U N I V E R S I T A T E A R E G E L E F E R D I N A N D I » D I N C L U J

ANUARUL

I N S T I T U T U L U I D E

S T U D I I C L A S I C E VOL. II

(î 933—1935

M O N E T E L E D I N C E T A T E A D A C Ă D E L A C O S T E Ş T I .

Monetele descrise mai jos au fost aflate în decursul săpăturilor execu t a t e la cetatea dacă dela Costeşti, pe dealul numit „Letăţuia", începând din vara anului 1925 până în 1929, de către dl profesor D. M. Teodorescu dela Universitatea din Cluj 1 ) . D-sa a binevoit să-mi încredinţeze mie publicarea acestor monete. Descrierea lo r exactă se impune întrucât pe baza lor s'au făout importante consideraţii istorice şi s a încercat fixarea cronologiei întregului sistem de întărituri din munţii Hunedoarei 2 ) , fără ca aceste munete să fie precis cunoscute şi îndeajuns studiate. Aşa de pildă, dintr'o greşeală de determinare şi pe baza unei informaţii greşite, s'a vorbit de prezenţa „monetelor eravisce"3) în săpăturile dela Costeşti 4 ) , î n realitate însă, după cum se poate vedea din tabloul de mai jos , astfel de monete lipsesc cu desăvârşire.

1 ) D e s p r e r e z u l t a t e l e a c e s t o r s ă p ă t u r i , d e o s e b i t d e i m p o r t a n t e p e n t r u c u n o a ş t e r e a c i v i l i z a ţ i e i D a c i l o r , v e z i u r m ă t o a r e l e :

D . M . T e o d o r e s c u , Cercetări arheologice în munţii Hunedoarei. P u b l i c a ţ i i l e C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e p e n t r u T r a n s i l v a n i a . C l u j 1 9 2 3 .

[D. M . T e o d o r e s c u , Cetatea dacă dela Costeşti. Rezultatele generale ale săpăturilor arheologice. ( E x t r a s d i in Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice pentru Transilvania pe 1929). C l u j 1 9 3 0 .

V . P â r v a n , Getica. O protoistorie a Daciei. B u c u r e ş t i 1 9 2 6 (passim). V . P â r v a n , Dacia. An Outline of the Early Civilizations of the Carpa-

to-Danubian Countries. C a m b r i d g e 1 9 2 8 , p p . 1 1 8 — 1 2 1 ş i 1 4 4 — 1 4 6 . A l e x . F e r e n c z i , Die Ausgrabungen bei Kosteschd (sic!), î n Korrespon

denzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, 1 9 2 6 , D e c e m v r i e , p p . 1 4 1 — 1 4 3 .

G. W i l k e , î n IieaMexikon der Vorgeschichte a l l u i M a x E b e r t , X I , B e r l i n 1 9 2 7 — 2 8 , s . v . Rumänien, p . 168 , 8 8.

E m . P a n a i t e s c u , Săpături arheologice în Transilvania, î n v o l u m u l c o m e m o r a t i v Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul, I, B u c u r e ş t i 1 9 2 9 , p p . 1 1 — 1 6 .

I. N e s t oi*. Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumänien, î n 2 2 . .Bericht der Römisch-Germanischen Kommission 1932, F r a n k f u r t a m M e i n 1 9 3 3 , p p . 1 7 0 — 1 7 5 .

2 ) V e z i î n d e o s e b i V . P â r v a n . Getica, p . 6 0 6 ş i E m . P a n a i t e s c u , Săpături arheologice în Transilvania, p . 1 5 .

3 ) C e a m a i r e c e n t ă t e o r i e a s u p r a a c e s t o r m o n e t e a ş a z i s e „eravisce" • e s t e a c e i a a l u i W . K u b i t s c h e k , Denare der Aravisker î n Anz. der Wiener

Ak. d. Wiss., 1 9 2 9 , n o . 1—6, p p . 9 — 1 5 (Ravis—mim® d e r e g u l u s b a r b a r ) . 4 ) V . P â r v a n , Getica, p . 603 , 6 0 6 ş i 7 9 6 ; E m . P a n a i t e s c u , SäpäturL

nrheologice în Transilvania, p . 1 4 — 1 5 .

Inafară de interesul istoric (sau mai bine zis protoistorie), m o -nete le dela Costeşti prezintă şi un interes numismatic propriu zis.

Deaceia t rec acum la descrierea monetelor. E l e în general sunt rău păstrate. Greutatea şi diametrul se dau numai la exemplarele-m a i bine păstrate.

MESAMBRIA, colonie a Megarei pe ţărmul Mării Negre (vezi. Pauly-Wissowa, RE. XV, 1, col. 1072—1074) .

1. Monetă de aramă. Av. Gap feminin cu diademă, spre dr. Rv. MEZAM-BtIANüN (de sus în jos). Pal las Athena spre st., în atitudine de luptă, ţinând scutul în. st. şi lancea în dr. In faţa ei un coi f (?) . PI . V I I , 1. Greutatea: 7,4 gr. Diametrul: 23 mm. Aflată în aliniamentul I I I . Literatură: Beschreibung der antiken Münzen. Königliche M u r

seen zu Berl in . I, Ber l in 1888, p. 190, no. 2 1 ; B . V. Head, Historie Numorum, Oxford 1911, p. 279; British Museum Catalogue of Greek Coins, I I I , Tracia, London 1877, p. 132 (citat după Head, o . c, p. 279) .

Monete de acest tip se emit în Mesambria în tot decursul secole lor I I I şi I I în. de Chr. F o r m a usuală de transcriere a numelui oraşului pe monetele autonome este MET A MB PI A NQ N ( T = S S : Head, o. c, p. 276; cf. Lenk în R-E., XV, 1, col. 1072) . F o r m a MEZAMBP1ANQN este târzie, ea întâlnindu-se pe toate monetele bătute pe timpul imperiului roman (Antike Münzen, I , p. 190 sq. şi Head, o. c , p, 279) . Deci moneta noastră cu legenda MEI AMBPIA-NQ.N datează probabil din ultima perioadă a monetăriei autonome din Mesambria, adică dela sfârşitul secolului I I în. de Chr.

H I S T R I A . (Toate monetele descrise mai jos sunt din a ramă) .

2 . Av. Capul Demetrei cu cununa de spice, fără voal, spre dr.. Cerc de perle. Două contramărci : O Capul lui Helios din faţă, cu coroana de raze. O Capul lui Hermes cu petasos, spre dr. Rv. 11[TP1\ J o s : [X]AI Vultur marin cu aripile deschise, spre st., pe un delfin, tot spre st., pe care îl izbeşte cu ciocul în cap. In faţa lor, în câmp Ia-

st., i u n spic vertical. PI- VII , 2 Greutatea: 4,155 gr. Diametrul: 19 mm.

Av. Demetra cu cununa de spice, fără voal, spre dr. Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O Hermes cu petasos(?) . Rv. 11T[P1\ Jos: . . .? Vultur, delfin şi spic, ca mai sus. Exemplarul acesta e rău păstrat, marginile sunt rupte.

Av. Demetra cu cununa de spice, fără voal, spre dr. Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O ? Rv. IITP1 J o s : . . . ? Vultur, delfin şi spic, ca mai sus. Greutatea: 3,42 gr. Diametrul: 20 mm.

Au. Demetra cu cununa de spice, fără voal, spre dr. Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O Hermes cu petasos. Rv. IZTPI J o s : [X]AI Vultur, delfdtn şi spic, ca mai sus. PI. VI I , 3. Greutatea: 3,56 gr, Diametrul: 19 mm.

Av. Demetra cu cununa de spice, fără voal, spre dr. Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O Cap bărbătesc (?) spre dr. Rv. 11T[PI] J o s : X A I Vultur, delfin şi spic, ca mai sus. Marginile monetei sunt stricate.

Av. Demetra cu cununa de spice(?) , fără voal(?) , spre dr. Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O Hermes cu petasos(?).

Rv. 11TP1 Jos : . . . ? Vuitor, delfin şi spic, ca mai sus. : Greutatea: 4,38 gr. Diametrul: 18 mm. Moneta prezintă pe ambele feţe puternice urme de foc^

8. Av. Demetra cu cununa de spice, fără voal, spre dr. Două contr amarei : O Helios cu coroana de raze. O Hermes cu petasos. Rv. IITLP1] J o s : X . . . \ Vultur, delfin şi spic, ca mai sus. PI. V I I , 4.. Greutatea: 3,51 gr. Diametrul;19 mm.

9. Au. Demetra cu cununa de spice, fără voal, spre dr. Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O Cap bărbătesc cu pălărie, spre dr. Rv. 1ZTPI J o s : [X]AIA[X?] ..; Vultuir, delfin şi spic, ca mai sus. PI. VI I , 5. Greutatea: 3,36 gr. Diametrul: 19 mm.

10. Av. Demetra cu cununa de spice, fără voal, spre dr. Cercr de perle. O singură contramarcă: O Cap bărbătesc cu o pălărie cu borduri mari, spre dr. Rv. \1ZTP\1 J o s : . . . ? Foar t e şters. Abia se disting vulturul şi delfinul. Greutatea: 3,93 gr. Diametrul: 20 mm. Aversul acestei monete este uşor bombat, în timp ce reversul 1

este plat.

11. Av. Demetra cu cununa de spice(?) , fără voal, spre dr. S e vede o singură contramarcă dar probabil a existat şi a doua:: O Helios cu coroana de raze. Rv. [IITPI] J o s : . . . ? Vultur, delfin şi spic, ca mai sus.

12. Av. Foar te şters. E r a reprezentată probabil tot Demetra .

file:///1ZTP/1

• Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O ? Rv. [ISTFI] J o s : X[A]IA. . . [Vultur, delfin] şi spic, ca mai sus(?) .

13. Av. Demetra cu cununa de spice(?) , fără voal(?) , spre dr. Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O Cap bărbătesc spre dr. Rv. Foar te şters. Abia se disting aripile vulturului. Se pare că era şi spicul vertical. Din legendă nu se vede nimic.

14. Au. Demetra cu cununa de spice, fărăTvoal, spre dr. Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O Cap bărbătesc cu pălărie (Hermes?) , spre dr. Rv. [IZ\TPI J o s : . . . P ( ? ) . Vultur, delfin şi spic, ca mai sus. PI. V I I , 6. Greutatea: 3,685 gr. Diametrul: 18 mm.

15. Av. Demetra cu cununa de spice, fără voal, spre dr. Cerc de perle. Două contramărci : O Helios eu coroana de raze. O Cap bărbătesc cu pălărie, spre dr. Rv. 1Z[TP1] J o s : XA1 Vultur marin, spre st., cu aripile închise, se pare, pe un delfin, tot spre st., pe care îl izbeşte cu ciocul în cap. In faţa lor un spic vertical. PI . VI I , 7. Greutatea: 3,19 gr. Diametrul: 1 7 X 2 0 mm. Stilul acestei monete este cam neîngrijit.

16. Av. Capul Demetrei cu voal, spre dr. F ă r ă cununa de spice. Cercul de perle nu se vede. Două contramărci : O Helios cu coroana de raze. O Cap bărbătesc spre dr. Rv. l±TPJi?l

J o s : XAIAX1). Vultur marin cu aripile închise, delfin şi spic, ca mai sus. Greutatea: 2,47 gr. Diametrul: 19 mm. PI. V I I , 8. Sti lul acestei monete este cam neîngrijit, a se vedea în deosebi, pe planşă, felul cum este redată faţa Demetrei, de pe avers. Deasemenea greutatea este foarte iredusă.

17. Av. Capul Demetrei cu cununa de spice(?), fără voal, spre dr. O singură contramarca: O Helios cu coroana de raze. Rv. impi\ J o s : MO Vultur marin, cu aripile deschise, delfin şi spic, ca mai sus. Greutatea: 4,25 gr. Diametrul: 18 mm.

18 . Av. Un cap bărbătesc spre dr., cu barbă (pe cât pare) şi purtând un coif cu bordură circulară şi cristă înaltă. Rv. UT PI J o s : MO Vultur marin cu aripile închise şi delfin spre st. PI. VI I , 9. Greutatea: 1,77 gr. Diametrul: 14 mm.

19. Toată moneta e foarte ştearsă. P e avers se recunosc urmele a trei contramărci .

20 . întreagă moneta e foarte ştearsă şi lipseşte mult din ea. P e avers se recunoaşte o contramarca, reprezentând pe cât se pare pe Helios cu coroana de raze.

Locul unde fiecare moinetă a fost aflată se precizează, după ju rna lu l de săpături, precum urmează: N-rul 9 în aliniamentul I ; N-rele 3, 5, 10 şi 12 în aliniamentul I I ; N-rul 17 în aliniamentul I I I ; N-.rele 2, 4, 7 şi 13 în aliniamentul I V ; N-rele 6, 8, 14 şi 16 în curtea cetăţ i i ; N-rele 11 şi 15 în faţa intrării turnului IV ; N-rul 19 în şanţul prăbuşit de lângă turnul V ; N-rul 18 lângă zidul cetăţii între turnul I şi I I ; N-rul 20 lângă zidul cetăţii între turnul I şi VI I .

* ) I n c u r s u l d e t e r m i n ă r i l o r , d i n m o n e t ă , f i i n d f o a r t e p u ţ i n r e z i s t e n t ă ,

o m i c ă p a r t e s ' a r u p t ş i s ' a s f ă r â m a t , a s t f e l c ă p e p l a n ş ă l e g e n d a d e jos nu s e m a i v e d e î n t r e a g ă a ş a c u m a m c i t i t - o ş i a m r e d a t - o e u m a i s u s .

loa

In total avem 19 monete déla Histria 1 ) , toate de bronz. T o a t e xeprezintă tipuri sau varietăţi pe care B . Prck în opera »a, Die anti-ken Mănzen von Dacien u. Moesien, Ber l in 1898, precum şi cei ca r i a u publicat după el monete noi din Histria, pe cât scrierile acestora mi-au fost accesibile, nu le cunosc 2 ) .

I . Un tip aparte alcătuesc monetele descrise sub n-rele 2 — 1 4 , reprezentând pe avers capul zeiţei Demetra cu cununa de spice, fără voal, spre dr., aşa cum apare şi pe monetele descrise de P i c k în opera sa, sub n-rul 477, iar pe revers vulturul marin cu aripile deschise, delfinul şi spicul (cf. P ick , o. c., n-rele 473—476) . P e unele din exemplare tipul de pe avers este înscris intr un cerc de perle. Numele oraşului este (redat, pe exemplarele mai bine păstrate, sub forma VZTtL Numele magistratului care emite monetele (áyopxvójioc) este redat, pe exemplarele mai bine păstrate, sub fo rma prescurtată XA1 sau [XjAIA[X] (n-rele 9 şi 12) . Numele acestui magistrat ne este cunoscut de pe o altă monetă publicată de P i c k sub n-rul 473. Care va fi fost însă numele întreg al acestuia e greu de ştiut. Unul dintre exemplare, n-rul 14, pare să poarte marca unui alt magistrat in al cărui nume intră şi litera P, singura care se distinge (API? cf. Pick, o. c , no. 475) .

De remarcat este faptul că, cu excepţia unui singur exemplar (n-rul 14) , toate monetele poartă pe avers câte două contramărci . Una dintre ele, pe toate exemplarele, reprezintă capul iui Helios, din faţă, cu o cosroană cu şase raze. A doua contramarca reprezintă, pe cele mai multe exemplare, capul lui Hermes cu petasos, spre dr., iar pe altele un cap bărbătesc cu pălărie, eventual cu coif, spre dr.,

*) O a l t ă m o n e t ă d e b r o n z t o t d e l à H i s t r i a , p u r t â n d d o u ă c o n t r a m ă r c i , p e u n a f i i n d r e p r e z e n t a t c a p u l l u i H e r m e s c u p e t a s o s « a r p e c e a l a l t ă c a p u l l u i H e M o s c u c o r o a n a d e r a z e ( n u r a c m a r i n ! ) , s ' a g ă s i t , ,pe d r u m u l a n t i c c e p o r n i n d d i n v a l e a O r a ş u l u i u r c ă s u s p e d e a l u l F a e r a g u l u i s p r e B l i d a r u l , c e v a m a i l,a d e a l d e l o c u l z i s „ C u r m ă t u r a 1 1 u n d e s e g ă s e s c u r m e l e u n u i t u r n r o t u n d " . (D . M . T e o d o r e s c u , Cercetări arheologice în munţii Hunedoarei, p . 1 1 — 1 2 ; cf. ş i V . P â r v a n , Lu pénétration hellénique et hellénistique dans la vallé du Danube m Bulletin de la section hist. de l'Académie Roumaine, X , 1 9 2 3 , p . 443). A c e a s t ă m o n e t ă a c u m n u s e m a i a f l ă p r i n t r e c e l e g ă s i t e l a C o s t e ş t i . e a a a j u n s p r o b a b i l î n M u z e u l d i n ' D e v a s a u s ' a p i e r d u t .

2 ) M i - a u r ă m a s i n a c c e s i b i l e l a C l u j u r m ă t o a r e l e p u b l i c a ţ i i î n c a r e a ş "fi- p u t u t a f l a . é v e r t u a i m o n e t e i n e d i t e ' d i n H i s t r i a :

T a c h e l l a , Monnaies de la Mrsie Inf. î n Revue num., 1 9 0 2 , p . 3 6 8 ş i 1 9 0 3 , p . 2 0 3 .

B r u n s m i d . Unedierte Miinzen von Dacien u. Moesien î n Num. Zeit-schrifU v o i . X X X V ş i X X X V I I I .

M . C . S u t z u . Monelc inedite sau rv'in cunoscute din urbele antice din Dobrogea î n Hui Soc. Num. Rom.. lf>07.

M u ş m o v , Ant'cnitea moneti. S o f i a 1 9 1 2 . I d e m , Trouvaille de monnaies de la Mésie Inf. î n Revue num., 1 9 1 2 . F a c a c e s t e c i t a t e d u p ă C . M o i s i l . Introducere în numismatica Dobro-

Hei î n v o l u m u l Dobrogea. cincizeci de ani de vieală românească, B u c u r e ş t i 1 9 2 8 , p p . 1 5 1 — 1 5 3 .

san chiar un simbol ce nu se poate defini (n-rele 4 şi 12) . Doua! cont ramărci aplicate pe aceiaş monetă se cunosc în literatura d e până acum numai pe un exemplar descris de Pick , sub n-rul 476 C L Dar nu se cunoaşte până acum nici o monetă din Histria purtând pe avers două contramărci dintre cari una să reprezinte pe Helios, cu coroana de raze iar cealaltă pe Hermes cu petasos, aşa precum se vede pe cele mai multe dintre monetele Histriei aflate la Costeşti.

I . O variantă a tipului I o constitue monetă de sub n-rul 15,. pr in faptul că vulturul marin de pe revers este cu aripile închise. Prezintă pe avers două contramărci .

I I I . Un al treilea tip îl formează moneta descrisă sub n-rul 16. Aversul este asemenea celui al monetei descrise de P ick sub n-ruL 477, adică Demetra cu voal, fără cununa de spice, spre dr., dar re versul prezintă motivul obişnuit, vulturul izbind cu ciocul în capul unui delfin, în faţa lor un spic, nu vultur pe un delfin şi în torcând capul înapoi. Legenda poate fi i i T P l sau ¿ZTPIH, iar jos se vede clar XAIAX. Pe avers două contramărci .

IV. Moneta n-rul 17 aparţine tipului I stabilit de mine, numai c ă magistratul este altul: âlO (cf. Pick, n-rele 466, 476 şi 476 a). P e avers o singuiră contramarca.

V. Un tip cu totul deosebit constitue n-rul 18. Motivul de p e avers, pe cât şitu eu, nu se întâlneşte pe nici una dintre monetele cunoscute până acum 1 ) . Numele oraşului e scris clar TLTP1, i a r j o s numele magistratului e d'IO, ca şi pe moneta n-rml 17. Nu poartă nici o contramarca.

In general, monetele autonome de bronz ale Histriei prezintă deosebiri foarte mari în ceeace priveşte greutatea şi măr imea lor , aşa încât nu ne putem da seama de valoarea pe care ele o reprez in tă 2 ) . Greutatea celor aflate la Costeşti variază între 3,19 4,38: gr., iar diametrul între 18—20 mm., excepţie făcând moneta n-ruL 16 Care deşi are diametrul de 19 mm. cântăreşte abîa 2,47 gr. M o neta n-rul 18 cu greutatea de 1,77 gr. şi diametrul de 14 mm. reprezintă un nominal mai mic.

O datare absolută a monetelor din Histria nu se poate face ci numai una relativă. Pick (o. c , p. 152) stabileşte cu aproximaţie că monetele de aramă reprezentând pe avers capul Demetrei, iar pe revers tipul obişnuit, adică vulturul pe un delfin, în plus spicul, au fost bătute după anul 200 în. de Chr. In decursul secolului I I , deci, au fost bătute şi monetele Histriei de tip I, I I şi I I I aflate Ia Cos-

„ ' " *) D a c ă n u c u m v a a v e r s u l m o n e t e i d e s c r i s e d e M . C . S u t z u î n Bul Soc. Num. R o m . , X I I ( 1 9 1 5 ) , p . 1 6 1 , n - r u l 10, f i g . 7 , e s t e g r e ş i t i n t e r p r e - " t a t s i _ d e s e n a t c a r e p r e z e n t â n d ,pe H e r m e s c u p e t a s o s .

) Cf. C. M o i s i i , Introducere în numismatica Dobrogei, p . 1 7 3 .

teşti. Insă toate exemplarele aflate la Costeşti au câte 2 contra-mărci , înafară de n-rul 14 care are una singură. Contramărcile au fost bătute desigur în Histria 1 ) şi rostul lor era probabil acela de a prelungi valabilitatea monetei respective şi a o menţine în circulaţie. Această contramarcare trebuie să presupunem că s'a făcut atunci când Histria, din cauza decadenţii sale economice la care ajunsese, nu mai bătea monetă nouă suficientă, deci cel mai curând ia începutul secolului I în. de Chr. sau chiar după anul 72, când oraşul fiind supus de către Lucullus 2 ) monetăria histriană îşi întrerupe activitatea 3 ), pentru a şi-o relua abia pe timpul împăraţ i lor 4 ) , însemnează că monetele histriene aflate la Costeşti se aflau încă în Histria la începutul secolului I în. de Chr.

Monetele n-rul 17 şi 18 au putut fi bătute ceva mai târziu decât tipurile I - I I I , pe timpul lui Mithridates VI , căci magistratul AZO* (AcovOaioţ?) care apare pe aceste două monete poate fi acelaş cu AZ de pe un stater de aur (P ick no. 482) şi cu AZÜ.VT de pe două monete de aramă (Pick no. 476 şi 476 a) bătute în Histria în acest t imp 5 ) . Stilul prost şi execuţia puţin artistică, în deosebi a monetei n-rul 18^ ar constitui un indiciu pentru această datare. Dar chiar dacă ele a r fi fost bătute mai înainte, în decursul secolului I I în. de Chr., şi dacă magistratul A O, for mă ce apare şi pe o altă monetă cunoscută de P ick (no. 466) , ar fi un alt personagiu decât acel Ai sau MORiF de pe monetele din timpul lui Mithridates 6), tqtuşi faptul că una dintre monete (no. 17) poartă două conbramărci ne duce la aceleaşi concluzii stabilite mai sus, că ele şi în primele decade ale primului secol în. de Chr. se aflau încă în Histria.

DYRRHACHIUM. 21 . Contrafacere barbară(?) de potin a unei monete de argint.

Av. ENQ Vacă cu viţel care suge, spre dr. Vaca întoarce cap>ul înapoi. Ev. A - M - A Dublu pătrat cu ornamente. PI. VII , 10. Greutatea: 2,47 gr. Diametrul: 16>

Numele magistratului monetar de pe avers este desigur acel EENQNc&re apare des pe monetele din Dyrrhachium, nici odată pe cele din Apollonia. Monete veritabile de argint de tipul celei descrise mai sus se bat în Dyrrhachium, ca şi în Apollonia, dela 2 2 9 — 100 în. de -Cbr., corespunzând ca greutate şi valoare victoriatului sau jumătate de victoriatului roman (Head, o. c, p. 314—315) . Imitaţiile în metal de proastă calitate ale acestor monete au fost bătute, în Dyrrhachium sau teritoriul învecinat, nu cred că şi la noi în D a c i a 1 ) , în aceiaşi perioadă de timp, 229—100 în. de Chr., sau chiar după anul 100 când de fapt monetăria oficială din Dyrrhachium îşi încheie definitiv activitatea 2 ) .

I M I T A Ţ I I barbare după denari consulari romani.

22. Av. Capul lui luppiter spre dr., cu cununa de lauri. Rv. luppiter pe jumătate gol, într 'o quadrigă în galop spre dr. In dr. ţine fulgaiiul iar în st. frânele. PI. VI I , 11. Greutatea: 3,47 gr. Diametrul: 17 mm. A fost aflată pe treptele de lângă turnul IV. Stilul îngrijit. Tipul de pe avers e foarte frecvent pe monetele consulare. Cel

•de pe revers se întâlneşte pe monetele familiilor Gorgilia, Ogulnia şi Vergilia, bătute în jurul anului 81 în. de Chr. (Babelon, Monnaies de la Repablique Romaine, I, p. 532; I I , p. 266 sq. şi 529 sq.) Aceste două tipuri, capul lui luppiter pe avers şi luppiter în quadrigă pe revers, niciodată nu se întâlnesc însă pe monetele consulare autentice îmbinate pe aceiaşi monetă, deci când s a contrafăcut s'a luat aversul după o monetă şi reversul după alta.

-.23. Av. Un cap omenesc fără bai bă spre dr. Buzele schematizate sub forma a două puncte. înapoi un simbol sau obiect ce nu se Iasă determinat. Rv. Trei cai în galop spre dr. Un personagiu care pare să fie călare pe primul cal. PI. VI I , 12. Greutatea: 4,02 gr. Diametrul: 17 mm. A fost aflată în aliniamentul IV. Stilul este mult mai stricat decât al monetei precedente. Modelul original pe care îl imită nu se poate preciza. Aversul

pare să reproducă un cap de Mercur, frecvent pe denarii rom-mi consulari , iar reversul probabil o quadrigă (sau pe Dioscuri?) .

*) C u t o a t e c ă u n e l e d i n i m i t a ţ i i l e b a r b a r e d e s c r i s e d e S c h l o s s e r (o. c , m o . 2 9 8 . 3 0 0 ş i 3 0 4 ) a u f o s t a f l a t e î n T r a n s i l v a n i a .

2 ) H e a d , o. c , p . 3 1 5 .

Aceste două imitaţii, anepigrafe, au fost bătute foarte probabil , chiar la noi în Dacia, întrucât denarii romani consulari sunt imitaţi, deşi în mică măsură se pare, şi la no i 1 ) . Amintesc aici că în colecţia de numismatică a Institutului de Studii Clasice există chiar un tipar, găsit în Dacia, la Ludeşti în judeţul Hunedoara, cu care se băteau astfel de imitaţi i 2 ) . In ce priveşte datarea lor putem afirm a că ele aparţin secolului I în. de Chr., căci pe deoparte prototipul monetei descrise sub n-rui 22 datează din anul 81 în. de Chr., iar pe de altă parte pătrunderea în masă a denarilor consulari î n Dacia se întâmplă mai ales în secolul I în. de Chr . 3 ) .

I M I T A Ţ I E celtică de argint.

24. Av. Ornament în formă de spic. Rv. Par tea dinapoi a unui cal. A fost aflată în aliniamentul I I . Se păstrează numai fragmentar, lipseşte jumătate din e a 4 ) .

Monete asemănătoare cu cea de mai sus se găsesc în tezaurele descoperite la Totfalu lângă Budapesta, în 1903 5 ) , la Simmering lângă Viena, în 1880°) şi la Rethe în corn. Pozsony (Pressburg) în 1905 7 ) . Prototipul îndepărtat al acestor imitaţii este staterul de argint al lui Fil ip I I , astfel că ornamentul în formă de spic de pe avers ar fi restul cununei de lauri de pe capul lui Zeus, iar figura de pe revers ar fi ceiace a rămas din cal şi că lăre ţ 8 ) .

Mouetele din tezaurul dela Totfalu se datează între anii 60—45 în. de Chr . 9 ) şi cam în acelaş timp sec. I în. de Chr. . trebuie să fi fost bătute, de către o seminţie celtică ce locuia dealungul Dunării, la N. de acest fluviu, între Budapesta şi Viena de azi, şi cele din! tezaurele dela Rethe şi Simmering.

*) Cf. V . P â r v a n , Getica, p . 6 0 3 . 2 ) H . F a ' n â l y , î n Erdéhji Muzeum-Egylet Evkönyvei, I I I , C l u j 1 8 6 6 , p p .

9 6 — 9 8 ; G o o s , Chronik, p . 9 0 ; î n v . I n s t i t u t u l u i n o . 4 9 7 0 . s ) V . P â r v a n , Getica, p . 6 1 0 ş i 612 . 4 ) A c e a s t a e s t e m o n e t a c a r e g r e ş i t d e t e r m i n a t ă c a eraviscă a d a t

o c a z i e s ă s e v o r b e a s c ă d e „monete eravisce" l a C o s t e ş t i . 6 ) A l d o r G y u l a , A totfalusi kelta éremlelet ( T e z a u r u l d e m o n e t e c e l

t i c e d e l a T o t f a l u ) î n Numizmatikai Köziöny, I I I ( 1 9 0 4 ) , p p . 5 5 — 6 1 c u p i . I I ş i I I I ; F o r r e r , Keltische Numismatik, p . 1 5 5 c u n o t a 2 ş i f i g . 3 0 0 ; Grof Des-sewffy barbar pénzei, p i . V I , n o . 1 6 1 — 1 6 9 . 1 7 1 — 1 7 5 , 1 7 9 — 1 8 1 : V I I , n o . 182—185 , , 1 8 8 — 2 1 3 ; X X , n o . 5 0 3 — 5 0 4 : X L V I I , n o . 1 1 5 9 — 1 1 6 0 .

6 ) F . K e n n e r , Der Münzfund von Simmering î n Num. Zeitschrift, X X V I I ( 1 8 9 5 ) ; F o r r e r , Keltische Numismatik, p . 1 5 5 c u n o i a 1 ş i f i g . 2 9 8 — 2 9 9 , D e s s e w f f y , p i . X X , n o . 5 0 5 .

7 ) F o r r e r . o. e, p . 1 5 5 n o t a 2 ; D e s s e w f f v , p i . V I , n o . 1 7 0 , 1 7 6 — 1 7 8 ; V I I , n o . 1 8 6 — 1 8 7 , 2 1 4 — 2 1 7 ; V I I I . n o . 218—.220".

8 ) F o r r e r , o. e , p . 1 5 3 . 1 5 5 ş i frig. 2 9 8 — 2 9 9 . 9 ) A l d o r , art. cit., p . 5 7 ; cf. F o r r e r , o. e , p . 1 5 5 n o t a 2 .

M O N E T E I M P E R I A L E ROMANE.

25. Trdian. Dupondius 1 ) .

Av. [IUP CAES NERVAE TRAIANO AVG GER DAC PM TR P COS V PP] Capul împăratului spre dr., cu coroana de lauri. Rv. [SPQR ÓPTIMO P R I N C I P I ] . In câmp S. C. Trofeu. P e braţul stâng se vede un scut oval. Celelalte a rme nu se disting. Aflată în curtea cetăţii. Literatură: Cohen, Médailles imp., ed. 2, no. 573—574; P. L . Strack, Untersuchungen zur römischen Reichsprägung des zwei, ten Jahrhunderts. Tei l I : Die Reichsprägung zur Zeit des Traían. Stuttgart 1931, no. 382. Rău păstrată. O datare precisă a acestei monete nu se poate face ci numai una

aproximativă. Din faptul că n legendă se menţionează consulatul V şi din faptul că întreaga legendă este dedicatorie, la dativ, putem stabili că ea a putut fi emisă cel mai curând în toamna anului 103 şi cel mai târziu în Oct. 111. Dacă însă portretul împăratului de pe avers aparţine, după cum într 'adevăr pare, tipului di stabilit de S t rack (o. c , p. 27 ) , atunci această monetă trebuie datată mai precis între 108—Oct. l l l 2 ) .

26. Traían sau Hadrian. As. Av. Capul împăratului spre dr., cu cununa de lauri. Rv. Pietas, P a x sau Securitas şezând pe un tron, spre st. E foarte rău conservată 3 ) , din legendă nu se vede nimic. Figura de pe avers pare să fie mai degrabă a lui Hadrian dar

nu exclude pe Traian. Legenda de pe avers se pare că termină cu l i tera M, aşa cum se întâmplă numai pe monetele lui Tra ian nu şi pe cele ale lui Hadrian.

* *

In total s'au aflat în săpăturile delà Costeşti 26 de monete. Numărul loir este mic, totuşi din studiul lor se impun câteva indicaţii

1 ) C r e d c ă e s t e dupondius n u as d e ş i f i i n d f o a r t e r ă u c o n s e r v a t c â n t ă r e ş t e a b i a 9,86 g r . i a r d i a m e t r u l e s t e d e 24 m m . P e n t r u r a p o r t u l î n t r e d i f e r i t e l e n o m i n a l u r i v e z i S t r a c k , Die Reichsprägung zur Zeit des Traian, S t u t t g a r t 1 9 3 1 , p . 8 — 9 c u l i t e r a t u r a c i t a t ă . î n n o t a 1 9 . V e z i ş i G e o r g E l m e r , Verzeichnis der römischen Reichsprägungen von Augusius bis Anastasius, W i e n 1 9 3 3 , p . 2 7 s q .

2 ) Cf. S t r a c k , o. c , p p . 2 7 — 2 9 ş i t a b l o u l d e l à p . 4 0 . 3 ) G r e u t a t e a a c t u a l ă 8,77 g r . i a r d i a m e t r u l 2 5 m m . s

şi constatări destul de preţioase pentru înţelegerea complexului de Sntărituri ale căror urme se găsesc în munţii Hunedoarei şi a prob lemelo r generale de civilizaţie care se leagă de aceste burguri.

Inafară de cele două imitaţii de argint ale denarilor republic a n i şi a micei monete celtice, toate sunt de bronz, deci monetă măruntă , întrebuinţată curent în transacţiile mici şi pierdută întâmplător în interiorul burgului delà Costeşti.

Cele mai numeroase sunt monetele oraşului Histria, 19 la număr . E le aparţin tipurilor emise în ultima fază a monetăriei autonome din acest oraş, adică după 200 în. de Chr . 1 ) , mai probabil spre sfârşitul secolului I I , iar două dintre ele (n-rele 17—18) par să fi fost bătute chiar pe timpul alianţei oraşelor pontice cu regele Mithridates VI Eupator, adică între 106-72 în. de Chr . 2 ) . Dar , după cum am arătat mai sus, faptul că aproape toate monetele au câte două contramărci , una (n-rul 19) se pare chiar trei, aplicate în Histria, însemnează că ele au ciiculat în acest oraş mult timp după ce au fost emise, foarte probabil chiar după anul 72 în. de Chr., când încetează activitatea monetăriei din Histria, după ce oraşul cade sub stăpânirea Romani lo r 3 ) . Dacă această argumentaţie e s te adevărată, însemnează că monetele histriene au ajuns la Costeşti abia către jumătatea secolului I în. de Chr. Aceasta este însă chiar epoca când regele Burebista îşi întinde stăpânirea sa spre Răsări t până la Marea Neagră, aducând sub ascultarea sa toate cetăţile greceşti de la Pontul Stâng 1 ) . Singură această împrejurare poate explica suficient prezenţa relativ marelui număr de monete histriene la Costeşti.

Sunt aceste monete dovada unor intense raporturi comercia le între Dacii din munţii Hunedoarei şi Grecii din Histria, aşa cum s'a susţinut 5), sau ele au ajuns, eventual, în cetatea delà Costeşti c a pradă sau ca tribut pe care aceşti Greci a trebuit să-»l plătească regelui Burebista şi oamenilor săi?

Orice s'ar spune, legături comerciale între Grecii delà Marea Neagră şi Dacii din munţii Hunedoarei sau din interiorul Transi lvaniei nu sunt documentate prin nici o altă descoperire arheolo-

*) Cf. P i c k , o. c, p . 152 ş i 154. 2 ) Cf. P i c k , o. c., p . 64 , 146 s i 1 5 4 ; D r . J . W e i s s , Die Dobrudscha im

Altertum. Z u r K u n d e d e r B a l k a n h a l b i n s e l , H e f t 1 2 . S a r a j e v o 1 9 1 1 , in. 3 0 ş i « 3 ; R.—iE., X V , 2, c o l . 2 3 6 9 .şi 1 9 6 2 s g .

3 ) Cf. P i c k , o. c , p . 64 c u n o t a 4, 146 ş i 1 5 4 ; J . W e i s s , o. c , p . 3 0 ş i 6 3 ; R—E., X V , 2 , c o l . 2 3 6 9 .

4 ) V . P â r v a n . Getica, p . 8 0 — 8 1 . 5 ) D . M . T e o d o r e s c u , Cercetări în munţii Hunedoarei, p . 11—,12; V.

P â r v a n , Getica, p . 4 7 9 ş i 6 0 6 ; i d e m , La pénétration hellénique et hellénistique, p . 2 4 — 2 6 ( 4 6 — 4 7 ) .

g i c ă 1 ) . Obiectele mici aflate la Costeşti nu s'au publicat încă dârele nu par a indica nici unul o origine pontică. De altă parte, este lucru cunoscut că monetele Histriei, ca şi în general ale celorlalte oraşe delà Marea Neagră, nu au avut nici când o circulaţie mare , ele fiind folosite mai mult pentru traficul intern şi pentru cel cu ţinuturile învecinate 2 ) . Monete de ale oraşelor greceşti delà Marea. Neagră nu s a u descoperit înafara teritoriului Dobrogei de azi 3 ) .

Astfel fiind, până ce fapte noi nu vor dovedi contrarul, eu înc l in să consider monetele histriene aflate la Costeşti ca provenind din plata în bani la care au fost constrânşi histrienii pe timpul lui Burebista .

Nu ştiu dacă prezenţa monetei din Mesambria trebuie explicată în legătură cu a celor din Histria.

Nu e lipsit de semnificaţie faptul că moneta celtică, reprezentând, după Pârvan, care vorbeşte de monete eravisce, cealaltă direcţie de orientare a Daciei din La -Tène 4 ) , spre V., se poate data între 60—45 în. de Chr., deci iarăşi în timpul lui Burebista, despre ca re ştim că, învingând pe Boi i aliaţi cu Tauriscii din nordul foster Ungarii, îşi întinde graniţele stăpânirii sale spre Apus până în B o e m i a 5 ) . Deci iarăşi nu e v o T b a de relaţii comerciale trainice ale Daci lor cu Celţii din nordul Ungariei şi din Slovacia 6 ) ci moneta

* ) N i c i î n Castrul delà Poiana ( e x t r a s d i n A n a l e l e A c . R o m . , S e r i a II — T o m . X X X V I I , p . 10 ş i 29 ) , n i c i î n Pénétration ( p p . 2 2 — 2 5 ) , n i c i î n Getica ( v e z i îto d e o s e b i p p . 481, 479, 606 ş i 619} P â r v a n n u s e m n a l e a z ă , î n a f a r a d e m o n e t e l e d e l à C o s t e ş t i , n i c i o d s c o p e r i r e a r h e o l o g i c ă c a r e s ă d o c u m e n t e z e a c e s t e „ i n t e n s e r e l a ţ i i e c o n o m i c e ' . C e l e s e m n a l a t e î n l u c r ă r i l e m a i s u s c i t a t e s a u n u p r i v e s c t e r i t o r i u l T r a n s i l v a n i e i c a r e n e i n t e r e s e a z ă , s a u n u p r i v e s c p e G r e c i i d i n o r a ş e l e d e l à M a r e a N e a g r ă , c i p e c e i d i n S u d .

D e a l t f e l , o î n d o i a l ă a s u p r a i n t e n s i t ă ţ i i a c e s t o r r a p o r t u r i c o m e r c i a l e se p a r e c ă a v e a î n s u ş i P â r v a n , c ă c i d u p ă c e î n Getica, I a p . 479, a f i r m ă . „ f ă r ă p u t i n ţ ă d e î n d o i a l ă , i n t e n s i t a t e a r a p o r t u r i l o r c o m e r c i a l e a l e l u m i i g e t i c e d i n f u n d u l D a c : e i m u n t o a s e c u î n d e p ă r t a t e l e e m p o r i i g r e c e ş t i d e l à M a r e a N e a g r ă " , l a p . S19 e m a i p u ţ i n c a t e g o r i c .

2 ) Cf. C. M o i s i ! , Introducere in numismatica Dobrogei, p . 168. 3 ) P e n t r u d e s c o p e r i r i l e n u m i s m a t i c e m a i i m p o r t a n t e v e z i r e p e r t o r i u l

d - l u i C . M oi s i l p u b l i c a t s u b t i t l u l Monete si tezaure monetare din România î n Buletinul Soc. Num. Rom. d i n 1913—1922. O s c u r t ă î n ş i r a r e a t e z a u r e l o r m o n e t a r e d e s c o p e r i t e î n D o b r o g e a d ă a c e l a ş . î n Introducere in numismatica Dobrogei, p . 153 s q .

4 ) V . P â r v a n , Getica, p . 606. 5 ) P e n t r u c h e s t i u n e a î n t i n d e r i i i m p e r i u l u i l u i B u r e b i s t a s p r e A p u s , ,

î m p o t r i v a p ă r e r i i , d e s i g u r e r o n a t e , a l u i P â r v a n (Getica, p . 80 ş i 83) c a r e c o n s i d e r a c ă B u r e b i s t a a c u c e r i t ş i P a n n o n i a . v e z i C . D a i c o v i c i u , Problema numărului Geto-Dacilor î n Gând Românesc, I I , n o . 6 ( I u n i e 1934) , p . 370 ş i l i t e r a t u r a c i t a t ă a c o l o .

" ) P â r v a n v o r b e ş t e m e r e u d e P a n n o n i a . D a r c h i a r a ş a f i i n d t r e b u i e s ă r e l e v o c o n t r a d i c ţ i e a l u i P â r v a n , c a r e î n Getica l a p . 606 c o n s i d e r ă s i m b o l i c ă p e n t r u p r i n c i p a l e l e d i r e c ţ i i . V . ş i E., î n c a r e D a c i a a r e J e s r a t a c u r e s t u l l u m i i , d e s c o p e r i r e a l a C o s t e ş t i , d e o p a r t e d e m o n e t e d i n H i s t r i a ş i M e s a m b r i a d e a l t a d e m o n e t e d i n r e g i u n e a p a n n o n i c ă , i a r l a p . 615 î n p r i v i n ţ a r e l a ţ i i l o r c o m e r c i a l e a l e D a c i l o r c u C e l ţ i i z i c e : „ c â t e v a e x c e p ţ i i c a I a Costeşti î n H u n e d o a r a , u n d e s ' a u d e s c o p e r i t ş i m o n e t e e r a v i s c e , n u f a c d e c â t s ă a c c e n t u e z e l i p s a " . Cf. ş i p . 718.

aceasta celtică a ajuns la Costeşti adusă cu ocazia unei expediţii spre Apus a lui Burebista.

Anterior monetelor histriene şi celei celtice au putut ajunge la Costeşti imitaţia în potin a monetei din Dyrirhachium ş i moneta de bronz a Mesambriei, dacă provenienţa acesteia din ur mă nu o legăm de aceia a monetelor histriene.

In a doua jumătate a sec. I în. de Chr., mai degrabă decât î n pr ima jumătate, trebuie să datam cele două imitaţii ale denari lor republicani.

Cele mai recente dintre mon etele aflate la Costeşti sunt cele două din timpul lui Traian, una dintre ele putând fi din timpul lui Hadrian.

Astfel studiate monetele aflate în săpăturile delà Costeşti, ele confirmă în chip neîndoielnic istoria cetăţii delà Costeşti şi c ronologia întregului complex de întărituri din munţii Hunedoarei, aşa precum au fost fixate de către dl D. M. Teodorescu, conducătorul acestor săpătura) .

Epocei lui Burebista, „cel care a conceput şi a realizat admirabilul sistem din munţii Hunedoarei" 2 ) , îi corespunde cel mai mare număr de monete. Urme de viaţă . nesigure şi de mică importanţă, e drept, . la Costeşti înainte de Burebista ar putea constitui doar imitaţia de potin din Dyrrhachium şi eventual m o n e t a mesamhriotă, iar continuarea vieţii în aceste cetăţi după Burebis ta este documentată de cele două imitaţii ale denarilor republicani din a doua jumătate a primului secol în. de Chr. şi de cele două monete de bronz din timpul lui Tra ian .

Pentru soarta acestor cetăţi după sfârşitul războaielor lui T r a ian, foarte importantă este moneta de bronz sigur a lui Tra ian , n-rul 25, pentru a nu vorbi de cealaltă care nu se poate identifica cu precizie. Am arătat mai sus că ea se datează între anii 108-111. Pr in motivul trofeului de pe revers trimite la al doilea războiu dacic. Es te cea mai târzie dintre monetele aflate vreodată în burgurile dace din munţii Hunedoarei. E a a putut ajunge în pământ cel mai curând câţiva ani după sfârşitul celui de al doilea războiu dacic. Astfel, sublinierea lui Pârvan 3 ) că în tezaurul de denari romani de argint aflat în 1847 Sub Cununi, în valea Aninişului 4 ), în apropiere de Grădiştea Muncelului, ultima moneta este de a lui Traian,

*) Cetatea dacă delà Costeşti, p p . 2 3 s q q . ş i Cetatea dacă delà Grădiştea Muncelului, p . 2 0 s q .

2 ) D . M . T e o d o r e s c u , Cetatea dacă delà Costeşti, p . 2 5 . De aceiaşi pă^ rere e s t e ş i V . P â r v a n , Getica, ,p. 4 8 1 .

3) Getica, p . 4 8 0 ş i 6 1 1 . *) G o o s , Chronik der arch. Funde Sieoenbiirgens, S i b i u 1 8 7 6 , p . 4 0 .

fără titlul de Dadcus, deci înainte de 102, îşi pierde importanţa pe c a r e voia el să i-o dea 1 ) . Căci o monetă posterioară războiului a l -doilea dacic pierdută în cetatea delà Costeşti dovedeşte că odată « u moartea lui Decebal nu s'a stins cu totul o r ice u rmă de viaţă în mărea ţa lui reşedinţă din munţii Hunedoarei, ci probabil un mi~ m ă r de soldaţi romani au rămas de pază printre ruinele aproape pustii ale reşedinţei viteazului rege. E ran poate soldaţi cari rezidau într 'un castru situat nu departe de poalele munţilor, pe malul s tâng al văii Oraşului, lângă Orăştioara dô / o s 2 ) .

Nu pot încheia acest mic studiu fără a atrage atenţia asupra unei întrebări care aproape involuntar se impune. Pen t ru ce l a Costeşti, în însăşi capitala regilor daci 3 ) , nu s'a găsit n ic i un exemp la r din acele monete dace 4 ) , atât de frecvente în toate părţi le? Mai ales că după cea mai recentă părere a lui Pârvan, care a reluat în t reaga problemă a monetăriei dace, „epoca de principală activitate monetară dacică, ea cade între c. 100 a. Chr. şi 50 p. Chr.", deci tocmai în perioada de cea mai mare strălucire a cetăţilor din munţ i i Hunedoarei, şi totuşi nici o monetă dacă nu s'a aflat vreodată în aceste burguri. Răspunsul la această întrebare e greu de dat, având î n vedere complexitatea problemei monetăriei dace, totuşi nu pot t r ece sub tăcere bănuiala care pare a se impune, aceia că principa l a epocă de activitate a monetăriei dace sfârşeşte înainte de data construir i i din piatră a burgurilor din munţii Hunedoarei, înainte -de Burebista.

E foarte semnificativ faptul că la Ludeşti, deci în imediata a-propiere a cetăţii delà Costeşti, s'a aflat tiparul de care am amintit m a i sus, aflător în Cabinetul de numismatică al Institutului, şi ca re imi tă reversul unui denar al lui C. Marius C. f. Capito, monetar în j u ru l anului 84 în. de Chr . 5 ) . Ar fi acesta un indiciu de felul mone-

*) Are t o t u ş i o s e m n i f i c a ţ i e , a c e i a c ă a c e s t t e z a u r a fost îngropat sub a m e n i n ţ a r e a p e c a r e o p r o v o a c ă a s u p r a c e l o r d i n c e t a t e î n a i n t a r e a armatei l u i T r a i a n , î n d e c u r s u l p r i m u l u i r ă z b o i u , s p r e c e t a t e a d i n m u n ţ i .

2 ) G o o s , Chronik der ar ch. Funde Sieb., p . 1 2 0 — 1 2 1 ; M a r ţ i a n , Repertoriu arheologic pentru Ardeal, B i s t r i ţ a 1 9 2 0 , s u b Orăştioara de jos; D . M . " T e o d o r e s c u , Cercetări arheologice în munţii Hunedoarei, p . 1 3 .

s ) D . M . T e o d o r e s c u , , Cetatea dacă delà Costeşti, p . 2 5 . 4 ) A c e a s t ă o b s e r v a ţ i e a f ă c u t - o m a i î n t â i dl D. M . T e o d o r e s c u în Ce

tatea dacă delà Costeşti, p . 2 3 . A d a u g n u m a i c ă d u p ă c â t e ş t i u eu n i c i « n t e z a u r d e a s t f e l d e m o n e t e n u s ' a a f l a t î n î n t r e a g a r e g i u n e a c e t ă ţ i l o r d i n m u n ţ i i H u n e d o a r e i .

6 ) F i n á l y , î n Erdélyi Muzeum-Egylet, I I I , p . 9 7 , s p u n e c ă n u m a i atâta ştie d e s p r e a c e s t t i p a r c ă a f o s t a f l a t î n j u d e ţ u l H u n e d o a r a , d a r i n v e n t a r u l M u z e u l u i n o s t r u , a l c ă t u i t d u p ă 1 8 6 6 c â n d s c r i a F i n á l y , p r e c i z e a z ă , p e baza • u n o r i n f o r m a ţ i i m a i c o m p l e t e d e s i g u r , c ă e l p r o v i n e d i n c o m u n a Ludeşti. Nu este n e v e r o s i m i l ca e l să fi fost a f l a t c h i a r p e d e a l u l „Cetăţuia" sau pe un a l t d e a l d i n a p r o p i e r e .

i tei pe care Daci i din burgurile din munţii Hunedoarei şi în general din întreaga Dacie o imitau în secolul I în. de G i r . : moneta romană. Şi aşa s'ar putea explica de ce nu s'au aflat monete dace în ce tatea dela Costeşti, construită, în fo rma sub care ni se prezintă ea astăzi, pe timpul lui Burebis ta 1 ) . Este dealtfel şi natural şi logic c a Daci i să fi imitat în secolul I în. de Cfor. moneta care se folosea mai mult, care avea cea mai intensă circulaţie în Dacia , moneta romană şi nu monete care de moilt încetaseră de a mai circula î n Dac ia sau care, încă dela sfârşitul sec. I I , au fost scoase din carcti-

. îaţie tocmai de puternica invazie a monetei romane 2 ) .

MIHAIL MACREA

*) Că pe acelaş loc ar fi existat la Costeşti o întaritură şi înainte ă » •Burebista este mai puţin sigur. In orice caz importanţa ei este infinit mai mică decât aceia a cetăţii de piatră ce începe cu Burebista.

2) Datorez sugerarea acestei ipoteze d-lui prof. C. D&icoviciu, căruia. ii datorez, de altfel, şi bunăvoinţa de a fi propus d-lui D. M. Teodorescu

-să-mi încredinţeze mie publicarea monetelor dela Costeşti,