriitorul gi.sea exprimat pe pinzl. nucleul

moral al literaturii sale cu deschidere spre universal gi

atemporal. Dovadi ci a ginut s5. o aibi pe coperti, fiesi intr-o compozigie derutant5, gtearsi gi gri, la edi-

tia princep s a Refugiilor, apirutL in 1984 la Cartea

RomAneasci. Edigia in englezi, din 1993, publicati de

Angela Martin Congtiingi gi cuvint

Editura Fundagiei Culturale Romine, avea si-;i per-

miti. o varianti mai ,,lizibili", color.

- Firegte, tabloul lui Pieter Bruegel cel Bitrin este la

rAndul lui de inspiragie religioasi. Pictorul ilustreazS.

acelagi verset din Biblie, invocat de Buzura, in care

Evanghelistul repeti cuvintele lui Iisus despre farisei.

Biserica este acolo, undeva ln fundal, dar cititorul ve-

de bine ci e gotici, o poate identifica, se cheamiSint-Anna-Pede, silfuluiqte din secolul al XIIIleaintr-un sat din Brabantul Flamand. Pe orbi ni-i descrie

intocmai, la sfrr;itul Refugiilor,Ioana Olaru. Din descri-

erea ei deducem ci, ingelegAnd bine mesajul, pacienta

di semne de vindecare: ii deslqe;te pe cei gase oibi ca

pe nigte intruchipiri ale spaimei, ale neincrederii insine gi nesigurangei, ale refugiului in resemnare si mar-

ginalizi.rii - defecte de care ea insi;i este conttientide-acum ci trebuie si se dezbare, bazAndu-se pe pro-

pria voingi. Or, ce ne transmite cu insistengi literatura

lui Buzura? Ci propria congtiingi, atunci cind este vie,

este chiar organul vederii noastre, iar daci, nu, bastonul

care ne ajuti si descoperim noi insine calea cea dreapti.

O lecgie de morali si umanitate universal valabili.Sdbato ;i Buzura dezvolti. amAndoi metafora or-

birii. Orbii, insi, sunt total diferiEi, urmirind scopuri

diferite: agresivi cel mai adesea, in trilogia lui Sdbato,

iviri ale unor forge malefice, oculte, destructive;i inde-

structibile, insetate de putere gi de rizbunare, care fac

din universul uman un cogmar; bAjbAitori pe calea spre

sine sau obsedagi ciutitori de adevir la Buzura, dornici

de libertate, luptitori - nici invin;i, nici invingatori -,ori daci nu, victime predestinate egecului gi mor;ii psihi-

ce. Am putea spune ci, voluntar sau involuntar, Buzura gi

Sdbato inglobeazi Parabola orbilor, insensul ei biblic *;i bruegelian -, dar o depigesc, fiecare in alt mod, im-bogigind-o cu multiple valenge morale gi educative, pe

misura noilor experienle ;i drame ale umanitigii tre-

cute prin modernitate. *

in octombrie 2013, cAnd publicam primul arti-

col despre Augustin Buzura - in revista Cuhura, nr. 38,

din 17 octombrie -, fiu aveam nici cea mai mici in-tengie si scriu, necum si adun in vreun volum reflecgii

personale despre unul sau altul dintre cei doi autori.

De altfel, nici nu era cazul: pAni atunci insagi relagia

mea cu critica literarS" a fost total diferiti. Criticii de

mare valoare pe care avusesem ;ansa si-i citesc sau si-itraduc, cunoscAnd asdel din interior unele dintre cele

mai spectaculoase mecanisme ale gindirii umaniste

dedicate interpretirii critice, au exercitat asupra mea o

asemenea fascinagie, incAt eram blocati in ipostaza

plicuti, dar pasiva, de admiratoare. Iar ea nu putea

decit si mi reqini" de la orice intreprindere autonomi,oricAt de mici, pe terenul criticii.

in 2009, se intimplase si" accept insi propunerea

lui Augustin Buzura de a ingriji edigiile definitive ale

romanelor sale, pentru a compune din ele ceea ce mai

tdrziu avea si fie cunoscuta Serie de autor editati de

RAO. Redactasem, ce-i drept, si ingrijisem in anii din

Angela Martin Lonstllnta sl cuvant

urmi gi alte ediEii scoase de diverse edituri, eram

de-acum familiarizati. si cu proza sa, gi cu publicistica,

dar de asti dati invitaEia prin care scriitorul imi incre-

dinga intreaga oper5" romanesci era atet de fermi, incitm'am lisat convinsi de insugi curajul siu. Ca urmare,

angajamentul m-a obligat enorm, iar lucrarea m-a

ocupat, m-a absorbit asa cum se intimpli cAnd gtii cite dedici unui proiect major si prioritar. Opt romane

voluminoase, aproape opt ani de munci, lecturi repe-

tate, consultiri cu autorul, apoi cu criticii pe care i-am

invitat, la rAndul meu, si insogeasci volumele cu co-

mentariile lor.

Redactate, lngrijite ;i ordonate in Seria de autor

Augustin Buzura - Opere cornplete, volumele au apirutneintrerupt in intervalul 2013-2016, intr-un ritm de

doui pe an ;i in succesiunea doritS. de autor: in 2013,Recuiem pentru nebuni ;i bestii - prefaEl, de Ion Simug,

Romanul ie;irii din totalitarisrn - qi Absenyii, prefagd. de

Sorina Sorescu, Recitind Absengii; in 2014, Refugii -prefaEi de Mircea lorgulescu, Romanul ca un manifest

incendiar - gi Drumul cenu;ii - prefaEi de Mircea Martin,Augustin Buzura ;i forya romanului nonfictiu; in 2015,Fepele tdcerii prefaE6, de Bianca Burga-Cernat, Rorna-

nul con;tiinpei reuohate - gi Vocile noplii - prefaEi de

Paul Cernat, Romanul existenyialist al proletariatului; in2016, Orgolii - prefaEi" de Alex Goldig, Obsedantul de-

ceniu la puterea simbolitului gi - Raport asupra singurd-

tdlii - prefagi de Valentin Protopopescu, O carte despre

autenticitate ;i adeudr 9i postfag5. de Angela Martin,

Opera, ,,un uniuers totAl". Nu mi indoiesc ci. cititorulva observa ci titlurile acestor prefege sunt, firi. excepfie,

definigii prin care criticii semnatari indici problematica

romanelor prozatorului.La o scurti" privire retrospectivi, un fapt imi

apare cAt se poate de evident: ci m-am atagat de acest

proiect editorial pe misuri ce inaintam. Dupa cum totatAt de evident este gi acela cd., ftri intervenfia solidari.

si stimulatoare a criticilor, pe parcursul elaboririi Seriei,

aparigia cirgii de fagi, ar fi fost de neimaginat.

CAt despre insemnirile frcute pe marginea ro-

manelor aflate in lucru, insemniri care incepuseri sicreioneze deja nucleul ideatic al viitoarelor mele texte,

ele mi-au fost necesare tn primul rind pentru a mi-ldeslusi mie insimi pe romancier. Impulsul interpretiriiavea si se trezeascS. mult mai tdrziu.

Pe de alti parte, nici genul eseistic n-ag spune ci a

fost cu adevirat o opgiune. Nu l-am adoptat printr-o

decizie, mi s-a impus cumva de la sine ;i m-am acomo-

dat la el, in mers, intuindu-i toleranEa fagi de un posibil

- gi pAni la urmi, explicabil - subiectivism al lecturii,

grefat pe un atagament special fagi de o operi, pe misu-

ra propriei impliciri in reeditarea ei in formi definitivi.

Comparativ cu articolul critic, eseul mi s-a pirutmai primitor de reflecgie imaginativi, mai indulgent cu

tatonirile, mai ribditor cu demersul analitic, mai pu-

fln pretengios. Cici el nu gribeste incheierile in defa-

voarea explicagiei, poate deschide oricAnd gi oricAt

evantaiul unor intrebiri, nu impune condigii, altele

decit calitatea, nu este restrictiv ln privinga metodelor

de abordare. Descrierea, caracterul ipotetic al compa-

ragiei, argumentalia, ca gi fermitatea pozigiei personale

se cuprind, in expresia lui, eliberate de asumirile ante-

rioare, de prejudecigi obosite sau canoane. O mai in-giduitoare exigengi de proceduri formali ii conferiflexibilitatea necesari spre a fi imbietor. Drept pentrucare am profitat din plin de libertatea oferiti, in acest

sens, de eseu.

Primul, a;adar, cel scris in 20L3 gi publicat inCuhura sub titlul ,,Augustin Buzura. Opere complete",

are la origine o motivafie conjuncturali. La data apari-

giei, marca aniversarea scriitorului la75 de ani. Un ca-

dou aniversar a fost insigi lansarea, in acel an, a pri-melor doui romane ale Seriei: Recuiem pentru nebuni ;ibestii gi Absenpii.

AI doilea eseu, ,,Opera - (un univers totalr",apirut mai intAi tot in Cuhura -in numerele 3 gi 4 din27 octombrie ;i, respectiv, 3 noiembrie 2076 -, a fost

scris pentru a servi, in acelasi timp, ca Postfagi la Ra-

port asuprd singurdtdyii gi cuvint de incheiere la Seria

de autor, Raport... fiind ultimul roman, cel care, de alt-

Fel, o;i intregea.

,,Destinul literar - intre cenzuri. ;i libertatea de

receptare", textul introductiv la antologia citicl. intredoui. lurni. Augustin BuzurA, romancier ;i gazetar alcil-

tuiti de mine ;i editati, in 2017, de Tlacus Arte, a fost

publicat, cu pufin timp inainte de aparigia cirgii, inrevista Cuhura, Seria a III-a, online, m. 20 (576) din

l0 Angela Martin Congtiingi gi cuvint ll

25 mai 2017 . Acesta a fost ultimul text pe care i l-am

dedicat si i l-am citit lui Augustin Buzura, iar lansarea

antologiei - tot la sfbrgitul acelei luni, la Tirgul de

Carte Bookfest -, igi are ;i ea semnificagia ei, prilejuind

ultimul eveniment public la care a fost prezent scriito-

rul; ci.ci avea si se stingi din viaga curAnd dupi aceea,

in 10 iulie.Celelalte eseuri au fost scrise dupi aceasti dati

funesta.

Am integrat textele in volum intr-o anume ordine

tematici, nerespectAnd tntotdeauna fireasca lor succesi-

une in timp, in doringa de a facilita (gi) prin aceasti ase-

zare o perceplie unitari asupra volumului. Vreau si

spun, asupra tendingelor de convergenti care ii sugerea-

zi.viziunea. Iar aceasti viziune - atata cAti este - igi are

ridicinile nu doar in propria experiengi a lecturii, ci, de

buni seami, si in irezistibila tentafie a comparafiei pe

care lectura mi-a inculcat-o spontan gi imperativ.

De ce Buzura gi Sdbato? O intrebare cAt se poate

de legitimS.. $i-ar pune-o orice cititor echidistant care,

practicind o lecturi dezinteresatd., i,e prizat, ca si spun

aga, pe cei doi, la rece. Nu impreuni, fire;te, ci separat,

intipirindu-gi-i in minte cu statutul lor cunoscut ;irecunoscut, cu trisiturile literaturii lor cele mai speci-

hce. E limpede ci aceste trisituri, prin chiar faptul cisunt specifice ;i, prin urmare, definitorii, nu le sunt

comune celor doi. Iar eu, comparindu-i, nu pe acestea

le invoc, cici nu ele mi intereseazi, ci fondul psiholo-

gic care impregneazi, stimuleazi. gi exacerb eazS', intr-o

manieri mai mult sau mai pugin similari, manifestirilepersonajelor, flcind adesea,,vizibile" impulsurile crea-

torilor insisi, cu toate ci aceftia, firqte, nu sunt inca-

drabili in acelasi gen de roman.

Cit despre cele doui Conuorbiri ca $ drspre Augustin

Buzur*, cititorul va ingeldge singur rostul includerii lorin sumar.

Doresc si precizez ci volumul de fagi ii este de-

dicat lui Augustin Buzura, scriitorul argentinian fiindirici, pentru autorul nostru, doar un proiector puternica cirui lumini cade, ici ;i colo, pe anumite pasaje pen-

tru a puncta de la distangi conv_ertirea la ficgiune a

unor idei inspirate din aceeagi filosofie existengialisti ;iclin aceea;i literaturi psihiatrici. apaftinand aceloraqi

curente sau autori. Ies astfel la iveali ffucuri tehnice,

coincidente dintre cele mai stranii, obsesii comune

ambilor scriitori.Marturisesc ci interpretarea romanelor a fost

pentru mine o intreprindere imbogagitoare gi, in acelagi

timp, inrobitoare prin chiar iluzia ci textul care mi se

of'erea cu generozitate exaltAndu-mi imagina;ia era el

insusi un dar al lecturii.

Dar nimeni n-a descris vreodati mai frumos si

cu mai multi simgire actul lecturii decit marele gAndi-

tor si critic Jean Starobinski: ,,Textul, aga cum se lasikrcuit de lecturi, induce o ceremonie a doringei, orlt'scircare de imagini, o staruinti indatorata a gAndirii

.si l reveriei".

t2 Angela Martin Congtiingi qi cuvAnt l3

intre devogiunea pentru literaturi a scriitorului

gi devotiunea pentru lecturi. a cititorului, texd este 9i

va fi intotdeauna identic cu sine, dar flexibil, obiect ;imartor al propriei deveniri.

t4 Angela Martin

II.Aucusl.tr.l Buzune iN Oprnz coMpLETE

UN qonrnrr

O voce mai curind reginuti, inflici.rati. adesea

de mici entuziasme familiare, asemenea celor prin care

adulgii le insufli curaj copiilor. O privire ribditoare, de

dincolo de ochelari, qor distrati, de un calm aproape

profesional, tipici pentru un psihoterapeut: te citegte

imediat, oricit ai fi de circumspect. Faptul insi nu mai

conteazd. - rimAne un aminunt. Nu stii cAnd si-a do-

molit agerimea ochilor ca si-gi cigtige increderea. $icum tEi induce senzagia de confort. Nici privirea sa,

nici vocea nu sunt invaluitoare. Impun, la fel ca zirm-

betul, printr-o timidi, dar stiruitoare bunivoingi. inticerea dintre cuvinte nu face niciun gest in semn ci ar

avea ceva de adiugat sau sugerat, de parci n-ar dori siigte din senin vreo tulburare. Politicos, in conversa$e

lgi lasi. intotdeauna libertatea de alegere. $i alegi,

aproape involuntar, si i te confesezi,

Aceeagi atitudine familiari, afectuoasi, dar sfios,

ag spune, dominatoare, o regisim la Augustin Buzura,

romancierul, in relagia cu personajele sale cirora le

creeaz6. toate condigiile si se manifeste omenegte - inbine qi in riu. Cu multe dintre ele se inrudegte in cor-

pul so.ial, iar in toate se ffanspune empatic, in ciuda