manastirea din - upload.wikimedia.org · manastirea din valenii-de-munte trecutul...
TRANSCRIPT
N. IORGA
MANASTIREA DIN
VALENII-DE-MUNTE
EXTRAS DIN BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
1 9 2 5
RAMURI / INSTITUT DE ARTE GRAFICE / S. A. / IA.
FI
j11111'''
I.!
N t
r,)
,
r
, I ' ' II: /ii(l
MANASTIREA DIN VALENII-DE-MUNTE
Trecutul Valenilor-de-Munte, pe care1-am schitat i aiurea 1, e lung. El incepecu statia preistorica de la Drajna-de-jos,unde s'au gasit foarte frumoase arme debronz, azi la Museul din Bucure0i, cucaramizile romane de pe Valea Teleaje-
0 0de N. IORGA
secolul al XIV-lea, cu colonisarea Sacu-ienilor $i mai ales cu cetatea Teleajneidin vremea lui $tefan-cel-Mare. II presintmai pe larg, acum in urma, in prefata colec-tiei de Documente ale vaii Teleajenului
Daca, precum afirm, cetatea atacata,
Fig. 1. Manfistirea din Videnii-de-Munte.
nului, cu statuletul slay peste Romanii dinValea Buzaului i part& vecine in seco-lul al VII-lea, cu provincia ungureasca alui Ludovic-cel-Mare, regele Ungariei, in
V. G. N. Murgoci, Valea Teleajenului, descriere tnvederea excursiunilor, cu un adaus descripliv i infor-mally de N. forgo, Valenii-de-Munte, 1909 ; N. Iorga, TaraRománilor, Ronthnia, Judeful Prahoya, Valenii-de-Munte,1910. Cf. broura Völenit de- Mule, Bucurelti, 1924.
cucerita i stapanita de $tefan a fost aicii notiuni geografice i militare impie-
deca de a o cauta mai sus ori mai jos ,a trebuit sa fie $i o biserica. Iar locul eie al actualei manastiri", in varful mo-vilei care se coboara iute spre garla Va-leancai i unde odinioara, in locul scar--
Valenii-de-Munte, 1924.
o
. 2.
A
.se.v
-"-`4", :.17,14;
r
"1. y4 ,
. !:
.i..y
4-:,
-
-.'tt110
_
I
2
1.
lor de piatra, va fi fost o simpla potecutapentru aparatori, ca s6-$i poata innoi pro-visia de apa.
Din acest d'intaiu Mica§ smerit vinelath indoiala frumosul manuscript slavon,Liturghieriul cu frontispicii ornate, din carereproducem probe aici :
tgNiiiTrgiltiii§r/V1 (11/r.,:tiAly-A-8--A ow%
68.13A2 tilAsifirAiiNIAM41 h 1- 1 if 4 ISA ICASeforyil
I<Wari. 711.ISWeiacirc;A/1719);(9.--(16(Arrifil era. i0rr5,42:(fcc,yrillArt
t A ii54e4,7,41.44i4elt,. 44 cr,g5
ri rip kitZ) rti a wmh MA. 4'
opere mai vechi, poate ale rneaterilor ar-deleni, sibiieni, intrebuintati de NeagoeBasarab $i de urma$ii lui din secolul alXVI-lea.
Persoana lui Hagi Stoian, care a datsi pamant la cepture cu vii, nu e cunos-cut& dar chipul lui de pe paretii prona-
yiciltii\il\FYI Liailliqh14-
qa14-rinaatiatio,t;cnOttoe.iricl.fi/oyfiiri f-A7/et
e*CAtiao.ailtiCKOrifilic,brilt: nsi:01 411,7r4
1-1:4/11,ffilLUE,46-ftlir0 fltITTO,lif Eh!' CiCfed:
1,16 +.1.7% 'MI; CZ f1C TM-4' (77,ViIenAii'Tsn,4,4 I re, nit hiTli g,14Yrjfis....1T0(1....Atii AtickA)i'
Zi;1, it7144 c
Tvrao,,,,icai4ragyirc ivraTf;44 171=4-
CR aliffri'morT n'AAA. tfh.11,1C6i-lreACRTHOri'rbt4011'1"k g'rk fi 4"ThtjcrIntitpliAcerre0(liirtfuifTh 4tferoy,fli:4reiborTAros'iMAph. M nt 5 A4710.4A
Tlim461-1;iim tirher=0 tif Itectisi C% (BOA rifin
Fig. 2. Liturghier din secolul al XVI-lea.
Noua zidire de *lira a fost facuta deClucerul Hagi Stoian i de sotia lui Ilinca,in vremea lui Serban Cantacuzino, camitoc al Cotrocenilor, fiind inchinata, im-preuna cu aceasta fundatie domneasca,manastirii Ivirilor din Muntele Athos. Dinaceasta vreme sant $i crucile pe care leinfatisam, frumoasa lucrare de argintarie,cuprinzand un lemn sapat aspru i sumar,cruci dintre care una are pe cotor numelepreotului din Argea, Ohenadie ai data de1703. N'ar fi exclus sa avem a face cu
2
osului e copiat MI% indoiala, ca $i al luiSerban-Vodil, dupa o zugraveala contem-porana. Acesta din urma poate fi compa-rat cu acela pe care-1 da O. M. lonescuin Istoria Cotrocenilor. Nici piatra lui demormant, a lui Hagi Stoian, nu se pastreaza.
Lucrarea pare sa nu fi fost ispravita.Inscriptia spune ca lipsia slomnul", prid-vorul pe stalpi $i zugraveala, ceia ce tre-buie sa se inteleaga poate in afar% dechipurile ctitorilor $i Domnului. Alti cti-tori dadura deci zidirii in forma obi$nuita
-
_
-
Atittit'A
ra.6
ri;jii
to 'flain4 1%1
vi- 4wrawriarra A.tiristiaoTha /Pay; 1,t 1
irre ( Kill liTil 1
',JC.4.
i01.4;rink,
IVA
.AT--.-,g0
al- 174'1-1g=trp
14-41_
fo,
,
41;
F k Ifyi. AIA.fril
4
c.,..!(
C4it
1*4,
- . -
Biserica Filip din Välenii-de-Munte dupâ o acuarelä de pictorul Preziosi 1868.
.:. ,, °N-i
F1 1., 1 r :,,,,°'
P
i 1 :ii, LI; !.. I .ze,
( .11 ,....
. °"'
s..
L-4 0 :: -, - -
. . . . '--- ,- til,..4::7--.:,...'
:4=-3 ',.;.Et.,'5 ;re ii -'----.. ......
t'-.t.° rA
.
sk.
. .7?
^
404
2.. ;
.1
r -.
k
I'
(al
Fig. 3. Perspectiva asupra orasului si Miinastirii Valenilor-de-Munte, de Beghenau, din 1860.
*a.
4
Fig 4. Crucea lui Ohenadie de Arges. Fig. 5. MI5 cruce din secolele XVII.
fA.Iin"
3171,
Fig. 6. inthil
4,
,1
;
Ita4:1
-s: .-!..4.70.
2000). r' iiXOZY
Ai;.
-.1
-...
le -"
.11.t. ,
,,,,,J-.,....
..s.,. ,i.,
.. . ..,cp
.... ; ...
in
41-,P
(t'.°)141-fl
1 .4
= Z
,
.A
;1.
ctilori.
4
0,.NSW.
-r
de trifoiu aceste douà elemente desàvarsire. Anume ceausul de aproziNicolae Buzal nu, proprietar la Limba,
solia lui, Anastasia, legali de inta-iul ctitor prin aceia ci aceasta ju-paneas6 era nepoata hagitei Ilinca.In anul când se incheie refacerea,Buzaianu, ajuns mare Satrar, era in-gropat in biserica supt o lespedeornata 1
Fig. 7. Veche strand sculptaId.
Fig. 8 Inscriplia din secolul al XVIII-lea I u0e sculptate.1 Inscriptii din bisericile Romdmei, II, (Shall i documente, XV), p, 232 i urm. in brolurile citate).
.
,
r.=
.
-fk- '
..'?:.4:',.,;to_;,;;.- .
.7:
. ti;..\.;1;1.?.. L.
..,,..
,........,.. t : ,,,, : '.;.. :
'ti .'.kOi4+ :'1.... i.., .!_.1.____ _ 100.A_ .?..-,a,,td,s.
...'',..-. -,-- -,,,,,,,,l,t. i',,,.. , ,:,..,,......,... 4. .*1J )
.0 ;sl
1 I-t..-7,4: :
I k °.7,
1
I
t:V!
I.
4").
h"
,!
1[
,
41
-1-x / -',11"(1/4
1/4 ,,
:1
(#i
. , ' I
si
Sant aproape sigur ca pictura din inte-rior se pastreaza Inca supt uleiul uneimuruieli destul de recente §i care va tre-bui cat de curand inlaturata. 0 spalaturain graba a descoperit in strana din dreaptaun colt de draperie rosa a carii linie §icoloare trimet la aceasta epoca.
Cutremurul de la 31 Maiu 1730 a da-ramat biserica. Trebui ca egumenul grecde la Ivir, Zaharia din Oalipole, s'o ri-dice din nou din temelie in strane". Ela schimbat, cum insusi marturiseste, stilul,facand in locul singurului turnulet de-asu-pra naosului marea clopotnita de afar&
zidul de incunjur, prins de o parte In zi-direa §colii de fete trei altele, dupa 'Ja-tina secolului al XVII-lea : cele doua maimici fiind de-asupra pronaosului. La 4lunie 1746 noua zidire era terminata, darInca din 1742-1743 erau asezate u§ilefacute de lamplarul loan din Valeni, cuflorile de moda orientala i eleganta in-scriptie romaneasca in doua registre.
Dar o noua ruing a§tepta zidirea. La1802, in ziva de 14 Octombre, cel maiteribil cutremur pe care-1 pomene§te prin-cipatul muntean, a distrus biserica ceno-biala a Adormirii, acoperind totul supt
daramaturi. Pentru a o re-
Fig. 9. Ctitorii cei noi.
facuta atunci, a ramas pana astazi intreaga intre doua fragmente inegale din
face, egumenul de la Cotro-ceni, Visarion Lavriotul, dinTricala, s'a adresat polcov-nicului Moise, fiul lui Panacsau Panculescu, cel mai bo-gat stapan de livezi de prunisi de terenuri din toata re-giunea. Boierinasul, care seinfati§aza in fresca facuta demesterul grec, Nicolae dinEnos, cu tichiuta, giubeauablanita §i papucii lui, in to-vara§ia sotiei Mia, §i a ce-lor doua fete, dintrecare una,poate Maria, moarta 1810 1,fu maritata cu acel Marzea,a carui casa cu elegant prid-vor exista Inca, a cheltuitlarg pentru aceasta refacere.Si icoanele de la catape-teazma, foarte frumoasa lu-lucrare pe fond de aur, §icele de la usa imparateascasant datorite munificentei Iui.Tot asa §i evanghelia §i can-delefe, dintre care unele suntoriginate, ca aceia a carii toar-
e impodobita cu un arhan-ghel in picioare. Lucrarea a lual sfarsit la1-iu Septembre 1806.
I 0 inseriptie greacti, necetita paid( acum ; e placafa inrata ei. Clopotele au lost topite de oeupanti. ' Pomelnicul dà i pe Ecaterina, Maria, Casandra.
6
.
.
.,
.
ta
, 3
,r,"
J.
,5..!;!'
r
[Ilf4 :'',..- .4
rr' '')' 'ks t; 'r".- j-.: ,,
0
.., I
:,,.,* I, *.7 ...4
. .
S.
tt,
p,
111. .1, IS) 'h
if 4-
,
'trAT 1,1
r E. hlkli
.
1,
,
eta ), :tutor... 0
x,fin ri./Tek -1,,Y,I3A71 ; T
-.,
1701
Dar stilul cladirii a fost schimbat, inal-tandu-se paretii i adaugindu-se pilaOri de
gare) si au adaus inscriptiei de la usabogat incadratil, ca la Coltea in Bucuresti 1,leii de piatra de la jetul episcopal.
Restituirea vechii forme, dupa liberareafrescei primitive, e neaparata inteo loca-litate inleresant i prin urmele de trecutce cuprinde de la FiIipesti, Dudesti, Cre-
Fig. 12. Candele din secolul XVII--XVIII.
fatada, dupa datinele apusene, rapede pri-mite de Greci.
Ultima prefacere, de acum vre-o doua-zeci de ani, a distrus cadrele sculptateale ferestilor, doua singure de la rasu-flatori fiind Inca pästrate, a inlaturat doidin stalpii voinici care despart pronaosulde naos (capitelele sant simple si vul-
tulesti, Heresti, Moruzesti pana la vamesisi la bietul tigan Stanciu Cobzarul.
Manastirea, care avea mosii la Cep-tura, la Limba, la Cetatuia, la Dealul-Fru-mos, la Homoraciu, la Stroiesti, la Zele-tin, la Stefesti, la Valeni chiar, meritadin partea Stalului, care a mostenit-o,acest sacrificiu.
Fig. 13. Casa veche din Valenti-de-Mute.
I Se vad simbolele apostolilor, un melc la mijloc, cumsupt piatra usii la intrare este up cap de Maur care se striimba.
.
.8
.