management riscuri part 1 2011 2012
TRANSCRIPT
Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca
Facultatea de Stiinta Mediului
Catedra de Stiintele Vietii si ale Pamantului
Lector dr. Nicoleta BRIŞAN
MANAGEMENTUL RISCURILOR SI DEZASTRELOR NATURALE
1. Seismele şi fenomenele de risc asociate
RISCURI ŞI DEZASTRE DE NATURĂ ENDOGENA
2. Managementul riscurilor si dezastrelor de natura seismica
MANAGEMENTUL RISCULUI
SEISMIC
Strategie de protectie antiseismica
Deciziile implicate in domeniul riscului seismic sunt de natura strategica
Privesc intreaga societate
Trebuie gandite pe termen lung
Reprezinta un ansamblu de masuri, de diferite naturi, definit in termeni calitativi si cantitativi, avand drept scop limitarea riscului seismic la un nivel considerat acceptabil (Sandi, 1998)
Strategie de protectie antiseismica
O strategie posibila de reducere a riscului seismic se poate referi la un sistem de actiuni corelate care urmaresc:
Reducerea vulnerabilitatii unor categorii de elemente expuse
Reducerea expunerii unor astfel de elemente
Prevenirea producerii unor efecte in lant
Strategie de protectie antiseismica
Elaborarea strategie necesita date de baza privind: Contextul general, economic si social, numarul si
distributia diferitelor categorii de elemente si activitati ce pot fi afectate de cutremur, cu impact sever la nivelul societatii
Riscul seismic asupra diferitelor categorii de elemente expuse in situatia actuala (cutremure precedente, scenarii de cutremur, analize de risc propriu zise)
Definirea caracteristicilor si implicatiile unor strategii posibile de reducere a riscului seismic, rezultate scontate, resurse necesare, interconditionari
Risc seismic
O strategie posibila de reducere a riscului seismic se poate referi la un sistem de actiuni corelate care urmaresc:
Reducerea vulnerabilitatii unor categorii de elemente expuse
Reducerea expunerii unor astfel de elemente
Prevenirea producerii unor efecte in lant
generalităţi,
context genetic,
frecvenţă,
magnitudine, intensitate etc.
1. Descrierea fenomenului periculos
Analiza hazardului
1. Ce este un seism?
2. Tipuri genetice de seisme
Tectonice
Vulcanice
De prabusire
3. Elementele unui seism
Generalităţi
Elementele unui seism
Adâncimea focarului:
Cutremure superficiale
(25-70 km) – 70%
Cutremure intermediare (70-300 km) – 25%
Cutremure profunde
(300-700 km) – 5%
Generalităţi
forma de propagare a oscilaţiilor seismice produse de energia mecanică declanşată din hipocentru unde elastice sferice, care se propagă în toate sensurile în
jurul hipocentrului
Unde seismice
Undele seismice Reprezintă:
Au viteză mare (7-13 km/s)
Ajung primele la suprafaţă
Se propagă prin medii lichide, solide şi gazoase
Au caracter de unde longitudinale
Se propagă prin dilatări şi comprimări succesive pe direcţia lor de propagare
Dau primele vibraţii care anunţă cutremurul
Undele primare (P) = de compresiune
Unde de volum Unde seismice
Undele secundare (S) = de forfecare Se propagă prin vibraţii transversale pe direcţia lor de
avansare (unde transversale)
Dau o mişcare de distorsiune
Traversează doar mediile solide
Viteză mai mică de 1,7 ori (4-7 km/s) decât a celor primare
Amplitudine ceva mai mare decât a undelor primare
Sunt vibraţii în pătura superficială a scoarţei rezultate datorita reflexiei, refractiei si interferentei undelor de adancime
La 10 m adâncime nu se mai resimt, iar la 3 m adâncime
amplitudinea lor se reduce cu 30% (amplitudinea lor scade exponenţial cu adâncimea).
Au viteză redusa, aproximativ constantă de 3,4 km/s
Amplitudine mult mai mare decât a undelor P şi S ceea ce le face responsabile de efectele principale ale cutremurelor
Undele longae împreună cu undele de forfecare, declanşează zguduirea simţită de oameni şi căreia îi sunt supuse construcţiile
Undele superficiale (L) = ”Longae”
Unde de suprafaţă Unde seismice
Unde Love
Undele superficiale (L) = ”Longae”
Unde seismice Unde de suprafaţă
Unde Rayleigh
Undele superficiale (L) = ”Longae”
Unde de suprafaţă Unde seismice
Nucleu
Manta
Crusta
N.intern
Fosa Litosfera
Manta
N. extern
Rift Fosa, Zona de subductie
Limită convergentă
Zonă de subducţie
vulcani
Placă continentală Placă oceanică fosă
topire
cutremure
Limită divergentă
litosferă litosferă
astenosferă
magmă
Context genetic
Structura şi dinamica Globului terestru
Înregistrarea undelor produce singurele mărimi obiective cuantificabile care stau la baza calcularii structurilor de rezistenta a constructiilor.
Mişcarea seismică într-un punct fiind mişcare spaţială necesită înregistrări pe 3 direcţii care, prin compunere, descriu mişcarea generală.
Direcţiile pe care se fac aceste înregistrări sunt: verticala amplasamentului şi 2 direcţii pe orizontală (N – S, E – V).
Înregistrarea undelor seismice
Inregistrare si masurare
Înregistrările se fac cu ajutorul a 2 aparate specializate:
Seismometre sau seismografe
seismograma = diagrama de variaţie a deplasării în punctul de înregistrare după o anumită
direcţie;
Accelerometre
accelerograma = diagrama de variaţie a acceleraţiei mişcării în punctul de înregistrare după o anumită direcţie.
Aceste înregistrări reprezintă baza pentru calculul construcţiilor, deci pentru o proiectare antiseismică,
pentru că ele reprezintă încărcări, acţiuni la baza construcţiei.
Înregistrarea undelor seismice
În orice înregistrare se pot pune în evidenţă
prezenţa succesivă a trei faze:
Faza precursoare în care apar oscilaţiile primare şisecundare;
Faza principală în care apar undele principale (L) şi o amplificare a mişcării;
Faza finală în care undele se atenuează prin amortizare.
Inregistrare si masurare
Înregistrarea undelor seismice
Marimi definitorii
Magnitudine : cantitatea de energie eliberata din focar
functie logaritmica (la o unitate de magnitudine corespunde o variaţie a amplitudinii de 10 ori şi a energiei de 32 de ori)
Intensitate apreciaza efectele unui cutremur la suprafata
pamantului, asupra oamenilor si a bunurilor materiale
depinde de:
- natura litologică
- nivelul hidrostatic al apelor subterane (aproape de
suprafaţă – măreşte intensitatea)
- calitatea mediului construit
Amplitudine
Inregistrare si masurare
Magnitudine
Scara Richter (ML) : Scara relativa care ierarhizeaza cutremurele intr-o
maniera comparativa pe baza amplitudinilor maxime reduse la conditii identice
Definita initial pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale si distante epicentrale mai mici de 60 km
Caracterizeaza marimea cutremurului numai la sursa, in zona epicentrala
Se exprima printr-o valoare adimensionala determinata prin calcul
Inregistrare si masurare
Intensitate
Scara Mercalli modificata (MM) : imparte cutremurele in functie de efecte in XII trepte
fiecarui grad de intensitate seismica i se asociaza o acceleratie medie orientativa la suprafata pamantului
Folosita in Europa de Vest si SUA
Scara MSK Provine din MM la care, pentru fiecare grad de
intensitate I se adauga un criteriu suplimentar – amplitudinea maxima de oscilatie a unui pendul sferic etalon
Scara japoneza
Are 7 grade de intensitate seismica
Inregistrare si masurare
Intensitatea seismelor şi natura litologică
granite masive
nefracturate
calcare
gresii
M A T E R I A L E
R I G I D E
Ş I
C O M P A C T E
M A T E R I A L E
S L A B
C O M P A C T A T E
pietrişuri
nisipuri uscate
argile uscate
+ UMIDITATE
Inregistrare si masurare
I N T E N S I T A T E A
S E I S M I C A
C R E S T E
Cutremure majore cu M = 7 – 9 (20 / an / glob, din care cu M = 8 sau 9 sunt 1/ an / glob);
Cutremure moderate cu M = 5 –7 (1.200 / an / glob);
Cutremure mici cu M = 3 –5 (50.000 / an / glob);
Microcutremure cu M = 0 –3 (109/ an / glob).
Frecventa
Analiza hazardului
2. Descrierea efectelor induse
De ce depind?
Energia totală eliberată
Distanţa de la hipocentru
Natura materialului din subsol
Timpul total al cutremurului (durata vibraţiilor)
Tipul construcţiilor
Densitatea populaţiei
Nivelul de pregătire al populaţiei etc.
Vibraţia pământului
Tsunami
Incendii si explozii
Distrugeri
în masă Lichefierea solului
Falierea
suprafeţei
pământului
Care sunt?
de ordinul decimetrilor pănă la 1 m
afectează suprafeţe considerabile
Ex. Seism - martie 1964:
linia de ţărm de pe creasta pacifică a peninsulei
Alaska a fost modificată pe aproape 1.000 km
lungime
unele zone sunt submerse, altele exondate
deformarea plajelor şi a fundului marin adiacent
s-a întins pe o suprafaţă de 260.000 km2
Supraînălţări sau prăbuşiri de teren
Când seismele sunt severe
modifică reţeaua hidrografică
destabilizează masivele muntoase (cazul cutremurelor majore care au afectat nordul continentului sud-american la sfârşitul anilor 1990).
Inundatii sau avalanse
3. Evaluarea hazardului seismic Elaborarea hartilor de hazard seismic
Analiza hazardului
Seismicitatea locala si regionala
Paleoseismicitate
Geologie, geomorfologie
Proprietati fizice
Manifestari chimice
Comportamentul animalelor
1. Probabilitate
Analiza riscului
Previziunea
localizare
magnitudine
durata
frecvenţa cutremurelor de pământ recente
distanţa epicentru-focare
vitezele şi condiţiile de propagare a undelor
(raportul dintre viteza undelor P şi S)
Seismicitatea locală şi regională
S T A Ţ I I
S E I S M I C E
Succes moderat
Ex.
Haicheng (China), februarie 1975, seism - magnitudine 7,3
a distrus jumătate din oraş
seisme precursoare de intensitate crescută au fost
înregistrate în timpul zilelor precedente, ceea ce a permis
evacuarea a peste 1 milion de persoane şi în acest fel
numărul celor decedaţi a fost de câteva sute.
Seismicitatea locală şi regională
Prelucrarea unor astfel de date vechi pentru coastele
Oceanului Pacific şi interpretarea lor statistică a dus la:
identificarea zonelor de risc seismic ridicat în:
SE Indoneziei
Estul peninsulei Kamceatka
California de Sud – SUA
pe ţărmurile Perului
Paleoseismicitatea
Informaţiile asupra cutremurelor din trecut Eventuală seismicitate Identificarea unor sedii de îndelungate acumulări de energie internă
Observatii si masuratori teren privind: localizarea, densitatea, continuitatea sau discontinuitatea, direcţia, sensul şi
viteza/ritmul de deplasare al faliilor active;
localizarea epicentrelor şi paleoepicentrelor în raport cu aceste falii;
natura rigidă sau mobilă a rocilor, compacte sau fracturate, sănătoase sau alterate, normale sau îmbibate cu apă
Supraveghere satelitară care permite cu precizie compararea de “imagini obţinute succesiv” (= interferograme).
Tensiuni care se crează în adâncime la apropierea seismului, sunt responsabile de: fisurări
influx de apă
dilatări
Ex. V Japoniei (Niigota ), iunie 1964 – seism de magnitudine 7,5
ridicări şi coborâri centimetrice continui, au fost înregistrate de diverse staţii timp de 60 de ani anterior seismului – ridicările fiind sistematice în proximitatea epicentrului
o rărire a mişcărilor s-a manifestat la finele anilor 1950,
o coborâre generalizată a terenurilor a acompaniat mişcarea seismică majoră
Geologie, geomorfologie
deformări de suprafaţă
Proprietăţi fizice
Microfracturarea şi fisurarea rocilor
Creşterea conţinutului şi a presiunii apei
din pori
tendinţa de micşorare a vitezei undelor P,
în raport cu undele S
diminuare progresivă a rezistivităţii electrice
influenţarea susceptibilităţii magnetice la apropierea unui seism
Dilatarea rocilor Ridicare scurta a campului magnetic
Manifestaţii chimice
presiune crescândă
în apropierea seismului
Emanaţii de radon, argon, neon, heliu, xenon
Ex. Taşkent (Uzbekistan), 1966 – seism M: 5,3
precedat, începând cu 1960 de ridicarea de la 5 la 15 x
1015 curie/l radon în apele juvenile dintr-un foraj
profund apropiat, pentru ca apoi să revină la conţinutul
iniţial
Ridicarea nivelului acestor gaze în apele subterane
Tianjin (China), 18. 07. 1969, cutremur de magnitudine
7,4
diverse animale din Gradina Zoologică din Tianjin (China)
aveau un comportament anormal (ţipete de panda, care de
obicei sunt liniştiţi; refuzul lebedelor de a merge în apă şi a
şerpilor de a intra în cuibul lor etc.)
cazuri similare au fost raportate în ţări din Asia, Europa,
America de Nord şi Sud
Comportamentul animalelor
Studiu statistic al deformaţiilor elastice lente şi ale rupturilor instantanee
Luarea în calcul a ansamblului de informaţii geofizice, geologice şi istorice pentru o regiune dată
Studii statistice
Modele probabilistice
Astfel de pronosticuri au fost stabilite în lungul faliei majore San Andreas (California - SUA) unde probabilitatea declanşării de seisme în perioada 1988-2018 au fost cuantificate pentru diverse segmente tectonice
Studii statistice Romania
Perioadele de revenire rezultate din legile privind recurenta magnitudinilor pentru cutremurele de Vrancea (INCERC – Sandi si colab. 1995):
Magnitudini 6 6,5 7 7,2 7,4 7,5 7,6 7,7
Perioada de 6 14 32 46 82 126 235 650
Revenire (ani)
Studii statistice Romania
Utilizandu-se datele privind seismele precedente si o lege de atenuare intr-o abordare probabilistica, perioadele de revenire ale unor intensitati pentru Bucuresti pot fi exprimate astfel:
Intensitati MSK VI VII VIII IX
Perioada de 10 20 50 200
revenire (ani)
Cladiri
Obiective
Retele
Infrastructuri
Populatie
2. Gravitate
Analiza riscului
Elementele supuse riscului Vulnerabilitatea acestora
Romania
260 de orase (57 municipii)
2686 comune
Din acestea, 40 de orase dens populate sunt amplasate in zone cu seismicitate ridicata (peste VII MSK)
35% din totalul populatiei tarii, respectiv peste 66% din populatia urbana a tarii este expusa cutremurelor de Vrancea
Intensitati MSK VI VII VIII IX
Procent locuinte 36 29 34 1 expuse (%)
Romania
Vulnerabilitatea constructiilor
Mediul rural este relativ mai putin vulnerabil (potential redus de prabusire,, etc.)
Potential ridicat de concentrare a bunurilor in mediul urban
Structuri de beton armat inalte predominante in mediul urban
!!! Cele mai vulnerabile sunt cladirile inalte (7-12 niveluri), cu schelet de beton armat, construite inainte de 1940 fara protectie antiseismica
Vulnerabilitatea populatiei
Distributia acesteia in zone de intensitate seismica ridicata
Romania
Expunerea populatiei in cladiri in functie de:
Regimul de inaltime
Perioada de constructie
Materialul de constructie
Experienta proprie la unul sau mai multe seisme majore
35% din totalul populatiei tarii, respectiv peste 66% din populatia urbana a tarii este expusa cutremurelor de Vrancea
(importanta recensamantului!!!) vulnerabilitatea
Harti de macrozonare seismica
Harti de microzonare seismica
Harti de risc seismic
Elaborarea hartilor de risc
Evaluarea riscului
Acceptarea riscului si realizarea unor masuri de diminuare a
efectelor
Tratarea riscului
Prevenire Pregatire
Acorduri si strategii privind reducerea riscului seismic
2007-2009, Japonia = initiator si coordonator
S-a decis:
Prevenirea riscului seismic
Platforma Globala pentru reducerea riscului Dezastrelor
Constituirea unei baze de date internationale referitoare la sistemele de control al cladirilor, coduri de proiectare seismica, situatii ale cladirilor existente etc.
Instituirea unui sistem pentru investigatii pe teren in urma unui seism
Instituirea unei baze de date despre materiale educationale pentru dobandirea cunostintelor prin intermediul internetului etc. cu privire la reducerea dezastrelor produse de seisme asupra cladirilor si locuintelor
Promovarea cercetarii internationale in comun
Specializarea prin intermediul IISEE (International Institut of Seismology and Earthquake Engeneering)
Instaurarea siturilor web portale pentru membrii IPRED
Publicarea “Seriei de cursuri UNESCO-IISEE”
Participari sau contributii la evenimente internationale/regionale referitoare la seismologie sau la ingineria seismica
Prevenirea riscului seismic
Platforma Globala pentru reducerea riscului Dezastrelor (IPRED)
Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind
reducerea riscului seismic In cadrul IDNDR a fost aprobat in 1992 pentru 5 ani un
prpoiect international aplicativ “Programul Global de Evaluare a Hazardului Seismic (GSHAP) care include multe din strategiile IDNDR
Comisia Seismologica Europeana a pornit de la datele GSHAP privind regiunea Euro-Mediteraneana (1999), utilizand si dezvoltarile din Programul International de Corelatie Geologica – Proiectul 382 SESAME (2000) si a elaborat primul model integrat al surselor seismice si cartarea omogena a hazardului seismic in regiunea Euro-Mediteraneana, pe baza unor metode de calcul si legi de atenuare omogene.
Prevenirea riscului seismic
Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea
riscului seismic
Realizarea la nivel UE in domeniul ingineriei a:
Standardelor Europene SREN
EUROCODURILE
pentru structuri din diferite materiale (zidarie, otel, etc.) pentru geotehnica etc. si in special
Codul european pentru proiectarea antiseismica in zone seismice, Eurocode 8 – EC8 (1998, perfectionat pana in ultimii ani)
Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea
riscului seismic
Codul european pentru proiectarea antiseismica in zone seismice, Eurocode 8 – EC8
(1998, perfectionat pana in ultimii ani)
Scop:
Inglobarea si armonizarea experientei tarilor europene, pentru posibilitatea ca fiecare tara sa selecteze principalii factori pentru proiectare, in corelatie cu conditiile locale si nivelul riscului
Romania a introdus aceste documente si va elabora o anexa nationala, cu particularitatile impuse de mediul local
Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea
riscului seismic
Realizarea unui document (31.10.2005, Lisabona) in
urma unor dezbateri care au avut loc incepand cu anul 2000 de catre:
Asociatia Europeana de Inginerie seismica (EAEE) in colaborare cu:
Parlamentari europeni
Comisia Europeana
Asociatii din unele tari
Ce cuprinde politici coerente de reducere a riscului seismic
Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea
riscului seismic Idei directoare ale EAEE:
In politica UE nu se reflectau cunostintele legate de amploarea zonelor seismice din Europa si a efectelor dezastruoase precedente (bazate pe studii probabilistice si harti de zonare GSHAP si SESAME)
Desi in fiecare stat UE exista entitati care se ocupa cu hazardurile naturale (cutremure in acest caz), in majoritatea statelor nu exista o succesiune organizata de preluare a responsabilitatii care sa se ocupe de toate componentele riscului seismic
Cai de actiune:
Aplicarea codurilor ingineresti
Evaluarea si consolidarea cladirilor existente
Asigurarea calitatii cladirilor noi, a industriilor-cheie si a retelelor vitale
Reabilitarea si conservarea monumentelor etc.
Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea
riscului seismic Idei directoare ale EAEE:
Rolul protectiei civile sa primeze pe langa interventie si in educarea populatiei pentru a reduce la minim ranirile in cladirile care nu sunt avariate
Multe dezastre naturale, cum sunt si cele provocate de seismele din Vrancea, au si o dmensiune transfrontaliera, rezulta:
Necesitatea aplicarii Eurocodurilor dar si a
Fondurilor de solidariate
UE a ramas in urma SUA-California, Noii Zeelande si Japoniei in privinta politicilor de reducere a riscului seismic, rezulta ca dezvoltarea Europei poate fi puternic afectata de seismele viitoare.
Studii, decizii si realizari ale institutiilor UE privind reducerea
riscului seismic
S-a propus:
Emiterea de directive si recomandari catre statele membre
Defalcarea fondurilor UE pentru reducerea riscului seismic pe actiuni specifice si urmarirea acestora:
O baza de date seismologica fundamental imbunatatita si retele instrumentale (regionale si locale pentru cladiri specifice) pentru monitorizarea seismelor
O zonare imbunatatita a hazardurilor
Evaluarea vulnerabilitatii cladirilor, retelelor vitale, infrastructurilor etc; protejarea cladirilor si a centrewlor istorice
Standarde comune de protejare a cladirilor publice existente, autostrazilor si a altor infrastructuri
Metode imbunatatite de interventie
Proiectarea mai adecvata a structurilor si a fundatiilor
Intelegerea comportamentului uman in cazul unui cutremur si raspunsul public la risc
Romania Hazard, risc si management seismic
Seismicitatea pe teritoriul României
România face parte din aliniamentul seismic mediteraneean
Pe teritoriul Romaniei se manifesta mai multe categorii de cutremure:
Superficiale (H<5 km)
Crustale (normale) (H=5-30 km)
Intermediare (H=60-220 km)
Zona epicentrala majora a Romaniei este zona Vrancea
Prezinta interes major datorita particularitatilor specifice
Izolare
Concentrare
Regularitati in modul de producere
Zona epicentrala Vrancea
Predominante sunt cutremurele de tip intermediar
Context geologic reprezentat printr-un proces relict de coliziune intre Platforma Est-Europeana si blocul intra-Carpatic (activ cu circa 16 MA in urma si incheiat de aproape 10 MA)
La originea cutremurelor sta fragmentarea, falierea pe contur si/sau scufundarea unui bloc litosferic inert, orientat oblic in planul vertical care ipotetic ar fi ultima parte din coliziune ramasa suspendata in adancime in contact cu mantaua inferioara
Regiunea Vrancea – context geologic
Categorii de cutremure
Cutremure din istoria României
Cutremure din istoria României
= metode de diminuare a consecinţelor seismelor prin strategii defensive
Identificarea ariile susceptibile cutremurelor de pământ
+ istoria seismica si supozitii rezonabile
Elaborarea hărţilor de hazard seismic (bazate
pe istoria seismică şi supoziţii rezonabile) – prognoza
Prevenirea riscului seismic
Presupune identificarea ariilor expuse seismelor, la nivelul unor tari sau regiuni, potrivit unor criterii faptice (istorice, geologice, geofizice) cu reprezentarea marimii miscarii terenului in corelatie cu reprezentarea geografica, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismica (intensitati, acceleratii, viteze, deplasari)
Zonarea seismica
Pana in 1991, hartile de macrozonare seismica erau exprimate direct in
intensitati (aprobate ca STAS-uri) – utilizate si in normativele romanesti de proiectare
Zonarea seismica
STAS 2923-52,
Macrozonarea teritoriului R. P. Romane
Harta de zonare a intensitatii seismice
STAS 2923-63,
Macrozonarea teritoriului R. P. Romane
Harta de zonare a intensitatii seismice
STAS 11100/1-77,
Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei
Harta de zonare a intensitatii seismice
Normativul P.100-92 este normativul care reglementeaza atat proiectarea antiseismica a cladirilor cat si prevederile referitoare la evaluarea nivelului de protectie a constructiilor existente si masurile de interventie asupra acestor constructii
Zonarea seismica
Zonarea seismica a teritoriului Romaniei – intensitati pe scara MSK , conform SR 11100–1:93 Zonarea seismica.
Macrozonarea teritoriului Romaniei
Zonarea seismica
Harta de zonare macroseismica a Romaniei
Zonarea seismica
Harta de microzonare seismica a Bucurestiului
Zonarea seismica
= metode de diminuare a consecinţelor seismelor prin strategii defensive
Monitorizarea continua a activitatii seismice
Controlul calităţii mediului construit
Identificarea structurilor vulnerabile distrugerii în urma zguduirii
Întocmirea unor planuri de administrare a stocului de clădiri
Prevenirea riscului seismic
Evolutia codurilor ingineresti in Romania
Proiectarea antiseismica din Romania a fost legal instituita dupa cutremurul din 10 noiembrie 1940 pentru cladirile publice
1942 – introducerea primei zonari seismice simplificata a teritoriului
1945 – “Instructiuni pentru prevenirea deteriorarii constructiilor din cauza cutremurelor”
Normative de proiectare antiseismica: P.13 – 1963, 1973
Normativul de proiectare antiseismica de dupa cutremurul din 4 martie 1977 – aduce modificari precedentelor prin experienta data de seismul produs – P.100 - 1978
Normative de proiectare antiseismica P.100 – 1981, 1992
Cod de proiectare antiseismica P.100 (P.100.1/2004)
Elaborat de UTCB, aparut in Buletinul Constructiilor din aprilie 2004, intrat in vigoare in 2005
Corespunde Eurocodului 8 (PrEN 1998)
Date de intrare
Miscari seismice cu perioada de revenire de 50 ani (I=VIII MSK)
Cladiri pre-1940 cu P+7E…P+12E cu elemente de beton armat si zidarie
Rezultate = probabilitati de prabusire
Durata de expunere 10 ani: 20-25%
Durata de expunere 20 ani: 35-40%
Durata de expunere 50 ani:70-80%
Pierderi posibile si scenarii de cutremur Bucuresti
Evaluarea riscului
Scenariu condensat la nivel national (1995)
Cutremur de scenariu corespunzator hartilor actuale de zonare (I=VI-IX MSK) cu perioada de revenire de 100 ani
Evaluare locuinte pornind de la date statistice privind distributia lor pe zone
Vulnerabilitatea apreciata in termeni monetari
Rezultate
Pierderi economice estimate: 7,45-17 mld. US$ (datorate predominantei cladirilor din zidarie)
Pierderi vieti omenesti: 2855 morti, 5858 raniti (nivel urbal)
350 morti, 2000 raniti (nivel rural)
Efectele evaluate confera cutremurului simulat caracterul de DEZASTRU seismic major de interes national
Pierderi posibile si scenarii de cutremur
Evaluarea riscului
Scenariu condensat la nivel urban – Municipiul Bucuresti (1998) Conditiile geograficem, geologice, geotehnice si urbanistice au fost
exprimate descriptiv, fara a fi explicit introduse in algoritmele de calcul
Cutremur de scenariu corespunzator nivelului actual al normativului P.100-92 (I=VIII MSK) cu perioada de revenire de 100 ani
Fondul construit divers ca tipologie, materiale, inaltime, perioada de constructie etc.
Grupare pe categorii de vulnerabilitatea (pornind de la vulnerabilitatea primara evaluata dupa datele din 1977 si completata cu date rezultate din constatarile din teren si efectul cumulativ al seismelor precedente
Vulnerabilitatea secundara (populatie) calculata pe baza densitatii si a ratei de mortalitate cuprinsain ATC-13/1985 (
Rezultate
Pierderi posibile si scenarii de cutremur Bucuresti
Evaluarea riscului
Rezultate
Nr. cladiri de locuit care ar suferi avarii semnificative: 23.000
50% cladiri de P…P+1 din materiale de slaba calitate
>40% cladiri P…P+4 din zidarie cu elente de beton armat, lemn, etc.
Cca 10% cladiri inalte, din beton armat si zidarie
Colaps total sau partial: cca 1.000 cladiri (10% sunt inalte)
Avarii la nivel de condamnare: 4.100 cladiri (9% sunt inalte)
In scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21): peste 450.000 locuitori se pot afla in cladiri construite pana in 1977
Captivi in cladiri: 95.000 persoane (54% in cladiri inalte)
6.500 pierderi de vieti omenesti, peste 16.000 raniti grav, cca 10.500 spitalizati, 13.000 raniti usor
In scenariu pe timp de zi: pierderi reduse cu 54%
Pierderi posibile si scenarii de cutremur Bucuresti
Evaluarea riscului
= protecţia şi pregătirea antiseismică individuală şi de grup a populaţiei prin:
educare
informare
antrenare periodică pentru o reacţie raţională în caz de cutremur
prin măsuri de intervenţie preseismică si post-seismică (reparaţii, consolidări, reabilitare urbană etc.)
evitarea pierderilor de vieţi omeneşti sau a rănirii
menţinerea continuităţii vieţii socio-economice după cutremur
evitarea distrugerii sau degradării unor bunuri culturale şi artistice de mare valoare
evitarea degajării unor substanţe toxice sau radioactive
limitarea pagubelor materiale.
S
C
O
P
Protectia si pregatirea antiseismica a populatiei
= proiectarea antiseismică a structurilor de construcţii, ansamblurilor construite şi
localităţilor Sunt cuprinse in norme de stat si trebuie respectate
Programul national de educare antiseismica a populatiei
Coordonat de MLPAT (ulterior MLPTL / MDLPL/MDRT)
Inceput in 1990
Pus in aplicare prin:
Programe de educare generala a populatiei
Programe de educatie specifica a unor categorii socio-profesionale si de varsta ale populatiei
Totusi…… Deşi M.D.R.T. a finanţat şi elaborat numeroase materiale de educare antiseismică a
populaţiei (cele mai recente fiind ediţia 2007 cu patru seturi de manuale privind „Educaţia şi protecţia elevilor în caz de cutremur”), implementarea acestor materiale în sistemul de învăţământ este greoaie.
În ciuda faptului că există ordinul comun între cele trei ministere, iar broşurile elaborate de MDRT-INCERC au fost postate pe situri MDRT şi INCERC, inspectoratele şi unităţile şcolare nu le recomandă şi nu le utilizează ca bază de informare în şcoli;
Pe de altă parte, Sistemul I.G.S.U. de instruire a unor funcţionari publici şi a personalului propriu se referă la aspecte legislative generale şi la necesităţile proprii ale personalului de prevenţie şi intervenţie şi nu poate intra în detalii la nivelul înţelegerii unui mare număr de persoane fără pregătire de specialitate. Se constată că desi exista un numărul deosebit de elevi şi cetăţeni din zone seismice instruirile acestora nu sunt suficiente.
Nu există o bază legală care să recomande sursele de informare la care să se apeleze oficial în educarea antiseismică a populaţiei, iar mass-media vehiculează multe informaţii eronate.
Programul national de educare antiseismica a populatiei
2007-prin Ordinul Ministrului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor
Metodologia privind investigarea de urgenta a sigurantei post-seism a cladirilor si stabilirea solutiilor cadru de interventie
Elaborata de INCERC Bucuresti
UTCB
CNRRS
Managementul operational Regulament din 18/11/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 207bis din 07/03/2006
privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL II
Acţiuni şi măsuri preventive:
Acţiuni şi măsuri organizatorice
Planurile de apărare
Organizarea sistemului informaţional-decizional
Logistica intervenţiei
CAPITOLUL III Acţiuni şi măsuri de intervenţie operativă
CAPITOLUL IV
Acţiuni şi măsuri pentru recuperare şi reabilitare etc.
Actori implicaţi în procesul de management al riscului seismic în România
1. Centrul National de Reducere a Riscului Seismic si INCERC
2. Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului
1. Centrul National de Reducere a Riscului Seismic
Activităţi: adaptarea si dezvoltarea de noi tehnologii de reabilitare
seismica a cladirilor;
contributia la elaborarea noilor coduri de proiectare antiseismica;
elaborarea de materiale pentru educatia populatiei privind comportarea la cutremur;
asigurarea dezvoltarii nivelului de cunostinte tehnice prin stagii de pregatire, studii si documentatie, seminarii, cursuri si prelegeri in Romania si in strainatate;
promovarea cooperarii internationale in domeniul managementului riscului seismic;
publicarea de studii specifice;
Centrul National de Reducere
a Riscului Seismic
Reabilitarea seismică
clădirilor şi coduri de
proiectare
Reţea seismică şi
vibraţii ambientale
Diseminarea
cunoştinţelor şi
pregătirea inginerilor
Experimente pentru
terenuri şi elemente
structurale
2. Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului realizează cercetări în scopul reducerii riscului seismic
Proiecte
amplasamentul seismic pentru Centrala Nucleară Electrică Cernavodă
clădirea Parlamentului României
reevaluarea seismică a unor baraje (Vidraru şi Bicaz)
realizarea Sistemului de Avertizare Seismică în timp real pentru Municipiul Bucureşti.
Hărţi de microzonare pentru: Bucureşti, Iaşi, Bacău, Buzău, Craiova şi harta de hazard seismic a României
Sistemului de Avertizare Seismică în timp real pentru Municipiul Bucureşti (SAS)
Timpul de avertizare - 25-30 de secunde
Oferă timpul necesar pentru întreruperea :
activităţilor cu grad ridicat de pericol (reactoare
nucleare, apă grea, combinate chimice etc.)
distribuiţiaei de utilităţi: gaz, electricitate, apa
etc
alimentării cu energie electrică în cazul
trenurilor şi metrourilor
Staţie seismică auxiliară în sistemul Internaţional de Monitorizare Seismică
Înregistrează permanent mişcările solului şi transmite datele în timp real la Centrul Interaţional de Date din Viena şi la Centrul Naţional de Date din Bucureşti
Participă la testarea sistemului global de verificare a experienţelor nucleare prin mijloace seismologice
Managementul dezastrelor seismice
Implica stabilirea tacticilor specifice pentru:
Aplicarea unei strategii generale de aparare bazata pe planificare
Anticiparea efectelor/avarierilor si pierderilor si pregatirea planurilor pentru a le face fata
Elaborarea unor metode si masuri pentru controlul, limitarea si inregistrarea efectelor, precum si evaluarea marimii ariei afectate
apar cel mai des în Oceanul Pacific şi în Indiile
de Est
Unul dintre cele mai mari tsunami:
În Oceanul Atlantic, în urma cutremurului din 1
noiembrie 1755 care a afectat Lisabona
Valul a atins o înălţime de 7 metri faţă de nivelul
normal, afectând inclusiv zona de coastă a Olandei
Tsunami
Managementul riscului la tsunami
norme de utilizare a terenurilor din zonele de coastă pe baza analizelor şi a evaluarilor riscului la tsunami
perceperea riscului de către populaţie
sistemele de avertizare – la scară globală:
sistemul internaţional de avertizare pentru tsunami
sistemul regional de avertizare
Centrul de avertizare împotriva tsunami din Pacific
-Avertizare cu 3-14 ore înaintea atingerii ţărmului
Sistemele de avertizare pentru tsunami
studiază datele seismice produse în zonele cu pericol de tsunami pentru a determina posibilitatea apariţiei unui astfel de eveniment
capabile să emită avertizări în mai puţin de 15 minute
au o perioadă de timp mai lungă pentru alarmare datorită vitezei mai mici de deplasare a valurilor, în comparaţie cu SAS
Marea Negră se încadrează la sistemul regional de avertizare aferent Mării Mediterane
Zona seismică Vrancea şi cutremurele în Bucureşti
"Nicăieri în lume nu există un centru populat
atât de expus seismelor provenite
repetat din aceeaşi origine". Charles Richter
(într-o scrisoare din 15 martie 1977, adresată guvernului României)
Vulcanii şi fenomenele de risc asociate
RISCURI ŞI DEZASTRE DE NATURĂ ENDOGENA
Riscul vulcanic
Aparate
vulcanice
recente
1400 Susceptibili
de a intra
în erupţie 10.000
50-70 erupţii/an
=
Sursa unor posibile
catastrofe
720 Activitati în
domeniul
continental
media
600 victime/an
Formaţiuni naturale, care pun în relaţie suprafaţa terestră cu zonele interne, prin care materialul topit din profunzimi iese la suprafaţă.
VULCANII
Zonele de expansiune (rift) (80% din întreaga activitate vulcani
Zonele convergente ale plăcilor (subducţie) (10% din întreaga activitate vulcanică)
Zona arcurilor tectonice
1. Unde se desfăşoară activitatea vulcanică?
Zona de rifturi suboceanice şi a apendicelor sale intracontinentale
Punctele fierbinţi (Hot Spots) (10% din întreaga activitate vulcanică)
1. Unde se desfăşoară activitatea vulcanică?
Riscul vulcanic
Depinde de:
- tipul eruptiei
-vascozitatea magmei
– Compoziţia magmei (conţinutul în silice)
Conţinut ridicat de silice – vâscozitate mare
Conţinut scăzut de silice – lave fluide
– Temperatura magmei Magmele mai fierbinţi sunt mai puţin vâscoase
– Cantitatea de gaze conţinute în magmă
Produc forţa de extrudere a lavei
Violenţa unei erupţii = uşurinţa cu care se elimină
gazele
Tip de magma Bazalt Andezit Riolit
Conţinut în SiO2 45-55% 55-65% 65-75%
Temperatura
magmei 1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC
Vâscozitate Scăzută Ridicată
Extruderea gazelor
din magma
Uşoară Dificilă
Tipul de erupţie Liniştită Explozivă
creştere
creştere
creştere
Tipuri de magma – tipuri de eruptii
Trapp-uri de bazalte
vit. de curgere: 3m/s – 1m/zi
Edificiile din arhipelagul Hawaii
Risc limitat pentru viaţa oamenilor însă
pagube importante
în bunuri materiale
Tip de rocă Bazalt Andezit Riolit
Conţinut în
SiO2 45-55% 55-65% 65-75%
Temperatura
magmei 1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC
Vâscozitate Scăzută Ridicată
Extruderea
gazelor din
magma
Uşoară
Dificilă
Tipul de
erupţie
Liniştită Explozivă
Erupţiile vulcanice
creştere
creştere
creştere
Compoziţia magmatică şi mecanismul erupţiei
Tip de rocă Bazalt Andezit Riolit
Conţinut în
SiO2 45-55% 55-65% 65-75%
Temperatura
magmei 1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC
Vâscozitate Scăzută Ridicată
Extruderea
gazelor din
magma
Uşoară
Dificilă
Tipul de
erupţie
Liniştită Explozivă
Emisii explozive sau curgeri piroclastice Provin din aparate
vulcanice intra-continentale
Valea celor 10.000 de fumuri”, Alaska,
Noua Zeelandă ş.a
Risc important dar
limitat prin raritatea manifestărilor actuale
Erupţiile vulcanice
creştere
creştere
creştere
Compoziţia magmatică şi
mecanismul erupţiei
Tip de rocă Bazalt Andezit Riolit
Conţinut în
SiO2 45-55% 55-65% 65-75%
Temperatura
magmei 1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC
Vâscozitate Scăzută Ridicată
Extruderea
gazelor din
magma
Uşoară
Dificilă
Tipul de
erupţie
Liniştită Explozivă
Erupţii de tip exploziv Caracteristice zonelor de
subducţie (“linia andezitică circumpacifică”)
Risc major
Erupţiile vulcanice
creştere
creştere
creştere
Compoziţia magmatică şi
mecanismul erupţiei
Vulcanii
Principalele evenimente
asociate erupţiilor vulcanice.
Principalele riscuri şi efecte
asociate cu distanţa faţă de
centrul vulcanului
Hazarde vulcanice – produse ale vulcanismului
Produse primare
Emisii de lave
Emisiile de gaze fumaroliene
Emisii de produse piroclastice
Produse secundare:
Laharurile
Curgeri de lavă
lungimea limbilor de lavă
câţiva km
cea mai lungă curgere a fost
de 53 km la Mauna Loua
(Hawaii), când a ajuns până la
ocean.
cel mai mare torent de lavă
din perioada istorică s-a
format în Islanda la vulcanul
Lakagigar (1783),
12 km3
a acoperit o suprafaţă de
peste 550 km2
Produse primare
Emanaţiile gazoase (fumarole)
= vapori de apă 60 – 90% +
gaze de diferite naturi (CO2, H2S, Cl2, NH4, HC4, HCl, HF, H2, O2) supraîncălzite
Gaze fumaroliene
Produse primare
Emisii de gaze nocive
Fluorul este unul din elementele transportate des prin intermediul cenuşei.
Erupţia vulcanului Hekla din 1693 (Islanda) a răspândit cenuşa pe 22000 km 2, efectele fluorului simţindu-se şi peste un an până la peste 120 km, în special asupra celor cărora le cădeau dinţii.
erupţia din 1970, care a răspândit şi fluor, a dus la otrăvirea păşunilor şi la moartea a circa 7500 animale. Boala provocată se numeşte fluoroză şi produce osteoscleroză, respectiv îngroşarea oaselor şi deteriorarea smalţului dinţilor
Emisii de gaze nocive
Sulful apare obişnuit ca hidrogen sulfurat (H2S).
Uneori se dizolvă în apă, ca de exemplu la erupţiile de sub gheaţă din Islanda.
Efectul dăunător constă în iritarea nasului, faringelui şi a ochilor,
În concentraţii mai mari produce şi dureri de cap, ameţeli, iritaţii nervoase (până la concentraţii de 6-10%), reduce simţul mirosului, cel afectat nedându-şi seama de pericol, putându-se asfixia.
Cele mai multe efecte au fost analizate la erupţiile din Islanda.
Emisii de gaze nocive
Carbonul se prezintă ca monoxid sau dioxid. Inhalarea acestora conduce la sufocare.
Dioxidul de carbon - acumulare în arealele joase, in conditii meteo stagnante (fara vânt).
moartea animalelor mici localizate la sol
La erupţia din 1948 a vulcanului Hekla, CO2 s-a cantonat pe văi şi în depresiuni, formând bazine de până la 6000 km 2 pline cu gaz. Animalele surprinse s-au asfixiat. La erupţia din 1973 a vulcanului Eldfell (Islanda), CO2 s-a cantonat în pivniţele locuinţelor din jur. Lacul Nyos (Camerun), 26 august 1986 - s-au produs asfixieri de oameni şi alte vietăţi, pe văi şi suprafeţe joase, încorporând un areal de 30 km2 şi până la 15 km distanţă de lac.
Emisii de gaze nocive
Carbonul se prezintă ca monoxid sau dioxid. Inhalarea acestora conduce la sufocare.
Monoxidul de carbon este mult mai periculos şi anume, începând cu concentratii de 0,4 %.
Observaţiile făcute la acelaşi vulcan Eldfell au indicat şi unele
concentrări reduse de CO în pivniţe.
Alte urmări ale emisiilor
Formare de ploi acide
Producerea de flăcări şi fulgere
Impact asupra climei, paleoclimei
erupţia din 1883 a lui Krakatoa
erupţia lui Katmai (1912)
erupţia lui Tambora (insula Sumbawa), 1915
erupţia lui Toba (Sumatra) în urmă cu 73.500 ani, probabil cel mai violent din tot Cuaternarul
explozia vulcanului Pinatubo (Filipine) din 1991
Pinatubo, Filipine, 1991 Photograph by E. Wolfe on 24 June 1991
Emisii de produse piroclastice
Explozia a antrenat emisia a peste 8 km3 de piroclastite fine + gaze cu S (SO2, H2S), ceea ce a determinat formarea de aerosoli până la 31.000 m altitudine. Această erupţie poate să stea la originea creşterii căldurii medii termice anuale cu 0,5oC, care s-a constatat în următorii 2 ani (1992, 1993).
Produse primare
Norii de cenuşă şi circulaţia aeriană
Emisii dirijate, alcătuite din amestecuri de gaze supraîncălzite şi particule solide (cenuşi, lapilli, bombe, blocuri vulcanice etc) declanşate de explozii dirijate lateral, faţă de aparatul vulcanic
Temperaturi ridicate (până la 5000C) şi viteze mari (până la 300 km/h).
Mt. Pelee în 1902 (30.000 victime, distrugeri pe o rază de 20 km)
Sec. XX, statisticile pun pe seama unor astfel de catastrofe aproape 37.000 victime (circa 46% din numărul total).
Norii arzători Produse primare
Nori arzători
Avalanşele de debrite
Curgeri vulcano-clastice declanşate în urma prăbuşirii unui flanc a aparatului vulcanic
La St. Helens o treime din vulcan s-a prăbuşit în mai puţin de 13 secunde!
Laharurile
- curgeri rapide de
noroi, rezultate din amestecul cenuşii vulcanice cu apă, provenită din precipitaţii, topiri de gheaţă sau din lacul de
crater
Lahar produs de vulcanul St. Helens
debite de laharuri: 48.000 m3/s
Produse secundare
Vulcanul Nevada del Ruiz, 1985
Cea mai mare catastrofă vulcanică din istoria Americii de Sud! 25000 morţi
Produse secundare
Vulcanul Soufriere
Exemplu...
Vulcanul Soufriere
Exemplu...
Vulcanul a revenit la viată in iulie, 1995.
RAW
Exemplu...
Norii arzători …
Bob Senior photo, 1997.
Exemplu...
“The North”
Căile de
curgere ale
laharurilor
Airport
Plymouth
St. Patrick’s
Tar
River
http://mni.ms/pflowmap/index.shtml
Exemplu...
Plymouth, Montserrat, pre-1995
Exemplu...
Montserrat 1997
Exemplu...
Plymouth, Montserrat 1997
Exemplu...
Zona Centrală a oraşului Plymouth
Inainte...
După...
Repartiţia areală a vulcanismului actual
Sursa: Enciclopedia Universalis
Mt. Rainier, Mt. Baker
St. Helen Merapi Mauna Loa
Kilauea Pinatubo
Nyiragongo Nevado del Ruiz
Augustin
Krakatau, Indonesia, 1883
Erupţii catastrofale
Santorini, 1450 î.e.n
Erupţii catastrofale
Impactul negativ al fenomenului vulcanic
Schimbarea chimismului şi/sau a compoziţiei elementelor de mediu
poluări ale solurilor
poluarea chimică a apelor subterane
afectarea vegetaţiei, vieţuitoarelor
Alterarea stratului de ozon
Modificări (reduceri) ale radiaţiei solare
Inundaţii cu efecte distrugatoare (erupţiile de sub gheaţă din Islanda)
Impactul pozitiv al fenomenului vulcanic
Revitalizarea solurilor
elemente chimice (K, P, Fe…)- nutrienţi
Exploatarea de materiale
materiale de construcţii
mineralizaţii utile
ape subterane din regiuni vulcanice active (calitate minerală şi bacteorologică ridicată)
Producţia de energie geotermală
Utilizarea terapeutică a apelor mineralizate
Exploatarea potenţialului turistic
MANAGEMENTUL RISCURILOR DATORATE ERUPŢIILOR VULCANICE
Erupţiilor vulcanice le sunt atribuite circa
350 000 victime începând cu zorii civilizaţiei
umane
Managementul riscului vulcanic
mecanismele care stau la originea riscurilor vulcanice
dependenţa lor de contextul geochimic şi geodinamic
zona lor de extensiune
durata impactului lor
trebuie cunoscute
pentru a permite
îmbunătăţirea măsurilor
de previziune şi apărare
Acţiuni de prevenire
supravegherea vulcanilor
realizarea hărţilor de risc vulcanic
delimitarea de perimetre cu grade de risc;
instalarea sistemelor de alertă
educarea publicului
acţiuni de comunicare din partea oamenilor de ştiinţă, în special în direcţia popularizării
investigaţii geologice a vulcanilor potenţial activi aflaţi în stadiu de inactivitate
masuri specifice in functie de produsele activitatii vulcanice (curgeri de lavă, emisii de cenusa)
realizarea predicţiilor
realizarea Planurilor de urgenţă pentru zonele active
Supravegherea vulcanilor şi previziunea erupţiilor
150 Supravegheaţi
prin aparatură şi specialişti 1415
vulcani periculoşi existenţi pe glob
observatoare vulcanologice
staţii şi sateliţi conectaţi la borne emiţătoare
Supravegherea vulcanilor
Primul observator vulcanologic a fost organizat la Vezuviu, în 1874, moment când se consideră că s-au pus bazele vulcanologiei
Activitatea tuturor observatoarelor vulcanologice este coordonată de Organizaţia Mondială a Observatoarelor Vulcanologice
Acţiuni preventive
Importante pierderi materiale, dar cu relativ puţine victime 1600-1900 şi-au pierdut viaţa ceva mai mult de o
mie de persoane
Secolul XX au pierit 285 persoane
Categorii expuse:
- turişti imprudenţi
Pierderile materiale se datorează îndeosebi frecvenţei curgerilor şi dificultăţii de a le stopa
Masuri specifice
Curgeri de lave
Realizarea unor diguri care sa stopeze lavele in cazul curgerii lor
Acţiuni preventive
Masuri specifice
Cenusa vulcanica
Realizarea unor suporturi suplimentare la case pentru a rezista depunerilor vulcanice
Curatirea regulata, acolo unde se impune, a acoperisurilor
Acţiuni preventive
Predicţiile
Indicatori ai erupţiilor vulcanice
Seismicitatea
Deformaţii morfologice
Proprietăţi fizice ale mediului
Proprietăţi chimice
Comportamentul animal
Date statistice, modele
Hărţi de risc vulcanic
gradul de precizie obţinut prin evaluarea riscului vulcanic este adeseori destul de bun, mai bun decât pentru riscul seismic
Acţiuni preventive
Planurile de urgenţă
Iau în considerare: normele de utilizare a terenului
norme de construire (ex. construirea acoperişurilor în mod corespunzător pentru cazuri în care pot fi afectate de cenuşa vulcanică)
nevoia de consiliere atât pentru persoanele afectate cât şi pentru cei care realizează acţiunile de salvare
Pre-testarea planurilor pentru ca persoanele implicate să
cunoască rolurile care le revin
Flexibilitatea planurilor şi a procedurilor pentru a permite
adaptarea la condiţiile din timpul erupţiilor vulcanice
C
E
R
I
N
Ţ
E
Acţiuni preventive
Acţiunile de management a situaţiei de urgenţă
Presupun:
monitorizarea erupţiei
avertizarea populaţiei
comunicarea riscului
acţiuni de răspuns la situaţia de urgenţă
ulterior - măsuri de reabilitare
prin bombardarea curgerilor, ceea ce favorizează crearea unui tunel de evacuare a lavei prin locurile impactului, eliberând şi o cantitate mare de gaze
deturnarea curgerilor prin diguri artificiale. Experimentul a fost folosit pentru prima dată în 1669 (Etna) pentru a proteja Catania şi în prezent se aplică în Hawaii
răcirea cu apă a curgerilor de lave este un procedeu artizanal, dar eficient. A fost folosit pentru prima dată în 1960 (la vulcanul Kilauea), salvându-se bunurile materiale ale garnizoanei.
Raspuns in cazul situatiei de urgenta - curgeri de lave
evacuarea oamenilor (ca şi a animalelor) pe cât este posibil din câmpuri deschise, spre adăposturi, pentru evitarea absorbţiei de cenuşă şi alte produse fine vulcanice.
se recomandă folosirea de batiste umede pe faţă celor surprinşi de astfel de calamităţi, pentru a se evita sufocarea provocată de aerul purtător de particulele fin vulcanice
Raspuns in cazul situatiei de urgenta – emisii de gaze si cenusa vulcanica