o cariera intr-o companie multinaţionala, salariu motivant.

Trimiteţi scrisoare de inţentie si CV (in engleza) in atenîia Branch Manager la adresa: Str. Frunzişului nr.4. Cluj sau la fax: 426591.. Termenul limita de primire 06 septembrie 1999.'

16.780 lei/kg fără T.VJU

Mai bine preşedinte de partid

VALER CH10REANU

C’ u ţoale încercările, disperate uneori, „de a demonstra că situaţia dezastru­

oasă în care se află România se datorează moştenirii preluate la sfîrşitul anului 1996, este imposibil ca politicienii actualei puteri să nu-şi dea seama că vina pentru starea de sărăcie degradantă a rom ânilor o poartă, într-o măsură covîrşitoare, chiar ei. Este adevărat, nu asupra tuturor politicienilor din partidele, coaliţiei majoritare se revarsă mînia populaţiei. Un Ion Diaconescu sau Mircea Ionescu Quintus pot să apară simpatici în anumite momente, duritatea acuzaţiilor la adresa lor înmuindu-se în faţa anilor adunaţi pe spatele lor uşor gîrbovit. Cel mult, ei pot fi judecaţi pentm încăpăţînarea- cu care se agaţă de putere, dar şi atunci românii, găsesc o justificare în anii grei de puşcărie din închisorile comuniste. în schimb, miniştrii coaliţiei majoritare, în frunte cu uitatul ((acum) Victor Ciorbea şi cu premieml Radu Vasile vor plăti cu un preţ mare starea jalnică în care i-au adus pe români. Un preţ pe care ei îl cunosc foarte bine şi de aceea au încercat (Victor Ciorbea) şi încearcă (Radu Vasile) să scape de această greutate enormă. Dar nu oricum, ci avansînd pe linie de partid, ţintind funcţia supremă în formaţiunile politice din care au făcut sau fac parte. Poate că tocmai dorinţa lor de a accede în, astfel de poziţii şi acţiunile întreprinse în acest scop au contribuit într-o măsură decisivă îa degringolada economică şi socială a ţăîii. Să ne amintim că, după o perioadă de lansare a unor iniţiative orientate spre lichidarea întreprinderilor generatoare de pagube din economia naţională, Victor Ciorbea a devenit foarte preocupat de cariera sa politică în PNŢCD, ocupînd un post de vicepreşedinte, nevalidat nicîcînd şi tinzînd spre scaunul Iui Ion Diaconescu. Totul s-a sfîrşit în momentul în care acţiunile sale au început să-i deranjeze pe cei mai mulţi dintre liderii partidului şi cînd, beneficiind de conjunctura favorabilă şi de sprijinul hotărît al PD, contracandidatul său la ambele funcţii (de premier şi de lider al PNŢCD), Radu Vasile, l-a învins fără drept de apel. A fost o perioadă tulbure în viaţa politică a ţării, în care strică­ciunile mici sau mari provocate de'

continuare în pagina a 4-a

PDSR elaboreazâ strategii pentru a cîştiga electoratul PUNR din 1996

Prim-vicepreşedintele PDSR Cluj, Ioan Rus a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că PDSR intenţionează să comande un sondaj

de opinie înaintea desfăşurării lucrărilor Conferinţei naţionale a partidului din 8-9 octombrie a.c. în ceea ce priveşte rezultatele ultimului sondaj de opinie Metro Media Transilvania, Rus consideră că “sînt chestiuni care reprezintă unele ciudăţenii”. Astfel, aportul mare de încredere de care se bucură, conform sondajului, PUNR, este explicat de către Rus printr-o “inerţie, mulţi necunoscînd faptul că PUNR s-a scindat şi prin temerea populaţiei transilvane în faţa revizionismului maghiar. Trebuie spus că şi pe noi (PD SR -n.r.) ne preocupă în permanenţă problema naţională, însă nu am făcut din asta un spectacol asa cum a ştiut să facă PUNR”.

în acelaşi context, prim- vicepreşedintele PDSR Cluj consideră că partidul nu a făcut, încă, ceea ce trebuia sâ facă pentru a cîştiga electoratul care în 1996 a optat pentru PUNR. “Trebuie priceput că e o vină a noastră faptul că nu toată lumea a aflat, mai ales în teritoriu, că o bună parte dintre foştii PUNR-işti, cei care au încercat sâ fondeze PAUR au trecut deja la noi”, declară Rus.

în filiala clujeană a PDSR se pun bazele unui organism de analiză, format din specialişti proprii, care sâ elaboreze o strategie de lucru în judeţ. “Rezultatele sondajelor trebuie foarte bine studiate, pentru a vedea cît din creşterea PDSR se datorează exclusiv nouă şi cît prestaţiei nenorocite a actualei puteri", a conchis Rus.

Titus CRĂCIUN

iuja candidează pentru P U I Ia Primărie• Funar are de-a dreapta

Petru Foma, preşedintele PUNR Cluj-Napoca, a anunţat ieri, în mod oficial, dă viceprimarul Nicolae Ruja îşi va depune candidatura pentru ' postul de primar al Clujului.

Astfel, prin declaraţiile oficiale de ieri ale PUNR Cluj, candidatul nu mai este Ioan Gavra, care de multe ori şi-a declarat intenţia de a-l doborî pe Funar de pe scaunul de prim- adm inistrator al Clujului, ci viceprim arul Ruja. De ieri, în fruntea Prim ăriei se află trei personalităţi, din partea PRM, FER şi PUNR, care vor lupta unul. împotriva celorlalţi pentm postul de primar.

Ruja afirm ă că nu va bate

şi de-a stînga doi oameni care vor să-i sufle postulmoneda, în campania electorală, pe greşelile actualului primar, dar, în timpul conferinţei de presă, a ajuns să facă o declaraţie care suna astfel: „Funar este o pată pe obrazul PUNR, a promis atîtea, dar nu a făcut nimic". Viceprimarul crede că va ajunge „măcar“ pînă în turul al doilea al alegerilor locale. Pînă atunci, nu-i este frică de faptul că mai are de „convieţuit" din punct de vedere profesional cu Funar mai . bine de un-an. „Nici pînă acum nu am colaborat, mi-a dat mai mult de zece sancţiuni, ba pentru că nu am avut acordul lui scris, ba pentm că l-am avut“, a declarat Ruja.

Andreea MARCUcontinuare în pagina a 4-a

T O femeie a fost , muşcata de cin

cal... iMaria P„ de 52 de ani, din

Cluj-N apoca, a fost victima unei în t îm p lă r i m ai puţin ' obişnuită. Acum două zile, femeia a fost muşcată de un cal, în tim p ce culegea plante de pe cîm p. Calul era lăsat nesupravegheat, la păscut. Se

- pare că fem eia a intrat în raza de "atenţie" a calului, caro a

; muşcat-o dc picior, în timp ce aceasta era aplecată. Din 28 a u g u s t, M aria P. face tratam ent cu vaccin antirablc, la Clinica do Boli Infecţioase.

...far un bărbat a fost desfigurat de un măgar

Ioan Negrea este Internat la Clinica de Chirurgie I din Cluj- N apoca în s ta re gravă, d a to ra tă m u ş c ă tu rilo r m ăgarului său. Acum două săptămîni, Negrea (66 de ani) s-a trez it b rusc, din cauza răgetelor scoase de măgarul Gigl, cel mai cum inte animal din gospodăria fam iliei, din com una Frata. Bărbatul s-a dus la m ăgar să-l calm eze, moment în care animalul l-a jnuşcat de obraz. De durere, om ul a căzut, iar anim alul, cuprins parcă de turbare, l-a mai muşcat de trup, de unde a apucat. Cei 16 copii ai lui Negrea, de ciudă, au omorît anim alu l. V ic tim a curioasei infracţiuni crede că animalul s-a com portat aşa de nervos din cauză că nu a fost lăsat la împerecheat cu o măgăriţă din apropiere...

Corina GĂMAN

ANUL IX NR. 2677 ISSN 1220-3203

MIERCURI,1 SEPTEMBRIE 1099 16 PAGINI 1.500 LEI

“Concursul nostru” FOX KIDS şi-a desemnat cîştigătorii

în sfîrşit! După zile şi zile de aşteptare care au pus la grea încercare răbdarea copiilor din oraşul nostru, “Concursul nostru” FOX K ID S şi-a desem nat cîştigătorii. Chiar dacă aşteptarea a fost una lungă, credem că ea a meritat, nu de alta, dar şase cop ii norocoşi vor fi premiaţi de canalul de televiziune FOX KIDS prin intermediul, ziarului nostru, cu cîte un set com plet de produse care poartă inconfundabila siglă a “televiziunii copiilor". Setul constă într-o geantă, un tricou, un portmoneu Şi un puzzle. Din numărul mare de taloane primite la redacţie (acesta a fo s t unul din principalele motive pentru care tragerea la sorţi a .avut loc doar ieri!) şase copii vor avea bucuria de a începe grădiniţa

sau şcoala “sponsorizaţi de FOX KIDS”; Mîna redactorului şef, Ilie Călian, autorul tragerii la sorţi, a decis cîştigătorii: '

- Raţiu Ioana Maria str. Aviatorilor nr. 1, bl. M, sc. B, et. 1

- Cipcigan Flaviu str. Iugoslaviei, nr. 70 bl., B3, sc. 1 ap 6

- Belu Alexandru str. V. Alecsandri nr.5

- Tămăşan Alex str. Bartok Belâ nr. 17- Mureşan Christina str. Dorobanţilor

nr. 102, bl. 29, ap. 93 ’- Bogdan Cristian str. Răşinari nr. 5,

ap. 22.Cîştigătorii sînt rugaţi să se prezinte

începînd de azi la sediul redacţiei din str. Napoca nr. buletinulde identitatef â u i B l i t e a t u i d ? ^ a ş te re .

U K iiv

A.P.Corporate Investments, importator si distribuitor autorizat pentru produsele BRITISH PETROLEUM, anvelopele DUNLOP, autovehiculele KIA MOTORS si filtre auto FRAM angajeaza :

A. AGENT! DE VINZARI , 7 . " . .persoana dinamica, -studiile universitare tenhice constitue un avantaj,capacitate buna de negociere, permis de conducere.experienţa in vanzari de peste 2 ani ( in lubrifianti auto si/sau industriale

constituie un avantaj ). autoturism proprietate personala

B. ' g e s t io n a r ST- ' experienţa in domeniu _ £>

referinţe + cazier judiciar Si

Oferim:

C u

ş o m e r i i

s t ă m

b in e !

s.c. A G R IR O M s.a.

V inde Z A H Ă R :» saci 50 kg_________

pungi 1 kg p.p.

Transportul la beneficiar Informaţii la tel. ©

064-157.570, g

094-780.958, §094-592.527.

— ■ " Zltfi ii

')darul°*°dox:+Cuv. S im eon Stîlpnicul şi mama sa M arta (începutul anului bisericesc); Calendarul greco-B fsericesc 60 n s t î lPniculu ' (+459). începu tu l Anului

• P REFECTU RA.CONSI UUL JUDEŢEAN: 19-64-16

PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA; 19-60-30 •PRIM ĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60

PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01•PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-19-76 •POLITIA DEL 21-21-21 •POLITIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CIVILĂ: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int, J58 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961

•SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL: 971

•INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931

• DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTĂ: 958•R .A . TERMOF1CARE: 19-87-48 • S C MONTENAY SA: 41-51-71 •R .A . APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22 •S C PRIVAL: 17-43-86

DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928; 433424• AEROPORT: 956• GARA CIuj-Napoca: 952

AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; - intern -43-20-01;Turda-31-17-62; D ej-21-20-22

I A R Q M : 23 .07 .19 9 9 -3 0 .1 0 .1 9 9 9luni

Cluj -4 Buc._________ Buc. Clui725 8.25 06,30 07,05

08,35 V 10,35 07,15 08,1520,45 21,45 19,15 20,1521.00 21,55

martiT933 077T5------ SST3T

15,50 , X 17,55 10,00 11,0020,45 •” 21,45 14,30 15,30

•_ 19,15 20,15m iercuri

W 3 0933 57Ţ5 OS,0518.50 19,50 19,15 20,1520.45 21.45 7'

TKŢ5 09,35 ' U7Ţ5 TOB-18,50 19,5020,45 ' 21,35 19,15 20.05

vineriMJ5 ■— 53T- ----- 7J3 us~15,50 17,55 14, !5 15,0021,00 21,55 14,30 15^0

20,00 21,00sîmbătă

0725 0825 0630 0 W1330 1535 12,10 13,10

14.40 1530dum inică

20,00 21,00Preţ bilet: 702.000 lei

marţi: Clnj 4 Budapesti 6.30-6.30; 11^0-11,30 Bodapesta4Guj 1330-1530

mierrnrL; Budapesta4C!u] 16.30-1820 ini; Clnj^> Budapesta 6,30-620

Budapesta40uj 1320-15.30:1630-1820 simbiti:Cluj 4 Budapesta 6.30-6,30 ;15.50-16.00

Budapesti4Cluj 1330-1530 Preţ bilet: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

gGURSEfftUTO*CURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II:CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare

din CIuj-Napoca în zilele deluni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 1 1 ,00.

• CIuj-Napoca-Budapesta, cu plecare în zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II:

Autogara 1 :14-24-26 Autogara II: 43-52-78

F A R M A C I IFarm acii cu serviciu permanent:

Farmacia ”CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farm acii cu serviciu prelungit: Farmacia TN TERPI1A RM ", str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95 orar

-22, Farmacia "CLEMATISFARM ” , Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapfeiFarmacia . nr. 6 "SPERANŢA", P-ţa A. Iancu nr. 5, telefon 19-64-56. orar 20-8.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"

• 1-3 septembrie •Medicină generală. Dr. M. Suciu - 2(12- 14), Dr. S. Loga - 3 (14-16), Dr. I, Boilă - 2,3 (10-12), dr. R. Cotâriâ -1 (10-11), dr. V. Tâtaru - 3 (10-12), dr. L. Maier - 1 (12-14), dr. F. Oros - 1 (14-16); Homeopatle. Dr. L. Barbăalbâ -1 ,3 (10- 12); Interne. Dr. Cs. Szakacs • 1 (14- 16), dr. N. Pop • 2 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 2 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma - 2 (10-12), dr. P. Pitea - 2 (10-11); Pediatrie. Dr. M. Fritea -1 (11- 12), dr. L. Toma - 2 - (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 2 (12-14); Reumatologie. Dr. C. Zotta - 3 (14-16); Chirurgie estetică şi reparatorie; Dr. T. Mugea -2 (16-20).

Pentru chirurgie e s te tic ă şi reparatorie, urologie, clinica urologică şl reparatorie, clinica urologică şi radlologicâ, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

SŞ7

•*?: ¥ k

ADEVĂRUL

F I L M E27 A U G U S T - 2 SEPTEMBRIE

R e p u b l i c a - The Mummy, S U A - p r e m i e r ă ( 1 2 ; 1 4 , 3 0 ; 1 7 ; 1 9 , 3 0 ; 2 2 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 2 * V i c t o r i a - Dansează cu mine, S U A ( 1 4 ;

1 6 , 1 5 ; 1 8 , 3 0 ; 2 0 , 4 5 ) * A r t a - Iubirea secretă a reginei Victoria - p r e m i e r ă , S U A ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ; 2 1 ) ; * F a v o r i t - Frumoasă şi răzbunătoare, S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ; ) * M ă r ă ş t i - Beveriy Hills Ninja, S U A - ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ; ) .T U R D A ; F o x - Tentaţia seduepei, S . U . A .D E J : A r t a - După faptă şl răsplată, S U A .G H E R L A ; P a c e a - ED TV, S U A .

U N I P L U S R a d i o M i e r c u r i , 1 s e p t e m b r i e P rogram in fo rm a tiv BBC: 6 ,00-6 ,30;8 ,00-

8.20 .11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30:21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im inea ţa , 06 ,35 , 8 ,20 C a len d a ru l zilei. M eteo . 06,45 , 9,45 H o r o s c o p . 9 ,00 Ş tir i lo c a le . 9 ,2 0 P r o g r a m u l c in em a . 9 ,55 In fo rm a ţii cu ltura le. 10 ,00 ,1)2,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri na ţiona le ş l locale.10 .00-14,00 Punct... ş l d e la Z e c e ; 14,30-18,00 Uniplus a lternativ. 18,30- 2 1 ,0 0 T re i c ea su r i b u n e . 19,00 Ş tir i lo ca le . 22,00; Ştiri n a ţio n a le 21-30- 6 ,00 ,00; U nip lus n octurn .

BIBLIOTECI■ B.C.U. “ Lucian B laga” (strada

C lin icilor 2): O ra r: zilnic: 8-12,45 13,30-20,00; sîmbâtâ: 8-13,30.

■ B ib lio teca J u d e ţe a n ă “ O C T A V I A N G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cei M arem r.l), O R A R ; luni-vineri; 10-18. SECŢIA C O PII, ORAR: lun i-v ineri: 10-18. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-20; marţi, vineri: 9-15. SALA DE L E C T U R Ă (Str. M. K ogâln iceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-20; vineri: 9- 18; s îm bătă: 9-14. SE CŢ IA DE C O L E C Ţ II SPE C IA L E : (s tr. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9 -20 ; v ineri: 9-18 ; s îm b ă tă : 9-14. C E N T R U L DE IN FO R M A R E C O M U N IT A R Ă , O R A R : lu n i- jo i: 9-16,00; vineri: 9-14.

I B i b l i o t e c a A c a d e m i e i (s trad a K ogâln iceanu 12 - 14). O rar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14- 18.45.

■ B i b l i o t e c a G e r m a n ă (s trad a Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marii, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

B i b l i o t e c a A m e r i c a n ă ”J.F .K .” (strada Universităţii 7 - 9). Oran Iuni - jo i: 10 - 18; vineri: 10-14, prim a şi a tre ia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ B i b l i o t e c a B r i t a n i c ă (s trad a Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -1 9 ; marii, joi, vineri: 9 -1 4 .

■ B i b l i o t e c a “ H c l t a i ” (s trad a C lin ic ilo r 18). O rar: z iln ic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 .

B i b l i o t e c a C l u b u l u i S t u d e n ţ e s c C r e ş t i n (strada Kogâlniceanu 7 - 9). O rar. marţi: 18 -1 9 ; jo i 19 - 20. .

B i b l i o t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l F r a n c e z (strada I.I.C . B râtianu 22); O rar luni-vineri: 10-19.

B i b l i o t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l G e r m a n ” H e r m a n n O b c r t h ” (str. Memorandumului 18). Oran luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

* B i b l i o t e c a “ V a l e r i u B o l o g a ” a Universităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); O ran luni-vineri 8 - 2 0 , sîmbâtâ 8-13.

■ B i b l i o t e c a S o r o s C l u j (str. Ţebei n r. 2 1 ) .,O ra r;Ju n i 12-19,30; m arţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ B i b l i o t e c a C r e ş t i n ă " B i b l o s ” (str. C lin ic ilo r nr.28). O rar: lun i 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

M i e r c u r i , 1 s e p t e m b r i e6 , 0 0 V i d e o t e x t ;

2 1 , 0 0 D e d i c a ţ i i m u z i ­c a l e - m u z i c ă ; 2 1 , 3 0 V i d e o t e x t ; 3 , 0 0 Î n c h i d e r e a p r o g r a m u l u i .

f îP O R T A L■B oi export ■ import b.r.l.

M i e r c u r i , 1 s e p t e m b r i e 1 7 , 0 0 Rock Out The Earth - e m i s i u n e m u z i c a l ă ; 1 7 , 3 0 Desene animate; . 1 8 , 0 0 Vînătorul american - d o c u m e n t a r ; 1 8 , 2 0 Aventura de a fi tată - d o c u m e n t a r ; 1 9 , 0 5 Neon Rider- s e r i a l ; 1 9 , 5 0 Videoclipurr, 2 0 , 0 0 Ascultă-ţl inima - f i lm ; 2 1 , 3 5 Poidark- s e r i a l ; 2 2 , 3 0 Fără scăpare - F i l m ; 0 , 0 0 Frumoasa China Rose - p r o g r a m e r o t i c ; 1 , 1 5 Videotext.

1 1 1 2 . V u E k j

(• t e le s p e c t a t o iF » )M ie r c u r i , 1

7.00 Matinal Naţional; 9,30 Matineu de

vacanţă; 10,00 Poveşti de adormit copiii; 1,00 TVR CIuj- Napoca; 12,00 TVR Info; 12,05 TVR laşi; 13,00 TVR Timişoara;14.00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Atletism CM (r); 16,00 Pro Patria; 17,00 Videodisc folcloric; 17,30 O familie ciudată (s); 18,00 TVR Info; 18,10 Mistere şi minuni;19.00 TVR Info; 19,05 Corect!; 19,10 Sunset Beach; 20,00 Jurnal; 20,45 Camera misterelor;21.00 Lumea bărbaţilor 21,30 Impact; 22,00 în compania vedetelor; 23,00 Jurnalul de noapte. Sport; 23,15 Videoteca de Aur; 0,10 Bucuriile muzicii. „ _ ^ 7,00 TVM .

T e le m a tin a l; I w I x 2 T 8 ,0 0 Sailor

Moon (r); 8,50 Tip-Top, Mini-top; 10,15 Limbi străine. Franceză; 10,40 O familie ciudată 9r); 11,10 Stăpînul lumii (r); 12,00 Ultimul tren; 13,00 TV R Info; 13,10 Dragostea contează; 14,00 Emisiune în limba maghiară;15.00 Rebelul; 15,50 TV R Info;16.00 Grecia; 16,45 Santa Barbara; 117,30 Medicina pentru toţi; 18,00 Nimic sfînt; 18,45 Ştiri bancare şi bursiere;19.00 Tinere talente (Vil); 19,30 Emisiune pentru persoane cu handicap; 20,30 Film: Conrack (S U A 1974); 21,45 Teleenciclopedia (r); 22,35 Autograful săptămînii; 23,05 Edith Piaf, o scurtă întîlnire (do); 23,55 La cafenea...; 0,35 TVM. Mesager

7.00 Bună | dimineaţa, Pro

T V e al tău!;10.00 Tînăr şi

neliniştit (rO; 11,00 Doctor în Alaska; 11,45 Walker, poliţist texan (r); 12,30 Adevărul gol- goluţ (s); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,10 Film; Viaţă de jucărie (r); 14,30 Familia Bundy (s); 15,00 Ştrengăriţa; 16,15 T în ă r şi neliniştit; 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,40 Aripile pasiunii (s);; 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19 30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: în numele fiului (SUA 1990, p.ll); 22,25. Ştirile Pro TV; 22,30 Prietenii tăi; 23,00 Millennium; 0,00 Ştirile Pro TV/ Profit/ O propoziţie pe zi; 0,30 Film: Sweet Liberty (SUA 1986); 2,15 Profit; 2,25 Ştirile Pro TV;3.00 Generaţia Pro (r); 4,15 Cine-i şeful?; 4,45 Nano (s)

7.00 Ştiri; 7,10 Cafea cu parfum de

femeie; 8,00 Cutia cu jucării; 10,50 Ştiri; 11,00 Kelly; 11,30 Aventuri în junglă (s); 12,00 Tropical Heat (s); 13,00 Ştirile amiezii; 1_3,15 Viitorul începe azi

s e p te m b r ie <

(s); 14,00 Esmeralda (s); 15,00 Ape liniştite (s); 16,00 Zodiac;16.10 Luz Maria (s)f 17,00 Ştiri; 17,20 Salutări... Vouă!; 17,25 Elena, viaţa mea; 19,00 Observator; 19,55 Salutări ... Vouă!; 20,00 Film: Desperado (SUA 1995); 22,00 Observator; 22,40 Salutări... Vouă!; 22,45 Film clasic: S-a întîmplat într-o noapte (S U A 1934); 0,30 L.A.Doctors (s); 1,30 Observator (r); 2,00 Ape liniştite (r); 3,00 Luz Maria (s/r); 4,00 Elena, viaţa mea (r); 6,00 Tropical Heat (r).

7.00 Politica de mîine; 8,00 Dimineaţa cu Prima; 12,00

Nadine Show; 14,00 Karaoke Show (r); 15,00 Viaţa în direct;16.00 Telenovelă; 17,00 Nadine Show; 18,00 Focus ; 19,00 Tiberiu&Tibanu; 19,15 Karaoke;20.15 Comisarul Rex; 21,00 Film serial; 22,00 Tiberiu &Tibanu;22.15 Focus - emisiune de ştiri; 22,45 Revista presei; 23,00 Politica de mîine; 1,00 Film: Tigrul furios (Hong Kong (1973);2.30 Focus (r).

7.00 Lanţul iubirii (r); 7,45 Preciosa (r); 8,30 Căsuţa

poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r);11.00 Viaţa noastră (r); 12,00 Dragoste şi putere (r); 13,15 Maria (s); 14,00 Cinemateca de acasă: Luna Park (r); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Celeste se întoarce; 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 Căsuţa poveştilor;19.30 Viaţa noastră (s); 20,15 înger sălbatic (s); 21,05 Concursul „Stai Acasă!”; 21,15 Lanţurile iubiţii (s); 22,10 Milady (s); 23,00 Cinemateca de acasă: Hoţul invitat la cină (SUA 1973). T E L Ş 7 ^,00 ^,10 / 7 / '• Bună dimineaţa,//d C 3 > G România; 9,00

Lou Grant (s/r);10.00 Ştiri; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,15 Cutia Pandorei (r); 12,00 Dincolo de stadion (r);13.30 Documentar; 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri; 15,15 Post Meridian; 16,35 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar;18.00 Ştiri; 18,10 Lou Grant (s);19.00 Secţia de poliţie (s); 10,00 Actualitatea Tele 7; 20,30 documentar; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Reporter Tele 7; 22,30 Aventuri în aer liber;23.10 Derrick (s); 0,00 Ştiri; 0,15 Ora H - emisiune de confesiuni;2.00 Actualitatea Tele 7; 2,30 Documentar (r); 3,00 Medici la datorie (s/r); 3,45 Secţia de poliţie (s/r); 4,45 Reporter Tele 7 (r); 5,30 O singură viaţă (s/r);6.15 Clipuri muzicale’; 6,35 Teleshopping.

Redacţia nu îşi asuma responsabili­tatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

mS , M i e r c u r i , 1 s e p t e m b r i e■ 06:00 -07:00 PRIMA ORĂ, 06:20 A genda zilei ,06:25,

06A0 Azi d espre ieri (ştiri p e scurt), 06:55 Prima ştire,• 07:00 - 10:00 PRIMUL SALUT, 08:00, 09:00, 10:00,

7 2 S f Ă \ 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00 Ştiri, 07:50, 08:50 H oroscop , 07:20 Revista p rese i locale, 07:35,16:40 Plus (Adrian Suciu),08:20,17:00 CD Sport (Cătălin Berindean), 09:20,15:20 Cemai c red e lum ea, 09:40 Programul cinematografelor, 11:00 - 13:00 M E SA J FM, 10:20 Revista p rese i centrale, 10:4b tn sănătatea d u m neavoastră (Cristina Stihi), 14:00 -18:00 CALEIDOSCOP CD, 14:20 A g en d a spectacolelor 14:40 Ziua in cîteva vorbe, 18:00- 19:00 R etransm isie RADIO EUROPA U BERĂ, 19:00 - 21:00 CUIUL LUI PEPELEA (Tudor Runcanu), 21:00 Retrospectiva ştirilor zilei.

M i e r c u r i , 1 s e p t e m b r i eŞtiri: 8 ,10 ,12 ,14 ,17,20 .

R a d i o S o i l i c S - i O " C a fe a u a d e fm c.Sj>JwT s e r v ic iu " (m eteo, maxima

z ile i, in fo rm aţii u tile , h o ro s c o p , re c o m a n d ă r i T V /a g e n d a cu ltu ra lă ,

rev ista p rese i, o reţetă pe zi, concursuri), 10-14 "Ziua în am iaza m a r e ' (U rechile ciulite - com entariu l zilei; B asca cu b retele, M o n d o sp o rt, G ura lumii, Surp lus, Ştiri e x te rn e , concursuri). 1 4 -1 5 " N o u tă ţ i ta R a d io S o n ic " . 15-17 M c S o n ic (dedicaţii m u z ic a le , p rem ii M c D o n a ld ’s ) . 1 7 -1 9 " R e tr o s p e c t iv a s ă p tâ m in iF . 19-20 "C lo p o te tubu lare" (M arius Aciu). 20-21 " C r e a t e s t H its". 2 1 -2 3 " C ă lă to r ii p e p o r ta t iv " (M arius B raşoveanu). 23-2 "M uzica ş im u zic h ia " (Marius Braşoveanu). 1-6 M u s ic N on-S top ._________________________-_____________

M i e r c u r i , 1 s e p t e m b r i e Ş iid : 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00,

o .P 'C Iq 19:00. Stiri BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6:30- “ 9 :00 T ransilvan ia M atinal. 6 ,4 5 , 7 ,20 , 8,20

H oroscopelniţa: 8,30 Liniuţa d e dialog, 9,00-15,00 * Patrula d ese rv ic iu . 9,20, 9,50, 10,20, 10,50,11,20,

11,50, 12,20, 12,55 - B uletin rutier, 9,30 R evista p rese i, 10,05 P u n c tu l d e vedere: 12,59 Declaraţia

zile i; 13,20 -14,00 Ca fă c o n ce r t; 15,00-20,00 P rob N oblem ; 15,15 P u n c t d e vedere, 16,00-17,00 Votaţi! R adio Transilvania: 17,05 B B C E duca ţion P rogram m es; 19,05 Declaraţia zilei: 20,00-21,00 Top Ten, 21,30-23,00 Taxi Muzic: 23,00-01,00 P ost Factum : 01,00-06,00 M usic N on S top .

- J t

M i e r c u r i , 1 s e p t e m b r i e 5:00-8:00 Bună d im in ea ţa ! 8 :00-11:00 P auze le de

dimineaţă. 11:00-19:00 C ontact FM. 19:00-22:00 t S r t e f Seara la Cluj. 22 :00-23:00 F abrica d e h ituri -» * » “ •*» ra<bli-7‘C>tr\r A I o v D r o H a P m i c i i f n o o ra re * t o s u i t ă c ă• realizator Alex Preda. Em isiunea care te ajută să

descoperi hiturile momentului şi ale viitorului. 23:00-24:00 Contact Gold. realizator Alexandru Gheorghiaş. Emisiune dedicată muzicii anilor'50-80.24:00-1:00 S u p er 5 0 .3:00-5:00 D iscontact.

M i e r c u r i , 1 s e p t e m b r i e6,00 B u n ă d im inea ţa . O

.e m is iu n e d e inform aţii, la c tu a li tă ţ i şi m uzică ^ p re z e n ta tă d e D oina B orgovan. 8 ,00 E m isiunea

în lim ba m aghiară. 10,00-11,00 R adio C ircuit prin ţară, prezintă de ia Cluj Ella DTmbean. 1 1 ,0 5 -1 3 ,0 0 T R A N Z IT - am prenta

RADIO CLUJ \

prezen tu lu i. R ed ac to r: Vasile L u c a .12 ,00 R A D IO JU R N AL T R A N SIL V A N . 13,00 RAD IO JU R N AL B U C U R E ŞTI. 13,15 PARALELE MUZICALE. 13,50 B uletin de ştiri. 16,00 Emisiunea Tn lim ba m aghiară . 18,00 R ad io fa x - F’rezintă Ioana Kanya. 18.20 C rochiuri m uzicale. 19,00 Radiojurnal B ucureşti. 19,15 R o tonda Literară. Emisiune culturală redactată şi prezentată de D ora Pavel. 2 0 ,0 0 Ştiri. 20 ,10 -21 ,50 M ic r o fo n u l cop iilo r. Redactor Ella Dîmbean. 21,00 Ştiri 21,50 B u le tin d e ştiri. 21,58 închiderea program ului.

R E N A Ş T E R E A

M i e r c u r i , 1 s e p t e m b r i e

6.00 Ceasurile dim ineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 S fin ţ ii Părin ţi, co n tem p o ra n ii n o ş tr i; 10.30 Anam neze - din închisorile' comuniste; 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Z ia riş ti la m ic ro fon ; 12.30 Bizantion - muzică bizantină; 13.00 Actualitatea; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea; 18.05 Social: 19.00 B izan tion - muzică bizantină; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea; 21.05 R estitu iri (r); 22.00 fn direct cu ascultătorii; 23.30-6.00 Liniştea n o p ţii - program muzical nocturn.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J -N A P O C A ,

s tr . P R O F C tO R T E A nr.9 ( c a r t ie r G r ig o r e s c u )

Prof.dr. LUCIAN LAZÂR( G i n e c o l o g i e , C h i r u r g i e , O n c o lo g i e )

L, Mi: 15-18; Ma, J : 1630-183C

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J : 1430-16,\ V: 15-17 S : 9 -1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L,M i: 1 8 -2 0 ; M a .Jz IS ^ O V: 16-20

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

f POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cari. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDLVTRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

END0SC0PIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografri

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER -

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antlgen HBS - Elisi Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 -2 1 Medic dc gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. J

s c D e n t a l R O V A - S O C OLOV

[ Calea Moţilor 106, apfs\ T ratam ente stom atologice

com plexe:O terapieO p ro te tic ă (ceramică)O chirurgie (rezecţii, împlânte)

Programări la te l.: 430028

Zilnic orar; 9-19 ; sîmbătă 10-13

Pentru studenţi, şom eri/ reducere

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALDGARDDr. ANGELA CĂLDGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i , V - 1 7 - 2 0

S » - 8 -1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICID

L I F E L I N Ef i i

,. (fiî>utietui nostru 5 dumneavoastră. Telefonul j£ de noapte, telefonul deţii, o

1 9 1 6 4 7 i

G a rd ă d c n o ap te , orele 20-08 .1

Linia telefonică dc intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată dc

LAIî ORATOIUHj du SiVATATE

J i T A l i CLUJ stă la dispoziţia dvs.do luni pînă vineri, între orele 8 - 2-.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 1 8 6 8 6 4 . _

ar putea fi i eclama dumneavoastră

1997 - C oordonatorul Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI), dr.

Erhard Busek, i-a prezentat premierului V ictor C iorbea proiectele prioritare ale

acestei asociaţii de cooperare regională.

... “ r r . . - . .

Republica Moldova:Au

dezbaterile privind modificarea denumirii

limbii de statepublica Moîdova au reînceput dezbaterile

p riv in d denum irea lim b ii de s ta t din moldovenească în română. Prilejul îl constituie propunerea de modificare a Constituţiei, iniţiată de preşedintele Petru Lucinschi, în vederea întăririi atribuţiilor prezidenţiale, dar se pare că sînt puţine şanse ca aceasta să fie acceptată de Parlament. Com isia naţională pentru contro lu l legislaţiei privind funcţionarea limbilor în Republica Moldova a ce ru t Com isie i naţiona le de am endare a Constituţiei să modifice articolele 13 şi 118, prin care limba română să fie legiferată ca limbă de s ta t. A vo ca tu l G heorghe A m ihă lăch ioae , preşedintele Comisiei de amendare a Constituţiei, a declarat că problema denumirii limbii de stat a fost discutată încă de la prima şedinţă a grupului de experţi. “ ■

Potrivit declaraţiilor acestuia, Petru Lucinschi va propune Parlamentului un alt proiect de lege de modificare a Constituţiei, în vederea schimbului denum irii limbii de stat. Preşedintele ţării preferă

, calea parlamentară de modificare a Constituţiei şi nu pe cea a referendumului, deoarece în’ al doilea caz procedura implică o întîrziere de şase lu n i ş i neces ită două tre im i d in vo tu rile parlamentarilor.

în prezent, chiar dacă toţi deputaţii Alianţei pentru Democraţie şi Reforme vor vota în favoarea modificării Constituţiei, ar trebui încă şapte voturi pentru a se ajunge la o majoritate de două treimi, necesară adoptării proiectului de lege.

Comuniştii deţin 40 de mandate din totalul de 101 şi se pare că ei nu vor vota în favoarea iniţiativei prezidenţiale. Deputatul comunist Victor Stefaniuc a afirmat: “Partidul Comunist pledează perm anent pentru term enul is to ric de limbă moldovenească. Deci, probabil că nu vom vota în nici un caz o asemenea modificare. Aşadar, în actuala componenţă a Parlamentului, legea nu poate fi votată. Recunoaştem identitatea limbilor, recunoaştem, că limba moldovenească şi cea română reprezintă una şi aceeaşi limbă, dar noi îi vom spune moldovenească şi vom insista ca ea să rămînă cu această denumire ca limbă de s ta t” . P e fru Lucinsch i a fos t, în to tdeauna promotorul unei soluţii de compromis, prin care să se enunţe explicit în Constituţie identitatea româno-moldovenească.

în timpul vizitei oficiale pe care o va efectua la Moscova, în perioada 1-2 sep tem brie a.c., preşedintele Petru Lucinschi intenţionează să abordeze sub iecte p riv ind retragerea echipamentului militar şi a trupelor ruse din estul Republicii Moldova, achitarea datoriilor pentru resursele energetice şi colaborarea în domeniul învăţămîntului.

S-ar putea ca preşedintele Petru Lucinschi să :j . examineze împreună cu omologul său rus, Boris

Elţîn, şi problema emigrării în Federaţia Rusă a forţei de muncă din Republica Moldova. în afară întrevederea pe care o va avea cu preşedintele rus, şeful statului moldovean se va întîlni cu premierul Vladimir Puţin, precum şi cu preşedinţii celor două camere ale P arlam entu lu i de la Moscova, Egor Stroev şi Ghennadi Selezniov.

D epartam entu l E ne rge tică , R esu rse şi Combustibili de la Chişinău apreciază că după vizita preşedintelui Petru Lucinschi la Kiev, situaţia în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova s-a îmbunătăţit.

Cu toate acestea, majoritatea consumatorilor care nu şi-au achitat pînă în prezent datoriile faţă de sectorul energetic, inclusiv spitale şi policlinici, rămîne deocamdată deconectaţi de la reţelele electrice, iar consumatorii din localităţile rurale continuă să fie lipsiţi de curent electric cîte 8-10 °re pe zi.

Începînd din data de 23 august a.c. Ucraina a sporit livră rile de e'nergie către Republica Moldova, a făcut bilanţul scrutinului electoral din 22 august a.c. pentru funcţia de guvernator şi lacurile de deputaţi în Adunarea Populară (organ legislativ suprem).

Potrivit declaraţiei lui Stepan Taca, preşedinte al Comisiei electorale locale, deşi la alegeri a Participat 55 la sută din populaţia locală cu drept de vot, pe 5 septembrie a.c. va fi organizat un al doilea tur de scrutin, atît pentru alegerea noului guvernator, cît şi pentru Adunarea Populară, deoarece în mai multe circumscripţii electorale a fost înregistrată o rată înaltă de absenteism. Preşedintele Comisiei electorale şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu absenteismul în masă de la vot, care a depăşit şi cele mai pesimiste

Nîrognoze. vStepan Taca a opinat că motivul absenţei

masive a populaţiei de la vot se explică prin nivelul redus de trai şi condiţiile economice precare din această regiune, considerată una dintre cele mai sărace de pe teritoriul Republicii Moldova.

Să încercăm să privim criza cu care s-a confruntat la ora actuală Rusia, lăsînd la o parte toate componentele ei personale: cum ar fi încercarea lui Boris Elţîn de a acoperi, prin numirea unui prim- ministru care-i este cu desăvîrşire fidel, afacerile mai mult sau mai puţin legale ale propriei “familii”. Şi, cu un efort ulterior de abstracţie, să uităm şi de problema privind dificultăţii^ economice uriaşe prin care trece această ţară, care după opt ani de la schimbarea oficială a regimului, pare încă departe de a-şi fi găsit echilibrul social acceptabil. Şi să ne oprim la situaţia foarte tensionată din regiunea Caucazului. In realitate, şi în legătură cu această situaţie, au circulat zilele trecute interpretări simpliste: începînd cu aceea potrivit căreia reluarea cu violenţă a luptelor în zona dintre Daghestan şi Cecenia ar fi fost favorizată de Elţîn în scopul de a profita de o asemenea situaţie de urgenţă pentru a obliga Duma să se plece-în faţa cererilor sale. Totuşi, o asemenea interpretare, chiar dacă probabil conţine un element de

C o a c ă z u l în t re I s la m

ş i p e tro l

adevăr, nu este suficientă pentru a explica situaţia de ansamblu pe care o avem în faţa noastră, o situaţie ce are la bază un îndelungat trecut colonial, pentru care Rusia a refuzat, pînă acum, să dea socoteală, să-l clarifice. în momentul în care, de-a lungul secolului al XlX-lea, cele mai mari state occidentale (Anglia, Franţa, Olanda, Belgia şi mai tîrziu, Germania şi Italia) îşi creau, în Africa şi în Asia, imperiile lor, cele două mari naţiuni pe cale de afirmare - cărora, după părerea lui Tocqueville, le-ar fi revenit sarcina de a domina planeta - se dezvoltau, urmînd o cale diferită: ele încorporau, în jurul unui nucleu central, o serie de teritorii învecinate. Un fenomen care, în cazul Statelor Unite ale Americii,

căpăta forma unui marş spre Vest şi spre Sud, iar în cazul Rusiei, a unor serii de războaie de anexare şi de exterminare care an avut epicentrul tocmai în Caucaz. Rezultatul unui asemenea fenomen, în cazul Rusiei, l-a constituit desfiinţarea unui anumit număr de popoare prin “rusificarea” culturii lor (să ne gîndim numai la stîlcirea numelor) şi crearea unei condiţii de domin'are; care, rămînînd neschimbată pe tot parcursul perioadei sovietice, nu a fost înlăturată nici măcar după prăbuşirea acestui regim paşnic, independenţa (Georgia), altele (şi ne gîndim la Cecenia) au fost nevoite să lupte o perioadă îndelungată pentru a-şi afirma drepturile, ajungînd la o situaţie ambiguă, la jumătatea drumului între deplina

autonomie şi un fel dc protectorat. Aşa stînd lucrurile, nu putem sâ nu ne întrebăm dacă nu cumva luptele care s-au dus în Daghestan ar putea fi doar începutul unei mişcări mai generale, în m ăsură să implice întregul Caucaz.

Şi este vorba de o întrebare al cărei răspuns se situează pe două n ivele d iferite . într-adevăr, pe term en scurt este posibil ca, recurgînd la aceleaşi metode brutale utilizate în Cecenia, între 1994- 1996, M oscova să reuşească să înăbuşe actuala revoltă, lucru pe care se pare că l-a reuşit. în tr-o perspectivă mai îndelungată, panoram a se prezin tă însă “răsturnată” . Deşi dezbinate de profunde disensiuni interne, la ora actuală populaţiile islamice pot conta pe sprijin extern, care, pînă nu demult, era inexistent. Şi care nu p ro v in e’ num ai de la core lig ionarii lo r din O rientul Mijlociu, ci şi de la toţi cei care, destab ilizînd Caucazul şi sustrăgîndu-1 controlului Rusiei, pot spera să pună mîinile pe imensele lui resurse petroliere.

E v e n im e n te le d in D a g h e s ta n a r p u t e a d u c e la d e s tr ă m a r e a d e f in i t iv ă a F e d e r a ţ ie i R u s e

evite Moscova - formarea de unităţi militare şi nemulţumirea populaţiei faţă de Guvernul de la Mahacikala, care, la rindul său, este critic faţă de autorităţile federale ruse. Alternativa nu este prea încurajatoare: fie Mahacikala adoptă o poziţie separatistă dură şi aruncă pe umerii Moscovei toate păcatele sale; fie actuala componenţă a Consiliului de Stat şi a.Guvemului va fi schimbată prin forţă. Acesta ar putea sâ conducă la “pierderea Daghcstanului”. Douâ-trei drapele dc culoare verde, fluturînd deasupra satelor din munţi, unde oamenii n-au văzut în viaţa lor altceva decît oi şi curci, nici nu arc cum sâ devină pentru ci Armaghcdonul. A venit momentul sâ recunoaştem şi faptul simplu că întreaga activitate a serviciilor secrete ruse în Caucazul dc Nord nu este deloc eficientă. Acum totul se construieşte în maniera “confidenţialităţii”, iar despre raporturile Moscovei cu liderii separatişti ştie doar un cerc restrîns de persoane. Tocmai acest regim secret al informaţiei provoacă răpirile în lanţ în Caucazul dc Nord. A venit timpul ca acele secrete pe care le aie Moscova cu Şamil Basaev şi Aslan Mashadov sâ fie făcute publice. A venit timpul sâ se spună cu voce tare în buzunarele cui ajung banii plătiţi drept răscumpărare pentru demnitarii ruşi răpiţi în ■ Cecenia. De unde provin aceste sume fabuloase şi în ce manieră sînt transmise răpitorilor? La fel, ar fi interesant de aflat care este mecanismul de comunicare în prezent între Centrul federal şi liderii separatişti din Cecenia? Şi cînd vor fi închise toate căile de acces a armelor, finanţelor şi oamenilor în Cecenia? Cine stă în umbra provocărilor din Osetia de Nord? Răbdarea publică a ajuns într-un punct critic. Activitatea serviciilor secret ruse în Caucazul de Nord ar trebui sâ aibă o finalitate, iar dacă arc, sâ fie făcută publică. Altfel, nu vom crede în eficacitatea lor, iar prin urmare nici în puterea statului. Noul şef al guvernului ar putea sâ le solicite foştilor colegi sâ facă publice aceste lucruri, scoţîndu-le de sub codul “secret”. Se ştie câ el are multă experienţă în acest sens.

“ izvein etapa actuală'a'evoluţiei evenimentelor din

Daghestan, experienţa şi cunoştinţele militarilor ruşi nu reprezintă factorul principal de stabilizare a situaţiei. Anumite procese politice din spatele frontului sînt mult mai periculoase decît victoriile repurtate dc wahhabiţi în localităţile daghestaneze de la graniţa cu Cecenia. Daghestan e un petic de pămînt, întreaga putere din această republică fiind concentrată în mîinile cîtorva persoane, reprezentînd cele mai puternice clanuri naţional- financiare. Este vorba în primul rînd de preşedintele Consiliului de Stat, Magomedali Magomadov, primarul capitalei Mahacikala, Said Amirov, şeful Executivului, Hizri Şihsaidov, vicepremierul Gadji Mahacev, liderii comunităţii lacţilor, fraţii Hacilaev, şi alţi cîţiva, mai puţini cunoscuţi, Nimeni dintre ei în special, cei din eşaloanele de vîrf ale puterii de stat, avînd o minte raţională şi o memorie bună, nu doreşte să predea puterea numai wahhabiţilor, dar nici oricui altcuiva. Mai mult decît atît, însăşi tentativa de a împărţi între ei sferele de influenţă adeseori polarizează o asemenea tensiune, încît sînt aruncate în aer întregi cartiere de locuinţe din Mahacikala, avînd în vedere că dinamita în Caucazul de Nord încă nu este o marfă prohibită.

Aceştia* cum este şi firesc, s-au unit acum împotriva duşmanului comun; Said Amirov imobilizat într-un cărucior de invalizi, ca urmare a patm atentate, cheamă la crearea detaşamentelor de voluntari, iar Magomedali Magomadov din biroul său de lucru din Sovietul Suprem îl susţine deschis. Ultima oară cînd aceste două persoane s-au salutat a devenit istorie, atît de demult a avut loc. Mahacikala este în panică şi îngrijorare de amploarea noii probleme. Guvernul republican de cîteva săptămîni, prin gura secretarului local al securităţii Ahmednabi Magdigadjiev, a bătut alarma despre un eventual pericol dinspre Cecenia. In consecinţă, cu cîteva ore înaintea ofensivei victorioase a wahhabiţilor în regiunea Ţumadinsk,

. forţele de interne daghestaneze au fost retrase de la graniţa cu Cecenia, lăsînd cale liberă islamiştilor.E limpede că armata nu putea să evite o ambuscadă, avînd în vedere câ regiunea Ţumadinsk este compusă din ttei defileuri izolate, este legată lumea din afară doar prin raionul Botlih. însuşi faptul că retragerea forţelor daghestaneze nu a fost coordonată de autorităţile de la Mahacikala în ajunul mult anunţatei ofensive a wahhabiţilor îi îngrijorează nu numai pe daghestanezi. Totodată, Mahacikala consideră câ a fost trădată. A fost lăsată de izbelişte hapsînilor “bărboşi”, cu Coranul subţioară, “unor arabi veniţi de aiurea şi unor negri exotici” din organizaţia “Calea islamică” a lui Luis Farrahan - agentul american a lui Movladi Udgov. Drept urmare, Mahacikala doreşte dă-şi definitiveze programul de securitate de una singură. Simptomatic este şi faptul că primul care a invocat crearea detaşamentelor de autoapărare a fost vicepremierul Gadji Mahacev, persoană cu reputaţia unuia dintre cei trei Al Capone ai Daghestanului, care mai deţine şi funcţia de director al companiei “Dagpetrol”. El, de asemenea lui Amirov, Şihsaidov şi a multor altora, nu ar avea nevoie de noi detaşamente înarmate, întrucît acestea demult există. Pur şi simplu,1 băieţii cu arme trebuie puşi în cadru legal. între altele, unele din mişcările naţionaliste din Daghestan au început deja sâ dea semne de îngrijorare. în opinia lor (aceste temeri sînţ mai pronunţate în rindul lezghiilor din Iujdag”), “miliţia avară”, care la început îi va anihila pe wahhabiţi, va duce la destabilizarea echilibrului precar între clanuri şi entităţile naţionale din republică. Practic, localităţile cucerite de wahhabiţi sînt locuite în majoritate de avari şi alte cîteva entităţi, între care, didoiţi, ciamalalami, tindalami, hvarşini. Dar în formaţiunile de voluntari ce se formează la Mahacikala şi în Hunhaz, aflate sub controlul avarilor, este închisă calea pentru Iezghini, Iakţi, curmîci şi alţii,

în Daghestan se întîmplă ceea ce ar fi vrut sâ

în peste 13 ani de existenţă, staţia orbitală, rusă “Mir” , pe care Vicktor Afanasiev, Serghei Avdeiev şi Jean- Pierre Haignere, au pârăsit-o la 28 a ugust, a a cu m u la t o se rie de recorduri fără precedent şi o bogată “recoltă" ştiinţifică şi tehnologică.

/'Desigur” , nu a fost făcută nici o descoperire excepţională. Dar, staţia are meritul de a fi permis o mare varietate de studii şi observaţii de lungă durată", a afirmat unul dintre coordonatorii ştiinţifici ai experienţelor franceze efectuate la bordul “Mir”. în plus, “anumite informaţii culese au ieşit din domeniul spaţial pentru a îm bo g ă ţi cu n o ş tin ţe le ş tiin ţifice generale", a adăugat Michael Viso de la Centru l Naţional de Studii Spaţiale (CNES).

E xp e rie n ţe le , concepute de oam en i de ş tiin ţă ruşi sau reprezentanţi ai altor ţări trimişi la bordul staţiei, au descoperit diferite domenii, de la medicină la biologia an im a lă şi vege ta lă , inc luz înd

BRANŢ GLOBAL POZITIV PENTRU STAŢIA

ORBITALA "MIR'astronomie, fizică, ştiinţa materialelor şi tehnologie. Ele au dus îndeosebi la o aprofundare a cunoştinţelor în- domeniul fiziologiei umane (studiu al s is te m e lo r c a rd io -va scu la re şi neurosenzorial...). Pentru prima dată, pui de pasăre (prepeliţe) au ieşit din găoace, în stare de microgravitaţie, iar dezvoltarea embrionară a putut fi o b se rva tă la a m fib ie n i. O a ltă experienţă a permis, tot pentru prima dată, să se obţină un ciclu vegetal complet, la orz. Numeroase studii te h n ice au avut în ve d e re

comportamentul complexului orbital - îndeosebi microvibraţiile sale - care îşi vor găsi aplicaţia în cadrul viitoarei Staţii Spaţiale Internaţionale (ISS).

A sam bla t în tre 1986 şi 1996, “trenul spaţial” rus a fost ocupat în mod permanent, cu excepţia unei perioade de ceva mai mult de un an, între 1988 şi 1989.103 persoane au petrecut un sejur la bordul staţiei spaţiale, din care 23 în mai multe, rînduri. Staţia a fost un laborator privilegiat pentru studiul fenomenelor f iz ic e , c h im ice sau b io lo g ice ,

p e rm iţîn d “ v a lid a re a ra p id ă , în mărime naturală, a tehnologiilor noi” , a afirm at şeful de pro iect francez Lionel Suchet. “M ir” a fost şi un “loc de viaţă” , avînd un volum interior de 205 m3, echivalentul unui apartament cu 3 camere, tap isat cu echipamente electronice şi m ai curînd zgomotos. Cosmonauţii au efectuat 77 de “ieşiri” în spaţiu, totalizînd 364 de ore, din ca re 3 ie ş ir i p e n tru re p a ra re a modulului “Spektr” , avaria t în 1997, în urma unei coliziuni cu o navă de aproviz ipnare “P rog res” . La acest subiect, specialiştii s înt unanim i în a a p re c ia că d ife r ite le in c id e n te survenite pe această staţie în curs de îm bătrînire se vo r înscrie în final tot în bilanţul global pozitiv al “Mir”, căci ele vor contribui la îm bogăţirea ’ marii experienţe dobîndită în materie de gestionare a unui com plex orbital, care va fi extrem de utilă pentru e x p lo a ta re a S ta ţ ie i S p a ţia le Internaţionale.

Aici ar putea fig reclama dumneavoastră

1998 - Senatul României £ adoptat proiectul de lege privind

regimul concesiunilor.

:;.v

M ăg u rean u s u s ţin e

c ă p ro b le m e le

f in a n c ia re a le lui

C a ta ram ă nu

a fe c te a z ă im a g in e a

p a rtid u lu i

VirgiL Măgureanu, p rim - vicepreşedinte al Partidului N aţional Român (PNR), a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că problemele de natură financiară sau de alt ordin ale liderului Viorel Cataramă sau ale oricărui alt m em bru nu pot influenţa climatul din cadrul partidului sau electoratul.

Măgureanu a adăugat că, în conformitate cu datele pe care le deţine, preşedintele PNR, Viorel Cataramă, “ca şi alţi exponenţi ai . capitalului autohton,” este “obiectul unei campanii denigratoare în presă”, care nu afectează imaginea partidului.

Conducerea societăţii Elvila In ternational a anunţat, săptămînă trecută, câ va face o plîngere penală la Parchetul General împotriva preşedintelui AVAB, Ovidiu Grecea, pe care 11 acuză de divulgarea secretului profesional şi câ va acţiona în justiţie agenţia, deoarece a refuzat să pună în aplicare unele dispoziţii ale contractului dintre cele două părţi. De asemenea, preşedintele Elvila International, Viorel Cataramă, şi-a anunţat intenţia de a-l acţiona în judecată pe Ovidiu Grecea pentru calomnie.

Creditele angajate de societatea Elvila Ia Bancorex se află în prezent în portofoliul Agenţiei de V alorificare a Activelor Bancare (AVAB). AVAB a preluat de la Bancorex credite neperformante de circa13.000 de miliarde de Iei.

M ăgureanu a conchis, în conferinţa de presă de ieri, că Viorel Cataramă “îşi va rezolva personal problemele de natură economică”.

C H S

Democraţii Iui Roman nu vor accepta să fie batjocorită proprietatea obţinută prin efortul întregii populaţii

Vicepreşedintele PD Bogdan Niculescu Duvăz a declarat, că Partidul Democrat “nu va permite ca ceea ce s-a obţinut prin sudoarea a 22 de miloane de oameni, ca terenurile obţinute ca urmare a unor îmbunătăţiri funciare să fie restituite unei clientele politice, oricine din PNŢCD ar dori treaba aceasta”.

Duvăz a mai spus că PD nu va accepta “să fie batjocorită proprietatea obţinută prin efortul întregii populaţii” şi a susţinut că senatoml PD Triţă Făniţă a avut o atitudine “corectă” la dezbaterea, în Senat, a proiectului privind retrocedarea terenurilor agricole şi a pădurilor. Vicepreşedintele PD a afirmat că Triţă Făniţă nu a făcut decît să respecte protocolul semnat în 1997 de către liderii coaliţiei şi în care se afirmă că “terenurile statului rămîn ale statului”. ELa arătat că PD doreşte ca terenurile care au aparţinut statului să fie “date deoparte” şi "Să se împartă, “în funcţie de cereri, tot ceea ce se poate împărţi, respectiv terenurile private ale acţionarilor din actualele IAS, după care, ceea ce s-a primit fizic - s-a primit, iar ce nu - să fie recompensat”.

Duvăz s:a plîns că PD a fost “prea de bună- credinţa ’ dar, în actuala situaţie, va susţine ca prevederile protocolului să fie prezente şi în textul Legii privind retrocedarea terenurilor agricole.

Vicepreşedintele PD a reluat punctul de vedere.. al partidului său potrivit căruia terenurile agricole trebuie să fie concesionate, iar bunurile materiale ale fostelor IAS să fie privatizate către acelaşi utilizator:

Preşedintele PNŢCD Ion Diaconescu a apreciat, în conferinţa de presă a partidului, că poziţia senatorilor PD faţă de legea Lupu nu va fi diferită de cea a deputaţilor democraţi, apreciind că atitudinea senatorului Triţă Făniţă^ faţă de această lege este un pUnct de vedere particular. Vicepreşedintele PNŢCD Remus Opriş a apreciat, la'rîndul său, că argumentele invocate de senatoml PD Triţă Făniţă pentm suspendarea dezbaterilor Comisiei de agricultură asupra legii de retrocedare a terenurilor agricole şi pădurilor sînt, de fapt, pretexte pentm blocarea legii şi a solicitat Partidului Democrat să-şi onoreze angajamentele luate faţă de partenerii din coaliţie.

fîNCD va protesta la Forumul European al Creştin-Democraţiei faţa de tergiversarea

înregistrării sale ca partid politicAlianţa Naţională Creştin-

Democratâ (ANCD) va depune un protest oficial la Fommul Pan-European al Creştin- D em ocraţiei, care se va desfăşură, săptămînă viitoare, la K iev, pentru a-şi exprim a dezaprobarea faţă de contestaţia Parchetului de pe lîngă T ribunalul M unicipiului Bucureşti privind înregistrarea A N C D -ca partid politic, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă,' preşedintele acestei formaţiuni, Victor Ciorbea.

Liderul ANCD a spus că motivele invocate de Parchetul M unicipiului B ucureşti nu justifică menţinerea contestaţiei, reflectînd, în opinia sa, fie necunoaşterea legii partidelor de către “bietul procuror” care a instrum entat cazul, fie im ixtiunea unor interese

politice, “atît ale Puterii cît şi ale Opoziţiei”.

Ciorbea a apreciat că Parchetul “continuă” să facă jocul unor grupuri de interese, prin inventarea de motive “hilare”, menite să aşeze ANCD într-o lumină nefavorabilă, deoarece, potrivit preşedintelui ANCD, partidul său constituie un “pericol”, atît pentm fosta, cît şi pentm actuala Putere.

“ANCD este singurul partid din România care a avut o adunare generală a delegaţilor înainte de f i depune actele de înscriere la T ribunalu lM unicipiului B ucureşti” , a afirmat Ciorbea, adăugind că la adunare au participat 701 persoane, îh timp ce “ApR s-a format după o discuţie sumară în tre cinci persoane,neconfruntîndu-se, ulterior-, cu

nici o contestaţie”. Ciorbea a sugerat, astfel, că unele partide- se bucură de un tratament “preferenţial” , în timp ce ANCD nu este agreat.

Ciorbea s-a arătat contrariat şi de obiecţiile Parchetului referitoare la lipsa unui sediu stabil al ANCD.

“Sperăm ca, în curînd, aceste manevre de intim idare să înceteze, pentru ca partidul nostm să-şi poată desfăşura în linişte activitatea”, a conchis Victor Ciorbea.. ANCD a depus, la TMB, în

data de 30 iunie, cererea de înregistrare ca partid politic. Parchetul de-pe lîngă Tribunalul M unicipiului Bucureşti a contestat, în data de 2- august, înregistrarea ca partid politic a formaţiunii conduse de-Victor Ciorbea.

M a i b in e p r e ş e d in t e d e p a r tid ...urm are din pagina 1

lupta pentm putere dintre cei doi s-au agravat, “netezind” calea spre ceea ce a fost atins sub guvernarea lui Radu Vasile. România a ajuns o ţară pe care nimeni n-o ia în seamă, în care corupţia a atins cote inim aginabile (sesizate de întreaga lume civilizată), unde sărăcia este modul de viaţă al majorităţii cetăţenilor (dovadă în acest sens, fiind, printre altele, consumul foarte scăzut în cazul principalelor produse alimentare), în care discrepanţa dintre viaţa săracilor şi cea a bogaţilor, care adună averi prin jefuirea avuţiei naţionale, este covîrşitoare, unde justiţia se dovedeşte obedientă faţă de putere şi de multe ori abdică în faţa banului. România este o ţară din care fug tinerii şi pe care o ocolesc investito rii străini, din cauza unui mediu de afaceri viciat în profunzimea sa.

Este un rezultat la care s-a ajuns la trei ani după lansarea m incinosului C ontract cu R om ânia al CDR şi preşedintelui Constantinescu. Iar premierul acestei ţări nu poate să se laude cu altceva

decît că “a evitat bulgarizarea României” şi “un şoc teribil asupra monedei naţionale”, ca urmare a încheierii acordului (extrem de împovorător pentra sărăcime) cu Fondul Monetar Internaţional. De parcă acest lucru ar fi exact ce au visat românii care au votat pentru partidele actualei puteri.

Cu toate vorbele mari pe care nu ezită să le rostească deseori, Radu Vasile ştie că nu poate' scoate ţara din starea nenorocită în care se află şi că va trebui să plătească pentm aceasta un preţ m are în curînd. De aceea, doreşte cu ardoare să evadeze spre zonele mai calme, mai fară riscuri ale vieţii politice. Şi ce poate fi mai promiţător pentm cariera unui om ambiţios decît să ajungă preşedintele unui partid important în România? Comuniştii au perfecţionat un sistem care se potriveşte ca o m ănuşă şi dem ocraţiei... .democrate. Şeful politic dă telefon celui din 'sfere le administrative, în capul căruia urmează să se spargă valurile vieţii de zi cu zi, Victor Ciorbea a ajuns şef de partid, Radu

. Vasile vrea să-i urmeze calea.

Deputatul PDSR Alexandru Lăpuşan:

“Retrocedărilepot bloca

privatizarea”Legea retrocedării imobilelor naţionalizate

poate bloca procesul de privatizare şi genera o stare de bulversare în România”, a declarat, ieri, deputatul PDSR de Cluj, Alexandru

Lăpuşan. în opinia sa, o astfel de lege este practic imposibil de realizat datorită faptului că încă nu se cunoaşte nivelul despăgubirilor. O situaţie specială o constituie întreprinderile naţionalizate conform Legii 119/1948: “Multe dintre astfel de unităţi economice, în momentul naţionalizării aveau datorii foarte mari. Legea ar trebui să conţină precizări şi în acest sens”, spune deputatul Lăpuşan. Lideml PDSR consideră că în trei ani de zile (din 1996 încoace) se putea face o analiză pe fiecare caz în parte şi abia apoi să se întocmească textul legii. T.C.

fflianta Civică Cluj si Fundaţia fkademicâ Civică Cluj

comemorează trecerea în nefiinţă a dr. Octavian Buracu

Alianţa C ivică C lu j şi Fundaţia Academ ia Civică Cluj com em orează, pe data de 1 septem brie, patru ani de la tre ce rea în eternitate a dr. O cta via n Coriolan Buracu, m em bru fondator al Alianţei Civice şi colaborator al Fundaţiei Academ ia C ivică Cluj,ale cărui idealuri s în t păstrate şi astăzi. T .C .

Ruja candidează pentru PUNR la

Primărieurmare d in pagina 1

» Discursurile „aiurea" au pus

investitorii pe fugă, afirmă Ruja

Viceprimarul Nicolae Ruja critică faptul că, din cauza unor discursuri şi acţiuni „aiurea“, marii investitori ocolesc Clujul. Ruja îşi aduce aminte de refuzul unei firme germane care nu a mai dorit să vină în Cluj după spectacolul oferit de Funar cu „înm orm întarea liniştii rom ânilor11. Viceprimarul crede că administraţia publică locală ar trebui să fie deschisă pentm orice investiţie serioasă în oraş. în privinţa firmei Polus, candidatul PUNR la Primărie afirmă că banii pe care acesta vrea să-i investească în zona A batorului nu sînt „ungureşti11, ci „evreieşti, din Canada, SUA şi Elveţia11. „Problema care ar trebui să ne intereseze este faptul că se va da de lucru la 800 de persoane. Culmea, doar vine arabul şi îi dăm de toate11, a adăugat Ruja.

„fiu fost făcute licitaţii de ochii

lumii sau deloc”, spune

viceprimarulNicolae Ruja afirmă că, în

perioada 1992-1996, au existat foarte puţine cazuri în care ar fi necesară demararea unei anchete asupra modului de licitare a unor lucrări. Viceprimarul a declarat ieri că, din 1996 pînă azi, „unele licitaţii au fost făcute de ochii lumii sau deloc11 . „Ştiţi şi dvs. că au început să cîştige licitaţii numai unele firme11, a spus Ruja, referindu-se la controversatele licitaţii cîştigafe de Investicon, care au făcut obi.ectul unor dosare penale în diferite faze -de soluţionare. La acest capitol,

deputatul loan Gavra a ţinut să facă completarea câ PUNR inten ţionează să „aducă schimbarea la Cluj-Napoca11 şi mai ales „să facă lumină în abuzurile săvîrşite11.

Ruja ar face curăţenie în

organigrama Primăriei

Dacă ar ajunge să ocupe postul de primar, Nicolae Ruja ar modifica organigrama Primăriei şi ar înfiinţa o direcţie tehnică, un birou de integrare europeană, care să „prindă11 fondurile nerambursabile, o grapă de proiectare care să facă studii de — fezabilitate şi p refezab ilita te şi sâ um ărească punerea în aplicare a proiectelor. De asem enea, Primăria are nevoie de un arhitect şef, consideră Ruja.

„Unii directori din Primărie ar pleca singuri imediat după ce aş deveni primar, nu va trebui să-i schimb eu“, se arată convins Ruja.

Priorităţile viceprimarului

care se vrea primar

Ruja ar face, în .primul rînd, „ordine la constructori11, dintre care, o mare parte nu respectă reţetele proiectelor şi ar duce la bun sfîrşit lucrările la blocurile sociale şi pentm tineret, dar nu cele tip „Casarom11. De asemenea, ar finaliza lucrările la reţeaua de apă şi canalizare. Rutele ocolitoare ar fi un a! treilea proiect pe care l-ar avansa cel ce se doreşte primar din partea PUNR Cluj. Ruja crede că gropile din Piaţa Unirii ar trebui acoperite, p e n tru 'c ă nu există bani suficienţi pentm conservarea lor într-un muzeu de sticlă, în nici un caz nu s-ar ocupa de „aiureli11 de genul „metrou şi teleferic pe Cetăţuie11.

După ce au fost criticaţi de Bucureşti,

ApR-iştii clujeni se pun pe reformarea filialei

Una dintre soluţiile adoptate de câtre Comitetul Judeţean Cluj al ApR pentm îmbunătăţirea activităţii a fost lărgirea colectivului de conducere al organizaţiei judeţene. Precizăm că la reuniune, “centrul” a fost reprezentat de vicepreşedinţii Nicolae Popa şi Mihai Berea şi de secretarul general executiv, Dan Mihalache. După cum declara Dan Mihalache, organizaţia clujeană a ApR se situează sub media pe ţară a celorlalte.

Astfel, luni seara, în Biroul Permanent au mai fost cooptaţi Alexandru Marcu - vicepreşedinte cu probleme de strategie şi analiză politică, Nicolae Roş - secre ta r cu probleme de dezvolatre în teritoriu, Augustin Ranta - secretar cu probleme economice şi loan A. Popa - şeful Biroului de Presă al O rganizaţiei ApR Cluj. în funcţia de .secretar general al organizaţiei judeţene a fost ales Titus Olteanu, hotărîndu-se constituirea Comisiei organizatorice judeţene.

în altă ordine de idei, ApR Cluj şi-a propus integrarea membrilor proveniţi din fostul PDAR, cunoscut fiind faptul că agrarienii au o dezvoltare mai amplă în mediul rural.

Roiul acestor mişcări este de a “accelera dezvoltarea structurii partidului la toate nivelele în vederea atingerii obiectivului partidului de a accede la guvernare”, se spune într-un comunicat primit la redacţie.

Titus CRĂCIUN

S:

C onferin ţa internaţionala a ^ o m is ie i ̂ £uropeoe, 2/5 septembrie

C O ST AOTION 8 3 3 OPrimuleveniment ştiinţific al toamnei în

curs este cel organizat sub egida Facultăţii de Medicină Veterinară a Universităţii de Ş tiin ţe A gricole şi M edicină Veterinară CIuj-Napoca.

Tema principală a conferinţei internaţionale este Studiul scabiiior şi miazelor la animale, structurată în două mari acţiuni pe ateliere, Studiul scabiiior Ia animale, respectiv Cercetări privind evoluţia miazelor Ia animale, locul de desfăşurare fiind salonul Mioriţa din cadrul complexului hotelier Transilvania. Şedinţa plenară este prevăzută pentru joi, 2 sep tem brie , o ra 9, conferinţa bucurîndii-se de o aleasă şi distinsă participare naţională şi internaţională.

Se impun cîteva precizări: COST este abrevierea > pentru C ooperation europeenne dans le dom aine de la Recherche scientifique et technique, program demarat în 1997; sînt cuprinse în acţiunea şi cercetarea ştiinţifică peste'25 de state, printre care şi România; reprezentantul României în Comitetul de management al acţiunii este prof. dr. V aşile Cozma, secretar ştiin ţific al Facultăţii de Medicină Veterinară CIuj- Napoca; prima conferinţă COST 833 s-a desfăşurat în Grecia, Thessaloniki,

octombrie 1998; COST 833 este continuarea unei alte acţiuni ştiinţifice de succes, COST.811. • :

“ S a te & tU U H W & fre tttru c

o ’ i y a t t i ' p v i e t t a c e s t e i >

cott̂enittţe"Prof. dr. Vasile COZMA, secretar

ştiinţific. “Sîntem membri ai Programului COST 833 de doi ani şi trebuie sâ vă mărturisesc că este o onoare deosebită

pentru noîorganizarea acestei conferinţe. în conferinţele anuale se raportează r e z u l t a t e l e cercetărilor pe un an de zile şi se adoptă programul ştiinţific pe anul care urmează. Tema abordată înconferinţă este actuală, dacă ne gîndim că rîile şi

miazele sînt boli care afectează grav sănătatea şi producţiile animalelor. Aceste

întîlniri, este şi cazul celei de la CIuj- Napoca, au în vedere apropierea obiectivelor .. de cercetare în ţările Comunitare şi în cele care urmează să devină membre ale C.E. Sîntem deja Comunitari, sîntem agreaţi de această Comisie, sîntem în relaţii strînse de colaborare cu numeroase instituţii din întreaga lume ştiinţifică • COST 833 are trei, obiective prioritare: dezvoltarea mijloacelor de diagnostic în rîie şi miaze la animalele de rentă şi prevenirea acestor boli, îmbunătăţirea stării de sănătate la animale, dezvoltarea metodelor de tratament şi control ale acestor boli, creşterea performanţelor economice, evitarea poluării mediului ambiant, în fine, dobîndirea unor cunoştinţe de epidemiologie în aceste boli, cu scopul elaborării unor programe riguroase de control şi eradicare a bolilor • Conferinţa organizată de noi va fi onorată de peste 60 de profesori, cercetători, parazitologi umani, fiind de amintit prof. dr. Betrand Losson (Belgia), dr. Martin Hali (Marea Britanie, Muzeul, Ştiinţelor Naturii, Londra), dr. Derm ot O'Brien (Irlanda), prof. dr. Kurt Pfister (Elveţia), . Kurt Pithan (C.E.),...”

Demostene SOFRON

In t r e z e n i t s i n a d i r

Dacă primul scriitor, pe care l-am văzut aevea, în carne şi oase, : a fost co lo n e lu l suprarealist Saşa Pană, sus la Păltiniş - Sibiu, în toamna lui '51, comprimînd timpul, răsucindu-l ca pe-o frunză de tutun, cel de-al doilea avea să fie, să nu vă. miraţi, Radu Săplăcan, un produs al grupării literar-artistice din B ec lean pe. Som eş (!) patronată de poetul T eohar Mihadaş. Diri clasa profesorului Mihadaş mai făceau parte cîteva nume binecunoscute în peisajul nostru literar-artistic: scriitorii Ion Mureşan, Cornel Cptuţiu, Aurel Podaru, artiştii plastici Marcel Lupşe, Maxim Dumitraş. Aşa se face că, descriind un arc peste

timp, îl vom putea auzi deodată pe Saşa Pană poetul “Născut în 02” recitîndu-şi versurile la Casa Ofiţerilor din Păltiniş, chiar pe meleagurile unde avea să poposească N o ica , pe c înd Radu S ăp lăcan n ă scu t în Bucureşti (I), îşi va face auzit discursul liric, chiar sus, în piscul Cetăţuiei clujene. Tocmai aici am lecturat cea de a doua carte de versuri a lui Radu Săplăcan, b o t e z a t ă sub zodia e ch ilib ru lu i ( in d i fe r e n t “ U ş o r deasupra lu m ii”C harm ides,

într-o antologică definiţie lirică: “o bucată de tencu ia lă într-o poiană". Această bijuterie lirică concentrează în sine strălucirea poem elor în tr-u n ve rs . S -ar părea că bucata de tencuială s-a desprins din tum ul poetului rid ica t d in v is şi că ră m id ă , deasupra căruia flutură versetele lui Sandburg: "Munca zidarului urcă spre stele,/ Şi el ar putea făuri chiar luna". Revenind cu

> (E d itu ra B is tr iţa , 1999).

Avînd drept exemplu o Carte de plastică şi poezie realizată de celebrul tandem Leonid Dimov - Florin Pucă, colegul nostru de condei şi-l alege "coautor” pe pietonii Marcel Lupşe, ale cărui v iz iun i crom atice îna ripează coperţile , în tinz îndu -ne bine aripile imaginaţiei, făcîndu-ne să plutim împreună cu poetul între nadir şi zenit. Sub noi defilează oceanele de verdeaţă, în care, la m odul bacovian, zărim “o frunză din anul trecut", pentru ca , deodată , în “L ivada Roentgen” a lui Radu Săplăcan - să ni se arate însuşi Poemul,

picioarele m ai pe păm înt, la turmele noastre de cuvinte, dacă prim u l vo lu m al Iu i Radu Săplăcan “ Livada Roentgen" (1995), c riticu l Petru Poantă descifrează “intenţia polemică orgolios-abstractă” a poetului în privinţa "limbajelor cam guralive şi totodată artificioase din lirica anilor “80”, în cel de al doilea noi îl vedem pe Radu Săplăcan amesteeîndu-se cu dezinvoltură în gîlceava colorată a poeţilor, trezindu-se însuşi strigînd: “Cer cu v în tu l!” - vo rba lu i Geo Dumitrescu, cel din “Libertatea de a trage cu puşca” . De altfel, critica literară a observat că Radu Săplăcan are ceva din

a titu d ine a a va n g a rd iş tilo r şi s u p ra re a liş t ilo r, deş i poetu l poate fi surprins, uneori visînd la g u ra so b e i, ca în acest "Demon neocolit” , la o oră "cînd C a rte a îţi in tră în ja r şi mocneşte. J un alt pretendent îţ i a tin g e o c h ii/ cu ob iec te f ra g ile , / d in tr-u n j i l ţ de mesteceni/ salut, ultima veste..." Dar, iată un poem abrupt, cioplit la rece , cu o g eom e trie de

secure: “tu te jucai în z ă p a d ă , aş putea z ic e ,/ în cu rte -/ re s p ira ţia plutea precum o bibliotecă

deasupra unui calendar -/ cînd p ie tre le de rîu, adorm / ca se to fo n u l se trans fo rm ă într-o stradă piezişă.;." îmi pare că ad ie în poezia ' lu i Radu S ăp lă ca n b riz a ^ lir is m u lu i su p ra re a lis t a l lu i D a li, cel ca re -ş i usuCă a m in tir ile în ceasornicele întinse la soare, pe cînd, la celălalt pol, deasupra Cetăţuiei, în piscul datoriei sale,- poetul nostru şi-a ridicat turnul r de vise “Uşor, deasupra lumii”, unde c u v in te le în flo re s c în fereastra sa ca presimţirea unui ger. S e -n ţe le g e p e n tru ce, cartierul poetului se află ceva mai aproape de lună!

Negoiţă IRIMIE

M u z i c a

"Cîne-aude glasul meuCunoscutul şi

îndrăgitul solist popular lo an M oldovan îşi i n v i t ă adm iratorii, pe toţi iubitorii f o l c l o r u l u i autentic, ' la lansarea casetei audio “ C ine- aude g lasu l m eu” , produsă de Sonex Zalău, redactor muzical Gelu F u rd u i, c o n d u c e r e a muzicală Ovidiu Barteş, casetă ce cuprinde piese extrem de cunoscute şi cerute, cum sînt

** * mm Vm

ftaîtiASa-k&a.-»'

■•dr | . . ' ţ v

Bătrîneţe ce rea eşti, Din viaţă mi-o trecut, Bate vîntul din Ardeal,...

Lansarea casetei va avea loc vineri, 3 septembrie, Ia Casa Radio, ora 17.‘Pla&Ucă,

O e - s e m n e s p r e c e r ,

p e n t r u p lo a ie ş i cu rcu b eu "

M i n i s t e r u l Culturii, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Fundaţia Culturală “ALCHIRA” vă invită sâparticipaţi la festivitatea de încheiere a celei de a 7-a etape de realizare a a n s a m b l u l u i m o a u m e n t a l De-sem ne sp re cer, - p en tru p lo a ie 1 şi cu rcubeu din satul T ăuşen i, ju d e ţu l C lu j, autor . fiind A l e x a n d r u Chira. ,

Întîlnirea va avea biserica din sat. Cu tradiţională a fiilor

’ -C

loc duminică, 5 septem brie, ora 11, la acest prilej va avea loc şi întîlnirea deja satelor Tăuşeni şi Coasta.

Dem ostene SOFRON

Grila d e to a m n ă a PRO IV Cluj. Noua grilă de toamnă aduce mări schimbări: Şt în structura ştirilor PRO TV Cluj. Principalul buletin informativ difuzat pînă acum la ora 22,15: va putea fi urmărit, de luni pînă vineri, începînd cu ora 20,00. Andreea Esca va dâ legătura vedetelor PRO TV din ţară, care vor prezenta timp de 10 minute ştirile'locale. La ora 22 şi 15 minute PRO TV Cluj va difuza un grupaj cu Principalele ştiri ale zilei, pe scurt. Elementele ce noutate sînt aduse' de introducerea unui jurnal; local în fiecare dimineaţă, care va avea o durată de 10 minute şi va fi difuzat în jurul orei 8,15. El va fi structurat pe module, care vor cuprinde ştirile zilei de ieri, informaţiile meteo ş i' mformaţii utilitare, proiecţiile evenimentelor care urmează să aibă loc în ziua respectivă şi revista presei locale.' O altă nou ta te o reprezin tă ' deschiderea la Cluj a cabinei PRO TV. Corina <

-- Moldovan vă aşteaptă în fiecare dimineaţă, de Jlum pînă vineri, între orele 7 şi 10,00, la cabina

PRO ŢV, pentru a vă exprima într-un dialog cu Cristi Tabără, dorinţele, nevoile sau durerile. Noua grilă de toamnă menţine jurnalul local al după-amiezii, deda ora 17,10. (George PETRULE)

A r m e n i i d i n G h e r l a a u c l u b u l

l o r p r o p r i u

Armenii din oraşul Gherla au vechi tradiţii culturale. Comorile de artă din impozanta Biserică din centrul urbei şi valorile spirituale de care dispune această etnie în localitate conferă un renum e aparte . Dispunînd de cîteva ciădiri, conducerea filialei locale a Uniunii Armenilor a inaugurat recent un club pe strada Ştefan cel Mare, unde duminică de duminică, la sfîrşitui slujbelor religioase credincioşii. îşi, dau întîlnire. Tot aici periodic se organizează seri literare, întîlniri cu scriitori şi artişti plastici, vernisaje de expoziţii. Nu de mult aici a expus cunoscutul pictor Karâcsony Erno, originar din Transilvania, dar stabilit la Budapesta. Tot aici s-a perindat şi Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, care a promis a ju to r şi sprijin com un ită ţii a rm eneşti din loca lita te . P rin tre problemele ridicate cu această ocazie s-a aflat şi

retrocedarea lucrărilor de artă confiscate de la armenii gherleni. Se apropie toamna, un anotimp cînd la Gherla şi activitatea culturală cunoaşte revigorarea aşteptată. La Clubul armenilor vor avea loc'noi întîlniri cu scriitorii şi oamenii de artă de această etnie din CIuj-Napoca, chiar şi cu reprezentanţii a rm enilo r din Ungaria, cu care gherlenii întreţin legături de colaborare de 9 ani.

SZ. Cs.

C a r t e a e a m y l o e d e

c o m u n i c a r e î n t r e o a m e n i

L ib ră ria Gaudeam us din C Iu j-N apoca organizează joi, 2 septembrie, ora 11, în localul librărie i, o conferin ţă de presă în care vor fi abordate următoarele subiecte: Cartea ca mijloc de comunicare între oameni, între generaţii. Intr-o societate care doreşte schimbarea, cartea nu este un lux, ci o necesitate... şi... Intenţiile noastre, ale librăriei Gaudeamus, î r r viitor.

C U L T U R A N O R V E G I A N Ă

L A C L U J - N A P O C A

. - . -•‘vLectoratul de norvegiană din cadm l Universităţii

“Babeş-Bolyai” , Am basada Regală a Norvegiei la Bucureşti, Centru! Cultural Francez şi Academia de Arte Vizuale “ Ion Andreescu" CIuj-Napoca vă invită astăzi, 1 septembrie, ora 12, la vernisajul expoziţiei de afişe Sigrid Undset, în prezenţa Excelenţei Sale G unnar Lindem ann, ambasadorul Norvegiei la Bucureşti. Vern isa ju l va avea loc în sălile expoziţionale ale Academ iei de Arte Vizuale.

Tot astăzi, dar de la ora 16, şi tot la Academia de Arte Vizuale, va avea loc proiecţia filmului Kristin Lavransdatter, ecranizare a romanului omonim al scriitoarei norvegiene, film subtitrat în limba engleză.

■ p*?;Rubrică realizată de Dem ostene SO FR O N

5 94061 ^094-664061

O M R O N | R S ; | 1 » J I 6 6 0 D M O M R O N R S 2 8 " 9 9 5 D M

C U R S U R I â f l N F O R M A T I G Ă

^septembrie va’determiha fericitul câştigător al unii

abonament Night Hâwţ

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

D r. P E TR E M C R E Ş M

C onsu lta ţii şi tra ta m en te de m e d ic in ă g en era lă (în sp ec ia l coxartroze, artroza genunchiului, spondiloze, sciatică, umăr dureros, p in ten i calcaneeni, tu lb u rări de circulaţie a singelui, varice, ulcer varicos, hemoroizi, arsuri). C ab in e t:str. l.P. Voiteşti nr. 2-4, Bl. F, Sc. II, Ap. 31 (în Piaţa Mihai Viteazu, staţia’ autobuzelor 31,36)

O R A R :

Luni-Miercuri-Vineri 8-13 Ş 'Marţi-Joi 8-11 şi 16-18 gSîmbâtâ 10-12 5

Telefon: 134.167 S '

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOLdeschide noi serii de cursuri avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale:

• INIŢIERE CALCULATOR COPII30h • 180.000 lei

• OPERATO R CALCULATOARE70h- 500.000 lei -420.000 lei

• UTILIZATOR CALCULATOR50h- 375.000 LEI

• PROGRAMARE BAZE DE DATE50h ■ 500.000 lei ’ t ;

• CONTABILITATE TEORETICA Şl g COMPUTERIZATĂ • §

100h- 600.000 lei 51• LIMBI STRĂINE

70h - 550.000 lei- dotare modernă - preţuri minime-p!ata4ra le -suport curs- practică gratuită - ofertă specială

S .C .IM A R C 0M S .R .Lstr. Branului n r 23 (Som eşcni)

V IN D E A V A N T A JO S |

• ŢIGLĂ DE TEIUŞ I• Obiecte sanitare din fibră de sticlă• Balustrii, parchet fag, salcîm •Anvelope noi şi semirulate

LA CANTITĂŢI MARI TRANSPORT ASIGURAT

Tel. 41.67.43.

OFERTE LOC DE MUNCĂ

Contract în

P olon ia şi A u str iaREPREZENTANJA:Policolor Bucureşti: vopsele auto, emailuri, laturi, diluanţi Sinteza Color Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri Perom c lu j: pensule, bidinele 12093802)

Perind Oradea: perii, mături, bidinele Caparol - vopsele lavabile - import Germania

Şi m u lte a l te p ro d u se chim ice: o x iz i, co lo ran ţi, a d e z iv i, a ra c e t , p ro d u se d e în tre ţin e re

Informaţii şi înscrieri în limba română la telefon 0048-604 725 326, între orele 9-18.Tel.: 19.65,29,43.03.45 intre 8,30-20,30.

B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

7 ^ ,0 s c * BIHG0 mărăşti s.r.l .• e A v cu sediul în C luj-Napoca, str. Fabricii nr. 13

- V ? , înregistrată în Registrul Comerţului cu nr. J12/ O rU I4«v 2 1 4 1 /1 9 9 4 , a v în d co d fisca l JR -6022024 ,

— - 1 1 prezentantă prin adm inistrator CÎMPEAN ANA.BBEB555afli

P rin prezenta vâ com un icăm lis ta câştigă torilo r de la extragerea jo c u lu i de "TELEBINGO M ărăş ti" care a a vu t loc în data de 28.08.1999:

- cartoanele cîştigătoâre de p rem iu l d e linie: 1.633- cartonul cîştigător de p rem iu l d e b ingo: 900- cartoanele cîştigâtoare de p r em iu d e super-linie: 1.633 din seria

71 în valoare de 7.655.000 lei fiecare;- cartonul cîşfigător de su p er-b in g o : 900 din seria 90 în valoare de

15.000.000 leiAu cîşligal premii sp ec ia le în valoare de 2 milioane la cartoane

gratuite următorii jucători: Petric Lucian (Cluj-Napoca) - bilet nr. 185, 186 din seria 93. Paştea Maria (Floreşti) - bilet nr. 139, 140 din seria 53, Pintea Mariana (Gherla) - bilet nr. 353, 354 din seria 92, Gavrea Gavril (Cluj- Napoca) - bilet nr. 1.617, 1.618 din seria 90, Cuceu Radu (Cluj-Napoca)- bilet nr. 735. 736 din seria 88, M aier Lucreţia (Cluj-Napoca) - bilet nr. 829, 830 din seria 79, Domocus Veronica (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.353, 1.354 din seria 82, Kiss M. Mariana (C luj-Napoca) - bilet nr. 1.395, 1.396 din seria 78, Racz Elvira (Dej) - bilet nr. 1 .093,1.094 din seria 58, Sighiortâu Ioan (Dej) - Bilet nr. 321, 322 din seria 78.

La extragerea biletelor cu numere norocoase au cîştigat următoarele persoane; Chezan Livia (Gheria) - nr. c îş tigă tor 42 - 2.000.000 lei, Cracâu Vasile (Sanmarghita) - nr. cîştigător 19 - 2.000.000 lei, Ploscar Ovidiu (Cluj-Napoca) - nr. cîştigător 17 - 2.000.000 lei. Baltag Ana (Cluj-Napoca)- nr. cîştigâlor 25 - 3.000.000 lei, Racolla Ramona (Cluj-Napoca) - nr. cîştigător 19 - 2.000.000 lei.

- Cîştigătorii de p re m ii de lin ie , p re m ii d e bingo, p rem ii de super-lin ie ş i supe r-b ingo se vor prezenta in termen de 30 zile, începînd cu data de 30.08.1999 între orele 9.00-15.30 la sediu l societăţii pe strada Fabricii nr. 13, Cluj şi strada Mioriţei nr. 1 d ir i Dej, avînd asupra lor cartoanele cîştigâtoare intacte şi buletinul de identitate.

- Cîştigătorii de p re m ii spec ia le aferente biletului gratuit se vor prezenta cu cartoanele de bingo aferente biletului gratuit şi buletinul de identitate.

Vâ inv ităm la extragerea de “ B in g o M ărăşti" te levizată, care va avea loc in data de 11 sep tem brie 1999, o ra 20.00, ta care se va oferi la extragerea cartoane lor g ra tu ite un a u to tu rism D A C IA .

VÂ DORIM M ULT SUCCES I (5716261)

C IV IC E T - A ra cet

P roducăto r: C IV IC S.A. Aplicaţii:

gresie, faianţă, parchet

f • QENETTP IMPEX SRL !.„ vR fdS uV Tel/Fax:064-190787,198802. 1913741

h Cose de marcat fiscale, OMOLOGATE I f i i ~ i f â i Vânzări, instalări ji service

f j , E Î j o m R o n J î L(5716256) ■ • _____________

A D E V Ă R U LjjgQjyj , - , REDUCERE 5% PÂNĂ LA 15 SEPTEMBRIE

C i : NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ A ÎNCEPUT I

COMPANIA de INFORMATICĂ APLICATA(C E N T R U L de C A L C U L ELECTRONIC)

cu acreditare C .P .I. Bucureşti si M in is te ru l Educaţie i Naţionale

C O R A M ET S.R .L . - C lujTel.: 064-19.98.33

094-66.40.61

«uaiviaL-ii

PRETURI PROIVIOTIONALE ÎN LUNA SEPTEMBRIE

ANALIŞTI-PROGRAMATORI 390 orc/d in 20 sep.

INGINERI de SISTEM 390 ore/din 20 sep.

PROGRAMATORI-AJUTORI 330 ore/d in 20 sep.

PERSONAL pt SECRETARIAT, 210 ore/din 04 oct

CONTABILITATE INFORMATIZATĂ 160 ore/d in 04 oct

str. Gh.Bilaşcu(Republicii), nr. 107, tel: 124185,195477, fax: 192337 e’-mail: ofîice@cianet.ro, http://www.cianet.ro________

D e p o z i t d e m a t e r i a l e : - s tr . T ra ia n V u ia n r . 220 (in c in ta A L C O M )

R e la ţii la te le fon 0 9 2 - 2 2 .4 1 .7 0 , t e l e f o n / f a x 0 6 4 - 1 5 6 .0 7 3 .

S .C . "T R A N S IL V A N IA C O N S T R U C Ţ II" S.A

Cu sediul în Cluj-Napoca, str. Deva nr. 1-7, telefon 064-192.801, fax 192.952 VINDE următoarele utilaje disponibile:

- Poduri rulante electrice 5, 12,5 t.- Silozuri ciment 15, 20, 30, 45, 250 t.- Maşini dc tcncuit TURBOSOL- Malaxoarc terasit- Foarfeci mecanico de tăiat OB s-- Cazane abur 0.2 t/h şi 2 t/h |- Recipient hidrofor 5.000 1. &Ţ- Transformatoare dc sudură- Generatoare dc acetilcnâ ;.- Dulapuri metalice cu 2 şi 3 uşi- Containere tip EURO

Relaţii suplimentare se pot obţine Ia sediul societăţii str. Deva n r . .1-7 la telefon 064-192.801, in te rio r 132, sau 064-195336.

P u b l i r o m G r o u p S . R . L

u t i j m '

D o r i ţ i s ă f i ţ i c u n o s c u t ? <

N i m i c m a i s i m p l u : Î N S C R I E Ţ I - v  î n

1NF0R0M 2000S i n g u r u l c a t a l o g a l S O C I E T Ă Ţ I L O R

C O M E R C I A L Ţ D I N R O M Â N I A .

ATENT1E ! ;»

B E N E F I C I A Ţ I D E R E D U C E R I

S U B S T A N Ţ I A L E N U M A I P Î N Ă L A

1 5 S E P T E M B R I E 1 9 9 9

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a

P u b l i r o m G r o u p , P - ţ a U n i r i i n r . 1 0

t e l . 0 6 4 - 1 9 . 2 2 . 0 5 , 0 9 2 - 2 0 5 . 4 3 4 .

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;te l/fa x 19 -73 -04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; te l/fa x 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A N U N Ţ P U B L I C I T A R

C o m i s i a d e s e l e c ţ i e a A d m in is t r a to r u lu i c o n s t i t u i t ă î n b a z a H o tâ r i r i i A G E A d e l a S .C . T R A N S A R 1 E Ş ' S A T u r d a ş i î n c o n f o r m i t a t e c u d i s p o z i ţ i i l e A rt. 4 . ( 1 ) d i nNormele Metodologice privind încheierea contractelordeadministrareaprobate p r in

H .G . 3 6 4 / 1 9 9 9 , a d u c e l a c u n o ş t i n ţ a c e l o r i n t e r e s a ţ i c ă î n d a t a d e 1 3 o c t o m b r i e 1 9 9 9 , o r a 1 3 , s e o r g a n i z e a z ă l a s e d i u l S . G . " T R A N S A R I E Ş " S .A . T u r d a , c u s e d i u l î n T u r d a s t r . C lu ju lu i n r . 7 1 , c o n c u r s u l d e s e l e c ţ i e a A d m in i s t r a to r u lu i , î n c o n f o r m i t a t e c u d i s p o z i ţ i i l e A rt . 3 . ( 1 ) d in N o r m e le M e t o d o l o g i c e p r i v i n d î n c h e i e r e a c o n t r a c t e l o r d e a d m i n i s t r a r e , a p r o b a t e p r in H .G . n r . 3 6 4 / 1 9 9 9 . —

O f e r t e l e s e d e p u n î n p l i c s i g i l a t l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i , p î n ă l a d a t a d e 6 o c t o m b r i e 1 9 9 9 , o r a 1 3 , ş i v o r c o n ţ i n e :• - D o c u m e n t e l e c a r e s ă a t e s t e î n d e p l i n i r e a d e c ă t r e c a n d i d a t a c o n d ic i l o r m i n im e ,

o b l ig a to r i i p r e v ă z u t e l a A rt, 9 , A rt . 1 3 . , lit. a , b , d s a u d u p ă c a z l a A rt . 1 0 d in H .G . 3 6 4 /

1 9 9 9 ; ‘ '- O f e r t a c u p r i n z î n d p r o p u n e r i l e c a n d i d a t u l u i c o n f o r m A r t . 1 3 . , lit. c , d , d i n H .G .

3 6 4 /1 9 9 9 .O f e r t e l e s e v o r d e s c h i d e î n p r e z e n ţ a o f e r t a n ţ i l o r î n a c e e a ş i z i la o r a 1 4 . 0 0 ,

a b s e n ţ a v r e u n u i c a n d i d a t n e c o n s t i t u i n d m o t iv d e c o n t e s t a ţ i e .C e r e r e a d e o f e r t ă c u p r iv i r e l a s e l e c t a r e a A d m in i s t r a to r u lu i , g r i la c r i t e r i i l o r d e

s e l e c ţ i e ş i d e e v a l u a r e a o f e r te lo r , î m p r e u n ă c u c e l e l a l t e d o c u m e n t e p r e v ă z u t e l a A rt .8 . , lit. a - g , d i n N o r m e le M e t o d o l o g ic e s e p o t c o n s u l t a î n f i e c a r e z i l u c r ă t o a r e , î n t r e o r e l e 9 - 1 3 , l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i , î n c e p î n d c u d a t a d e 7 s e p t e m b r i e 1 9 9 9 . £

N-R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e p o t o b ţ i n e l a t e l e f o n 0 6 4 - 3 1 1 .9 2 5 . £

R e g i o n a l a C F C l u j• - angajează

lochişti sau instalatori | autorizaţi . §.

pentru deserv irea centralelor şi punctelor termice din staţiile CF de pe raza Regionalei CF Cluj.

Inform aţii suplim entare se potobţine la Regionala CF. Cluj - Divizia Patrimoniu, Cluj-Napoca, Piaţa Avram Iancu nr. 17, telefon 064-431.724, telefon CFR 951-3090 sau 2177.

B I R T A G fS O U P S . Avă oferă - A P A R A T E C E L U L A R E P E R F O R M A N T E

f - A C C E S O R II D IV E R S E în G S M Si N M T

- S E R V IC E P R O F E S IO N A L D E E X C E P Ţ IE

N O KIA 5110 . ' -129 USS; NOKIA 6110 ,. . - 260 USS:A LC AŢEL O.T.C. -130 USS; MOTOROLA D460 - 79 USS;PHILIPS DIGA - 79 USS; NOKIA 9110 - 750 USS;

La oricare din reprezentanţele BIRTA GROUP din tară: CLUJ, tel.:064-19.63.51; BUCUREŞTI, tel.:01-222.71.55;BRAŞOV tel.:068-31.11.11; CONSTANŢA, tel.:041-69.19.49;CRAIOVA, tel.:051-16.30.30; REŞIŢA, ’ tel.:055-21.21.21;

.O P Ţ I O N A L : o f e r t a C O N N E X v a la b i lă p î n â la TI a u g u s t -- C O N E C TA R E G R A T U IT Ă • ,- A B O N A M E N T G R A T U IT pentru P R IM E LE 2 L U N I — 5 - ^ m0

- C luj-Napoca, str. Ştefan ccl M a rc n r. 5 V

NOI NU SÎNTEM DOAR CEI MAI MARI, NOI SÎNTEM Şl CEI MAI B U N I!de Cluj

CEL MAI PERFORMANT MEDICAMENT CONTRA FUMATULUI!

A V n T A B A G I Cfirmă de difuzare presă-carte

a n g a j e a z ă |

V Î N Z Ă T O R I L A T O N E T E

* extract din plante, fără nicotină.* nu are contraindicaţii sau efecte secundare.* renunfarea la fumat se face in mai pu(in de 7 zile, fiind definitivă.

A T E N Ţ IE ! O doză (20 ml) este suficientă pentru o persoană ce fumează circa 10-15 ţigări/zi. Preţul unei doze este de 160.000 Iei. Medicamentul are avizul M.S.

I n f o r m a ţ i i ; '

l a t e l e f o n : 1 9 6 . 8 5 8 s a u P - ţ a U n i r i i n r . 2 1* Unic distribuitor în România:

S.C. E V IC O M S.R.L., Cluj-Napoca, O.P. 13-91 l j e l . /Fax: 431.405,

Pentru a veni în întâmpinarea clienţilor săi, din 1 septembrie 1999 Banca Turco-Română soseşte şi în Cluj-Napoca.

O a t i tu d in e d if e r i tă w w w . b t r . r o

BTR Sucursala Cluj-Napoca: Bd. 21 Decembrie 1989, Nr. 16, Telefon: (064)196 677; Fax: (064)199 281

Pentru a va asigura in continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6

p r e ţ u l u n u i a b o n a m e n t p e o l u n ă f i i n d d e 2 0 . 0 0 0 l e i .A D E V â O U Ld e C l u j

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtâ 9-14;tei/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

7 F "

ANUNŢ E11BUC1IAR (2943227)

- C o m i s i a d e s e l e c ţ i e a A d m in is t r a to r u lu i c o n s t i t u i t ă î n b a z a H o tă r î r ii A G E A d e la S . C . “N O B I L M E T S .A . ş i î n c o n f o r m i t a t e c u d i s p o z i ţ i i l e A rt. 4 . ( 1 ) d in N o r m e le M e t o d o l o g i c e p r iv in d î n c h e i e r e a c o n t r a c t e l o r d e a d m i n i s t r a r e a p r o b a t e p r in H .G . 3 6 4 / 1 9 9 9 , a d u c e l a c u n o ş t i n ţ a c e l o r i n t e r e s a ţ i c â î n d a t a d e 8 o c t o m b r i e 1 9 9 9 , o r a 1 0 , s e o r g a n i z e a z ă la s e d iu l S . C . “N O B I L M E T ” S .A . , c u s e d i u l în C lu j - N a p o c a ’, s t r . F î n t î n e l e n r . 3 0 , c o n c u r s u l d e s e l e c ţ i e a A d m in is t r a to r u lu i , în c o n f o r m i t a t e c u d i s p o z i ţ i i l e A r t . 3 . ( 1 ) d in N o r m e le M e t o d o l o g ic e p r iv in d î n c h e i e r e a c o n t r a c t e l o r d e a d m i n i s t r a r e , a p r o b a t e p r in H .G . n r . 3 6 4 / 1 9 9 9 ,

O f e r t e l e s e d e p u n î n p l i c s i g i l a t l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i , p î n ă l a d a t a d e " 2 o c t o m b r i e 1 9 9 9 , o r a 1 1 , ş i v o r c o n ţ i n e :

-Documentelecaresâ ateste îndeplinirea de câtrecandidatacondiţiilorminime,o b l i g a t o r i i p r e v ă z u t e l a A rt. 9 , A r t . 1 3 . , lit. a , b , d , s a u d u p ă c a z la A rt. 1 0 d in H G 3 6 4 / 1 9 9 9 ;

- O f e r t a c u p r i n z î n d p r o p u n e r i l e c a n d i d a t u l u i c o n f o r m A rt. 1 3 . , lit. c , d d in H G3 6 4 / 1 9 9 9 .

O f e r t e l e s e v o r d e s c h i d e î n p r e z e n ţ a o f e r t a n ţ i l o r l a 8 o c t o m b r i e 1 9 9 9 , o r a 1 0 , a b s e n ţ a v r e u n u i c a n d i d a t n e c o n s t i t u i n d m o t iv d e c o n t e s t a ţ i e .

C e r e r e a d e o f e r t ă c u p r i v i r e la s e l e c t a r e a A d m in is t r a to r u lu i , g r i la c r i t e r i i lo r d e s e l e c ţ i e ş i d e e v a l u a r e a o f e r te l o r , î m p r e u n ă c u c e l e l a l t e d o c u m e n t e p r e v ă z u t e l a A rt. 8 . , l i ţ a - g , d i n N o r m e le M e t o d o l o g ic e s a p o t c o n s u l t a î n f i e c a r e z i l u c r ă t o a r e , î n t r e o r e l e 9 - 1 3 , l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i , î n c e p î n d c u d a t a d e 3 s e p t e m b r i e 1 9 9 9 .

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e p o t o b ţ i n e l a t e l e f o n 0 6 4 - 1 8 0 .2 2 6 .

(2093927)

AGENŢIE E D IL IMOBILIARA

Str. Iuliu Maniu nr. 17 E-mail: edil ro4r usa.net

*196857^198204• Vînd apartament 4 camere, confort 1, zona Pata, cu 2 băi, 2 balcoane, telefon, faianţă, gresie, la p reţ de 320 m ilioane negociabil, telefon 196.857,198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, în Gheorgheni, cu parchet, telefon, la preţ de 145 m ilioane negociabil, telefon196.857, 198.204. (Ag.i.)

• Vînd apartamente 2 camere, confort 1, în Zorilor, cu faianţă, gresie, modificări interioare, telefon, pe strada Lunii, etaj 2 din 4 etaje, la preţ negociabil, te lefon 196.857’ 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandate cu parchet, telefon în Mănăştur, lîngă BIG, la preţ de 160 milioane negociabil, te lefon 196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confo rt 2, în M ănăştur şi Gheorgheni, cu parchet, faianţă şi gresie, telefon, etaj 2 din 3 etaje, preţ de 120 milioane neeociabil, telefon 196.857,198.204. (Ag.i.)

• Vînd garsonieră confort 1, în M ănăştur, etaj 3 pe strada Bucegi, la preţ de 110 milioape negociabil, telefon 196.857,198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, decomandate în Mănăştur, cu faianţă, gresie, telefon, etaj 1 la pret de 135 milioane negociabil, telefon 196.857,198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, în Mărăşti central, pe strada Anina, Aurel Vlaicu, etaj 2 din 4 etaje, la preţ 205 milioane negociabil, telefon196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1, cu 2 băi, 2 balcoane, faianţă, gresie, pe strada Aurel Vlaicu, etaj 1 la preţ de 190 m ilioane negociabil, telefon196.857, 198.204. (Ag.i.)• Dau în chirie garsonieră, confort 1, mobilată, frigider, aragaz, la 110 DM, telefon196.857, 198.204. (Ag.i.)

1 1*3400 Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 43/8 |Tel.: 092-249455,

094-892847,094-592848 e-mail: flo@mail.dntcj.ro

-•AS

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Zorilor, str. Viilor, etaj 2 din 4, finisaje moderne, ocupabil imediat, preţ 26.000 DM neg. Tel. 094-592.848. (Ag-i.)• Vînd apartament 2 camere confort mărit, bun şi pentru sediu firmă, str. Pata, parter înalt, finisat, cu telefon, pret 29.000 DM, te l 430.259. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Mănăştur, str. Padin etaj 4 din 10, semidecomandat, parchet, faianţă, telefon, preţ 148 milioane uşor negociabil, tel.430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort . 1, Zorilor, str. Pasteur, etaj 1 din 8, . telefon, faianţă, 2 băi, balcon mare, preţ 240 milioane neg., tel 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• Vînd garsonieră confort 1, Zorilor, str. Pasteur, etaj 1 din 4, îngrijită, balcon închis, telefon, preţ 8.000 USD, tel. 094-592.848.' (Ag.i.) ~• Dau în chirie spaţiu comercial ultracentral (B-dul Eroilor), sup. 170 mp, preţ 25 USD/mp. Tel.124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, Mărăşti central,' B-dul 21 Decembrie, etaj 2 din 10, finisat, parchet, gresie, faianţă, 2 băi, 2 balcoane închise, garaj de cărămidă, preţ 275.milioane uşor neg, tel, 124.128, 094-592.848. (Ag.i.).• Vînd apartament cu 2 camere în Gheorgheni, etaj intermediar, parchet, balcon de 7 m, faianţă, telefon, bucătărie mare, preţ 160 milioane, tel. 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 3 camere Zorilor, Mărăşti - central, (Dorobanţilor, Năsăud, Scorţarilor, Gorunului, Bârsei), ofer cu plata imediată 220-240 milioane, tel. 124.128, 094-592.848. (A g i)

• Cumpăr apartam ent cu 2 camere în Zorilor, etajintermediar, indiferent de finisaje, ofer 170-175 milioane, tel. 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)

3400 Cluj-Napoca, j

str. Napoca 12 i

Tel: 19.45.41,19.45.38

• Vînd teren 3.500 mp, parcelabil în două, zona străzii Alvema, cu gaz si curent. Pret 30 DM/mp neg. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.) ,• Caut pentru închiriere, eventual cumpărare, spaţiu pentru producţie, minim 160 mp, poate fi si nefinisat. Tel. 194.541,194.538, 092-998.560. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, 79 mp, etaj 2/4, finisat cu telefon, faianţă, gresie, parchet, cu garaj, str. Pietroasă. Pret 45.000 DM. .Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Dau cameră în gazdă, în apartament de 3 camere, acces la dependinţe şi telefon. Prefer o fată sau două. Pret 400.000 lei/ lună. Tel. 092-998.560,194.541. (Ag.i.)• Caut pentru cumpărare garsonieră conf. 1, etaj 1 sau 2, zonă bună. Ofer plata pe loc. Tel.194.541, 092-998.560. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat sau nemobilat, zonă centrală, str. Dragalina, pret 200 USD. Tel. 194.541 ’194.538. (Ag.i.)

W m m m m ţ ,

«Vînd apartament 4 camere, etaj intermediar, cu telefon, zona M ărăşti, preţ 2?5 m ii. neg. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament în casă, compus din 2 camere, bucătărie, baie, 70 mp, teren 190 mp, cu sobe de teracotă, zonă centrală, pret 300 mii. Tel. 194.541, 194^538. (Ag.i.)• Vînd garsonieră, conf. 1, faianţă, gresie, mochetă, telefon, cart. Zorilor, preţ 115 mii. neg. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Caut pentru închiriat spaţiu ultracentral, cu vitrină la stradă, pentru magazin. Ofer preţul pieţei. Tel. 194.541, 092- 998.560. (Ag.i.)

/209372str. Avram Iancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262,064-431.302,

E-mail: ren@zortec.ro• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, decomandat, central, P-ţa Mihai Viteazul, etaj 3, finisat, telefon, eventual mobilat, pret: 24.000 DM, neg . Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, Gheorgheni, str. Brâncuşi,etaj interm ediar, nefinisat, zonă v e rd e ,.p re t: 225 m ilioane. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandat, Andrei Mureşanu, Aleea Muscel, finisat, orientare sudică, telefon, preţ: 70.000 DM, neg. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)

s c E L E C T R O C E R A M I C A s a .(57163531)

în baza Statutului Societăţii şi Legii nr. 31/1990, republicată, managerii S.C. ELECTROCERAMICA S.A. Turda convoacă Adunarea Generală Extrordinară şi Ordinară a Acţionarilor Societăţii, care va avea loc în data de 20 septembrie 1999, ora 10.00, în sala Cantinei din Turda, str. Ştefan cel Mare nr. 20, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 10 septembrie 1999, data de referinţă.

I. Aprobarea modificării Statutului Societăţii, astfel:1. înlocuirea la art. 71 a vechii structuri a acţionariatului cu noua structură pentru totalul de 339.181 acţiuni ale

societăţii care sînt deţinute de:a) BARBERIRUB. IND. SRL, ITALIA 236.969 acţiuni 69,87%b) S.I.F. Oltenia, Craiova 45.173 acţiuni 13,32%c) Alţi acţionari 57.039 acţiuni 16,81%

2. Eliminarea literei c) a alineatului 2 al articolului 13 care prevede că Adunarea Generală a Acţionarilor alege directorului general, îl descarcă de activitate şi îî revocă şi că directorul general este şi preşedintele Consiliului de Administraţie.

3. Eliminarea de la litera d) a alineatului 2al articolului 13a textului care prevede că nivelul de salarizare a directorului general se stabileşte de Adunarea.Generalâ a acţionarilor.

4. Modificarea alineatului 1 al articolului 18 cu privire la numărul total de administratori din componenţa Consiliului de Administraţie iar la finalul aceluiaşi alineat se adaugă prevederea că numărul administratorilorde cetăţenie română poate fi şi mai puţin de jumătate din numărul total al administratorilor din componenţa Consiliului de Administraţie.

5. Completarea alineatului 5 al articolului 18 cu prevederea că preşedintele Consiliului de Administraţie poate fi cetăţean român sau străin.

6. Modificarea alineatelor 6 şi 7 ale articolului 18 care vor avea următorul cuprins:Preşedintele Consiliului de Administraţie se alege dintre membrii săi de către Adunarea Generală a Acţionarilor.La prima şedinţă, Consiliului de Administraţie alege dintre membrii săi 1-2 vicepreşedinţi.7. Modificarea alineatului 10 al articolului 18 care sâ prevadă că dezbaterile Consiliului de Administraţie au loc,

conform ordinei de zi stabilită pe baza proiectului comunicat de preşedinte sau de vicepreşedinte, cu cel puţin 24 de ore înainte, iar în caz de urgenţă cu cel puţin 4 ore înainte.

8. Includerea la alineatului 12 ai articolului 18 a prevedrii că în relaţiile cu terţii, societatea este reprezentată şi de către directorul general precum şi de către ceilalţi directori executovi, în limita împuternicirilor date de către consiliul de administraţie. .

9. Introducerea la articolul 18 a unui nou alineat care va cuprinde numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia administratorilor care vor fi aleşi, garanţia pe care sînt obligaţi să o depună şi puterile care li se conferă.

10. Includerea la articolul 21 a cenzorilor care vor fi aleşi: numele şi prenumele,, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia acestora. . .

j 1. Modificarea alineatului 1 al articolului 23 care să prevadă că directorul general şi ceilalţi directori executivi se aleg de către Consiliul de Administraţie.

11. Mandatarea unei persoane pentru redactarea actului adiţional de modificare a statutului/semnarea acestuia In formă autentificată şi depunerea acestuia la Oficiul Registrului Comerţului pentru menţionare în registru şi la Monitorul Oficial al României,’ spre a fi publicat. .-

R Pentm Adunarea Generală Ordinară care începe ia ora 12.00. Ordinea de zi este următoarea:I. Prezentarea situaţiei economico-financiare a societăţii pe semestrul 11999 precum şi pe lunile iulie şi august 1999.II. Fixarea şi aprobarea remuneraţiei cuvenite pentru exerciţiul în curs administratorilor şi cenzorilor titulari.III. Stabilirea şi aprobarea garanţiei’ m ateriale care seva depunede către fiecare adm inistratorales.de către fiecare

cennzor titu lar. .IV. Alegerea Consiliului de Administraţie (administratorii, preşedintele).V. Revocări de cenzori, alegerea unor noi cenzori, precum şi de cenzori supleanţi.VI. Diverse.Acţionarii vor putea consulta sau procura contracost documentele şi materialele informative referitoare la

problemele incluse pe ordinea de zi adunarii la sediul S.C. ELECTROCERAMICA S.A. Turda, str. Ştefan cel Mare nr. 19, jud. Cluj, începînd cu data de 15 septembrie 1999 în zilele lucrătoare între orele 7.00-15.00.

Acţionarii vor participa la Adunarea Generală personal, prin reprezentanţii loriegali sau prin reprezentanţi mandataţi prin procură specială sau notarială, care vorfi depuse la sediul societăţii pînă la data de 14 septembrie 1999, ora 15.00; aceştia se vor legitima cu buletinul de identitate sau cu paşaport.

Formulare de procuri speciale pot fi obţinute de la adresa sus-menţionată, începînd cu data de 3 septembrie 1999.Dacă prima adunarea convocată pentru data de 20 septembrie 1999 nu va întruni cvorumul necesar pentru

validitatea deliberărilor, a doua adunare va avea loc în data de 21 septembrie 1999, ora 10.00, în acelaşi loc şi cu aceeaşi ordine de zi; Adunarea extrordinară începe la ora 10.00, iar cea ordinară începe la ora 12.00.

Relaţii suplimentare se vor putea obţine de la sediul societăţii la telefon 064-312.350, int. 110.

M & j J i » ! e-!« W B n is * « iî

- n r - - s ă i n i l ~i*s

HOTELCAPITOLJCP1TER

f P{ i i ;

situat Ia numai 20 m de m alul mării vă

oferă prin cele 221 cam ere, toate avînd balcoane cu vedere

spre mare, un

S E J U R

E X C E l Ţ I O m

P E E IT O R A IX X

ROJIÂAESC

Informaţii şi rezervări la tel.: 041-731.305.

HOTEL ANCA VENTJS

. . . . . . * . i

p $ ■

& e C e a u z i ( t u c i

fo fte U c n i d e fo c

tC fo n c U c c l 'i c m a a e c c

Tarife:Perioada cost1-30 iunie

55.000 lei/,loc/zi1-20 iulie

75.000 lei/loc/zi 21 iulie - 20 august

120.000 lei/loc/zi 21 august - 31 august

80.000 lei/loc/ziseptembrie

55.000 lei/loc/zi

Informaţii si rezervărila tel.: 041-731.505

NU EZITfîTI, SCINfîŢI Şl Vfi VETI CONVINGE!

l ’ u b l k ' i u n V ■ L v c m îW M W i A I F t p T ,:T , - S M G >: ,'t * < vZv Câ

• V înd - (închiriez) ■ casă G rigorescu , p+e,480 mp construiţi, 12 camere, 3 băi, terasă, singur în curte, potrivită pen tru reprezentanţe, alte ac tiv ită ţi. Telefon: 196262, 431302, (Ag.i.) -• Dau în chirie casă zonă centrală , *5 camere,2 băi, 2 in trări,, finisată, curte, pentru locuinţă sau sediu firme, telefon., preţ 800 S. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Mărăşti, zona Shell, confort mărit, 58 mp, nefinisat, preţ: 155 mii. neg.. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd teren 500 mp, front la stradă 21m, zona Andrei Mureşânu, cu toate utilităţile. Preţ: 60 l/SD/m p. Telefon: 196.262; 431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie apartamente 1, 2, 3, camere, ne(mobilate), case, pentru locuinţă si sedii firme. Telefon: 196262, 431302 .' (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu 100 mp,

"zonă ultracentrală, potrivit pentru bar, sală de biliard. Pret: 500 USD, . Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd casă 3 camere, cu teren aferent de 1.600 mp, zona Mănăştur, pretabil pentm sediu firmă, preţ 50.000 USD neg. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i.)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd în Someşeni teren de ; 3000 mp,'cu 2 case, 40 m front

la soseaua naţională. Tel. 41-74- 53. (58 4 9 75)'- '

• Vînd 10 ari teren intravilan în Turda, cu acte în regulă. Informaţii la tel. 18-61-62.(585402)

• V în d apartament 3 camere Mărăşti. Tel. 15-42- 92. (585376)

• Vînd urgent garsonieră confort 3 îmbunătăţită, cu vană

[ şi gresie, str. Gîrbău nr, 8, ap. riO. Preţ 50 milioane negociabil. Zilnic după ora 16. (585365)

• Vînd apartament 2 camere confort 1, cu îmbunătăţiri, Calea Floreşti. Tel. 17-19-57.(585372)• Vînd apartament ultracentral,

str. Dragaliha etaj I, 3 camere decomandate, parchet. Tel. 19- 99-10. (585374)

• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, în centru. Telefon 13-05-32. (585387)

• Dau în chirie 3 camere, garaj, telefon, Zorilor. Tel. 12- 85-81. Preţ negociabil. (585398)

• C aut de în c h ir ia t ap a rtam en t 3;4 cam ere mobilat, lux, din 15.09.99, zona C ipariu , P ata , A. Mureşânu. Plata în valută. Tel. 094-21-66-61 (585306)

DIVERSE• Staţiunea Didactică Cluj

închiriază brutărie complet utilată. Efectuează lucrări de tîmplărie şi strungărie p en tru te rţe persoane. Informaţii tel. 16-28-35, str. Calea F loreşti n r. 56. (585380)

• Vînd Raba carosată '88,10 tone. Tel. 094-54-76- 26. (585399)

' Vînd garaj, str. Dorobanţilor M. 13-15. Preţ 4000 DM. Telefon 17-44-35 după ora 16. (5853 23)' Vînd urgent garaj beton, Preţ13,5 milioane lei. Tel. 15-13-33; 15-07-33. (58537T) .

• Vînd aragaz 3 ochiuri vlâhiţa. Tel. 17-89-03. (585368)

ÎNCHIRIERI• închiriez apartament 2

camere zonă ultracentral. Tei. 16-14-01. (585244)' Dau în chirie casă semi-

®utral, mobilată, curte, telefon Vernaţional, 600 USD. Tel. 43- /M 4. (585338)

’ Primesc o fată în gazdă, “formaţii la tel. 14-32-42 între orele 8-16. (585349)

• Caut firmă autorizată pentm revizie si reparaţii centrală termică', fel. 13-45-00, (585366)

>- • Bărbat singur caut tînără pentru menaj. Cerinţe: aspect fizic plăcut, serioasă, fără obligaţii, vîrstă maximă 28 ani, preferabil cunoştinţe limba engleză. Ofer salar motivat. Informaţii la tel. 064-43-03-68; 092-27-71-21; 064-19-93-51. (585404)

• Numiţii Rucz Vasilica, Oltyan Maria căsătorită Fodoran, Rusu Dochiţa, Rusu Ana, Rusu Vasile, Casian Grigore şi Casian Ana sînt citaţi pe data de 3 septembrie 1999 ora 8 la Judecătoria Cluj Napoca, sala 124, în calitate de pîriti în dosar civil nr. 10.088/ 1998. (585377)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Rus loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Im obil proprietate personală”, situat în Cluj-Napoca în locul numit înainte: Becaş în c. f. nr. 111678, nr. topo 13802/ 5. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (585389)

Lemeni Ghe. Marius este invitat să se prezinte lâ Judecătoria Cluj, în data de 13.09.1999 la camera 95 în calitate de pîrît cu nr. de dosar 4819/99 a Judecătoriei Cluj, cu ultim domiciliu în Cluj, str. Lăcrămioarelor nr. 6 , ap. 6 . (585393) .

• In conformitate cu Legea n r .137/1995 S.C. RIGiPS ROMANIA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul "Exploatarea geologică gipsuri în perimetrul Pietroasa - Dealul Iancului" situat în com. Moldoveneşti, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (H)

• Numiţii Vădean Vasile şi soţia Blenche Paladaia, Baias Petm a Vasilichii Petmlui şi soţia Săurăşan Aurica cu domiciliul necunoscut sînt citaţi la Judecătoria Dej în data de 6.09.1999, în Dosar nr. 1518.99 acţiune în constatare. (4671742)

PIERDERI• Pierdut carnet de student pe

numele Anca Berciu. îl declar nul. (585367)

. • Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Demian loan. O declar nulă. (585369)

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe numele Âloldovan Vasile. O declar nulă. (585370)

• Pierdut contract parcare nr. 1035 pe numele Stănese Virgil. îl declar nul. (585378)

• Pierdut telefon celular Sagem 720. Găsitorului recompensă. Tel. 43-80-96. (585379)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport pe numele Olar Cosmin Ionel. Le declar nule. (585381)

• Pierdut carnet de investitor la FNI pe numele Szanto Paulina. îl declar nul. (585382)

• Pierdut legitimaţie bibliotecă USAMV pe numele Buruian Daniel. O declar nulă. (585383)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie călătorie pe numele Turcu Ştefan Octavian. Le declar nule. (585391)

> Pierdut certificat acţionar Turism Transilvania 39 unităţi pe numeleTIavaletz Eniko. îl declar nul. (585395)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de călătorie pe numele -Moldovan Valentin Tiberiu. Le declar nule. (585397)

• Dan Ciprian pierdut legitimaţie reducere CFR. O declar.nulă. (585401)

• Pierdut titlu de proprietate nr. 5306/450/1994 cod13056265. îl declar nul.(585403)___________________ ■______

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• Sîntem alături de colega noastră Suciu M ariana Ia m area la m area d u re re pricinuită p rin d ispariţia fulgerătoare a tatălui drag. Colectivul SC C afc b ar Tineretului. (585390)

• S în tem a lă tu r i de dom nul d ire c to r M axim Codarcea, în marea durere pricinuită de decesul surorii sale . Colectivul Sucursalei Cluj a Regiei Autonom e Loteria Naţională. (585392)

• Sîntem alături de colega noastră Mureşan Virginia în aceste clipe g rele p ric inu ite dc p ie rd e rea ta tă lu i d rag . S incerecondoleanţe. Colegii de la In stitu tu l de C him ie“Raluca Ripan”. (585394)

• Sîntem alături de colega noastră Aniko Schwartz în m area d u re re p rin care trece, Ia despărţirea de tatăl drag. Colegii din CCMS Cluj-Napoca. (585396)

• Sincere condoleanţe fam iliei M ureşan , din p a rtea nepotu lu i Silviu M ureşan cu fam ilia. (585400)

• Aducem calde m ulţum iri ru d e lo r, p rie ten ilo r, colegilor, vecinilor şi Asociaţiei de proprie ta ri, c a re .a u fost ală tu ri dc noi în m area pierdere suferită şi care ne- au însoţit în conducerea pe ultimul drum a celei care a fost soţie, mamă, soacră şi bunică STĂNCIOIU MARIA, plecată în lumea veşniciei. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (585375)

Trei români decedaţi în Turcia _ au fost repatriaţi cu un avion m ilitar

Un avion militar a repatriat, luni seara, în România, corpurile neînsufleţite a doi dintre cetăţenii români care şi-au pierdut viaţa în cursul seismului ce a avut loc în Turcia în urmă cu două săptămîni, precum şi pe cel al unui al treilea cetăţean român, care decedase înaintea producerii sinistrului, au declarat, ieri, oficiali din cadrul Preşedinţiei.

Preşedinţia şi MApN s-au im plicat-activ, începînd de săptămînă trecută, împreună cu diplomaţii români la post în Turcia, în operaţiunile de repatriere a victim elor de cetăţenie rom ână ale

cutrem urului din Turcia. Avionul a făcut o primă escală la Constanţa, unde a fost depus corpul unui rom ân "ce şi-a pierdut viaţa înaintea producerii cutremurului care a afectat Turcia în noaptea de 16 spre 17 august. Ulterior, aeronava s-a deplasat la Bacău, unde a - fost depus cadavrul lui Daniel Ioniţă din Buhuşi, aterizînd apoi, la ora 23.30, pe aeroportul m ilitar O topeni, cu corpul neînsufleţit al lui Daniel Anghel din Tîrgovişte.

Aeronava a transportat la Bucureşti şi o fetiţă din Bistriţa, care se afla în Istanbul cu mama • sa. Stela Vîntu, în vîrstă dezece

ani, spune că s-a pierdut de mama sa, care o obliga să cerşească . în Istanbul. Poliţia turcă a predat-o autorităţilor române în vama Edirne, ea ajungînd la Bucureşti după un zbor de trei ore, alături de cele trei sicrie, la o temperatură de minus 10 grade Celsius.

Stela Vîntu a fost âdopostită provizoriu la Casa de copii Gavroche din Bucureşti.,

Consilierul Romeo Moşoiu, trimisul special al Preşedinţiei în Turcia, a precizat că au fost deja demarate formalităţile şi pentm repatrierea lui Gheorghe Ciudin din Viişoara, judeţul Neamţ.

Doi ieşeni i-au agresat pe poliţiştii din comuna Strunga, au jefuit Postul de Poliţie şi au devastat

Oficiul poştalDoi tineri din comuna Strunga, judeţul Iaşi,

au fost arestaţi, duminică, pentm ultraj, tîlhărie şi furt calificat, după ce au agresat doi poliţişti, au furat mai multe bunuri din sediul Postului de Poliţie din localitate şi au distrus Oficiul poştal, informează Inspectoratul General al Poliţiei.

Potrivit sursei, fraţii Cătălin (25 de ani) şi Daniel Şleapcă (23 de ani), gestionari la restaurantul Strunga, i-au agresat pe şeful Postului de Poliţie din localitate, plt. Ionel Iordache şi pe ajutorul acestuia, serg.maj. Mihail Nica, care au intervenit pentm aplanarea unui conflict izbucnit în restaurant. Fraţii Şleapcă i-au agresat fizic pe subofiţeri, le-au pulverizat în faţă spray lacrimogen, i-au luat cascheta serg.maj. Nica şi i-au rupt acestuia epoleţii de la haina militară.

Cei doi au mers, apoi, la Postul de Poliţie din comună, unde spart uşile şi au furat două scurte

de iarnă şi o pereche de cătuşe. Cătălin Şleapcă s-a dus apoi la Oficiul poştal, unde a spart geamurile şi a bătut-o şi a ameninţat-o cu moartea pe centralista de serviciu, în cazul în care aceasta va anunţa Inspectoratul Judeţean de Poliţie. Agresoml a distrus şi o parte din sistemul de telecomunicaţii al instituţiei.

în acest timp, şeful Postului de Poliţie a anunţat IJP laşi, de pe telefonul mobil al primarului comunei. Cei doi fraţi au fost prinşi de poliţişti pe DE 583, cînd încercau sâ oprească o maşină pentm a se îndepărta de localitate. Fraţii Şleapcă erau îmbrăcaţi cu hainele furate din sediul Postului de Poliţie, iar unul dintre ei era înarmat cu o bîtâ de baseball.

Pe numele celor doi, Parchetul de pe lîngă Tribunalul laşi a emis mandate de arestare preventivă, pe o perioadă de 30 de zile.

Israelianul Shlmon Naor rămîne în arest

Tribunalul Bucureşti a hotărît, ieri, ca traficantul de arme israelian Shimon Naor să fie cercetat în stare de arest, instanţa respingînd plîngerea avocaţilor acestuia formulată împotriva ordonanţei în baza căreia clientul lor a fost reţinut

Parchetul Curţii Supreme de Justiţie l-a arestat, în 25 august, pe Shimon Naor sub acuzaţiile de nerespectarea

dispoziţiilor privind operaţiile de im port-export şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Shimon Naor, reprezentantul-firmei Corona International, este acuzat că a folosit o scrisoare de confirmare falsă (end- user) din partea Ambasadei Nigeriei la Bucureşti, pentm un export de materiale strategice (arme), transport care a ajuns de fapt într-o ţară aflată sub embargou.

Documentul end-user reprezintă confirmarea din partea ambasadei unui stat_ care doreşte să importe din România materiale strategice. în baza unui astfel de document, Agenţia Naţională pentru Controlul Exporturilor Strategice şi Interzicerii Armelor Chimice acordă avizul de export pentra firma menţionată în documentul end-user.

Potrivit cotidianului israelian “Ha’aretz”, Shimon Naor deţine autorizaţie din partea Departamentului pentm licenţe de export de produse militare al Ministerului israelian al Apărării, SIBAT.

Naor, în vîrstă de 50 de ani, era cunoscut în trecut sub numele de Shimon Hershkovitz şi s-a născut în România, imigrînd în Israel în anul 1960. Potrivit “Ha’aretz”, el era un fost ofiţer al armatei israeliene, retras în urmă cu cîţiva ani, pentru "a face afaceri vînzînd arme ţărilor din Central şi Estul Europei. Naor are dublă cetăţenie, română şi israeliană şi, în ultimii ani, a lucrat mai mult în România, vînzînd arme şi muniţii companiilor de stat exportatoare de armament. -

După retragerea din armată, Naor a creat'compania Orient Energy, cu sediul în Haifa, în nordul Israelului, precum şi o altă firmă, Corona International, pe care a înregistrat-o în străinătate. în urma unui control Ia registml comerţului s-a dovedit că Orient Energy era proprietatea lui Boaz Avigdori, din Haifa, şi a lui Shimon şi a Shoshanei Naor, din Nahariya, şi că obiectul activităţii firmei, declarat în acte, era acela de import de produse şi servicii.

Avigdori a refuzat să facă vreun comentariu referitor la implicarea numelui său în această afacere.

Purtătorul de cuvînt al Ministemlui israelian al Apărării, Dan Weinreich, a declarat că ministerul i-a acordat lui Naor licenţă pentm vînzări de armament în România şi alte ţâri. Pentm a putea face tranzacţii, el avea nevoie de un permis de vînzare suplimentar.

O echipă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii va analiza evoluţia epidemiei de meningită din România

O echipă a O rganizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) va analiza, timp de zece zile, datele furnizate de Ministerul Sănătăţii

' (MS) privind evoluţia epidemiei de meningită, care durează de aproape trei luni şi care a afectat mai mult de patru mii de români din toate z o n e le ' ţării, majoritatea celor bolnavi fiind copii şi adolescenţi, a declarat, ieri, V ic to r O rşavschi, rep rezen tan t OMS pentru România din cadrul MS.

Experţii OMS au avut, ieri, o primă întrevedere cu specialiştii MS, ocazie cu care le-au fost prezen ta te dateleepidemiologice şi cele privind răspîndirea teritorială a bolii. în următoarele zile, echipa de la Geneva va studia dimensiunea epidemiei, factorii favorizanţi ai extinderii bolii, măsurile luate pentru stoparea răspîridirii afecţiunii, precum şi soluţiile care se impun pentm prevenirea reapariţiei flagelului meningitei în anii următori, a mai precizat Orşavschi.

Primele cazuri de meningită au fost confirmate la 1 iunie în judeţul Iaşi şl de atunci s-au înregistrat aproape 4.000 de cazuri, în toate judeţele ţării. ' Din cauza numărului mare de îm bolnăviri, M inisterul Sănătăţii a hotărît amînarea, cu două săptăm îni, a începerii anului-şcolar în judeţele Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău si Constanta.

Aici ar putea f i rec lam a dumneavoastră

K e d t e p u S P O I i T ^

T c ! : I 9 J S O T I.*'

M M m ie rc u ri. 1 s e p te m b ri

T e l e c l i pde suliţă (norvegianca Trine răbufnire de orgoliu a fetelor

. Hattestad) şi 100 mg. (suedeza din Extremul Orient, care a j ;

Bazar sentimental“Haide “U” / Şi de mere

si de nu!”Am ascultat, cu emoţie şi tristeţe, la Radio Cluj emisiunea

“Spate-n spate” a lui Ioan Vasile Vanea care încerca să modereze “gîlceava înţelepţilor” lui “U” Cluj cu lumea fotbalului. Vrînd, nevrînd, am intrat în joc, şi în această cădere liberă a “Şepcilor-^ roşii” m-am trezit însumi strigînd: “Cer cuvîntul!” Mi-am rostit' acest discurs în aer liber chiar de 23 august, după victoria lui “U” în faţa echipei din Alba transilvană, într-un popas.blăjean, unde copil fiind, am văzut pentru prima oară echipa “Şepcilor-roşii” jucînd între două trenuri, un amical cu C.S.M. Blaj, chiar pe Cîmpia Libertăţii, unde pe vremuri era Arena. Fireşte a cîştigat echipa lui Luca şi Tony Dascălu, dar, cînd llie Costea - portarul “Micii Rome” a apărat un 11 m, inginerul Iepure, care era în spatele porţii, i-a umplut, inspiratului portar, şapca cu bani. Aceeaşi poartă avea să o apere consecutiv, în aceeaşi zi, la juniori şi seniori, elevul Şcolii Comerciale blăjene - Augustin Todor, cel mai mare portar al tuturor timpurilor - cum îl consideră reputatul scriitor şi om de fotbal Fănuş Neagu. Paradoxal, prima victorie a lui “U” Cluj mi-a întristat cerneala din călimară. Iată ce panegiric îmi fu dat sâ citesc în cotidianul local “Unirea” de luni, 23 august: “...Vâzînd “epigonii,, ce îmbracă acum tricourile alb-negre, cu “U” pe piept, Zoii Invansuc, Petru Emil, Andrei Şepci şi ceilalţi, care între timp s-au strămutat la cele veşnice,-se răsucesc în mormînt, ruşinea rămînînd sâ fie purtată pe umeri ca un blestem ce s-a abătut asupra lor, de Remus Cîmpeanu, Alexa Uifaleanu, Mihai Adam, care-şi pleacă jenaţi capetele albite de vremuri şi griji”... Eu încă mai cred câ acest prim meci cîştigat trebuie să-l privim, arhimedic, ca pe un prim punct de sprijin, pentru echipă, iar pentru noi, “noi epigonii”, noi spectatorii, un îndemn de a sprijini “echipa Clujului iubit” cu populara strigătură: “Haide “U”/ Şi de mere, şi de nu!”

Negoiţă 1R1M1E

P.S. Sîmbătă 28 august, echipa de-acum purtînd însemnul “ U" a obţinut a doua victorie. Dă Doamne să fie într-un ceas bun!

DIN C U LISELE LUI “ U 99

• Şedinţa Com itetului Director desfăşurată marţi, la sediul clubului, a început la ora 17.00 şi s-a încheiat după patru ore şi jum ătate. în urma propunerilor făcute au fost nominalizate 9 persoane care vor face parte din noul Consiliu de Administraţie al FC “U”, la care se va adăuga şi un reprezentant din partea U.B.B. Cei “9” reprezentanţi ai lui “U” sîn t: Marcel Lăzăreanu,Alexandru Moldovan (ACI), V.

oficialii conducători clujeni au afla t abia dum inică seara, dintr-o pură întîmplare. Marcel Coraş l-a sunat pe Ioan Maja să-l întrebe unde îşi va caza echipa. Răspunsul nu a putut fi dat pe loc. Datorită începerii exam enelor de adm itere la facultăţi, conducerea tehnică nu-i va putea folosi pe: Tibi Bălan, Cireş, Mîme, Claudiu Bălan, Munteanu, Păuna, Lazăr, Drăgan şi Tîrnovan; aceştia şi-au depus dosarele de înscriere

Timoce (Romgaz), V. Bunea - la Facultatea de Educaţie Fizică (Rombiocons), N. Bichescu, P. şi Sport Cluj. Ieri şi astăzi auC ălian (M odena), Remus Cîmpeanu, N. Ienac, Ionuţ Pop (URSUS). În tîln irea de constituire a C.A. (se va alege preşedintele şi cel mai probabil doi vicepreşedinţi) va avea loc joi, 2 septembrie, ora 17,00, în sediul Primăriei.

• Astăzi, la Arad, “U” va debuta în Cupa Rom âniei Tuborg la fotbal. Adversara “Şepcilor-roşii” este divizionara C, Telecom Arad. De acest joc

susţinut probele fizice.Partida cu FC Telecom Arad

va începe la ora 17.00.Codin SAM OILĂ

Multe dintre imaginile culese la Mondialul spaniol ar reclama chenarul de faţă. Întrucît fiecare ilustrează un aspect al “războiului” desfăşurat în sportul-sporturilor, ori luminează o faţă a luptei dusă de atleţi atît cu tradiţionalii lor “adversari” numiţi centimetrul şi secunda, cît şi cu vitregiile de tot soiul: de la panica de-a nu pierde privilegiile, la anii care împovărează şi variatele traume fizice ori morale. De unde şi dificultatea cantonării noastre' pe un singur caz (imagine). Şi opţiunea pentru simpla enunţare a “clipurilor” celor mai sugestive, comentariul fiind subsumat. Deci...

• Din cei 44 de campioni mondiali de la Atena - în marea lor majoritate prezenţi şi la Sevilla - nu şi-au putut păstra titlul decît 12: Gabriela Szabo la 5.000 m, nemţoiaca Astrid Kumbernuss la greutate, australianca Freeman Cathy la 400 m, americanii Marion Jones

şi Maurice Greene la sută şi Michael Johnson la 400 m, spaniolul Abel Anton la maraton, cubanezul Ivan Pedroso la lungime, cehul Tomas Dvorak la decatlon, marocanul Hichman El

w m

Ludmila Enquist), Oricum, _poziţii mult mai confortabile decît locul 5 obţinut de liderii de la Atena, Beatrice Faumuina (Noua Zeelandă) şi Daniel Komen (Kenya), la disc, respectiv 5.000 m. Ca să nu mai

Gouerrouj Ta 1.500 m., Haile Gebreselassie la marele fond, şi danezul Wilson Kipketer la 800 m. (Kumbernuss, Pedroso şi Kipketer aflîndu-se la al treilea titlu consecutiv, pe cînd Gebreselassie la al patrulea. Egalîndu-1 astfel pe discobolul german Lars Riedel, care însă acum a ratat oportunitatea de a cuceri al cincelea aur, oprindu-se la bronz. Umila (pentm zei) medalie ce-a revenit şi recordmanului mondial al triplului, britanicul Jonathan Edwards, precum şi dublelor campioane ale lumii în probele

vorbim de dezastrul ce s-a abătut asupra Emmei GeOrge, australianca obişnuită să facă legea la prăjină şi Inessei Kraveţ, recordmana mondială a triplului, ambele ieşite pe uşa din dos. Şi totul sub cîntecul de lebădă al reputatului

‘ namibian Franckie Fredericks, retras, strategic, din finala de la 200 m.

. • C ategorică dominaţie americană la sprint (7 titluri în 8 probe), africană la demi şi fond (5 din 9) şi europeană la aruncări (6 din 8) şi sărituri (acelaşi procent). Şi lăudabilă

sărit la rampă, smulgînd aurri istovitoarelor curse de 20 km : marş (chinezoaica Haogyu Li) p şi m araton (nord-coreeanca ; Song Ok Yong). Şi p impresionantă victorie asupra bo lii ilustrată de suedeza Ludmila Enquist, reintrată în acerba luptă pentru medalii după teribilul război purtat cr : cancerul.

• C ît'p riv eşte imaginea- L simbol a Sevillei, ea rămîne.;; fără îndoială, cursa de recorc ; mondial a fulgerului de abanos; Michael Johnson. Pentm gazde ‘ , însă, clipul de aur l-a constitui p triumful, din maraton, al eroului i lor Abel Anton.

După cum pentm noi clipele' de neu itat rămîn finish-olp devastator al Gabrielei Szabo ş ţ - aruncarea de aur a Mihaele: R: Melinte. Supervedeta care, k || trei zile după titlul suprem,; stabilit un nou record mondiali aruneînd bila de oţel la 76,061 m.

Nusa DEMIANl

Cartea de sportO nouă apariţie editorială prin care cartea de

sport s-a îmbogăţit cu un nou titlu de referinţă: Răspunderea civilă delictuală. Cu privire specială la ac tiv ita tea sportivă, lucrare datorată cunoscutului p ro f. d r .Alexandru - Virgil Voicu şi editată în condiţii deosebite de editura bucureşteană Lumina Lex.

Ne aflăm în faţa unei cărţi de o valoare deosebită,-ce se bucură de susţinerea a două somităţi în m aterie, M ircea M oldovan, adjunct al Avocatului Poporului şi prof. d r. M ircea M ureşan . O susţinere perfect m otivată prin subiectul abordat de autor, de actualitate stringentă,“un teren relativ nou şi întins, în care se simţea deja cu acuitate nevoia

t e . 1 ‘ ‘ ; '* (7 '7 7°': / 7 - 7 ri ■ ■" i ‘f f 7 . -A ^ . - 7 7 7 ; :r

informare la zi a sportivilor.Două “titluri’’ (Partea generală, Partea

specială), 12 capitole (Răspunderea juridică, fo rm a specifică a ră sp u n d e ri i sociale, Răspunderea civilă, R ăspunderea civilă delictuală şi felurile ei, Raportul răspunderii

. civile delictuale cu alteform e de răspundere ju r id ic ă , A ctivităţile sportive şi organizaţiile sportive , R ăspunderea p en tru fap ta p roprie , A ccidentul sportiv şi responsabilitatea civilă de lic tu a lă , Ipotezeparticulare de cauzare de prejudicii în activitatea sportivă, Alte forme de ră sp u n d e re decîtrăspunderea pentru fapta p ro p rie , R ăspunderea delictuală obiectivă în ac tiv ita tea sportivă, Efectul răspunderii civile delic tuale , R epararea prejudiciului, Concluzii şi propuneri), cele trei anexe extrem de valoroase prin

Juridicizării” (Mircea Mureşan). Demersul autorului “se doreşte a fi o punere în temă a cititorilor, a tuturor celor interesaţi cu privire la cele mai noi abordări referitoare la răspunderea juridică, în calitatea sa de formă specifică răspunderii sociale” (Mircea Moldovan). Totul din dorinţa explicită de a sancţiona abaterile de la normele morale şi sau juridice, de a preveni conduitele ilicite, de

actele publicate (C onvenţia europeană privind violenţa şi ieşirile necontroiate ale specta to rilo r,..., L u crările Com itetului permanent al Convenţiei Europene asupra violenţei,...) dau valoare lucrării profesomlui

. Alexandm - Virgil Voicu, devenind garanţia activităţii sportive în spiritul fair-play-ului cel mai desăvîrşit.

Demostene SOFRON

- r

1 septembrie• Cu exact o săptămînă înaint:

meciului de calificare pentru tume final al C.E. de fotbal - ediţia 200C să ne aducem aminte de un alt j: dintre selecţionatele României Portugaliei. E_ drept că desp:: această partidă, care s-a disputat 31 august 1989, presa intemaţion: a relatat abia în 1 septembrie. Joc a avut loc la Setubal, în imedia*. vecinătate a Capitalei, Lisabon. Meciul a luat sfîrşit cu scorul < 0-0. Iată şi formaţiile celor de: selecţionate: PORTUGALIA Silvinho - J. Pinto, Venanci; M iguel, Veloso - V. Paneir: Xavier,. Magelhaes (J Feiyeir: Andre - Agua , Brito; ROMÂNE Lung - Dan Petrescu, Iova: Andone, Rotaru - Neluţu Sabă. Gică Popescu, llie Dumitresc (M ateuţ) - Lăcătuş, Ha (Vaişcovici). După cum remar; presa contemporană, a fost un reuşi joc-test înaintea dublei partid: împotriva Danemarcei, din cadri C.M., ediţia 1990, din Italia.

l a s z l 6 f

im aC ireş se leagă de “ U” şi

p rin Facultate -

C S S V i i t o r u l i e s e l a r a m p ă c u

t r e i c a m p i o a n e e u r o p e n e !

Excepţionalele performanţe obţinute de handbalul feminin românesc în luna august, cucerirea titlurilor de campioane mondiale de tineret în China şi de campioane europene de junioare în Germania, sînt pe larg mediatizate de agenţiile de presă, laudele la adresa acestor minunate fete răsplătindu-le talentul şi uriaşul efort depus pentru a urca în vîrful performanţei. După Ionica Munteanu şi Alina Ariton de la “U “Ursus”, medaliate cu aur la C.M. din China, Clujul se mîndreşte acum şi cu strălucitul succes a celor trei stele ale CSS Viitorul, junioarele campioane naţionale Mihaela Urcan, Oana Chirilă şi Simona Sîrbu (antrenor prof. Comei Misăilă), care au avut un aport decisiv în răsunătorul succes din Germania, unde România s-a dovedit a fi cea mai bună din Europa. Extraordinară performanţă a acestor fete, formate şi lansate în marea performanţă de o şcoală unanim considerată drept etalon printre unităţile ce au menirea de a furniza sportivi de reală perspectivă loturilor naţionale, a fost apreciată cum se cuvine şi recunoscută de federaţia de specialitate. Preşedintele F.R.H., Cristian Gaţu, şi secretarul general, Valentin Samungi, au adresat ieri directorului C.S.S. Viitorul, Mihai Donea, felicitări şi mulţumiri “pentru modul în care au fost pregătite aceste sportive, pentru exigenţa deosebită demonstrată de-a lungul anilor de conducerea şcolii, care a avut şi are mereu în atenţie afirmarea în plan internaţional a sportului românesc”.

(M.I.R.)

Fotbaliştii juniori în atentia seniorilorL a O l i m p i a G h e r l a

Conducerea OLIMPIEI Gherla a evitat o deplasare lungă la Petrila pentm meciul de cupă cu’ echipa locală INTER şi a trimis pentru această partidă de la mijlocul săptămînii formaţia de juniori, întărită cu patru “rezerve” de la seniori. “Copiii” s-au mişcat bine pe stadionul de pe Valea Jiului, dar pînă la sfîrşit au fost învinşi cu 3-0 de gazde, care au aliniat formaţia standard. Pentru antrenorii Mircea Coroi şi Osztian Elemer a fost un bun prilej de a verifica potenţialul de joc al echipei de juniori, acum la începutul noului campionat (competiţie ce debutează chiar la sfîrşitul acestei săptămîni). Cine ştie, peste cîteva luni cîţi vor fi promovaţi în lotul seniorilor. în oraş sînt mulţi tineri talentaţi, care abia aşteaptă titularizarea la echipa mare. Printre ei se află portarul Coşeriu sau fundaşul Pasca (un tînăr cu un gabarit impresionant), doi jucători, care au mai fost verificaţi în meciurile amicale susţinute de OLIMPIA Gherla în această vară. Gherlenii au părăsit cupa, dar au... cîştigat cîţiva fotbalişti pentru divizionara C, OLIMPIA.

„ . (SZ. Cs)

L a M i n e r u l O c n a D e j

Promovarea în Divizia C a echipei Minerul O; Dej i-a “obligat” pe conducătorii grupării spofif a Salinei să-şi revizuiască^şi optica faţă de creş:: şi promovarea juniorilor. în această vară s-a acc:; o mai mare atenţie Centrului de copii şi juniori’ s-au format două formaţii care activează Campionatul republican. Rezultatele nu s-au !£ aşteptate. Unii dintre tinerii care s-au^ format această “şcoală” au şi fost promovaţi în lotul seniori. Printre ei se află şi talentatul mijlocaş Di Cotrocozan (18 ani). El poate evolua pe... of post. Posedînd o bună tehnică şi condiţie fiz juniorul crescut în propria pepinieră constitui mare speranţă a divizionarei C. Este un băiat sef şi are calităţi deosebite. Organizatorul de compf al Minerului, Gheorghe Pop, este m ulţum it. comportarea lui pe teren şi în afara stadionului se anunţă un element valoros pentru fontf antrenată de Teofil Silvăşan. în sfîrşit, trebuiţi remarcăm sprijinul acordat de conducerea Sa/ Ocna Dej Centrului de copii şi ju n io r i ţ procurarea echipamentului, mingilor şi asigui unor condiţii bune de pregătire şi joc.

■ ■ - ■ ■ (S Z ,

asia<tumurm;văR/auţ i­peapicâtzoispisectenînciPân

ar putea fi1. „1 reclam a dumneavoastră

1998 - M inisterul Educaţie i Naţionale a decis prin Direcţia Generală a învăţămîntului

Preuniversitar, să introducă studiul obligatoriu al religiei în toate şcolile şi liceele din ţară.

C u ş o m e r i i s t ă m b i n e !Rata şomajului asta în

craştare fermăIn prezent, dintre locuitorii judeţului Cluj

. 36.686 sînt în căutarea unui loc de muncă, din care 59,23 la sută sînt muncitori, 35,7 au studii medii şi 5,17 la sută studii superioare. Dintre aceştia, 31.250 sînt în plată, primind ajutor de şomaj sau alocaţie de sprijin, iar 5.436 au rămas doar în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocupare şi Formare Profesională Cluj fară • a-mai beneficia de un' sprijin bănesc.

Faţă de luna trecută, numărul şomerilor este în creştere, rata şomajului ureînd de la 10,3 lasu tă la 10,5.

„Clujana" arc o contribuţia substanţiala

Comparativ cu situaţia înregistrată pe plan naţional, Clujul se situează cu un procent sub media judeţelor care este de11,5 la sută. Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocupare şi Formare Profesională Cluj, Adrian Tiniş, consideră că la sfîrşitul

lunii septembrie rata şomajului va creşte pînă la 11,2 la sută, datorită intrării în ' evidenţă a încă 3.000 de disponibilizaţi de la Clujana. în prezent, această societate aflată în închidere operaţională totală are un program aprobat pe Ordonanţa 98/1999

-în care este prevăzută'disponibilizarea a încă 4.896 de persoane, pe lîngă cei 2.581 disponibilizaţi pe Ordonanţa 9/1997. Pînă acum agenţia a încheiat dosarele pentm cei 120 de foşti angajaţi preluaţi de EMCO Bucureşti, urmînd ca să mai angajeze încă 180 de persoane pînă la sfîrşitul anului. De asemenea, agenţia Nera Mureşan a angajat 160 de persoane care beneficiază de plăţi compensatorii pentru paza şi ordinea societăţii. ' , -

' - >

Mafir şi Panagrano - în aştaptaraa daciziai

GuvernuluiPînă acum, încurcăturile apărute la

disponibilizările operate pe Ordonanţa 98 încă nu au fost clarificate. In această situatie

se află Mafir (cu 69 de persoane disponibilizate), Panegrano (195) şi CUG ( 342). Directorul agenţiei afirmă câ în prezent se aşteaptă o Hotărîre de Guvern prin care să fie incluse cîteva amendamente la normele metodologice. Astfel, se va şti foarte clar încadrarea persoanelor disponibilizate pe program aprobate înainte de Ordonanţa 98. Dl Tiniş precizează că dacă pînă în data de 14 septembrie nu vor fi aprobate de Guvern aceste modificări, se va începe plata muncitorilor pe Ordonanţa 98, urmînd ca apoi să fie plătite diferenţele pentm încadrarea pe noua ordonanţă. Alte societăţi clujene care au depus deja programele de restructurare pe Ordonanţa 98/1998 (care are drept condiţie esenţială ca societatea să înregistreze pierderi în ultimele 12 luni consecutiv) sînt din Huedin-Universal (cu-. 20 de salariaţi propuşi pentm disponibirizare şi din CIuj- Napoca: Electrosigma ( cu 200 de salariaţi prevăzuţi pentm disponibilizare), Fimaro (108), Ârgos (60), Institutul de Proiectări, Comat (20),Transilva (30).

' Luminiţa PURDEA

S îm b ă tă a f o s t z i d e O s e r , a s t ă z i e tîrg d e a n im a le !Foto: I. PETCU

. jPe măsură ce mandatul aleşilor noştri locali

se apropie de final interesul pentru bilanţul legislaţiei ce se va încheia în vara anului 2000 pentru consilieri, primari şi viceprimari creşte. Aleşii locali încearcă să sublinieze cu culori mai vii curbele ascendente ale realizărilor în plan edilitar gospodăresc, cît şi al altor domenii publice, observîndu-se un o a re ca re d inam ism şi în rezo lva rea problemelor şi propunerilor făcute de cetăţeni.

Un asemenea exemplu l-am întîlnit şi în com una Frata, unde, în p o fid a unor divergenţe trecătoare ce au marcat activitatea

Piaţă şi desecări la Frata

de libe ra tivu lu i, şi exe cu tivu lu i în prima jumătate a acestui an, au prins contur cîteva iniţiative locale de larg interes. între acestea nom ina lizăm am ena ja rea une i pieţe agro industria le în pe rim e tru l cen tra l al comunei. Fosta incintă a CAP-ului, acum domeniu public, a fost sectorizată, pietruită şi pavată, organizîndu-se circa 40 de locuri închiriate diferiţilor întreprinzători ce vin şi desfac aici, pe propriile rnese, diferite produse textile de încălţăminte, electronice şi de uz casnic, unelte agricole, produse chimice etc. Separat, pentru ţă ran ii ce -ş i va lo rifică surplusurile de produse agricole (ouă, păsări, lapte, fructe, legume etc.) au fost construite prin grija Primăriei opt mese din beton unde,' săptămînal, cei ce vînd şi cum pără se întîlnesc în piaţa unde se găsesc acum şi piese de schimb pentru tractoare şi maşini şi o serie întreagă de mărfuri pentru care locuitorii din zonă nu mai trebuie să plece la CIuj-Napoca, Mociu sau Cîmpia Turzii pentru a şi le cumpăra. După cum ne-a declarat primarul comunei Frata, dl Dumitru Triteanu, important este şi faptul că parte din sumele provenite din aceste taxe de p ia ţă se investesc în continuare pentru modernizarea acestor spaţii, care au şi fost împrejmuite,, urmînd să se aducă aici apa potabilă şi chiar să se construiască copertine necesare pentru vremurile ploioase sau caniculare. Acest perimetru ce cuprinde aproape 10 mii metri pătraţi se mai extinde cu încă 0,22 ha, spre a fi suficient şi pentru tîrgul de animale.

O a doua mare şi necesară lucrare ce se află “în lucru” la Frata vizează scoaterea de sub inundaţii a suprafeţei de 3.500 ha teren agricol, de mare productivitate îr i cultivarea tuturor culturilor vegetale şi legumicole. De mai bine de un an au început săpăturile la un canal colector lung de 40 km, ce va fi în măsură să preia apele excedentare de pe văile satelor comunei. Lucrările efectuate de RAIF Cluj au început de la Pod Poiana Frăţii, au traversat Valea Bercheşului spre Crişeni Şi vor ajunge şi la Frata. Canalul, terminat Pe jum ătate din lungim ea sa, a costa t aproape 100 milioane lei, plătiţi exclusiv de către deţinătorii de terenuri agricole aflate în zona acestu i canal de p ro tecţie . După spusele viceprimarului losif Şomlea, au fost scoase de sub ameninţarea apei 1.400 ha teren a rab il, dar din păca te luc ra rea încetineşte din lipsa lichidităţilor la proprietarii Pâmînturilor din zona cu pricina.

Dumitru VATAU

D e s c e n t r a l i z a r e a b u g e t a r ă n u î n c l n t ă p r o v i n c i a, • . \

A u t o r i t ă ţ i l e j u d e ţ e n e a c u z ă C a p i t a l a c ă a t r a n s f e r a t î n j u d e ţ e r ă s p u n d e r i , f ă r ă . . . b a n i

V iceprcşed in te leC onsiliu lu i JUdeţean' Cluj, Şerban Graţiaţii, a ' prezentat, în cadrul primei şedinţe a C J . din această sesiune, stadiul' execuţiei bugetare pe semestrul l şi situaţia critică în care se află majoritatea Consiliilor locale. în opinia sa, tot răul a început de la modificările de substanţă din Legea bugetului de stat, neacordarea de fonduri pentru asistenţă socială şi investiţii şi a continuat cu slabele încasări din impozitul pe salarii. Pe baza aşa-zisei autonomii locale, o serie de activităţi au fost trecute ca atribuţii Consiliilor locale (activ ita tea veterinară, fito san ita ră , investiţiile din învăţăm întu l preuniversitar etc.). în scopul degrevării bugetului de stat, au fost transferate astfel numai obligaţiile, fără a se prevedea şi resurse bugetare. .... ■■■ . ■ ,..L .\

Consiliile locala ar avaa nevoia da

403 miliarda da laiAportul bugetului de stat din acest

an a fost de 25,039 miliarde de lei, ceea ce este foarte puţin, faţă de necesarul Consiliilor locale. Astfel, conform necesarului centralizat pe judeţ, Consiliile locale ar mai avea nevoie 403 m ilia rde de le i. Din fondurile spe c ia le care trebu iau

alocate judeţului Cluj nu s-a primit n im ic din cele 9 miliarde de lei care e ra u destina te pen tru d ru m u rile p u b lic e şi n ic i p en tru re p a ra ţia capitală a pistei şi achiziţionare de echipament pentru Aeroport (adică 2,542 de miliarde de lei din fondul aviaţiei civile). în rest s-a primit cu ţîrîita pentru construcţia de locuinţe - 4 ,25 la sută din ce s-a aprobat, respectiv 4 la sută pentm pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor.

Judaţul Cluj ara un daficit bugetar da 54 miliarda da lai

La un buget auster, îritocm it la minimul de existenţă, s-a realizat doar 85 la sută d iri ce s?a propus, deficitul fiind de aproape 54 miliarde de lei. V en itu rile p rop rii au fost realizate în procent de 42, faţă de bugetele anuale, iar impozitul pe fond <je sa la rii -38 la su tă . S itua ţia realizării veniturilor la nivel de judeţ se prezintă astfel: 9 localităţi - sub

30 la sută, 31- între 30-40 la sută, 18 - între 40-50 la sută şi numai 16 cu peste 50 la sută. Nici municipiile şi oraşele nu stau prea bine, doar Dej şi Gherla avînd realizări de peste 50 la sută faţă de bugetul aprobat. Din cauza nerealizării veniturilor, C.J. a stopat temporar toate cheltuielile de ca p ita l p e n tru ac ţiun i no i şi achiziţionarea de mijloace fixe. De a se m e n e a , a fo s t in tro d u să o evidenţă clară a sumelor plătite de instituţii şi socie tă ţi comerciale pe care Direcţia de Finanţe ar trebui să o pună la dispoziţia Consiliului.

în concluzie, pentru ca administraţiile iocale şl cea judeţeană să , mal poată supravieţui, vicepreşedintele Şerban Graţian consideră că

organele M in is teru lu i de F inanţe d in te r ito riu trebu ie să fio : „sensibilizate" pentru colectarea mai intensă a debitelor ia Impozitele

pe salarii, obligarea Guvernului şi M.F.de către Asociaţia Preşedinţilor C.J. şl Federaţiei Municipiilor, Oraşelor şl Comunelor de a răspunde

' nevoilor comunităţii locale şl atribuirea unor cote-părţl Consiliilor locale din TVA-ul şi accizele percepute societăţilor comerciale aflate

. în raza administrativă a acestora.Luminiţa PURDEA

La Primăria turdeană a avut loc, luni, întîlnirea între executivul C.L. Turda şi reprezentanţii instituţiilor de învăţămînt din oraş. Şedinţa, la care au participat 12 directori de şcoli şi grădiniţe (alături de: viceprim arul Tudor Ştefănie, directorul economic Didinel Presecan şi inginer Livia Bacoş, din partea executivului), a avut scopul de a trece în revistă starea şcolilor. -

Anul. trecut, o bună parte din şcolile turdene nu au prim it autorizaţii sanitare de funcţionare din cauza nefinalizării lucrărilor de reparaţii sau a grupurilor sanitare care nu corespundeau din punct de vedere igienic. în acest an, se parecă situatia este mai bună.

.

Subsoluri inundata...Cu toate acestea, există şcoli care

mai au probleme. O deficienţă des invocată în şedinţa de luni o constituie hidroizolaţia clădirilor, care în multe cazuri este prea veche sau a fost refăcută parţial. în consecinţă, a ţa se infiltrează pe pereţii interiori ai sălilor de curs.

Tot apa creează probleme mai multor şcoli: „Andrei Şaguna”, „George Bariţiu”, „Ioan Opriş”, Grupul Şcolar de Industria Sticlei şi Construcţii de Maşini (Chimie 3), unde, din cauza pînzei freatice, apa

-se infiltrează în subsolurile clădirilor. Umezeala a distrus în mare parte centralele termice, care sîn t oricum foarte vechi, iar inundaţiile din aceste locuri atrag mereu amenzi din partea Sanepid­ului. ■ . , „

Reprezentanţii executivului au încercat să arunce „miţa moartă” în ograda Inspectoratului Şcolar Judeţean. Dar directorii şcolilor au explicat că problemele trebuie, din acest an, rezolvate de către Consiliul local.

Două grupuri şcolara pantru 160 alavi

în cazul Şcolii „Teodor Murăşanu”, una dintre clădirile ce aparţine de această instituţie datează din 1900 şi are două W.C.-uri pentru cei 160 elevi. Directorul Octavian B ulgaria a cerut autorităţilor municipale să ia în consideraţie, la rediscutarea bugetului, şi problemele respectivei şcoli. Aici, pe lingă faptul că sînt insuficiente grupurile sociale, mai sînt necesare şi reparaţii exterioare. O altă problemă cu care se confruntă şcoala sus-menţionatâ o reprezintă lipsa m obilierului pentru elevi.

Executivul a replicat că patrim oniul şcolilor aparţine Inspectoratului, considerent pentru care nu pot fi. făcute investiţii de la

bugetul local. Alte şcoli, precum cea cu nr. 5 din Poiana sau „Ioan Opriş”, solicită fonduri pentru sticlă şi cretă, deoarece comerţul nu mai furnizează mărfuri decît cu bani gheaţă.

La „Horaa, Cloşca şi Crişan" s-au adunat mai multa problama

Aspecte mai puţin obişnuite au fost ridicate de către directorul Şcolii ”Horea, Cloşca şi C rişan”,’ dl Vintilă, care a spus că din cauza neachitării facturii telefonice, şcoala, a rămas de mai multe ori fără telefon. „Deoarece nu se achită, lunar, cîte 300 - 400 mîi de lei, se acumulează datorii de milioane doar pentru telefon şi apă. Nu putem opri telefonul cînd avem cea mai mare nevoie de el, pentru că ar însemna să aflăm ştirile de la radio. O altă problemă a fostei şcoli nr. 7. este creată de plopii bătrîni de peste 20 de ani, ale căror rădăcini au distrus trotuarele. în opinia directorului, chiar şoseaua este ameninţată de „extinderea” plopilor. în plus, „există pericolul ca plopii să se rupă şi să cadă peste şcoală şi peste copii”, susţine directorul instituţiei. Ocolul Silvic Turda a fost sesizat despre problemă, dar nu s-au luat nici un fel de măsuri.

Brîndusa FAUR

BREVIAR DEJEAN• în cadrul şedinţei Consiliului

lo ca l, d in 26 a u g u s t, a fo s t prezenta t inven taru l domeniului pub lic al m un ic ip iu lu i, valoarea acestuia fiind de 194,7 miliarde lei. Structura inventarului se prezintă astfel: terenuri - 11,6 miliarde lei; c lă d ir i - 1 7 9 ,9 m ilia rd e le i; ech ipam en te teh no lo g ice - 3,2 m iliarde lei; aparate şi instalaţii -531,5 m ilioane le i; m ijloace de transport - 33,8 m ilioane lei.

• C o n s il iu l lo c a l a ap ro b a t p ro ie c tu l de h o tă r îre p riv ind concesionarea se re lo r oraşului, preţul de pornire al licitaţiei fiind s tab ilit la 100 m ilioane lei, iar durata concesionării pe 10 ani. P înă în ia n u a rie a nu l acesta, sere le au fos t' adm in is tra te de SC "Som eş” SA care a furnizat aburul necesar încălzirii incintei de 1,1 ha.

• SC "Transurb’' Dej a procedat la majorarea preţului biletelor de autobuz pentru liniile locale. La ora actuală, preţul unui bilet este de 1.700 lei, de la 1.500 lei cît s-a stabilit în luna m artie cînd a avut loc ultima majorare. “Transurb" se confruntă cu num eroase dificultăţi d a to ra te în p a rte p a rcu lu i de maşini îm bătrîn it pe care îl deţine, ia r pe de a ltă p a rte scă d e rii numărului de că lători din cauza reducerii sau înce tă rii activ ităţii unor societăţi com ercia le de pe platformele industria le ale oraşului. La aceste două cauze se mai ad a ug ă şi im p o s ib ilita te a subvenţionării transportu lu i local din bugetul gestionat de Consiliul loca l. Se sp e ră , to tu ş i, ca la rectificarea de buget planificată pentru luna septembrie, "Transurb" sâ beneficieze de o subvenţie de 135 milioane lei.

M agda/ena VAIDA

Aici ar putea f i rec lam a dum neavoastră

o' 7

1994 - Florin Georgescu, m inistrul Finanţelor şi Tran Duc Luong, viceprim-ministru al R.S. Vietnam, au semnat un Acord de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor.

Banca Turco-Română îşi inaugurează cea de a unsprezecea sucursalăBTR - 5 ani de activitateBanca Turco-Română a fost înfiinţată

în anul 1993 şi a efectuat prim a operaţiune bancară în mai 1994. La aceea dată, acţionari ai băncii erau Bayindir Holding (companie plasată printre primele 10 firme din Turcia, cu un volum de investiţii de aproximativ 1,8 miliarde USD) - cu 80% din capitalul social - şi Banca Comercială Română - cu 20% din acţiuni. în iunie 1998, BTR lansează pe piaţa internaţională o ofertă de Certificate Globale de Depozit (GDR). în urma acestei operaţiuni, fondurile proprii ale băncii sporesc cu 40 milioane de dolari, ajungînd la circa 73 milioane USD, iar BTR devine cea mai puternic capitalizată bancă privată din România. Totodată, s-a produs şi o modificare a structurii acţionariatului băncii: Bayindir Holding - 65%, The Bank o f New York (ca reprezentant al unor investitori instituţionali) - 30% şi BCR cu 5%.

Banca Turco-Română dispune, în momentul de faţă, de o reţea teritorială formată din 11 sucursale localizate în Braşov, Constanţa, Galaţi, Timişoara, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, trei în Bucureşti şi, de astăzi, şi în Cluj-Napoca. Totodată, pînă la finele anului 2000 , strategia băncii prevede ca numărul de sucursale operaţionale să ajungă la 20. în ceea ce

priveşte reţeaua de bănci corespondente ale BTR, aceasta cuprinde circa 320

■ instituţii de acest fel, în 42 ţâri ale lumii.Banca Turco-Rom ână a fost

desemnată, de către revista „Piaţa Financiară”, „Banca Anului 1998" pentru practicarea, în relaţiile cu clienţii, a unei politici de transparenţă, publicînd trimestrial rezultatele sale financiare.

BTRnet - primul serviciu de Internet Banking din

RomâniaPrin serviciile şi produsele sale, Banca

Turco-Română se adresează atît persoanelor juridice, cît şi celor fizice: conturi curente şi depozite la termen în lei şi valută, schimburi valutare, avizare şi emitere de scrisori de garanţie, vînzări şi decontări de cecuri de călătorie American Express, credite în lei şi valută pe termene scurte şi medii, credite de investiţii pentru activităţi de export, credite pentm achiziţionarea de bunuri de larg consum, operaţiuni de custodie şi depozitare etc.

De aproximativ o lună, Banca Turco- Română a lansat, în premieră pe piaţa românească, un serviciu de internet Banking - BTRnet. Prima aplicaţie de Internet Banking din România oferă posibilitatea clienţilor BTR de a efectua

o serie de operaţiuni bancare fară a se deplasa la punctele de lucru ale băncii: consultarea soldurilor conturilor proprii, efectuarea diverselor plăţi, precum şi

.realizarea de tranzacţii în valută. Noutatea pe care BTRnet o aduce e

: aceea că pentm a putea utiliza acest serviciu singura condiţie pe care clientul trebuie să o îndeplinească e conectarea ia Internet.

în viitoml apropiat, BTR intenţionează să lanseze pe piaţa românească o gamă completă de servicii bancare destinate populaţiei (alături de cele existente deja), cârduri de debit şi credit concomitent cu o reţea proprie de automate bancare şi comercianţi acceptanţi, un serviciu de telephone banking, precum şi, în ceea ce priveşte firmele, să-şi intensifice operaţiunile de finanţare a comerţului

exterior, cele de cash management.După 5 ani de activitate, numărul de

clienţi ai băncii se apropie de 30.000.

205 miliarde de lei - profit în 1998

Anul trecut, Banca Turco-Română a obţinut un profit net de 205,453 miliarde Iei, în creştere cu 54 la sută faţă de valoarea aferentă lui 1997 (133,384 miliarde). Tot în 1998, faţă de 1997, activele totale au crescut cu 153 de procente (de la 1.140 la 2.890 miliarde îei), depozitele clienţilor au sporit cu 147 la sută (atingînd 1.414 miliarde lei), iar capitalurile proprii au crescut cu 288 la sută (de la 183 la 710 miliarde lei).

Alin TUDOR

Carter dejvizită:»Banca»fTurco-Roinână• devine operaţională în mai 1994

' • cea mai puternic capitalizată bancă dirt România• oferă produse şi servicii bancare pentru persoane fizice şi juridice• dispune de o reţea de 11 sucursale• are 320 de bănci corespondente, îri 42 de ţări „ '• numărul clienţilor este de aproximativ 30.000

■ • profitul net pe anul 1998 se ridică la 205 miliarde lei, în creştere cu 54 la sută faţă de 1997

• a lansat, recent, primul serviciu de Internet Banking din România/ • a fost declarată „Banca anului 1998" dc către revista „Piaţa financiară”

Ovidiu Grecea va pleca de laconducerea AVAB 1

O vidiu G re c e a critica a c t iv ita te a d e co n tro l e x e r c ita tad e B N R în sistem u l b a n ca r

Ovidiu Grecea a anunţat, ieri, că va pleca de la conducerea Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB), urmînd ca premierul sâ stabilească în următoarea perioadă succesorul în această funcţie. —

“Nu mi-am dat demisia, dar am avut o discuţie cu premierul Radu Vasile”, a declarat Grecea, în cadrul unei conferinţe de presă. P o triv it lui G recea, premierul a considerat că este mult mai benefică, pen tru urm ătoarea perioadă, prezenţa sa în cadrul Direcţiei de Control a Guvernului. Grecea a adăugat că Departamentul de Control al Guvernului este, oricum, “cu un picior şi la AVAB”.

“Consider că AVAB poate funcţiona şi fără O vidiu Grecea, iar mandatul meu în calitate de preşedinte al acestei agenţii poate să înceteze şi de astăzi”, a afirmat Grecea. Preşedintele AVAB spune că asupra sa nu s-au făcut, presiuni de natură politică sau de alt gen.

G recea a adăugat că ex istă cîteva propuneri pentru conducerea AVAB, printre care şi actualul său consilie r, D um itru Constantin. “Cel ce va fi numit trebuie să fie drept, ferm, bun specialist, cu experienţă, să nu se încovoaie ’j a p recizat Grecea.

O vid iu G recea , şe fu l Departamentului de Control al Guvernului, consideră că BNR, prin faptul că nu şi-a exercitat a tribuţiile de supraveghere şi control, a contribuit la situaţia

. dezastruoasă în care a ajuns sistemul financiar bancar, unde G u ve rn u l a fo s t n e v o it să intervină în ultima clipă pentru a evita o criză generală.

El a afirmat că perpetuarea de către BNR a unor situaţii grave create în sistemul bancar a dus la necunoaşterea situaţiei

reale din sistem. “Guvernul s-a trezit peste noapte cu o situaţie dezastruoasă. Lucrurile acestea s-au întîmplat în timp” , a spus Grecea.

M ihai T ru ţescu , ‘d irec to ru l Direcţiei de Control F inanciar Bancar din Departamentul de Control al Guvernului, a spus că “ s-a doved it că BNR este incapabilă să facă control".

“Prin atitudinea pe care o au, prin faptul că nu acţionează, se vede că BNR are interesul să distrugă s is tem ul bancar” , a

afirm at T ru ţescu . G recea a reamintit Băncii Naţionale că, pe lîngă a tr ib u ţiile de a bate m onedă sau de a conduce politica m onetară, mai are şi a tribu ţii de sup raveghere şi control, iar dacă nu reuşeşte să facă faţă există posibilitatea ca aceste atribuţii să fie preluate de o altă instituţie. "Trebuie să • ne dezmeticim, dacă nu vrem să ne' ducem pe tobogan”, a menţionat Grecea, referindu-se la faptu l că s is tem ul bancar trebu ie su p ra ve g h e a t şi

controlat. El a menţionat că nu are de ce să tacă sau să m enajeze aceste poziţii din sistemul financiar bancar, cu re fe r ire la BNR , pentru că “ascunderea situaţiei din sistem nu va face decît să ne împingă în jo s ” . D epa rtam entu l de C o n tro l a l G uvernu lu i va prezenta, pe 15-20 septembrie, un raport la scandalul cumpărării unei fabrici de zahăr la Braşov de către un om de afaceri, afacere care a implicat şi Banca Agricolă.

A nul a c e s ta in vestitorii străin i au o co lit judeţu l Cluj

I r i s - s i n g u r a e x c e p ţ i e f e r i c i t ăNumărul societăţilor

comerciale înm atriculate la Oficiul Judeţean al Registrului Comerţului Cluj, la finele lunii iulie, era de 32.624, mai multe cu 1.686 comparativ cu sfîrşitul lunii decembrie 1998. Din acestea, însă, numai o parte au activitate, cîteva mii avînd capitalul social sub lim ita m inim ă legală. Societăţilor comerciale li se adaugă un număr de 11.115 întreprinzători pivaţi, din care 2.944 asociaţii fam iliale şi 8.171 persoane independente. Din cele peste 32 mii de firme înregistrate .în Cluj, 2.806 erau form ate cu participare străină. Numărul

investitorilor străini din judeţul , nostru a crescut în luna iulie cu 24, iar faţă de finele anului trecut cu 162. Din păcate marea majoritate ă acestora sînt nesemnificativi ca mărime şi îşi desfăşoară activitatea cu precădere în comerţ.

Potrivit cifrelor furnizate de Direcţia de Statistică, valoarea capitalului străin investit în acest an în judeţul Cluj este de numai 2,2 milioane de dolari. Cea mai mare parte a acestor bani, în jur de un milion de dolari, provin din privatizarea societăţii Iris, cumpărătorul acesteia fiind firma greacă Porcel. Valoarea capitalului străin investit anul

acesta ar . f i putut fi mai marc dacă persoana fizică din Italia care şi-a adjudecat pachetul majoritar de acţiuni deţinut de FPS lâ Mucart ar fi achitat, înainte de expirarea contractului, contravaloarea acestuia. La acest eşec se adaugă şi oprirea investiţiei privind realizarea unei fabrici de cartoane la Apahida \d e către o firmă austriacă. în aceste condiţii, la finele lui iulie, volumul total al capitalului străin investit era de 90,3 milioane de dolari americani, în scădere cu 300 mii USD faţă de luna martie. Practic, cu excepţia numită Iris, putem spune că anul acesta capitalul străin investit în Cluj este egal cu zero.

Pe primul loc în topul investitorilor străini sd menţin, cu cea mai mare participare de capifal (38 milioane dolari), firmele din Luxemburg, umiate de cele din Italia (21,1 milioane dolari), Germania (6,1 milioane dolari), Austria (5,3 milioane dolari), Ungaria (3,9 milioane dolari), Suedia (2,8 milioane dolari). Au crescut, investiţiile provenind din Germania, Canada, Italia şi Austria şi s-au diminuat cele din Elveţia, Ungaria si SUA.

C. BERÎNDEAN

Consiliul Judeţean a

preluat Protecţia plantelor

• Din 50 de salariaţi,vor rămîne 16 •

A u to no m ia locală instituită din anul acesta a determ inat ca mai multe activităţi şi servicii trecute în sarcina Consiliilor locale să fie pe cale de dispariţie. In această situaţie s-a aflat şi Activitatea de Protecţia Plantelor, care de ieri, a fo s t p re lu a tă de către Consiliul Judeţean. Astfel, a fost înfiinţat’un Serviciu p ub lic de p ro tecţia plantelor, care va avea 16 angajaţi, faţă de 50 cît număra pînă’ acum. Vice­p reşed in te le CJ,Şerban G raţian,consideră că a fost o eroare gravă cînd această a c tiv ita te s-a trecut în subordinea CL fără o acoperire bănească. Pînă acum , ven itu rile p ro p rii rea liza te nu acopereau nici chletuielile salariale,' avînd în vedere că pe primele şapte luni veniturile au fost de 73 de milioane. Pentru a-şi putea acop eri che ltu ie lile salariale, care se vor ridica la peste 30 de milioane de lei, CJ va aproba în prima fază un împrumut, la fel ca şi în c azu l C orpulu i Gardienilor Publici.

L.PURDEA |

Forţa de muncă

începe sa fie

căutată• Preferat este programul de

creditare a firmelor ' care angajează

şomeri •Piaţa clujeană de locuri

de muncă oferă an de an insuficiente posibilităţi de angajare celor peste 30.000 şom eri. Iniţiativele Agenţiei Judeţene pentru O cupare şi Formare

. Profesională Cluj pentru crearea unor noi locuri de muncă prin intermediul diverselor programe nu au rezultate extraordinare. Acest lucru se datorează în parte » şi dezinteresului de care dau dovadă unii somefi. Totuşi, în anul acesta s-a reuşit, de exemplu, angajarea, pe baza Ordonanţei 35/1997, a 688 absolvenţi promoţia ’98 şi chiar ’99, dintre care 540 cu studii superioare, restul fiind absolvenţi deşcoli profesionale, post-liceale, ucenici şi licee. De asem enea, în cadrul programului de creditare a societăţilor care încadrează şomeri au fost aprobate cinci dosare (4 din Cluj- Napoca şi unul din Turda), altele trei fiind în curs de aprobare. Astfel, vor fi create 48 de locuri de muncă din care 25 sînt pentru actualii şomeri. V aloarea . creditelor acordate pînă acum prin Banc-Post este de 1,435 de m iliarde lei. Datorită cererii substanţiale, au fost aprobate de minister încă 1,5 miliarde de lei, existînd posibilitatea suplimentării fondurilor pînă la sfîrşitul anului. . Numărul societăţilor interesate de a crea noi locuri de muncă a

xrescut simţitor faţă de anul trecut cînd au fost date două credite în valoare de 275 milioane de lei. Tot un program de măsuri active,

.de data aceasta, în serviciul comunităţii, a fost iniţiat din luna iulie la P ej- Fondurile alocate pînă în prezent se ridică la 27 8 de milioane de lei. Agenţia, în colaborare cu Primăria Dej, a încadrat 25 de şomeri pentru activităţile de salubrizare şi întreţinerea spatiilor verzi.- Pentru a oferi posibilitatea de ocupare a forţei de muncă libere, agenţia va organiza, în colaborare cu Expo- Transilvania, în perioada 29-30 septembrie cea de a IV-a ediţie a Bursei locurilor de muncă. La ultima ediţie au participat 22 de firme care au oferit 478 de locuri de muncă. Cererea a fost de 500 de persoane, din care cca 150 au fost angajaţi.

Luminiţa PURDEA

BURSA DE BUCUREŞTI

VALORI

3 1 a u g u s t 1 9 9 9

C a p ita liza re (m l) le i) aia 5 4 0 9 4 6 6f.ET R ° L . = 5 61 .65 p u n c te - V a r ia ţie — -8 .2 7 p u n c te (-1 .4 5 % )Max =* 5 7 0 .4 3 puncte M in = 561 .64 p u n c te

ROl_ “ 6 06 .73 p u n c te V a r ia ţie = -4..59 p u n c te (-0 .7 5 % )C ap ita liza re (U S D ) « 333 5 0 5 9 3 0Be-r U R n = o n n o c -------- ■— V a ria ţie = -3 .7 9 p u n c te (-1 .4 3 % )

' 5 2 M ln = 201 .09 p u n c te V a r ia ţie = '-2 . 3 1 p u n c te (-0 .7 3 % )

- r - - V 1-* —- ; — 0 0 0U S D * 260 .85 . puncte

S2Max = 5 7 0 .1 9 p un c ta BET-C U S D - 314 .03 p un c te

Categoria I esie prezentată integral iar, Ia categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionate 60 de societăţi

Informaţiile referitoare la Bursa de V alori Bucureşti si la Piaţa extrabursieră RASDAQ provin de Ia INTERDEALER CAPITAL INVEST S.A., str. Constanta nr. 7; Tel. 433212.

- F O M X J K I M t M J Ă K

Active C lassic

Active D inam ic16.282 lei

Active Ju n io r41.336 lei

Armonia1.632 lei

116.600 le ii

m utua l ARDAF•221.000 le ii

50.200 leij P tal P lus (Credit Fond)

11.111 lei |pen tru Comerţ E xte rio r "

' . 115.400 lei )

30 august 1999 'Fortuna C lassic*~ ~ ~ 502.000 lei jFondul N a ţiona f'de "A cum u la re :

~ 18.115 lei |Fondul National de Inve s tiţii y

507400leT]F ond u l de ' In ve s tiţii ş l : D ezvo lta re 3— — 1.68().60ă Ier]Retcon* - •

........................... ■; 3.368 iei |F o n d u F iA d n e ta r S ta b ilo _

? 189.436 lei jFondul M utuai T ransilvan ia 7 <5■ _ ? _ . . . . ' 54.160 lei iFondul Tezaur*

109.744 lei l * - Valoare înregistrată în 27.08.1999

12111033

C u r s u r i p e p i a ţ a v a l u t a r ă

1 [> a n u n ţ a t e d e B N R

1 ' î n d a t a d e 3 1 . 0 8 . 1 9 9 9{Simb | Otnimirtsociftate VN Pr/n#d. i Var| PER i Max. ] Min. Ţ ~ Nf.act. Val.totab (Wil I I

Categoria 1(21 sociefeti)i i

ALRarT ALRO SLATINA 25000 96608.1 17.2 97500 9600C 5490 530,378,500A TB Bct ANTIBIOTICE 1ASI 1000 1403.16 7.7 . 1410 140C 10125 14,207,000ARC BET ARCTIC GĂIEŞTI 1000 4160.64 32 4250 400C , 31583 131,405,400d a c bct AUTOMOBILE DACIA PITEST 1000 756.42 C 770| 750 .388514 293,883,080A IO arT AZCMURESTG. MUREŞ 1000 858.95 2.7 co o 00 ‘ 144316 123,959,890AGR BANC A AGRICOLA 16000 13238.46 134.3 13300) 13000 650 8,605,000T L V ^ _ ' BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1000 2692.36 280C j 260C . 190042 511,661,900NVR NAVROMGALATI 25000 3509.87 1.5 3550 345C 1018 3,573,050CMP BET COMPA SIBIU 1000 940.95 15.8 950 910 119077 112,045,280ELN ELCOND ZALAU 1000 634.56 203.6 650 620 2748 - 1,743,760E U ELECTROAPARATAJ bucures 1000 2096.91 2.5 2150 2000 59110 123,948.050 ■EXC EXCELENT BUCUREŞTI 1000 836.72 6.5 840 820 • 1000 836,720OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 628.83 17 630 620 32562 20.476,100OLTm OLTC HIM RM.VALC EA 1000 539.12 38.1 550 530 28746 15,497,440INX OTELINOXTARGOVISTE 25000 9100 •4 4.7 9100 9100 * 215 1,956,500PCUrr POLICOLOR BUCUREŞTI" 1000 5000 0 10.1 5000 5000 7067 35,335,000ASP‘*“ Mrwftftift ASTRA ROMANA PL0IEST 1000 833.1 0 3.9 OPRITARBR RULMENTUL BRAŞOV 1000 193.99 2 5.9 .199 192 21890 4,246,548S N C ^ ŞANTIERUL NAVAL constant,* 25000 2250 0 0 2250 | 2250 120 270,000TERbbt TERAPIACLUJ-NAFOCA 1000 5392.12 •1 6.8 5450 5300 6463 45.633,500TBM TUR9DMECANICA BUC URES 25000 23000 0 338 2300C J230CO 219 5,037,000

T ota l ca te g o ria 1 j 1,052,955 1,984,699,718!Categorb a Ik ( 104societati)

AEM AEM TIMIŞOARA 25000 23100.00 0 6.9 . . 0 0 -o ' ” 0ARS AEROSTAR BACAU 25000 3650.00 0 4.7 0 0 0 • 0AER AEROTEH BUCUREŞTI 25000 6750.00 0 2.2 . 0 0 0 0ASA . AG RAS»BUC URESTI 1000 2132.00 0 3.6 0 0 0 0ALB ALBAPAMALBAIULIA 1000 402.00 0 771.1 402 '402 466 187,332ALM ALI MENTARA C LUJ-NAPOC A 1000 1193.36 0 35.4 1200 1190 . 3188 3,804.440AMC AMCO OTOPENI 25000 6000.00 0 0 v 0 0 0 0AMP AMEP AMERICAN PACT.ACING TECUC 1000 210.00 0 0 0 0 0 0AMO AMONIL SLOBOZIA 1000 293.57 1 0 295 290 187171 54,947,218AMY AMYLON SIBIU 1000 650.00 0 0 0 ' 0 0 0APS APSA BAIA MARE 1000 550.00 0 9.9 0 0 0 0ART ARTR.OM SLATINA 25000 954.96 5 ■ 0 1000 910 . 1535 1,465,860AS V ASTRAVASOANEARAO 1000 1001.70 5 0 • 1050 950 71714 71,836,1505RM BERMAS SUCEAVA 1000 1908.23 0 -2 1950 1900 15184 - 28,974,600CRB C ARBID- FOX TARNAVENI 1000 311.00 -7 6.3 ' 311 311 100 -31,100CPL C ARMETAPLAST DEVA • 25000 8733.61 1 5.7 8750 8700 119 1,039,300CAS CASIROM TURDA 1000 300.00 0 0 300 300 28968 8,690,400CER CERCON Afiicsm campia-turzii 1000 200.00 0 - 2 200 . 200 1125 225,000CPR CHIMDPAR BUCUREŞTI 25000 11605.62 4 1.3 12000 11100 178 2,065.800CIP - CIPROM PLOIEŞTI 1000 342.08 0 53.3 351 340 14309 4,894,753ENP COMP. ENERGOPETROImhp 25000 9100.00 -1 0.9 9100 .9100 40 364,000DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI. 3000 819.32 -7 0 850 780 4306 3,528,000ECT ELECTROCONTACT BOTOSA 25000 1200.00 23 0 1200 1200 300 360,000EPT ELECTROPUTERE C RAIOVA 1000 282.54 0 7.2 289 281 21786 6,155,447ETN ELECTROTEHNICA BUCURES 25000 8825.32 -2 1.1 9000 8600 158 1,394.400EPN EMA PIATRA NEAMŢ 1000 774.70 8 1.5 780 710 10896 8,441,160FEL FELEACUl CLUJ-NAPOCA 1000 670.00 1 1135 670 670 1500 1,005.000POR FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 560.10 0 3.7 570 560 32827 18,386,390FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 2008.89 0 0 2200 2000 225 452,000HTR HITROM VASLUI 25000 8154.10 2 7.8 8500 7850 451 3,677,500IMP IMPACT BUC URESTI 1000 10309.59 14 3.9 10500 9000 3411 35,166,000IMS MSAT BUCUREŞTI 1000 13386.96 8 3.8 13800 13300 322 4,310,600INT INTERNATIONAL SINAIA 1000 2709.97 0 53.6 2750 2700 2762 7,484,950 ■IRS M. P, IRIS BARLAD 1000 940.00 -1 .15.3 940 940 611 574,340MCN MECANICA CEAH IAU 25000 - 7500.00 24 0 7500 7500 • 234 1,755,000 *ALF . MOBILA ALFA ORADEA 1000 274.01 19 18.7 275 260 1512 414,300MPR MOPARIV RAMNICU VALC EA 1000 401.69 1 11.8 405 400 15550 6,246,245MPO MORĂRIT PANIFICAŢIE GALA 1000 910.00 -1 14.4 910 910 3612 3,286,920 tNVL NAVOLOLTENITA 1000 135.00 -5 0 135 135 2406 324,810NTX HETEX BISTRITA ■ 1000 256.25 0 0 260 250 4002 1,025,500NCL NICOUNA IAŞI 25000 2750.00 0 26.7 2750 2750 39 107,250PAN PANEG RANO C LUJ NAPOCA 25000 12500.00 -1 30.7 12900 12300 120 1,500,000PEI PETROLEXPOP.TiMPQRT BIX 100000 117918.37 -2 5.3 123000 113000 49 9,778,000PTS YLrROLSUB SUPUCVMBWC4KI 1000 949.47 1 1.3 960 . 940 1140 1,082.400PTR PETROS PLOIEŞTI 25000 5169.53 1 0 5200 5150 128 661,700PPL PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 21000.00 0 2.2 21000 21000 119 2,499,000VAC PRODVINALCO CLUJ-NAFOC 1000 1125.41 1 2.2 1130 1120 1535 1,727,500ROB ROBINETE INDUSTRIALE bac. 25000 3000.00 0 10.1 3000 3000 79 237,000SCD SICOMED BUCUREŞTI 1000 2041.63 1 2.3 2050 1990 128214 • 261,764,960SDT SIDERTRANS CALARASI 1000 484.44 5- 1.1 490 465 7434 3,601,360SLC SILCOTUB ZALAU 25000 5813.95 -7 0 6500 5750 129 750,000SIN SINTEROM CLUJ-NAPOC A 25000 4300.00 0 2.2 4300 4300 115 494,500S T I SINTEZA ORADEA - 1000 302.74 0 16 308 297 10666 3,229,007S0F SOFERT BACAU 1000 191.25 1 0 199 188 4000 765,OţOTRS lURISM răd«d»*«iAuoj-MAPoc* 25000 32633.69 -6 9.1 34000 32000 374 12205,000UAM UAMT ORADEA 4500 650.00 -1 2.2 650 650 1416 920,400UTN UTON ONEŞTI. 25000 7900.00 0 2 7900 7900 100 790.000UZC UZUC PLOIEŞTI 25000 4500.00 -10 2.1 4500 4500 105 472,500[Ăpc VAE- AFCAROM BUZĂU 1000 378.74 -3 5 395 375 10719 4,059,726VAP - VINALCOOL PRAHOVA 1000 560.00 0 0 560 560 798 446,880

. jTotal categoria a ll-a | 598,247 . 585,606,698

ITotal categoria 1 + II j 1,651,202 2,570,306.416

IT O T A L G E N E R A L | 1,651,202 2,570,306,416]

DENUMIREA VALUTEI

□OLAR AUSTRALIA

DOLAR CANADA

FRANC ELVEŢIA

COROANA DANEMARCA

LIRA STERLINA

YEN JAPONIA

COROANE NORVEGIA

COROANE SUEDIA

Simbol Variaţie faţă de ziua precedentă (%)

0.E6 t0.28 4,

0.81 î

0.79 T

0,64 T

1.40 T

0.88 î0.72 î

, 0.02 l i

0.03 t

0.76 î

CURSUL iN LEI

10336

10860

10677

2299

25937

148.08

- 2061

1962

16220

22079

17089

Cursurile ţârilor participante la EURO

SHILING AUSTRIA

FRANC BELGIA

MARCA .GERMANĂ?"

PESETAS SPANIA

MARCA FINLANDEZĂ

FRANC FRANŢA

LIRĂ IRLANDA '

LIRĂ ITALIA

GULDEN OLANDA

ESCUDOS PORTUGHEZ

1 g AUR (preţ în tel)

NLG

0 .7 3 1

0.95 T

0.75 t .

0.77 î

0.77 t

0.73 t

0.76 T

0.80 î

0.77 t

0.76 t

0.06 i

1242

424

8737

102.71

2874

2605

21699

8.83

7755

85.24

132770

R a t e le a n u a le a le d o b în z i lo r

a c o r d a t e d e u n e le b ă n c i

c u a c t iv i t a t e în ju d e ţ u l C lu j,

la d e p o z i t e le în le i

- nersoane fiz ice - %

Case de schimb valutai CIuj-Napoca 31.08.1999

- le i -

Casa de schimb valutar

USD

MACROGROUPPLATINUM

CAMBIOPRIMA

- C16.080

16.10016.070

DEM

16.170

1615016.170

8.620

8.6008.580

8.680

8.7508.680

-------

Banca ^ la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

B C R ' 10 :.yy 55 56 57 58 59

B R D 10 50 52 53 54 55

10 50 52,5 56 57 60

B A (d. ravlîulblll) II {(i. fixă)

yv 1 0 y e r 56 57 57 58 59

10 56 63

Banc Post 10 58 60 62 64 65

Ion Ţiriac* . 10 53 . .57 58 59 60 >

B A N K C O O P * 10 60 62 63 66 67

■Buc.ureşti-r. 8 -y y - 45 50 y - ‘

Transilvania 10 55 57 56 55 55

Rom ânească10 56 57 58 59 60

C E C 10 56 57 58 • 55

A L IA N Ţ A 12 58 60 61 62 63

B.I.R. 10 . 58 59 60 60 60

N A P O C A(dob. fluctuanţi) 14^ 61 65 67 - 69

LO IA LC O O P V 10 70 -y 72 74 74

S FIN X C O O P 10 62 64 - -R O M E X TE R R A (dob. variabilă):

10 58 ; 5 9 . , : 60 61 62

- persoane ju rid ice - %■ ţ i* Banca *#;?.**; la vedere H u n ă 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 10 55 56 57 58 59

BRD** 10 50 y ; 52 53 54 55

B A 10 55 56 57 58 59

Banc Post* 10 , .45 ' 50 55 57 60

ton Ţiriac* * 10 53 57 58 59 60

B AN K C O O P* :fea*:10 y 57 : 58 59 61 .62

Bucureşti 8 45 50 * - -, Transilvania 10 yy 50 y. 5 3 y 51 50 50

Românească(dob variabili) 10 56 57 58 59 60

C E C 12 # y - ,,•-•■ - 35

B.I.R. 10 50 51 52 53 54

N A P O C A' (dob. fluctuanţi) 14 55 57 51 50

LO IA LC O O P 10 70 72 74 - 74

SFIN X C O O P 10 56 58 ... . - -

R O M E X TE R R A (dob. variabilă) 10 55 56 57

5859

* d o B t n â a ^ 'w p M l f z e a z ' ă ^ ' ' ' ’""’ ' r ••-■—-

** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 1200 prin fax: 19.74.18.

Societati din judeţul ClujSIM30L

TETA

INPR

GRAT

SANE

NAPP

STLU

COPC

SALP

AGTU

ARGO

INMS

SOBA

IRNA.

SAMU

AR IZ

CITU

NACH

NAFA

SOCIETATE COMERCIALA

TEXTIlfe-INCALTAMtNTE : * V . , : CLUJ-INSTITUT PROIECT-CJ

GRUP 4 INSTALAŢII- CJ

SANEX-CJ

NAPOLAGT.-CJ ,

STICLA LUCSIL-CJ

OMNICONSTRUCT-CJ

SALPREST - CJ AGROTRANSPORT TURDA

- - - CJ :ARGOS - CJ - CJ

IND. MiCASI PREST SERVICII-

SOMES BALASTIERE-CJ

IRIS CLUJ NAPOCA-CJ

SAMUS MEX DEJ-CJ AGROSERVICE MIHAI

VITEAZUL-CCIMENTUL-CJ

NAPOCHIM -CJ -:NAPOFARM

FARMACEUTICA - CJ

VARIAŢIE

,1250

-0.09

4.40

-0.220.00-5.56

7.69

3.59

0.00

-22.47

8.33

0.00#850.00

50.00

0.000.00

NR. TRANZAcfl

.18

VOLUMTOTAL

304101

47499

29513

.14448

2374

1014

2231

2952

.276

79

710

506

834.

417

2559

40 ■

750

155

VALOARETO TA LA

136840770- ' 00'

161345100

42332700

■ 6632360

4748000

4309500

3123400

1955700

1380000

1225000

923000

708400

650520

458700

383850

240000

180000

105400

PREŢ MEDIU

. 44998

3397

1434

459

20004250

1400

663

5000

15506

1300

1400

780

1100

150

6000

240

680

INCHDEREPRECEDENTA

40000'

3400

.1500.

460

20004500

1300

640

5000

20000

1200

1400

730

1100

100'

6000

240 ;

700

P R E Ţ MAX Al

45000

3400

1500

460 ,

20004500

1400

700

5000

16000

-1500

1400

780

1100

150

6000

240.

680

P R E ŢM N M PREŢINCHDERE

33000

3100

1300

450

20004000

1400

650

5000 '

15000

1200

1400

780

1100

150

6000

240

680

45000

3400

1500

450

20004500

1400

700

5000

15000

1500

1400

780

1100

150

6000

240

680

T O P 1 O

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ NR.TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU INCHDERE

PRECEDENTĂ PREŢ MAXW PREŢ MINM PREŢÎNCHDERE

MARN MARMOSIM-HD y?/ ' 28 2788246 3763774450 ^ 1350 ; y ' 1350 1350 1300 ,. ; 1350 :CSIA . CA SI AL DEVA- HD 8 - 2280518 3382784900 1483 1300 1500 1300 1500ASS-P? AGROEXPORT SlSiLOZ PORT

■ ;y■ ' -.y : CONST. 1 '30000 : .765000000 . . 25500 . : ; iy 8500 25500 y : 25500 ; ■ 3 25500 'BRCR BRAICONF - BR 7 195013 585039000 3000 3000 3000 3000 ■ 3000ASRA5 (ASIROM) 43 43179 532697060 12337 • 12000 ' /• 14500 11000 . • 14500 ?INPR INSTITUT PROIECT - CJ 8 138606 447185700 3226 . 3400 . 3400 3100 3100CILO CîlDRO-MH ... .24 2033110 447166240; , 220 , ; ; 1 220 ; 220 190 , y 220 y.

SUC A SUT CARPATI - BU 8 597244 417943150 700 550 700 600 700ALIQ f ALIMENTARA- IS ■?; ■ 7 - 269335 . ;403864900 : '.v, 1499 1500;-Lv y . 1500-' ? 1300 • 1500 ‘

AGSV AGROMEC ŞUTEŞTI - BR 2; 1690 380250000 225000 225000 225000 225000 225000

N R . SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATENR. TOTAL ACŢIUNI ...................................VALOARE TO TALA TRANZACŢII

, O a t <b s i u t o ; 1 i c c ‘ .......... 4 7 3 1 0 .5 8 9 .5 5 7.1 4 .9 8 4 .0 6 5 .3 4 0 LEI

IN D IC E R A SD A Q ...........VARIAŢIA Z IL E I..........................VARIAŢIA P R O C E N T U A L A .

7 9 2 .7 0 PU N CT E............... 3 .9 6 PU N CTE............................... 0 .50%

Aici ar putea fireclama dumnea\'oastră

1988 - A murit fizicianul american Luis Walter Alvarez, laureat al Premiului Nobel pentru

fizică (a construit primul accelerator liniar de protoni) - (n. 13.06.1911).

':*> W. .oi OS..-.'. u n

Prof. M ARINELLA O A NC EA, d irector al Agenţiei de Turism "Continental”:

m c 7 £ ■'^ * 4 » -ţS V ....

- Există, tn m omentul de faţă, rezerve pentru anumite zone turistice? Se poate vorbi de destinaţii turistice uitate, abandonate?

F ieca re g e n e ra ţie redescoperă lumea, şi România e s te o "lum e". B ogată , frum o a să , in teresantă , cu o mulţime de locuri încîntătoare, unice şi inedite. Sâ începem cu Cheile Turzii, cu forme geologice a n c e s tra le . M ă n ă s tir ile d in M o ld o v a , recunoscu te de UNESCO, au fost descoperite de străini, care rămîn stupefiaţi de a tîta frum useţe. D ar c îţi rom âni le-au vizitat? B iserica C u rte a de A rgeş, a că re i legendă o învăţăm în copilărie, b is e r ic ă ce re p re z in tă c h in te s e n ţa ta le n tu lu i şi c re a t iv ită ţ i i a rh ite c to n ic e ro m â n e ş ti - c îţi ro m â n i au v ă z u t-o ? Dar C h e ile D îm bovicioarei, Cheile Cernei sălbatice şi pure? Avem o ţară fru m o a să ca o p o ve s te . România a r fi prima descoperire.

M ergind mai departe, mă uit în ju r . P o litic vorbind, m i-aş întoarce capul dinspre Est, dar ca destinaţie turistică nu pot trece peste Ucraina, Rusia sau E s to n ia sau ... La K ie v m -a im p re s io n a t m a s iv ita te a şi curgerea impecabilă a Niprului: un adevăra t tăvălug; sau, în M uzeu l Taras Scocenco (Un Em inescu al Ucrainenilor) m-a m arcat corul cutremurător care îl conducea pe poetul şi pictorul na ţiona l pe ultimul d rum , pe m alul N iprului. La M oscova - "Sala armelor" din Kremlin, prin abundenţa de aur filigranat şi pietre preţioase, te şochează. La S a n k t Petersburg s im ţi fo rţa ţarilor ruşi. în Ermitaj, unul dintre cele mai mari muzee ale lumii,

aduni toate artele lumii şi îl poţi mîngîia pe Rodin. După 1989 această destinaţie turistică a căzut. Paradoxal, aproape unică destinaţie a românilor pînâ în 1989 a dispărut total!

O altă destinaţie, care de data a ce a s ta a ex is ta t ca o fertă tu ris tică dar a cărei bogăţie extraordinară nu este cunoscută, este circuitul turistic al Turciei. R om ânii cunosc Istanbulul şi staţiunile de pe litoral. Dar ce su rp r iz ă C appadocia ! A po i, G re c ia care o fe ră o la tu ră turistică mai puţin practicată - insulele. Exotismul, seninătatea une i m ă ri îm b ie to a re se întrepătrund cu ritmul vulcanic al dansului Sirtaki. Şi ce grozav e să-ţi permiţi o dată (de două ori e prea mult!) o îngheţată de 8 dolari în Santorini, admirînd la poale marea şi invidiindu-i (doar sîntem români, nu?) pe turiştii ca re se află pe un vas de croazieră. Insulele greceşti oferă un m ed iu pentru vindecarea stress-ului modem. Nu degeaba m agnaţii lumii cumpără insule greceşti. Or fi ştiind ei ce ştiu.

M ergînd spre nord, remarc d e z in te re su l pentru A us tria . Poate pentru că destinaţia Viena era insuficientă. Pentru că în dorinţa de a realiza o excursie ieftină, agenţiile nu au prelungit e x c u rs ia pentru a le o fe ri tu r iş t i lo r o b iju te rie ba rocă- Salzburg şi o plimbare romantică în cel mai veritabil stil imperial printre lacurile alpine. Le doresc : rom ânilor să aibă posibilitatea materială şi resursele sufleteşti să-şi purifice privirea în peisajul limpede al Alpilor austrieci.

Praga, “oraşul de aur”, devine o iubire de o viaţă după ce l-ai vizitat. Ţi se lipeşte de suflet. Vlîtava este un fluviu melancolic, pe m a lu l căru ia îl auz i pe Sm etana. Şi dacă faci şi un c ircu it al oraşelor m edievale, cărora le descoperi frumuseţea şi închei la Kariovi-Vari, “capitala granatelor" şi o staţiune de lux în vremuri demult apuse, te poţi d e c la ra m u lţum it. O a ltă destinaţie care astăzi a dispărut este Germania, Germania de E s t cu m uzeul Z u rin g e r din Dresda, care “geme” de pictori colosali, unde avînd vizibilitate s im ultană prin tre i săli, ţi se oferă o veritabilă lecţie de istorie a artei; sau Leipzig-ul cu divinul B ach , care prin rigoa rea şi

limpezimea sunetelor ordonează zbuciumul sufletului uman, sau Berlinul cu formidabilul" muzeu “Pergamon” - antichitatea greacă trahsplantată (e adevărat, puţin forţat) în plină modernitate. Sau Postdamul - reşedinţă ducală în care patima vremurilor trecute e prezentă prin Neue Chatel, cu o pinacotecă în care se îmbină perfect subtilitatea portretelor lui Rembrant cu precizia picturii flam a n d e sau m ode rn ism u l im p re s io n iş tilo r fra n c e z i. G erm an ia de V e s t are ca destinaţie tu ris tică R inul, cu stînca romanticei eroine cîntate de poeţi - Lorelei.

Mergînd spre nord, turismul a r avea p o s ib ilita te a de a pătrunde într-un tărîm de basm. In D anem arca ne a ş te ap tă Helsingorul lui Hamlet. Fiordurile no rve g ie n e ne v ră je sc cu mitologia acelui popor puternic de cuceritori - vikingii. Apele au limpezime de cristal, munţii au duritatea diamantului şi aerul are puritatea sferelor înalte. F lom nr sau Bergen sau , m ai sus, fascinaţia Capului Nord, unde turiş tii primesc o diplomă. Şi peste acest peisaj auzi muzica expresivă a lui Grieg şi cîntul nostalgic al lui Solveig. A tîta frumuseţe şi limpezime poate durea. Aproape că ai atins acel ideatic şi m agnetic Nord, cu caractere puternice şi călite. în ceea ce priveşte caracte ru l, putem lua exemplu de la ei. Lor, soarta le-a dat o natură aspră, care i-a întărit. Nouă, soarta ne-a dat o natură iubitoare, care ne-a moleşit. Acum sîntem în faza în care tre b u ie să ne întărim dacă vrem să depăşim p re ze n tu l im pas is to ric , economic, social.

Ca posibilitate turistică ar mai fi un continent fabulos; Asia, China şi Thailanda, după ce au fost în vogă în anii '90 - '95, au in tra t într-un con de um bră. Jap o n ia ne a tra g e ca un magnet, dar parcă ne e frică de a ce s t “m iraco l" e co n om ic . Vietnamul de Sud şi Coreea de Sud nu se v în d pe p ia ţa românească. India - o civilizaţie a tît de in te resan tă , nu este solicitată. Oare din cauza privirii în interior?

Ultimul continent pe care îl abordez este America Latină.

Fasc inan t, lu x u ria n t, continentul care ne dă impresia

că viaţa se poate trăi fierbinte, în ritm de samba. Să mergi pe urmele Iui G arcia M arques, să-ţi cauţi şi poate, dacă ai noroc, să-ţi găseşti veacul de singurătate. Să pipăi puţin marile culturi aztecă şi mayaşă. Să-ţi pui întrebări fără răspuns dacă omenirea vine din Univers sau Universul ne vizitează sau ne d irijează fă ră vo ia şi ş tiin ţa noastră. America de Sud ne vorbeşte din trecut de întrebările noastre, de limitele noastre faţă de o c iv iliza ţie te re s tră . Şi punem întrebări existenţiale fără răspuns sau la care nici nu dorim, de fapt, un răspuns. De fapt, dacă am avea curajul să ne punem doa r în tre b ă ri existenţiale cred că am fi mai buni şi mai inteligenţi şi mai sensibili. Pentru că în această zbatere cotidiană bunătatea s-a transformat în cel mai bun caz în ind ife ren ţă rea lă - în tr-o isteţim e cu sc lip iri scurte şi juneori m urda re , ia r de sensibilitate, ce să mai vorbim! Foarte puţini mai au curajul să trăiască cu ea, pentru că e un risc asumat şi un lux să-ţi permiţi să fii vulnerabil; alţii o ascund cu grijă şi gelozie ca să nu le fie d is tru să ; a lţii, cu o sensibilitate mai mică şi mai laşi, realizînd riscul, încearcă să o su foce, n e ş tiin d că natura umană îşi .spune cuvîntul şi se răzbună dacă nu este respectată, ca muntele şi marea; iar alţii... nu o au, şi neavînd-o nu rea lizează că s în t nişte handicapaţi şi, ceea ce este mai grav, lovesc cu bocancul în cei mai sensibili.

- Să reven im la turism ...- După cum aţi observat, nu

am vo rb it de G rec ia , Ita lia, Spania sau Franţa, pentru că acestea au devenit destinaţii clasice. Referitor la posibilele destinaţii, este adevărat că în afară de T u rc ia re s tu l sînt costis itoare; doar cei cărora le-a surîs norocul s-ar putea gîndi la una din ele. Există o problemă tehnică. O excursie ca sâ aibă un preţ rezonabil are nevoie de un anumit număr de turişti. Dacă nu se realizează acest număr, nu se poate realiza excursia. Pentru organizarea unei excu rs ii, o agen ţie de turism cheltuieşte bani, timp, muncă, in te ligenţă, şi uneori pierde.

Un raport al Organizaţiei Am nesty ntemational, publicat la Paris, denunţa, nu :u foarte mult timp în urmă, “violarea irepturilor şi a dem nităţilor fem eilor” ncarcerate în închisorile am ericane, /ioluri, atingeri sub pretextul percheziţiei :orporaIe, obligaţia de a rămîne încătuşate ;au înlănţuite în timp ce nasc, toate acestea lemonstreazâ, potrivit documentului citat, :ă prizonierele “suportă o dublă pedeapsă”: ‘pedepsei legale i se adaugă umilinţe ;peciale numai pentru că sînt femei”.

“Nu fusesem condamnată sâ întreţin elaţii sexuale bucogenitale cu gardienii” - leclara în martie o deţinută din New York. N'umeroase mărturii citate în raport arată ;ă “gardienii privesc femeile în timp ce se mbracă sau se dezbracă ori cînd sînt sub juş şi le 'ating pieptul şi organele genitale in momentul percheziţiilo r”. Potrivit raportului, în Statele Unite 41 la sută dintre agenţii penitenciarelor care au relaţii directe eu prizonierele sînt bărbaţi, ceea ce contravine regulilor stabilite de ONU.

în m artie 1998, B iroul federal al

închisorii a plătit 500.000 de dolari unor femei “pentru ca acestea sâ renunţe la urmărirea judiciară iniţiată deja împotriva agenţilor care aparţin personalului penitenciar din California’ , acuzaţi de “violuri şi alte atingeri sexuale” şi de a fi permis prizonierilor “ sâ intre în celulele femeilor în schimbul banilor sau al altor favoruri”. "în termenii dreptului penal, violarea persoanelor încarcerate constituie un act de tortură”- sublinia Amnesty. Mai multe urmăriri judiciare sau condamnări au avut loc în întreaga ţară ca urmare abuzurilor sexuale din închisori. Dar,, menţiona Amnesty, “să depui o plîngere nu este un lucru simplu: semnînd asemenea acte, deţinutele devin obiectul măsurilor coercitive în închisori”. în 1997, în Statele Unite erau încarcerate 138.000 de fem ei,' de trei ori mai multe decît în 1985. Minorităţile de culoare şi cea hispanică sînt neîndoielnic reprezentate în mod disproporţionat: după cum mărturisea Joanne Archibald, o fostă deţinută din Chicago, în Illinois femeile reprezintă 12

la sută din populaţie şi 70 la sută din femeile întemniţate, ceea ce arată caracterul rasist al sistemului”. în jur de 80.000 de deţinute sînt mame a 200.000 de minori. Potrivit declaraţiilor aceleiaşi Joanne A rchibald, “m ajoritatea sînt mame celibatare” şi “tot mai frecvent” serviciile plasează copiii “pentru totdeauna”. “Aceste femei îşi pierd copiii doar pentru că au furat dintr-un magazin” - preciza ea.

în 1997 şi 1998, peste 2.200 de femei însărcinate au fost închise, în Statele Unite, şi 1.300 de bebeluşi s-au născut în închisori. Raportul Amnesty International denunţă “o practică degradantă şi crudă: femeile au fost silite să nască legate de paturi, neputînd adopta poziţia medicală, cu picioarele depărtate.

O femeie a născut “fară ca cineva să stea lîngă ea”, fiind lăsată să urle legată de pat cu cătuşele”. în sfîrşit, adăuga raportul, “în cel puţin 40 de state nou-născuţii sînt separaţi de mame imediat după naştere”.

M ai ex is tă un aspect de cu ltu ră tu r is t ic ă . în ţă rile de zvo lta te (unde nu există coşmarul vizei) populaţia îşi face opţiunea pentru concediu şi cu un an înainte. Agenţiile de turism au a s tfe l p o s ib ilita te a să previzioneze fluxul turistic, pot încheia contracte avantajoase, pot deven i pa rte n e ri v iab ili. Agenţiile de turism româneşti neavînd aceste posibilităţi, avînd unu, două, trei grupuri de turişti pe an şi nu m ă ru l tu riş tilo r dintr-un grup fiind mic, primesc de la parteneri ta rife care le dezavantajează; preţul excursiei devine mare, clienţii nu se mai înscriu şi uite aşa se închide lanţul slăbiciunilor.

- A p ro po de cultura turistică: ce se face, la noi, pentru c re a rea cu lturii turistice la tineret?

- Mai nimic. Vîrstă optimă de dezvoltare a culturii turistice este adolescenţa. Cultura turistică se dezvoltă, în prim ul rînd, prin prezentarea orală,, susţinută de p liante şi b roşuri, în şcoală. Această prezentare ar trebui să înceapă cu România, pentru a d e zvo lta d ra g o s te a şi patriotismul real. Nu se face. Şi s în t îng rijo ra tă , pentru că o g enera ţie în tre a g ă riscă să devină snoabă şi cosmopolită din necunoaştere, şi nu e vina ei. A l d o ile a pas pentru dezvoltarea culturii turistice a tineretului ar fi prezentarea unor cu ltu ri şi c iv iliz a ţii mari, pe diferite arii geografice şi epoci is to rice . A l tre ilea pas ar fi o rgan iza rea de excursii, cu elevii, în ţară. Unii profesori încearcă, dar reuşesc în mică măsură datorită preţurilor mari. Şi ultimul pas este organizarea de excursii în străinătate, după ce copiii sînt avizaţi;

Dorim să fim optimişti şi să vedem ju m ă ta te a plină a

paharului. în acest an a luat fiin ţă A so c ia ţia Română de Youth Hostel, din care facem parte şi noi, dezvoltăm dinamic o reţea de astfel de hoteluri care se adresează în special tinerilor, reţea care este, de altfel, foarte bine pusă la. punct în toată lumea. Aceste hoteluri de tineret presupun camere cu două şi mai multe paturi, cu baia pe hol, bucătărie în care tinerii să se' gospodărească, singuri şi o sală comună cu diverse facilităţi de distracţie, urmărindu-se tocmai d e zvo lta re a com un icării, la preţuri accesibile tinerilor. De asemenea, avem posibilitatea să asigurăm servicii la Youth Hostel-uri din lume. Tinerii nu cunosc această posibilitate, însă prin seminarii, explicaţii în şcoli şi facu ltă ţi, facem cunoscută această formă de turism extrem de accesibilă.

- Ce consideraţi că încă nu - ştiu turlştii.român’i care pleacă într-o excursie?

- Să se bucure şi sâ realizeze unicitatea momentelor, admirînd un obiectiv turistic pe care au dorit să-l vadă. Nu ştiu să se debaraseze de problemele şi fru s tră rile cotid iene. Turiştii români cară în excursie ca Sisif pe m un te o stare psihică nefericită. Turiştii români nu mai ştiu să fie veseli şi exuberanţi şi să comunice în cadrul grupului. De c u ltu ra tu ris tică ţine şi cunoaşterea faptului că în toată lumea se plăteşte: "pour-boire", în franceză, "tips”, în engleză, “trinkgeld”, în germană, “bacşiş1 în română-turcă, pentru bagajişti sau ghizi locali sau în cazurile s p e c ia le . Şi aplicarea p ro ve rb u lu i rom ânesc care cuprinde filosofia bunului simţ: “Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face”. Să ne deschidem sufletele o sp ita lie r spre noi - poporul român, spre noi, cei recunoscuţi pentru ospitalitate.

J u L ireIub irea care provine din m inte este întotdeauna iubireurâ.

Nu este vorba de două cuvinte, este vorba întotdeauna de v» singur cuvînt: “ iu b ireu ră ” , între ele nu există n ic i o lir,ie despărţitoare.

Iub irea p roven ită din in im ă este întotdeauna dincolo de dualitate... F iecare caută acea iub ire care depăşeşte dragostea ş i u ra ; d in neferic ire căutarea are lo c p r in intermediu! mintii, ş i acest fa p t generează nefericire, f o ţ i îndrăgostiţii simt eşecul, decepţia, trădarea, însă n ic i unul nu consideră că este vina Iui în realitate, instrumentul pe;-cărei î l fo lo s iţ i nu este potrivit, este ca şi cum cineva ş i-a r fo lo s i och ii pentru a asculta muzică rea lizînd fa p tu l că as f e l nu poate percepe n ic i un sunet. Insf och ii nu sînt fă c u ţi pentru a asculta, după a tm urechile nu sînt făcu te pen tru a vedea. M intea este fo a rte practică, ea este un mecanism care calculează; mintea nu are n im ic în comun cu iubirea. i; ' ■ ;

Iub irea va, f i un haos, ea va răsturna totul. In im a nu are nim ic în comun cu lucrurile practice, ea este mereu in vacanţa, ea poate iubi, ş i poate fa c e acest lucru fă ră să transforme iub irea în u ră ; ea nu este o trăvită de ură.

F iecare este în căutarea iu b ir ii, însă instrum entul prin in term ediu l căru ia realizează căutarea, nu este p o tr iv it; şi de a ic i - eşecul. Ia r oamenii, văzînd că iub irea aduce cu ea num® ură, se înch id în ei înşişi, zicînd: "Iub irea este o prostie ■ Construiesc un z id so lid pentru a se apăra împotriva iubirii-

Făcînd însă acest lucru, vor f i lip s iţi de cele mai m ari bucurii ale vieţii, vor f i lips iţi de tot ceea ce este cu adevărat valoros-■

(OSHO, "V ia ţa este a ic i ş i acum”)-«SS iS i

Pagină .realizată de Monica

Violenţa te lasă fără grai. ■ <îm preună putem pune capăt tăcerii.

. i A - r j r r * ™ t t o •' consiliere psihologică şi juridică v t K I K M N pentru femei împotriva violenţei,

str. Sindicatelor nr. 4 TEL.: 198.155 (zilnic 10-13 şi 16-19.Program: zilnic 10-17

NOU! în fiecare marţi, între 16-19 la telefonul de serviciu puteţi primi informaţii şi recomandări pe teme juridice.______

ar putea fi reclama dumneavoastră

1 septembrie:Ziua jandarmeriei

Z iua mondială a păcii

S S E M J i i 11 AtM *. *.jZ\ „ \ÎT^

- ţ-r?x«*r*<w-;*î-3ir

C e mai fură lumea?Arbori răsinosi, motorină si chiar un bord de macara.Copaci tăiaţi ilagal şi abandonaţi la marginea drumului...

Luni, 30 august, în urma cercetărilor efectuate de poliţiştii din Huedin a fos t'iden tifica t Popa

Cristian, de 27 de ani, 1 ^ cu domiciliul în Beliş,

vinovat de tăierea şi

abandonarea unei cantităţi mari de arbori de esenţă răşinoasă.' Popa este tehnician silvic la Ocolul-Silvic Beliş şi, în această calitate, cu o

săptămînă în urmă, a marcat cu un ciocan special 37 de arbori, după care i-a tăiat, fără a avea acest drept. Din motive necunoscute, tehnicianul silvic a lăsat la marginea drumului cantitatea de 63, 5 metri cub de materialJemnos. Pentru aceste acte ilegale, pe numele lui a fost emis un mandat de arestare de 5 zile.

Taximetrist prins în flagrantîn zorii zilei de luni, o patrulă auto a Poliţiei trecea în raid pe B-dul 1 Decembrie 1918 din cartierul Grigorescu, cînd-a observat un hoţ în momentul “acţiunii" sale. Peter Emilian, de 32 de ani, taximetrist la Diesel, sustrăgea motorină din rezervorul unui camion, parcat în faţa imobilului cu numărul 124. O sută de litri de m otorină s-au “vaporiza t” din reze rvo ru l camionului înmatriculat CJ 02 ZZM. Cantitatea de motorină sustrasă de taximetrist valorează 550.000 lei. Peter este cercetat, în stare de libertate, pentru furt calificat. ' .

în lipsă da altceva, a bun şi un bord da macara...

Pasca Alexandru, de 40 de ani, cu domiciliul în Turda este autorul unui fu rt mai puţin obişnuit. LuniL 30 august, Postul de Poliţie Moldoveneşti l-a prins pe Pasca, mecanic de utilaj la Balastieră Moldoveneşti, care a furat un bord electric de la macaraua înmatriculată 32 C J-891, parcată în incinta întreprinderii.Bordul valora 1.400.000 lei. P.A. va răspunde

penal pentru furt calificat. Deocamdată, în stare de libertate.

Corina GĂM AN

Norocul vine sub forma cartonului Bingo

Astăzi să fii milionar nu e mare lucru. Totuşi, pentru un tînăr de 24 de ani, care n-a cîştigat n ic io d a tă n im ic, norocul de a Intra în posesia a 16 m ilioane de lei, e un eveniment Important. Ne-am molipsit şi noi din bucuria (şi chiar din cîştigul) proaspătului milionar, căruia norocul i-a

| sarîs la Bingo Mărăşti.

- Cum s-a în tîm p la t să te j înfflneşti cu şansa?

I.S.- Am luat un carton de la I Bingo Mărăşti, care s-a dovedit

a fi cîştigător la extragerea | televizată. S-a întîmplat acum I cîteva zile. Eu nici n-am. ştiut, .im mers “la pleznealâ” cu wtonul la d-na directoare Gmpean Ana, care m-a anunţat eăam cîştigat 15 milioane.

- Ce a i s im ţit cînd ai auzit câ eşti cîş tigă tor?

I-S. - M-am bucurat enorm, tjai ales că n-am cîştigat niciodată nimic degeaba, ^timentul a fost puternic şi

i P!atru că, înainte, o voce, o § Nraţire, îmi spunea că o să

® un motiv de bucurie. Am ®t banii, am băut 0 bere cu Prietenii şi am plecat acasă. încă

I taţii şi familia n-au aflat de 1 !ţ®ment.

- Ce o să faci cu banii?1.5.- în primul rînd vreau

să-mi repar maşina Dacia. Asta e prioritatea. Apoi îmi doresc să-mi cumpăr haine de iarnă, ceva de calitate- dacă s-ar putea. Trebuie să-mi iau şi un celular... N-o să uit să dau ceva şi la cei necăjiţi.

- E puţin adevăr în vorba aceea care zice că cine are noroc la jocu ri, n -are în dragoste?

1.5. -în cazul meu, vorba e plină de adevăr. Din iarnă, de cînd m-am certat cu fata pe care o iubeam, nu am reuşit să găsesc o parteneră pentru mine. Chiar dacă acum am cîştigat, nu înseamnă că asta e tot ce îmi doresc. Nu sînt materialist, din

-contră, dacă e sâ spun ce mi-aş dori mai mult de îa viaţă ar fi împlinirile sufleteşti.

- E şti un îm pătim it al jocurilor de noroc?

1.5.- Nici vorbă. Cînd joc Ia Bingo, îmi stabilesco sumă fixă şi mă opresc cînd e cazul. Din cîte am observat, viciul jocurilor este mai periculos decît fumatul, alcoolul. Pentru mine, bingo este relaxare.

Corina GĂMAN

Deţinuţii în faţa.., calculatoarelor

Pe p ia ţa m u n c ii d in (a ra noas tră , ca re c u n o a ş te o e v o lu ţie ra p id ă d a to r ită schimbărilor econom ice, unele m ese rii s în t to t m a i pu(in solicitate. Au apărut noi meserii, ia r agenţii econom ic i im pun standarde profesionale to t mai r id ica te . Nu au s c ă p a t de “seismul" din acest domeniu nici lo ca ta rii în c h is o r ilo r . La P e n ite n c ia ru l G h e rla , de exemplu, cursurile de calificare o rgan iza te s e ... a lin ia z ă cerinţelor actuale de pe piaţa muncii. Aşa s-a născut ideea deschiderii unui curs de instruire în a c tiv ita tea de o p e ra to r calculatoare electronice şi reţele. Ideea cursului a fost bine primită de infractorii aflaţi între zidurile penitenciarului de pe Someş. O rgan iza t în co la b o ra re cu Fundaţia “Ajutorul fam iliei” din Cluj-Napoca cursul are o durată de 4 luni şi la el participă 16 deţinuţi. Cursul se va termina la 30.11.1999, cînd puşcăriaşii vor susţine un examen. Programul de pregătire are o durată de 180 ore de teorie şi practică.

SZ. Cs.

/ . - - Asm i

‘ V R A C I U L U I " A L E C U . .

în g ră d in a b o ta n ic ă , va ra îş i dă u ltim u l bal. V e g e ta ţ ia lu x u r ia n tă îneîntă och ii p riv itorilo r de fru m o s . în a ş te p ta re a to a m n e i, un b a tr în e l vorbeşte cu florile. îl ascult fasc in a t. D upă un tim p, b u n ic u l s im p a t ic îm i vorbeşte despre pasiunea sa de o v ia ţă pentru flora şi fauna ţinu tu rilo r natale.

Domnul Alecu Gorea are 87 de ani ş i locuieşte numai de 8 ani în Cluj-Napoca în apropiere de grădina botanică.

In ciuda v îrs te i îna in ta te , are o v ita lita te ulu itoare, nu a tît trupească , fiindcă u n e o ri “mecanismul” învechit se arată m ai sensibil la capriciile vremii, c it spirituală.

Nu este un “v ra c i” în ze s tra t cu v e d e ri paranormale, n ic i m ăca r .s tu d ii de m edicină naturistă nu are. Şi totuşi... el vindecă oameni bolnavi cu leacuri ş i preparate din plante.

Bădia Alecu a fost “doftorul” satului Frasin de lîngă Mănăstirea Voroneţ încă de pe vremea cînd era copilandru. A avut o viaţă zbuciumată. A stat 5 ani prizonier in Siberia, ş i pentru "păcatul" de a fi deţinut mult păm înt a fost declarat chiabur ş i a fost închis 3 ani la Poarta Albă. A ştiut să rabde şi să o ia de la capăt şi a ajuns pădurar la Ocolul Silvic din Cîmpulung Moldovenesc. De aici îşi are temelia pasiunea sa deosebită pentru miracolul p lantelor de tot soiul.

Viaţa stă în "mîinile naturii" spune Alecu Gorea adăugind o vorbă înţeleaptă: . “Omul îşi sapă groapa cu gura, nu cu hirieţul". A lim enta ţia vegetariană este esenţa stării noastre de sănătate. Nu întîmplător vraciul are o metodă originală de diagnosticare. Cercetează harta limbii, care este o adevărată oglindă a organelor interne. Muiţi bolnavi veniţi la el fără nădejde de vindecare în

spita l au fost trataţi prin prepararea unor leacuri pe baze de plante ş i produse apicole.

Alifiile, fineturile, ş i alte lico ri le prepară acasă din plantele culese, selectate ş i uscate în condiţiile ce i le poate oferi traiu l aproape solitar dintr-o pensie modestă. *

Vindecările vraciului A lecu se referă, frecvent nu la o singură afecţiune, c i la un ansamblu de b o li ce se cond iţionează rec ip roc. A ob ţinut rezultate remarcabile în tratam entu l unor nodul! tu m o ra li mam ari, p ro s ta te i, h ip e rtens iune ş i reumatism. A vindecat bolnavi de afecţiuni hepato- biliare, osteoporoză ş i u lce r gastric. Miracolele plantelor culese de bătrînul A lecu na încetează să-şi dezvăluie virtuţiile tămăduitoare. “Soia este planta care o recomand tuturor ce lo r care duc o viaţă vegetariană. Din ea fac supe, salate, şniţele şi pîrjoaie.

Soia contribuie la v ita lizarea ş i energizarea o rg a n is m u lu i um an. A p o i o v ă z u l e s te un extraordinar fortifiant. Cancem l pu lm onar se poate vindeca printr-o cură de orez, dar să nu uităm nfei calităţile inegalabile ale produselor apicole!"

Vraciul Alecu Gorea a p rec iza t câ nu face concurenţă medicilor, singurul său gînd este să vindece bolnavii. Poate câ tim pul va mai avea răbdare cu sufletul şi munca sa pentru tămăduirea unor boli care încă nu şi-au găsit antidotul.

Vasile MOLDOVAN

C a r o s a b i l

C âruţaşa c c id e n ta t

în noaptea de luni, 30 august, pe raza com unei Livada, un Oltcit s-a tamponat cu o căruţă. Balint Aurel, în vîrstă de 44 de ani, d in G h e rla , conducea autoturismul Oltcit cu numărul de înmatricualare CJ.01.FZA, din direcţia C luj-Napoca spre Gherla. în drumul său, Balint n-a observat o căruţă tractată de un cal, care circula în aceeaşi direcţie de drum cu autoturismul. E d rep t că p ro p r ie ta ru l şi conducătorul căruţei,' Ferzenghi Csaba (54 de ani) nu a avut grijă să-şi ech ipeze ve h icu lu l cu semnalizatoare. Oltcitul a lovit spatele căruţei, încărcată cu fîn. Ferzenghi a fost grav accidentat, fiind transportat de urgenţă la Clinica de Ortopedie din Cluj- Napoca, cu fractură deschisă a gambei stîngi.

C.G.

Lroi

- Numai, p e n tru ViPiV ia iu it ixyhhm l i t e o *

t a r iMara taxe interurbane

Odiseea porcilor furaţi...• Un cetăţean be lg ian i-a fu ra t fo s tu lu i său a so c ia t rom ân 62'

de p o rc i • In fina l, rom â n u l şi-a "răscum păra t" p o rc ii, d a r e supăra t că P o liţia l-a "m ena ja t” pe. s tră in •

Ieri, dl Tămaş Petru, secretar general al Asociaţiei Patronilor şi M ese ria ş ilo r d in C lu j; a o fe r it p rese i in fo rm a ţii d e sp re matrapazlîcurile făcute de fostul său asociat, belgianul Antoon Logie. Cei doi au format, în 1996 o societate comercială, iar în 24 august a.c, românul s-a. retras din firmă cu acte în regulă. Problema a apărut la trei zile după retragerea Iui Tămaş, cînd acesta â constatat că a fost tras pe sfoară de fostul său partener. Tămaş a cumpărat mai mulţi purcei, în 1998, pe care-i creştea într-o casă, achiziţionată pe numele firmei, din comuna Gîlgău, judeţul Sălaj. în seara zilei de 26 august, Tămaş a observat câ cei 62 de porci au dispărut. De fapt, belgianul şi-a trecut casa, în mod dubios, pe numele lui, revendieîndu-şi şi cei 62 de porci, după cum declară dl Tămaş! Sub acest pretext, belgianul a vîndut porcii pentru 4 milioane de lei, unui gherlean, după care a părăsit ţara. La două zile după “înstrăinarea” porcilor, Tămaş a aflat unde se găseau aceştia şi a răscumpărat 58 de animale, tot cu 4 milioane.

Nemulţumirea lui Tămaş este legată de modul în care Poliţia a tratat cazul său. Poliţiştii de la Postul Gîlgău au reacţionat lent, şi abia după intervenţia pe lîngă colonelul Mastan de la IJP Sălaj, ancheta a fost demarată, afirmă Tămaş. Acesta aşteaptă finalizarea . cercetărilor pentru a-şi recupera bunurile personale blocate în casa cu pricina. In special Tămaş -doreşte ca cetăţeanul belgian să fie cercetat după gravitatea fapte lor comise, ca orice persoană indiferent de naţionalitate.

A lin RAT

basmului - Antici fără Enel 9. începe liceul! - Punct în luptele japonezilor 10. Au un tablou la chim ie (sg.) - Certificat de absolvire 11. Anexele sălii de sport - Posezi usturoii

D icţionar;-CEV, IPONIoan POP

Dezlegarea din numărul 28-29 august

V EI I I I U M U I K I L E

V A C A N Ţ E IO RIZO NTAL:1. T E R A S A M E N T 2.

R U IN A TA • A R 3. AR C A • EVITA 4. NOI • IN • LAC 5. S P IR IT U A L A 6 . PE • E • IUREŞ 7. O NA • IO • I • A 8. RETURNA • VN 9. T • AF • AERAT 10. AUTO STRADA

V E R TIC A L:1. T R A N S P O R T A 2.

EUROPENE • U 3. RICII • ATAT 4. AN A • RE • UFO 5. S A • II • IR • S 6. ATENTIONAT 7. M AV • UU • AE R 8. E • ILARI • RA 9. N A T A LE • V A D 10. TRACASANTA

ie a , în c e p e m x a e v :M otto :Ţipă ca împuns cu sulaăla micu: ULAI ULAI- Nu-1 ştie pe R, bădie?- Cum să nu, pe P nu-1 ştie!

ORIZONTAL:1. începe la întîi septembrie

- Ş co lar 2. Cel d idactic se ocupă de instrucţia elevilor - Cale de începerea lecţieil 3.Şcoala p ilo ţilo r - Polonezul vechilor cronici 4. Zel! - Poate fi şi a rtis tic 5. încununarea premianţilor - Elevi pe margini!6. Irina cea mică - Zece fără nici o întrebare! - Singură 7.Grup de rechizite şcolare - A reproduce din carte - începe ‘rimestrul! 8. Pete! - Învîrtiţi 9.\ împodobi - înalţă în zbor 10.A lu a t e xa m e n u l - A lu a t .11 .Conducătorii claselor liceale

VERTICAL:1. A te încadra în igiena

şcolară - Ora preferată a multor şcolari 2. Ceva neterm inat - Sparg uneori geamurile şcolii 3. Zare - Gol 4. A a ta c a '- Bărbieriţi 5. Grupare sportivă - Corigent la început! - Peri în pîrg! 6. Dispute 7. Ana Ene - Culege la tipog ra fie literele m anuale lor şco la re 8. Emil Lotreanu - încălecată la sfîrşitul

1 2 3 4 5 6 8 9 1 0 11

2 [ j

3 .x ^

4 o5 • - .

•

7 \

8

9 jM E -4

10k m

11

'oticâsti

g ^ a i u > c a a : S t e F a b r t d l J>r.9î - l H 5

® r & & f j f j m n s

; ' f ■■ y ■ : : ■

•ara m o n t!

•VVU':'~'•-.. 1

M in is tru l A g r ic u ltu r ii ş i A lim e n ta ţie i, Ioan Avram M ureşan a semnat, ieri, îm preună cu ministrul Agriculturii d in Republica Moldova, Valeriu Bulgari, un acord de colaborare interministerială în domeniul agricol.

In anul şcolar 1999-i începe alfabetizarea şi rescolarizarea!

• în sate, cea m ai m are frecventă aj

abandonurilo r şcolare •Conducerea Inspectoratului în anul şcolar 1999-2000 se

Judeţean Cluj consideră că numărul copiilor neşcolarizaţi nu reprezintă un procent sem nificativ , raportat la numărul total al elevilor din învăţâmintul preuniversitar. Mai precis, aceştia reprezintă 0,1 la sută din totalul elevilor. La ora actuală, în judeţ sînt 112 de copii neşcolarizaţi. D intre aceştia, 69 au abandonat şcoala în ciclu! primar sau gimnazial, iar 41 la şcolile . postliceale. Conform evidenţelor inspectoratului, din situaţia de ansamblu rezultă că numărul elevilor ne.şcolarizaţi este mai m are la şcolile complementare- 12,64 Ia sută şi la postliceale - 10,25 la sută. Inspectorul general şco lar al 1JS Cluj, d-na Mariana Dragomir, susţine că

va încerca alfabetizarea şi rescolarizarea acestora prin organizarea unor cursuri de alfabetizare la fară frecvenţă, în fiin ţarea unor clase cu structură de învăţâm înt special sau comasat şi vor fi organizate examene de diferenţă.

în anul trecut şcolar, din cei 103.182 de elevi care s-au înscris au rămas, la finele trimestrului întîi, 101.94, fiind promovaţi în final abia 85.119 elevi. Rezultatele slabe şi chiar abandonul şcolar se înregistrează cu precădere în mediu rural, unde învâţâmîntul se desfăşoară în condiţii defavorizate social- geografic şi chiar educaţional, din cauza unor cadre necalificate.

L.PURDEA

PDSR consideră că proiectul de lege privind restituirea imobilelor naţionalizate prevede despăgubiri în valoare de 50

miliarde de dolari pentru foştii proprietari, din care doar 10 miliarde de dolari ar putea fi compensate prin restituiri în

natură, a declarat, ieri, deputatul PDSR Florin Georgescu :

- AI M u r u i i

Cel mai nou asociat ai C.L. va achita 255 mii de dolari

Consilierii locali au votat, ieri, în unanimitate prima Hotărîre din sesiunea de toamna, asocierea Consiliului local cu S.C. OMV Romania Mineraloel SRL. Această filială aparţine unuia dintre cele mai importante concerne ce operează pe piaţa energiei din Europa Centrală, OMV AG. După Shell, concernul OMV AG este al doilea interesat de-, deschiderea unor benzinării în municipiul Cluj-Napoca. Asocierea cu Consiliul local are drept obiect, un teren de 3.000 mp situat în Piaţa Mărăşti pe care se va construi o benzinărie conform standardelor europene, cuprinzînd şi un magazin-restaurant şi o spălătorie auto. Cu toate că consilierii au fost de acord cu acest' proiect, cele două părţi nu au reuşit să se pună de acord asupra cotei de asociere, urmînd ca acest aspect să fie lămurit cît

mai curînd. P r o p u n e r e a Consiliului local este de 1% din cifra de afaceri, firma austriacă propunînd să achite doar 0,5 dolari pe tona de c a r b u r a n ţ i vîndută. Deasemenea, s-a convenit să se achite anticipat la data încheierii contractului 255 mii dolari. Pentru amplasarea unei benzinării în Piaţa Mărăşti, Consiliul local este obligat să facă modificările de rigoare în planul urbanistic general. în ciuda acestor lucruri nelămurite, se speră ca proiectul să înceapă pînă la

N oii a so c ia ţi a i P rim ărie i Cluj, 1 reprezntanţii consorţiului OMV AG

sfîrşitul anului şi să fie finalizat în termen de cel mult doi ani.

L. PURDEA

România se află pe locul patru în Europa Centrală şi de Est din punctul de vedere al procentului din PIB pe care îl

reprezintă munca la negruRomânia se află pe locul patru într-un

clasament realizat de o echipă de economişti austrieci în privinţa procentului pe care îl reprezintă munca la negru din Produsul Intern Brut în ţările fostei Uniuni Sovietice' şi ale Europei Centrale şi de Est, relatează AFP. Conform studiului, coordonat de' profesorul de econom ie Friederich

Schneider, de la Universitatea din Linz, în Europa Centrală pe primul loc se situează Bulgaria (32,7%), urmată de Croaţia (28,5% ), Ungaria (28,4% ), România (18,3%), Cehia (14,5%), Polonia (13,9%) şi Slovacia (10,2%), autorii studiului nedispunînd de informaţii privind situaţia din Slovenia si Macedonia.

Patriarhul Teoctist apreciază drept benefică începerea anului şcolar odată cu cel bisericesc

Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române apreciază că începerea, pentru prima dată în ţara noastră, a anului şcolar odată cu cel bisericesc, semnifică legătura strînsă care trebuie să existe între şcoală şi Biserică.

Patriarhul consideră că predarea Religiei în şcoală are o influenţă pozitivă asupra elevilor, care vor putea, astfel, să distingă mai'uşor faptele bune “din noianul multelor învăţături, care există în societatea contemporană” şi vor reuşi, în acelaşi timp, să se apropie de Biserică şi de Dumnezeu.

El spune că “rolul şcolii este acela de a împărtăşi şi de a cultiva deprinderea de a alege între bine şi rău, între ce este folositor şi păgubitor omului, între ce este trecător şi ce este veşnic”, astfel încît elevii să înţeleagă că nu învaţă pentru şcoală, ci pentm viaţă.

Anul şcolar începe, pentru prima dată, în noua sa structură, la 1 septembrie, odată cu anul bisericesc. Debutul şcolii a fost amînat, totuşi, în şase judeţe şi în Capitală, din cauza epidemiilor de meningită, respectiv de conjunctivită.

în o p in ia lid erilor PD

Despăgubirile foştilor proprietari ai

imobilelor naţionalizatenu pot depăşi patru

miliarde de dolariV ic e p re ş e d in te le PD, Bogdan

Niculescu-Duvăz, a declarat, luni seara, că es tim ă rile PDSR, potriv it cărora despăgubirile acordate foştilor proprietari ai unor imobile naţionalizate ar atinge suma de 50 de m iliarde de dolari, reprezintă o “m inciună enormă” şi o “d iv e rs iu n e ” , D uvăz a susţinu t că despăgubirile acordate foştilor proprietari vor fi de aproximativ patru miliarde de dolari şi vor fi eşalonate pe o perioadă de 20 de ani, apreciind că această sumă este “a b so lu t supo rtab ilă ” pentru România. “Este absolut normal să plătim acest preţ cu toţii, asumînbu-ne istoria împreună”’, a afirmat Duvăz. El a respins şi p ro pune rea PDSR privind reglementarea, printr-o lege specială, a despăgubirilor acordate foştilor proprietari, susţinînd că actualul proiect este “suficient de clar". Vicepreşedintele PD a declarat că, prin retrocedarea bunurilor imobije, investitorii străini se vor convinge că “în România nu te joci cu proprietatea".

PDSR a cerut, luni, modificarea legii privind restituirea imobilelor naţionalizate, urmînd ca problema despăgubirilor să fie reglementată printr-o lege specială, după o evaluare "clară" a posibilităţilor de plată.

Cu ocazia începerii anului şcolar,

f i g e n ţ i i d e

c i r c u la ţ i e v o r m e r g e

s i e i ia s c o a lăNu ca să înveţe, ci în

patrulare •Azi, ofiţerii de ia Poliţia

Rutieră vor fi şi ei prezenţi Ja aproape toate şcolile din C lu j, d a r nu ca e le v i... Poliţiştii vor patrula în jurul un ită ţilo r şcolare, pentru a asigura buna desfăşurare a traficului micilor sau marilor pietoni. De obicei, în prima zi de şcoală, se întîmplă mai multe accidente ca de obicei, ce e a ce a d e te rm in a t conducerea IJP Cluj să ia m ă s u r i p re ve n tive s u p li­m e n ta re . De a se m e n e a , începînd din acest an şcolar, agenţii rutieri vor ţine cursuri, în şco li, pe te m a tic a circulaţiei.

C. GAM AN

Trei cetăţeni turci au fost arestaţi, la Bucureşti, pentru că deţineau aproximativ trei sute de milioane de lei falşi, informează Brigada de Combatere a Crimei Organizate. Cele trei sute de milioane, în bancnote de 50.000 de lei, au fost confiscate de poliţişti. Pentru a putea fi falsificate, bancnotele erau scanate pe calculator. Falsificatorii foloseau, apoi, pentru a le multiplica, un xerox color. Potrivit sursei, cetăţenii turci Aii Cuma Yorgun, Cengiz Gunduz şi Araz Hasan'au falsificat banii în Turcia, apoi i-au introdus în România. Alţi doi cetăţeni turci, care fac parte din această filieră de falsificatori, sînt încă în libertate.

Fondul de şomaj are rău-platnici, Datoriile agenţilor economici din judeţul Cluj la Fondul de şomaj

se ridică în prezent la aproape 53 miliarde de lei, unele societăţi înregistrînd restanţe vechi de doi ani de zile. Anul acesta, Corpul de control şomaj din cadrul Agenţiei Judeţene pentm Ocupare şi Formare Profesională Cluj a verificat 81 de societăţi care datorau bugetului peste 22 miliarde de lei, din care aproape jumătate reprezintă m ajorări de în tîrz ie re . în urma contro lu lu i, a fost recuperată o sumă de 4 miliarde de lei, din care aproape 781 de milioane prin executare silită, la care s-au mai adăugat încă 527 de milioane debite neconsemnate în procese verbale. La ora actuală, soldul unităţilor controlate se ridică la 33,47 miliarde de lei. L.PURDEA

ILIE C Ă L IA N (redactor şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro-publicitate

Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea P E T R U Ş 19.74.18

R E D A C ŢIA : Cluj-N apoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n ta b ilita te ; 1 9 .73.07; C u ltu ră , E ve n im e n t, P o litic 19.74.90, S o c ia l, E c o n o m ic 19.75.07; S p o rt: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 S u b re d a cţia T u r d a : tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

C A S A D E E D rT U R Ă

Napoca, înmatriculată ia Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03 .1991 cod fiscal R 204469