Marca de produs Executarea si punerea n circulatie a unor produse cu deficiente de calitate, rezultate ale nerespectarii prescriptiilor tehnologic 646j922g e si lipsei de exigenta a organelor de control, atrage nu numai consecinte economice negative, dar si o diminuare a prestigiului colectivului ntreprinderii unde s-a fabricat. Ca urmare se pierde ncrederea n marca firmei. Deci, ntre calitatea produselor si marca fabricii exista o strnsa legatura, prestigiul marfii unui produs indentificndu-se cu prestigiul nsusi al colectivitatii care l-a realizat.n economia moderna, att marcile de fabrica, ct si cele sub care se comercializeaza produsul au un rol deosebit de important n actiunea de promovare a vnzarilor pe piata interna si externa. Marcile de fabrica, de comert si de serviciu sunt semne distinctive, folosite de ntreprinderi pentru a identifica cu usurinta produsele si a deosebi lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor ntreprinderi. Ajutnd la identificarea produselor similare, prin comparatia caracteristicilor va stimula mbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor de catre fiecare producator concurent.Functiile pe care le ndeplinesc marcile sunt n general urmatoarele:indica originea produsului, ntreprinderea care l-a fabricat; ca urmare marca se confunda cu producatorul;garanteaza calitatea produsului (confirma ncrederea manifestata de cumparatori n nsusirile de calitate ale produsului cumparat);stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului (ntre un produs marcat si unul anonim, cumparatorul prefera ntotdeauna produsul marcat);contribuie la desfasurarea unei concurente loiale, deoarece nlatura posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o ntreprindere cu acelasi produs realizat de alta ntreprindere;permite organizarea si controlul pietei, eliminnd confuziile dintre produse, marci sinonime, producatori;ndeplineste functia de monopol, de asta data n sensul pozitiv al notiunii, deoarece marca este apanajul unui produs al unei ntreprinderi;stimuleaza pe producatori pentru mbunatatirea calitatii produselor, deoarece cumparatorul se va ndrepta spre produsul cu marca a carei calitate a verificat-o;asigura cresterea raspunderii producatorului pentru calitatea produselor puse n circulatie, deoarece marfurile de calitate slaba vor ramne nevndu-te, iar producatorul nu-si va putea recupera cheltuielile efectuate pentru fabricarea lor;asigura conditii pentru elaborarea de studii de piata privind ponderea participarii unui producator n piata totala a unui produs.Marca produsului este reprezentata printr-un sistem figurativ simplu care constituie emblema (stea, clopot, ancora, figura geometrica, arbore, s.a.). De fapt, emblema este blazonul, sigla marcii, expresia figurativa a marcii fabricii sau retelei comerciale. Deci, semnificatia marcii pentru un produs este definita si prin emblema - ca semn distinctiv al evidentierii acesteia. Ca urmare, o modificare a emblemei nu-i schimba obiectul pe care l reprezinta, care a fost si ramne marca produsului sau a firmei.Emblema ramne, totodata, simbolul marcii. n anumite situatii se produce o contopire a emblemei cu marca n sensul ca simbolul ales exprima relativ fidel produsul pe care-l reprezinta. n diverse mprejurari se utilizeaza notiunea de "vinieta", care practic este o emblema, reprezentata printr-un ansamblu de figuri, o compozitie mai mult sau mai putin artistica, o dispunere de linii sau un desen fara un subiect determinat, dar care nu se repeta, de regula, la alte marci si embleme.Marcile literalesunt constituite din cuvinte sau dintr-o combinatie de litere. Marcile constituite din cuvinte trebuie sa fie deosebit de distinctive. Cuvntul sau grupa de litere pot fi imaginare sau rezultatul unor combinari de litere cu sau fara semnificatie (ex.: CONFFER, ARO etc.). n combinatie pot apare si cifre. Denumirea curenta a produsului sub care acesta este cunoscut n mod obisnuit nu poate fi nscrisa drept marca de fabricatie de catre ntreprinderea producatoare.Altfel se interpreteaza, de exemplu, marca Adidas, care la nceput se utiliza numai pentru ghetele de baschet si pantofii de tenis. Ulterior, nomenclatorul de produse fabricate de aceasta marca s-a extins cuprinznd o gama foarte larga ,de articole de sport dintre cele mai uzuale si de o mai buna calitate. n aceste conditii, marca a urmat produsul, l-a nsotit indiferent de firma producatorului si de tara n care se fabrica acesta; asadar, nu se poate confunda denumirea fabricii sau produsului cu marca acestuia.Marcile figuralesunt constituite din reprezentari grafice plane sau n relief, monocolore sau policolore, care nfatiseaza forma produsului sau ambalajul acestuia. Cele mai raspndite marci figurale sunt acelea care reprezinta, n mod stilizat, fie obiectul caracteristic al ntreprinderii, fie produsul care urmeaza sa fie protejat. Desenul grafic poate sa nu aiba nici o legatura cu produsul. El poate fi exprimat prin obiecte, peisaje, flori, statui etc. n cazul marcilor reprezentnd produsul sau ambalajul, pentru a fi admise, trebuie sa prezinte unele particularitati fata de forma uzuala, care sa le faca usor de identificat.Cu privire la aceasta categorie de marci, precizam ca, n unele tari exista si o serie de restrictii; astfel n Germania, Anglia, S.U.A., Spania, Olanda, Grecia, Japonia etc. Forma ambalajului fara a fi nsotita de etichete sau inscriptii nu poate fi utilizata ca marca de fabrica. n cazul n care n compozitia marcilor intra si culori, acestea trebuie astfel combinate nct sa fie distinctive si sa atraga atentia.Marcile combinatesunt rezultate din combinarea mai multor elemente: cuvinte, litere, cifre, reprezentari grafice, forma produsului, ambalajul, toate acestea fiind nfatisate ntruna sau mai multe culori. Din combinarea a doua sau mai multe asemenea elemente se pot obtine marci reusite, care confera titularului, att avantajele unei marci cu o eufonie placuta, ct si o reprezentare grafica atractiva. Aceasta forma permite sa se asigure mai usor caracterul distinctiv al marcii produsului.Marcile prezentate sonorsunt utilizate ca marci de comert, raspndirea lor fiind facilitata de posibilitatile oferite astazi de realizarile n domeniul tehnicii radioului, televiziunii, videocasetelor, audiocasetelor, difuzoarelor publice etc. Marca prezentata sonor prezinta avantajul pentru titular pentru ca se preteaza la o sustinuta publicitate n cele mai diverse puncte dintr-o localitate.Alegerea marcilorCerintele pe care trebuie sa le ndeplineasca marcile pentru a atrage atentia cumparatorilor, att a celor interni, ct si a celor externi sunt urmatoarele: sa fie concise, scurte, usor de pronuntat si de memorat; sa fie simple si expresive (n special pentru marcile figurate).Sugestivitatea si armonia trebuie sa caracterizeze marcile n general si pe cele combinate n special. ntre notiunea exprimata literal si elementul figural trebuie sa fie o armonie perfecta, ambele urmnd sa sugereze ct mai bine produsul (sau serviciul) pe care l prezinta. Este cunoscut faptul ca un cuvnt, chiar imaginar, compus din diferite silabe care fac parte din denumirea produsului, a orasului sau a ntreprinderii unde se fabrica, nsotit de un desen sugestiv, faciliteaza ntiparirea lui n memorie, prin efectul dublu si de durata pe care l produce o astfel de marca.Exista nsa si unele interdictii privind alegerea si nregistrarea marcilor. Astfel nu pot fi alese si nregistrate ca marci semnale care:a)nu se deosebesc suficient de alte marci pentru acele produse, lucrari sau servicii identice sau similare, nregistrate n tara sau ocrotite n baza unor conventii internationale, cu exceptia cazului n care nregistrarea este ceruta sau autorizata de titularii acestor marci;b)constituie copierea, imitarea sau traducerea unei marci din alt stat, cu circulatie internationala, pentru produse, lucrari sau servicii identice sau similare;c)cuprind numai denumiri care sunt sau au devenit uzuale, necesare sau generice pentru acele produse, lucrari sau servicii ori se refera exclusiv la modul, timpul si locul fabricatiei sau la natura, destinatia, pretul, calitatea, cantitatea si greutatea marfurilor;d)cuprind, fara autorizatia organelor n drept, nume sau portrete de conducatori de partid sau de stat n viata, ori de conducatori sindicali, reproduceri sau imitatii de steme, drapele, medalii, embleme, si insigne, semne oficiale de marcare, control, , verificare si garantie;e)cuprind elemente, prevazute la aliniatul de mai sus, apartinnd altor state sau organizatii internationale, daca folosirea este interzisa de conventiile la care tara este parte;f)cuprind indicatii false sau care induc n eroare, ori sunt contrar legilor, ordinii publice si regulilor de convietuire sociala.nregistrarea si folosirea marcilorMarcile se nregistreaza n tara n care se emit, dupa caz, n alte tari. La nregistrare se impune obligatia de examinare care se exercita sub dublu aspect:-daca sunt ndeplinite conditiile de forma pentru nscrierea n registrul de marci; aceasta examinare vizeaza conditiile de forma ce trebuie ndeplinite si pot fi completate si reasezate pe parcurs, la cererea organului de nregistrare;-daca proiectul de marca depus nu se afla sub incidenta vreuneia din interdictiile mentionate mai sus.n situatia n care se constata ca marca corespunde pentru nregistrare, ea se nsereaza ntr-o publicatie nfiintata n acest scop. Daca timp de trei luni de la publicare nu s-au nregistrat contestatii sau cele prezentate au fost respinse, titularului i se elibereaza certificatul de nregistrare.Pe masura ce schimbul international de marfuri a devenit frecvent, s-a resimtit nevoia ca o marca de fabrica nregistrata ntr-o anumita tara sa fie ocrotita si n alte tari, unde se exporta produsele respective, n scopul de a fi aparate de contrafaceri si, implicit, de o concurenta neloiala. Pentru realizarea unei asemenea ocrotiri legale, tarile cu interese comercialecomune au ncheiat conventii bilaterale comune privind acordarea reciproca a dreptului de folosire n exclusivitate a marcilor nscrise national si pentru care s-a constituit depozitul reglementar n tara partenera.Conventiile bilaterale dintre state prezentau un cadru prea limitat de actiune. Ca urmare, s-au stabilit ntelegeri multinationale pentru ocrotirea proprietatii industriale ntr-un numar mai mare de tari, acordndu-se statelor membre drepturi egale cu privire la asemenea proprietati. Din considerente firesti, tara noastra a readerat la Conventia Uniunii de la Paris din 20 martie 1883 pentru protectia proprietatii industriale si la Aranjamentul de la Madrid din aprilie 1891 pentru nregistrarea internationala a marcilor de fabrica sau de comert, revizuit la Nisa la 15 iunie 1957.nregistrarea internationala, daca se face n toate tarile membre ale Aranjamentului de la Madrid, si nationala, daca se face numai ntr-o singura tara membra a acestei conventii, se efectueaza prin intermediul unor organizatii specializate. n cazul Romniei functioneaza Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, care actioneaza n calitate de mandatar al ntreprinderii titulare a marcii respective. n legatura cu marca de fabrica, comerciala si de serviciu, actualele reglementari specifica procedura de nregistrare, care cuprinde trei faze distincte:-depozitul reglementar al marcii;-examinarea cererii de nregistrare;-nregistrarea propriu-zisa.