maria luminiŢa nichita , jud. domeniul de pregătire – …
TRANSCRIPT
1
MARIA LUMINIŢA NICHITA COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ „ELENA
DOAMNA” GALAŢI, jud. GALAŢI
Domeniul de pregătire – Industrie alimentară
GRUPA 7
2013
2
3
CUPRINS
1. Planificarea evaluării pag. 3
2. Exemple de itemi pag. 15
2.1. Itemi cu alegere multiplă pag. 16
2.2. Itemi pereche pag. 17
2.3. Itemi duali pag. 18
2.4 Itemi de completare pag. 19
2.5. Item structurat pag. 19
2.6. Itemi rezolvare de probleme pag. 20
2.7. Eseu structurat pag. 23
3. Instrument de evaluare sumativă pag. 25
4. Plan de activitate remedial pag. 34
4
1. PLANIFICAREA EVALUĂRII
5
PLAN DE EVALUARE Calificarea: Tehnician în industria alimentară fermentativă şi în prelucrarea legumelor şi fructelor Anul de studiu: clasa a XI-a
Modulul I.: Operaţii şi utilaje în industria alimentară
Competenţe:
1. Determină cantităţile de materii prime şi produse finite
2. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii mecanice
3. Supraveghează funcţionarea
aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii termice
4. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţiile bazate pe difuzie
6
PLAN DE EVALUARE
MODULUL I: OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Resursele evaluării Metode/instrumente de evaluare
Forme de evaluare
Competenţe evaluate
Rezultatele învăţării Contextul/Locul de evaluare
Materiale De timp
Utilizarea limbajului tehnic specific specific modulului Operaţii si utilaje în IA
Termeni specifici: -materii prime, subproduse, produs finit, deşeu -operaţie tehnologică, fază, proces, schemă tehnologică -flux continuu, flux discontinuu
- sala de clasă/cabinetul tehnologic
-test de evaluare
S1 -Test de evaluare Evaluare iniţială
Realizarea calculelor elementare
-Calcule procentulale -Medie aritmetică -Regula de trei simplă
-sala de clasă/cabinetul tehnologic
-test de evaluare
S1, S2
-Test de evaluare -Întrebări orale -Rezolvare de probleme
Evaluare formativă
12.1 Determină cantităţile de materii prime şi produse finite
Clasificarea operaţiilor unitare: - după natura transformării materiei prime; - în funcţie de schimbarea stării materialelor
-sala de clasă/cabinetul tehnologic
-fişe de lucru -fişe de autoevaluare
S2, -Întrebări orale -Fişe de autoevaluare/evaluare
Calculul cantităţilor de materii prime, semifabricate şi produse finite: - bilanţ de materiale total şi parţial, - capacitate de producţie, - randament
-sala de clasă/cabinetul tehnologic
-fişe de lucru -fişe de autoevaluare
S3 S4 S5 S6
-Test de evaluare -Întrebări orale -Rezolvare de probleme
Evaluarea remedială a competenţei 12.1 (Calculul cantităţilor de materii prime şi produse finite) Evaluare formativă
12.2. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor
Principiile care stau la baza desfăşurării operaţiilor mecanice de transport, mărunţire, separare materiale solide prin sortare, separare amestecuri eterogene, amestecare, presare. (Pentru toate
- sala de clasă/cabinetul tehnologic
-fişe de lucru
S6 -Întrebări orale -Fişe de autoevaluare/ evaluare
7
pentru operaţii mecanice
operaţiile: definiţie, generalităţi, factori de influenţă)
Utilaje folosite pentru desfăşurarea operaţiilor mecanice: (reprezentanţi, părţi componente, funcţionare, deservire) Transport fluide: pompe (cu piston, cu roţi dinţate, centrifugă, suflanta, injectorul) Transport solide: transportorul bandă, transportorul elicoidal, elevatorul, instalaţia de transport pneumatic prin aspiraţie Mărunţire: moara cu ciocane, valţul automat, tipuri de cuţite pentru tăiat, maşina de tăiat legume Separare materiale solide prin sortare: sita plană, triorul alveolar, tararul Separare amestecuri eterogene: camera de desprăfuire cu şicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu, filtrul cu saci, filtrul deschis cu agitator, filtrul cu rame şi plăci, centrifuga decantoare verticală cu talere, centrifuga filtrantă orizontală Amestecare: amestecătorul cu cuvă dublă, amestecătoare cu braţe şi cu elice, amestecător pneumatic cu barbotare prin ţeavă Presare: presa mecanică cu melc
- sala de clasă/cabinetul tehnologic -atelierul de microproducţie
-fişe de lucru -fişe de autoevaluare -planşe cu schiţe de utilaje -machete de utilaje pentru operaţii mecanice -utilaje pentru operaţii mecanice
S6
S7
S8
S9
S10
S12
S13
S15
S16
S17
S18
S19
S20
S21
S22
S23
S25
-Întrebări orale -Observare sistemică -Probă practică -Fişe de autoevaluare/ evaluare -Fişe de observare
Evaluarea remedială a competenţei 12.2 Evaluare formativă
12.3 Supraveghează funcţionarea
-Principii care stau la baza desfăşurării operaţiilor termice de încălzire, răcire, pasteurizare, sterilizare, refrigerare,
- sala de clasă/cabinetul tehnologic
-fişe de lucru -fişe de autoevaluare
S25 -Întrebări orale -Fişe de autoevaluare/
8
aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii termice
congelare, concentrare prin vaporizare, uscare, condensare, distilare (Pentru toate operaţiile: definiţie, generalităţi, factori de influenţă)
evaluare
Evaluare formativă
Moduri de transfer de căldură: conducţie, convecţie, radiaţie, mixt
- sala de clasă/cabinetul tehnologic
-fişe de lucru -fişe de autoevaluare
S26 -Întrebări orale -Fişe de autoevaluare/ evaluare
Evaluare formativă
-Utilaje folosite pentru desfăşurarea operaţiilor termice (reprezentanţi, părţi componente, funcţionare, deservire): Încălzire, răcire: schimbătoare de căldură (cu manta, cu serpentină, multitubular) Pasteurizare: schimbătorul de căldură cu plăci Sterilizare: autoclava Concentrare prin vaporizare: instalaţia de concentrare cu simplu efect, instalaţia de concentrare cu efect multiplu Uscare: uscătorul turn Condensare: condensator barometric cu talere Distilare: instalaţia de distilare cu funcţionare discontinuă, instalaţia de distilare cu funcţionare continuă
- sala de clasă/cabinetul tehnologic -atelierul de microproducţie
-fişe de lucru -fişe de autoevaluare -planşe cu schiţe de utilaje pentru operaţii termice -machete de utilaje pentru operaţii termice -utilaje pentru operaţii termice
S26
S27
S28
S30
S31
S32
S33
S34
S35
-Întrebări orale -Observare sistemică -Probă practică -Fişe de autoevaluare/ evaluare -Fişe de observare
Evaluarea remedială a competenţei 12.3 Evaluare formativă
12.4 Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţiile
Principii care stau la baza desfăşurării operaţiilor bazate pe difuzie (Pentru toate operaţiile: definiţie, generalităţi, factori de influenţă)
- sala de clasă/cabinetul tehnologic
-fişe de lucru -fişe de autoevaluare
S35 -Întrebări orale -Fişe de autoevaluare/ evaluare
9
bazate pe difuzie
Evaluare formativă
Utilaje folosite pentru desfăşurarea operaţiilor bazate pe difuzie (reprezentanţi, părţi componente, funcţionare, deservire) Difuzia: difuzor melc Dizolvarea-cristalizarea: cristalizator-malaxor
- sala de clasă/cabinetul tehnologic -atelierul de microproducţie
fişe de lucru -fişe de autoevaluare -planşe cu schiţe de utilaje -machete de utilaje -utilaje
S36 -Întrebări orale -Observare sistemică -Probă practică -Fişe de autoevaluare/ evaluare -Fişe de observare
Evaluarea remedială a competenţei 12.4 Evaluare sumativa
Toate competenţele modulului
- sala de clasă/cabinetul tehnologic
S37 -Test de evaluare
10
Unitatea de învăţământ: Colegiul de Industrie Alimentară ,,Elena Doamna’’ Avizat, Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului Director Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală: Industrie alimentară Calificarea profesională: Tehnician în prelucrarea produselor de origine animală
Modulul I – Operaţii şi utilaje în industria alimentară
Nr de ore/an: 99, din care: T: 66, LT: 0, IP: 33 Clasa: a XI-a B Profesor T:Nichita Luminiţa, IP: Anamaria Vrabie /Cârcei Angelica Avizat, Plan de învăţământ aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S. Ordinul OMECI nr. 3423\18.03.2009
Şef catedră
Programă aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. Ordinul OMECI nr. 3423\18.03.2009
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUL ŞCOLAR 2012-2013
Nr. ore
Săptămâna
Nr. crt.
Unitatea de competenţă
Competenţe
specifice
Conţinuturi
T LT IP T LT IP Observaţii
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) Termeni specifici unui proces tehnologic:
materii prime, subproduse, deşeuri, operaţie; proces tehnologic, schemă de fabricaţie.
Instrutaj de N.p.M. Şi PSI la locul de muncă
1
1
5
S1
S1
Clasificarea operaţiilor unitare - după natura transformării materiei prime; - în funcţie de schimbarea stării materialelor
1
5
S2
S6
1.
12. Operaţii şi utilaje în industria alimentară
12.1. Determină cantităţile de materii prime şi produse finite Calcularea cantităţilor de materii prime, semifabricate şi
produse finite - bilanţ de materiale total şi parţial, - capacitate de producţie, - randament.
4 2 2
S2 S3 S4 S5 S6
S1 (17-21.09) S2 (24-28.09)
Probe orale, scrise şi practice S3 (01-05.10) S4 (08-12.10) S5 (15-19.10) S6 (22-26.10)
Transportul fluidelor
11
Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei: definiţie, generalităţi, factori de influenţă.
Utilaje folosite pentru transportul fluidelor (părţi componente, mod de funcţionare, domenii de utilizare) Pompa centrifugă; Pompa cu piston; Pompa cu roţi dinţate; Suflanta, injectorul.
1
1 1 1 1
S6
S7
S8
Transportul materialelor solide Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru transportul materialelor solide transportorul bandă; transportorul elicoidal; elevatorul; instalaţia de transport pneumatic prin aspiraţie.
1
1
1
1
S9
S10
Mărunţirea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru mărunţire tipuri de cuţite pentru tăiat; moara cu ciocane; valţul automat; maşina de tăiat legume.
1
1 1 1
S12
S13
2.
12. Operaţii şi utilaje în industria alimentară
12.2. Supraveghează funcţionarea aparatelor/ utilajelor/ instalaţiilor pentru operaţii mecanice
Separarea materialelor solide prin sortare Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru sortarea materialelor solide (părţi
componente, mod de funcţionare, domenii de utilizare) sita plană; triorul alveolar; tararul.
1
1 1 1
S15
S16
S7 (29.10-02.11)
S8 (05-09.11)
S9 (12-16.11)
Probe orale, scrise şi practice
S10 (19-23.11)
S11 (26-30.11) S11 – practică
comasată
S12 (03-07.12)
S13 (10-14.12)
S14 (1 S14 (17-21.12)
S14 – practică comasată
S15 (14-18.01)
S16 (21-25.01)
Separarea amestecurilor eterogene Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă
Utilaje folosite pentru separarea amestecurilor eterogene (părţi componente, mod de funcţionare, domenii de utilizare)
camera de desprăfuire cu şicane;
1
1
S17
Probe orale, scrise şi practice
S17 (28.01-
01.02)
S18 (04-08.02)
12
decantorul orizontal; vasul florentin simplu; filtrul cu saci; filtrul deschis cu agitator; filtrul cu rame şi plăci; centrifuga decantoare verticală cu talere; centrifuga filtrantă orizontală.
1 1 1 1 1 1 1 1
S18
S19
S20
S21
Amestecarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru amestecare(părţi componente, mod
de funcţionare, domenii de utilizare) amestecătorul cu cuvă dublă; amestecătoare cu braţe şi cu elice; amestecător pneumatic cu barbotare prin ţeavă.
1
1 1 1
S22
S23
3.
12. Operaţii şi utilaje în industria alimentară
12.2. Supraveghează funcţionarea aparatelor/ utilajelor/ instalaţiilor pentru operaţii mecanice
Presarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru presare (părţi componente, mod de
funcţionare, domenii de utilizare) presa mecanică cu melc.
Explicareaa modului de funcţionare a utilajelor folosite pentru desfăşurarea operaţiilor mecanice
Manevre de pornire-oprire şi reglare a unor parametri ai utilajelor utilizate pentru desfăşurarea operaţiilor mecanice.
1
5 5
S25
S12
S13
S19 (11-15.02)
S20 (18-22.02)
S21 (25.02-
01.03)
S22 (04-08.03)
S23 (11-15.03)
7-21.12)
S24 (18-22.03) S24 – practică
comasată
S25 (25-29.03)
Moduri de transfer de căldură: conducţie, convecţie, radiaţie, mixt.
1 1
S25 S26
Încălzirea şi răcirea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru încălzire sau răcire (părţi
componente, mod de funcţionare, domenii de utilizare) schimbătorul de căldură cu manta schimbătorul de căldură cu serpentină; schimbătorul de căldură multitubular.
1
1
1
S26
S27
S28
S26 (01-05.04)
Probe orale, scrise şi practice
13
Pasteurizarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru pasteurizare (părţi componente,
mod de funcţionare, domenii de utilizare) schimbătorul de căldură cu plăci.
1
1
S28
S30
Sterilizarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru sterilizare (părţi componente, mod
de funcţionare, domenii de utilizare) – autoclava
1
1
S30
S31
3.
12. Operaţii şi utilaje în industria alimentară
12.3. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii termice
Refrigerarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă
1
S31
Congelarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă
1
S32
S27 (15-19.04)
S28 (22-26.04)
S29 (29.04-03.05)
S29 – practică comasată
S30 (06-10.05)
S31 (13-17.05)
S32 (20-24.06)
Concentrarea prin vaporizare Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru concentrare (părţi componente, mod
de funcţionare, domenii de utilizare) instalaţia de concentrare cu simplu efect; instalaţia de concentrare cu efect multiplu.
1
1
S32
S33
12. Operaţii şi
12.3.
Uscarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru uscare (părţi componente, mod de
funcţionare, domenii de utilizare) - uscătorul turn
1
S33
Probe orale, scrise şi practice
S33 (27-31.05)
14
Condensarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru condensare (părţi componente, mod
de funcţionare, domenii de utilizare) - condensator barometric cu talere.
1
1
S34
5.
utilaje în industria alimentară
Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii termice
Distilarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru distilare (părţi componente, mod de
funcţionare, domenii de utilizare) instalaţia de distilare cu funcţionare discontinuă; instalaţia de distilare cu funcţionare continuă.
Explicarea modului de funcţionare a utilajelor folosite pentru desfăşurarea operaţiilor mecanice
Manevre de pornire-oprire şi reglare a unor parametri ai utilajelor utilizate pentru desfăşurarea operaţiilor mecanice.
1
1
5
5
S35
S23 S30
S34 (03-07.06)
S35 (10-14.06)
6. 12. Operaţii şi utilaje în industria alimentară
12.4. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţiile bazate pe difuzie
Difuzia Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru distilare (părţi componente, mod de
funcţionare, domenii de utilizare (difuzorul melc) Extracţia Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă
Dizolvarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă
Cristalizarea Principii care stau la baza desfăşurării operaţiei definiţie, generalităţi, factori de influenţă Utilaje folosite pentru cristalizare (părţi componente, mod
de funcţionare, domenii de utilizare) - cristalizatorul-malaxor
1 1 1 1
S36 S37
7.
Recapitulare
1 3
S37 S35
S36 (17-21.06)
S37(24-28.06)
Probe orale,
scrise şi practice
15
2. EXEMPLE DE ITEMI
16
Itemi cu alegere multiplă
- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare
- Modulul: Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare
- Competenţele vizate: Descrie principiile alimentare – glucide, lipide şi protide –şi rolul lor în obţinerea produselor alimentare
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect
1. Din grupa acizilor graşi nesaturaţi face parte: a. acidul palmitic; b. acidul butiric; c. acidul stearic; d. acidul linoleic.
2. Fructoza este o:
a. aldopentoză b.cetopentoză; c. aldohexoză; d.cetohexoză.
3. In urma condensării aminoacizilor se formează:
a. gliceride; b. peptide; c. ozide; d. acroleina.
4. Din categoria diglucidelor face parte:
a. maltoza; b. fructoza; c. glucoza; d. galactoza.
5. În procesele catabolice pepsina acţionează asupra:
a. proteinelor; b. poliglucidelor; c. vitaminelor; d. sărurilor minerale
Barem de corectare şi notare: 1.-d; 2.-d; 3.-b; 4.-a; 5.-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
17
Itemi pereche
- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare
- Modulul: Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare
- Competenţele vizate: - Descrie principiile alimentare – glucide, lipide şi protide –şi
rolul lor în obţinerea produselor alimentare
- Precizează rolul principiilor alimentare în metabolism
- Determină valoarea nutritivă a produselor alimentare
1. În coloana A sunt indicate diferite substanţe organice, iar în coloana B cele mai importante surse pentru acestea. Scrieţi pe foaie, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
A. Substanţe organice B. Surse
1. zaharoza a. uleiuri vegetale 2. lactoza b. ficat 3. inulina c. tuberculi de cartofi, cereale 4. glicogen d. cicoare, anghinare 5. amidon e. laptele mamiferelor
f. sfecla de zahar Barem de corectare şi notare: 1-f; 2-e; 3-d; 4-b; 5-c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p 2. Scrieţi pe foaie asocierile corecte dintre cifrele din coloana A în care sunt enumerate reacţii metabolice şi litera corespunzătoare din coloana B, unde sunt indicate efectele acestora.
A. Reacţii metabolice B. Efectul reacţiilor 1. glicoliză anaerobă a. creşterea cantităţii de glucoză din sânge 2. glicogenogeneză b. descompunerea acidului piruvic cu
eliberare de energie în cantitate mare
3. glicoliza aerobă c. transformarea glicogenului în glucoză 4. glicogenoliză d. transformarea acidului piruvic în acid
lactic 5. hiperglicemie e. transformarea excesului de glucoză în
glicogen f. scăderea cantităţii de glucoză din sânge
Barem de corectare şi notare: 1-d, 2-e, 3-b, 4-c, 5-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p
18
Itemi duali
- Calificarea: Tehnician în industria alimentară
- Modulul: Controlul proceselor biochimice din industria alimentară
- Competenţele vizate:
- Precizează rolul proceselor fermentative în obţinerea produselor alimentare
a. Notaţi în dreptul fiecărei afirmaţii de mai jos litera A, dacă apreciaţi că enunţul este
adevărat sau litera F, dacă enunţul este fals. b. Transformaţi unul din enunţurile false astfel încât acesta să capete valoare de
adevăr a. În timpul coacerii pâinii datorită tratamentului termic se pierd o parte din vitamine. b. Prin dilatarea gazelor rezultate în urma fermentaţiei zaharurilor pâinea îşi formează coaja. c. Substanţele rezultate în urma fermentaţiei alcoolice la prepararea aluatului contribuie la formarea aromei pâinii. d. Untul este un produs cu valoare energetică scăzută, deoarece în compoziţia sa predomină grăsimile. e. La fabricarea pâinii, procesele fizice intervin în toate fazele procesului tehnologic. a- Barem de corectare şi notare:: a -A; b -F; c - A; d - F; e –F
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p.
Transformarea enunţurilor false astfel încât acestea să capete valoare de adevăr b. Prin dilatarea gazelor rezultate în urma fermentaţiei zaharurilor pâinea îşi măreşte volumul. d. Untul este un produs cu valoare energetică mare, deoarece în compoziţia sa predomină grăsimile. e. La fabricarea pâinii, procesele fizice nu intervin în toate fazele procesului tehnologic.
Pentru oricare răspuns corect se acordă 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p.
19
Itemi de completare
- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare
- Modulul: Tehnica analizelor de laborator
- Competentele vizate: Efectuează analize fizico-chimice
Scrieţi cuvântul care completează spaţiile libere astfel încât informaţiile să fie
adevărate
a. Totalitatea substanţelor ce rămân după evaporarea apei dintr-un produs formează .............1............ uscată.
a. Echilibrarea balanţei Mohr-Westphal se face introducând .............2............. în apă distilată.
Barem de corectare şi notare: 1.- substanţa; 2.- plutitorul; Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 p.
Întrebare structurată
- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare
- Modulul: Tehnica analizelor de laborator
- Competentele vizate: Efectuează analize fizico-chimice
In schiţa de mai jos este reprezentat un polarimetru
a. Denumiţi reperele 1, 2, 3, 4. b. Explicaţi principiul metodei
la determinarea conţinutului de zaharuri cu polarimetrul.
c. Enumeraţi alte două aparate
utilizate la determinarea conţinutului de zaharuri.
d. Definiţi gradul zaharimetric
Brix.
Barem de corectare şi notare: a. 8p- 1-analizor; 2-polarizor; 3-tub cu substanţa de analizat; 4-sursă de lumină; Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (4×2p=8p)
20
b. (4p) Principiul metodei constă în determinarea unghiului de rotaţie cu care este deviat planul luminii polarizate ce străbate soluţia de substanţă optic activă. / Măsurarea activităţii optice a unei substanţe. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4p. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. c. 4p zaharimetrul şi refractometrul Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (2×2p)=4p d. (4p) Un grad Brix corespunde la 1g de zaharoză în 100 g soluţie la 200C. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4p. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p
Itemi rezolvare de probleme
- Calificarea: Tehnician în industria alimentară
- Modulul: Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor şi fructelor
- Competenţele vizate: Planific etapele proceselor tehnologice de obţinere a produselor din legume şi fructe
1. Se amestecă sirop concentrat cu apă carbogazoasă pentru a prepara 1500 kg băutură
răcoritoare. Se cunosc: concentraţia în substanţă uscată a siropului 40% şi a băuturii
răcoritoare 12%. Pierderile la operaţia de amestecare sunt 1% din băutura răcoritoare.
Calculaţi pe foaia de concurs cantităţile de apă şi sirop concentrat. 20p
Barem de corectare şi notare: Apă M1 Sirop M2; m2=40% Pierderi 1% din M3 Băutură răcoritoare M3=1500 kg; m3=12% Pentru prezentarea schemei tehnologice pentru operaţia de amestecare (2p) Se notează: M1 – ? cantitatea de apă carbogazoasă, în kg; M2 – ? cantitatea de sirop, în kg; M3= 1500 kg, cantitatea de băutură răcoritoare; m1= 0% apa nu are substanţă uscată; m2= 40%, concentraţia în substanţă uscată a siropului;
Amestecare
21
m3= 12%, concentraţia în substanţă uscată a băuturii răcoritoare; a=1%, pierderea raportată la cantitatea de băutură răcoritoare. Pentru notarea materialelor care intră şi ies din operaţie (3p)
M1+M2=M3+p (m1/100)M1+(m2/100)M2=(m3/100)M3+(a/100) (m3/100)M3
Pentru scrierea ecuaţiilor de bilanţ parţial şi total: (6p)
M1+M2=1500+(1/100)1500 (40/100)M2=(12/100)1500+(1/100)(12/100)1500
Pentru înlocuirea corectă a datelor în ecuaţii (1p bilanţ total) (4p bilanţ parţial) Pentru calcularea cantităţii de apă carbogazoasă (2p) Pentru calcularea cantităţii de sirop concentrat (2p)
- Calificarea: Tehnician în industria alimentară
- Modulul: Tehnologii specifice de obţinere a produselor de morărit şi panificaţie
- Competentele vizate: Monitorizează respectarea parametrilor de lucru ai utilajelor şi instalaţiilor
2. În urma mărunţirii unui produs de dimensiune iniţială D=6mm, se obţin particule de
dimensiuni finale d=0,6mm. Calculaţi pe foaia de concurs gradul de mărunţire. 10p
Barem de corectare şi notare: n=D/d în care: n=gradul de mărunţire; D=dimensiunea iniţială a produsului; d=dimensiunea finală a produsului. Pentru formula gradului de mărunţire ......................................3p Pentru explicitarea termenilor ...................................................3p n=6/0,6; n=10 Pentru înlocuirea în formula de calcul .......................................2p Pentru calcularea gradului de mărunţire ...................................2p
22
- Calificarea: Tehnician în industria alimentară fermentativă şi în prelucrarea legumelorşi fructelor
- Modulul: Tehnologia obţinerii vinului - Competenţele vizate: Supraveghează operaţiile de îngrijire şi condiţionare a vinului
3. Execută operaţia de igienizare a vasului după pritoc utilizând fişa de lucru de mai jos:
FIŞĂ DE LUCRU
Nr. Crt. Etape de lucru 1 Golireşte vasul de drojdie 2 Spală vasul după golire 3 Scurge apa şi zvântă vasul 4 Dezinfectează vasul
FIŞĂ DE EVALUARE
Nr. Crt.
Etape de lucru Faze, condiţii de realizare Punctaj propus
Punctaj obţinut
Observaţii
1. Îmbracă echipamentul de protecţie corespunzător
Îmbracă echipamentul de protecţie alcătui din salopetă şi cizme de cauciuc
10
Roteşte robinetul de golire în sensul scurgerii drojdiei de la partea inferioară a vasului
5
Ataşază furtunul de aspirare al pompei la robinetul de golire
10
Fixează furtunul de refulare al pompei în vasul de colectare al drojdiei
5
2.
Golireşte vasul de drojdie
Apasă butonul de pornire a pompei pentru evacuarea drojdiei
5
Pătrunde în budană sau cisternă (obligatoriu sub supraveghere)
10 3.
Spală vasul după golire Spală vasul în interior cu un jet de
apă potabilă, folosind un furtun conectat la reţea
10
Rostogoleşte butoiul cu vrana în jos pentru scurgerea apei (butoaie mici)
10 4.
Scurge apa şi zvântă vasul Lasă vrana şi robinetul de golire
deschise pentru zvântare (budane greu de manevrat)
10
5.
Dezinfectează vasul
Sulfitează vasul folosind fitile de sulf aprinse (prin ardere generează SO2 în interiorul vasului)
10
23
Menţinerea atmosferei antiseptice de SO2 în interiorul vasului prin închiderea vranei şi a robinetului de evacuare
5
Acordat din oficiu 10 TOTAL 100
puncte
Eseu structurat
- Calificarea: Tehnician în industria alimentară
- Modulul: Controlul proceselor biochimice din industria alimentară
- Competenţele vizate:
- Precizează rolul proceselor fermentative în obţinerea produselor alimentare
- Analizează influenţa proceselor de degradare asupra calităţii produselor alimentare
Realizaţi un eseu cu tema “Transformările biochimice ale laptelui” cu următoarea
structură: 30p
a. Cauzele modificării caracteristicilor senzoriale ale laptelui. b. Componentele laptelui care suferă modificări şi cauzează apariţia defectelor c. Defectele de gust şi miros ale laptelui (prezentare). d. Tipuri de bacterii care produc defectul de consistenţă. e. Microorganisme care produc defectele de culoare ale laptelui.
Barem de corectare şi notare:
a) (4p) Cauzele modificării caracteristicilor senzoriale ale laptelui sunt: alimentaţia necorespunzătoare a animalelor, acţiunea microorganismelor ce formează microflora normală sau microflora străină a laptelui. Se acordă 4p pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. b) (6p) Componentele laptelui care suferă modificări sunt: lactoza, grăsimile şi
substanţele proteice. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 p. (3x2p=6p) c) (10p) Defectele de gust şi miros ale laptelui sunt:
24
gust de acru: se datorează formării acidului lactic prin transformarea lactozei, sub acţiunea bacteriilor din genurile Microccocus şi Staphiloccocus. Aciditatea laptelui se manifestă prin aceea că laptele coagulează la temperatura obişnuită sau prin încălzire;
gustul şi mirosul de rânced apar datorită acţiunii lipazelor asupra grăsimii din lapte. Grăsimile pot fi hidrolizate, iar acizii graşi rezultaţi pot fi oxidaţi şi transformaţi în diferite produse ce dau grăsimii gustul şi mirosul de rânced;
gustul de săpun: apare în laptele proaspăt păstrat timp îndelungat la temperaturi sub 100C. În aceste condiţii se dezvoltă bacteriile fluorescente şi de putrefacţie care formează produse alcaline ce saponifică grăsimile din lapte;
gustul de peşte: se întâlneşte mai rar la lapte şi mai frecvent la unt. Este cauzat de descompunerea lecitinei cu formare de trimetilamină;
gustul amar: poate fi cauzat de alimentaţia animalelor: ierburi cu pelin sau nutreţuri mucegăite sau care au suferit o fermentaşie butirică. Defectul apare şi datorită acţiunii unor microorganisme ca Microccocus amarificans, Bacillus subtilis, Bacillus mesentericus, Torula amara.
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect (pentru fiecare defect). Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 1 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (5x2p=10p) d) (2p) Bacteriile care produc defecte de consistenţă sunt bacteriile mucilaginoase. Se acordă 2p pentru răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 p. e) (8p) Microorganismele care produc defectele de culoare ale laptelui sunt:
laptele albastru: Bacterium cyanogenes sau Bacterium cyanofluorescens. (se punctează unul dintre microorganismele menţionate)
laptele roşu: Bacillus lactis-erytrogenes. laptele galben: Bacterium xanthum. laptele negru: Bacterium lactis – nigri sau Torula nigra. (se punctează unul
dintre microorganismele menţionate) Se acordă 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 p. (4x2p=8p)
25
3. TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
26
TEST DE EVALUARE
- Calificarea: Tehnician în industria alimentară fermentativă şi în prelucrarea - legumelorşi fructelor - Modulul I.: Operaţii şi utilaje în industria alimentară - Competentele vizate:
Determină cantităţile de materii prime şi produse finite 1. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii
mecanice 2. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii termice 3. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţiile
bazate pe difuzie - Obiectivele evaluarii Utilizarea termenilor de specialitate Explicarea principiilor pe baza cărora se desfăşoară operaţiile tehnologice în IA Identificarea elementelor constituente ale utilajelor din IA Explicarea modului de funcţionare a utilajelor folosite în IA Prezentarea domeniilor de utilizare în IA a utilajelor studiate - Matricea de specificatii
CONTINUTURI: 1. Calcule tehnologice 2. Operatii tehnologice in IA 3. Constructia utilajelor folosite in IA 4. Functionarea utilajelor folosite in IA 5. Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de utilaje
Nivel cognitiv
Conţinut A-şi
aminti A inţe-
lege A aplica A analiza Total
itemi Pondere
% Calcule tehnologice
- IV1 - - 1 4,8
Operatii tehnologice in IA
I1, II3.b I4, II3.a I2 I5, II3.c, IVb
8 38
Constructia utilajelor folosite in IA
IIIa I3 II1.1, II1.1, II2
II1.3 6 28,6
Functionarea utilajelor folosite in IA
II1.2, IIIb,IV2.a
- 3 14,3
Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de utilaje
IIIc, IIId, IVc
3 14,3
TOTAL item 3 7 7 4 21 100
Pondere % 14,4 33,3 33,3 19 100
27
TEST DE EVALUARE Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I……………..........................................……………………………………………….10p Încercuiţi pe foaia de test litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Proprietatea fluidelor definită ca masa unităţii de volum este: a. vâscozitatea; b. greutatea specifică; c. densitatea; d. volum specific.
2. La curgerea turbulentă particulele de fluid:
a. urmează drumuri perpendiculare pe pereţii conductei; b. se deplasează la întâmplare, dezordonat; c. urmează drumuri paralele cu pereţii conductei; d. se deplasează în strictă ordine.
3. Suflanta cu pistoane face parte din categoria pompelor:
a. cu mişcare alternativă; b. rotative; c. centrifuge; d. fără elemente mobile.
4. Faza discontinuă a unui sistem eterogen se mai numeşte:
a. mediu de dispersie; b. fază omogenă; c. fază dispersată; d. fază dispersantă.
5. Distilarea este succesiunea operaţiilor de:
a. vaporizare-condensare; b. răcire-fierbere; c. condensare-răcire; d. vaporizare-concentrare.
SUBIECTUL II………………………………………………….............................................…………..30p 1.a. Notaţi în dreptul fiecărei afirmaţii de mai jos litera A, dacă apreciaţi că enunţul
este adevărat sau litera F, dacă enunţul este fals. 1.b. Transformaţi unul din enunţurile false astfel încât acesta să capete valoare de
adevăr 10p
28
1. Cu ajutorul ciclonului se realizează transportul pe verticală a materialelor solide. 2. Transmiterea căldurii între două corpuri aflate în contact direct, fără deplasare de particule cu masă, poartă numele de conducţie. 3. Blaza de distilare se mai numeşte deflegmator. 4. Sitele folosite la cernere au dimensiunile ochiurilor mai mici de 1 mm.
2. Scrieţi pe foaia de test corespondenţa dintre cifrele din coloana A în care sunt trecute operaţii unitare şi literele din coloana B, în care sunt trecute utilaje (aparate) pentru realizarea acestora. 10p
A. Operaţii unitare B. Utilaje(aparate) 1. uscarea a. uscător turn 2. filtrarea b. condensator barometric 3. condensarea c. valţ 4. măcinarea d. evaporator multitubular 5. concentrarea e. filtrul cu plăci f. blaze
3. Scrieţi pe foaia de test cuvintele corespunzătoare spaţiilor libere, astfel încât afirmaţiile să aibă sens. 10p
Uscarea este un proces de transfer de ..........(1).......... însoţit de un transfer de ..........(2)...........
Operaţia în care un produs de dimensiuni ..........(3).......... este transformat în bucăţi sau particule de dimensiuni mai ..........(4).........., se numeşte mărunţire.
Cu cât gradul de mărunţire este mai ..........(5).......... cu atât consumul de energie este mai mare. SUBIECTUL III……………………………………………….…………………………………………..........20p
Figura alăturată este schiţa condensatorului barometric cu talere şi şicane.
a. Denumiţi reperele 1, 2, 5, 7. b. Explicaţi situaţia în care se alege
condensatorul barometric cu talere şi şicane.
c. Precizaţi 4 scopuri ale operaţiei de
condensare.
d. Clasificaţi condensatoarele după tipul transferului de căldură.
29
SUBIECTUL IV…………………………………………..................................……………………….30p
1. Se amestecă 200 kg de apă cu 50 kg de zahăr. Calculaţi pe foaia de test cantitatea de sirop ce se obţine, dacă pierderile sunt de 2 % raportate la cantitatea de sirop. 10p
2. Alcătuiţi un eseu cu tema „USCAREA” după următoarea structură de idei: 20p
a. definiţia operaţiei de uscare;
b. factorii care influenţează uscarea; c. metode de uscare (după modul de realizare a transferului termic) utilizate în industria alimentară.
30
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Se vor puncta orice alte formulări şi modalităţi de rezolvare corectă ale cerinţelor în acord cu
ideile precizate în barem. Se acorda 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I…………………………………………………………………………………………….………10p
1-c; 2-b; 3-b; 4-c; 5-a. Se acordă câte 2 (două) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect
sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte. 5x2=10p SUBIECTUL II………………………………………………………….................................………30p
1a. 1-F; 2-A; 3-F; 4-A. Se acordă câte 2 (două) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia se acordă 0(zero) puncte. 4x2=8p 1b.
1. Cu ajutorul ciclonului se realizează separarea particulelor solide din aer. 2. Blaza de distilare nu se mai numeşte deflegmator. Se acordă 2 (două) puncte pentru oricare răspuns corect; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte.
2. 1-a; 2-e; 3-b; 4-c; 5-d. Se acordă câte 2 (două) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte. 5×2=10p 3. 1-umiditate; 2-căldură; 3-mari; 4-mici; 5-mare.
Se acordă câte 2 (două) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte. 5×2=10p SUBIECTUL III…………………………………………………............................………………20p a. 1-corpul condensatorului; 2.-coloană barometrică; 5-racord admisie vapori secundari; 7-conductă de evacuare a gazelor necondensabile.
Se acordă câte 2 (două) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte. 4×2=8p
b. Condensatorul barometric cu talere şi şicane se alege când proporţia de gaze
necondensabile faţă de cantitatea vaporilor secundari este mică. Se acordă 2 (două) puncte pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns incorect
sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte.
c. –realizarea unei depresiuni în inatalaţiile de concentrare; -recuperarea căldurii vaporilor secundari dintr-un efect; -recuperarea în stare lichidă a substanţelor care prezintă interes şi care sau volatilizat într-o operaţie anterioară; -evitarea degajării de vapori nocivi pentru muncitori şi dăunători utilajelor.
31
Se acordă câte 2 (două) puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte. 4×2=8p
d. -condensatoare de suprafaţă (schimb de căldură indirect); -condensatoare de amestec (schimb de căldură direct). Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte. 1×2=2p SUBIECTUL IV……………………………………………………...............……………30p 1. 10p Apă M1=200 kg Zahăr M2=50 kg pierderi Sirop M3 Pentru prezentarea schemei tehnologice pentru operaţia de amestecare (2p) Se notează: M1= – 200 kg cantitatea de apă; M2 – 50 kg, cantitatea de zahăr; M3=?, cantitatea de sirop; a=2%, pierderea raportată la cantitatea de sirop. Pentru notarea materialelor care intră şi ies din operaţie (2p) Mi = Me+Mp Pentru scrierea ecuaţiei de bilanţ total: (2p)
M1+ M2=M3+p
200+50=M3+(2/100)200 Pentru înlocuirea corectă a datelor în ecuaţii (2p) M3=246 kg Pentru calcularea cantităţii de sirop (2p)
2. 20p a. 2p Definiţia operaţiei de uscare: Uscarea este un proces de transfer de umiditate însoţit de un transfer de căldură, în care produsul cedează apă unui agent termic.
Se acordă 2(două) puncte pentru răspuns corect şi complet; pentru răspuns parţial corect sau complet, se acordă 1(un) punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0(zero) puncte. b. 12p Factorii care influenţează uscarea ►Factori dependenţi de produs
natura materialului supus uscării – materialele supuse uscării pot avea structură poroasă sau capilară. Cu cât porii (sau capilarele) sunt mai numeroşi şi mai uniform
Amestecare
32
repartizaţi în material, cu atât umiditatea se va deplasa mai repede. Dacă produsul este secţionat transversal pe capilare, atunci se creează numeroase căi de deplasare a apei spre mediul înconjurător.
modul de legare a apei în produs, precum şi conţinutul de umiditate influenţează uscarea, în sensul că apa liberă conţinută în pori şi capilare difuzează mult mai uşor decât cea legată osmotic sau chimic.
forma şi dimensiunile produsului – produsele mărunţite au suprafaţa liberă foarte mare şi grosimea mică, fapt ce determină scăderea duratei de deplasare a apei din interiorul produsului spre suprafaţa acesteia.
temperatura produsului – influenţează direct proporţional viteza de uscare. Când are valori mari, creşte considerabil viteza de uscare. Totuşi valoarea temperaturii nu trebuie să fie prea mare, pentru a nu duce la degradarea produselor, prin ardere.
►Factori dependenţi de agentul de uscare temperatura şi umiditatea agentului de uscare – aerul cu umiditate mică şi
temperatură mare se poate încărca cu umiditate multă de la suprafaţa produsului, ajungând astfel aproape de starea de saturaţie. Pentru ca acest aer să poată fi refolosit la uscarea produselor, trebuie supus unei operaţii de încălzire la umiditate constantă.
sensul de deplasare şi viteza aerului - când produsul circulă în contracurent cu agentul de uscare, este posibilă trecerea unei cantităţi mai mari de umiditate din produs spre aer. Viteza de deplasare trebuie să fie corelată cu viteza de difuziune şi cu cea de evaporare a apei din produs, astfel încât pe măsură ce apa este eliminată, să fie antrenată de către agentul de uscare.
Se acordă câte 2(două) puncte pentru fiecare răspuns corect şi complet; pentru fiecare răspuns parţial corect sau complet, se acordă 1(un) punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0(zero) puncte. 6×2=12p c. 6p Metodele de uscare după modul de realizare a transferului termic: - Prin conducţie, când produsul vine în contact direct cu suprafaţa caldă a uscătorului ce trebuie încălzită mereu la temperaturi mari. Produsele se pot supraîncălzi neuniform, degradându-se.
Se acordă 2 (două) puncte pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial complet sau corect se acordă 1 (un) punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte. - Prin convecţie în aer cald sau gaze de ardere, produisele fiind aşezate pe rastele, cărucioare mobile, tăvi etc, circulând fie şi produsul şi aerul, fie numai aerul de uscare. Se poate folosi aer cu temperatură mare şi umiditate (absolută) mică, fără ca temperatura să conducă la degradarea produsului.
Se acordă 2 (două) puncte pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial complet sau corect se acordă 1 (un) punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte. - Prin radiaţie când produsele sunt supuse acţiunii razelor calorice emise de radianţi calorici (corpuri ceramice sau metalice încălzite, lămpi electrice cu raze infraroşii). Produsele se usucă în straturi de grosime mică, permiţând razelor să pătrundă în produs.
Se acordă 2 (două) puncte pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial complet sau corect se acordă 1 (un) punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 (zero) puncte.
33
4. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL
34
PLAN REMEDIAL
În activitatea de evaluare este necesar elaborarea unui plan remedial pentru a stabili
clar: ce, cum, de către cine şi în cât timp trebuie realizate măsurile de îmbunătăţire a calităţii
procesului didactic (învăţare şi/sau evaluare).
Planul remedial prezentat a fost realizat în urma aplicării unui test de evaluare
sumativă de progres pentru două competenţe şi are ca scop desfăşurarea de activităţi
remediale.
Proiectarea planului remedial a presupus parcurgerea următoarelor etape:
1. Identificarea aspectelor care trebuie remediate
2. Diagnoza
3. Stabilirea cauzelor
4. Stabilirea posibilelor remedieri la nivel de elev
1. Identificarea aspectelor care trebuie remediate
Pentru identificarea aspectelor care trebuie remediate am aplicat un test de evaluare
sumativă, cu diferite tipuri de itemi, pentru MODULUL II. Operaţii şi utilaje în industria
alimentară, Unitatea de competenţă tehnică generală 12: Operaţii şi utilaje în industria
alimentară, competenţele: clasa a XI-a, domeniul Industrie alimentară, calificarea: Tehnician
în industria alimentară fermentativă şi în prelucrarea legumelor şi fructelor.
Competenţele vizate: 12.1 Determină cantităţile de materii prime şi produse finite
12.2 Supraveghează funcţionarea aparatelor/ utilajelor/instalaţiilor
pentru operaţii mecanice
Obiectivele evaluării:
Să utilizeze termeni de specialitate
Să clasifice operaţiile tehnologice
Să identifice operaţiile dintr-un proces tehnologic
Să identifice utilajele specifice la realizarea operaţiile dintr-un
proces tehnologic
Să argumenteze scopul realizării operaţiilor tehnologice
35
Competenţele vizate, fac parte dintr-un modul din ciclul superior al liceului şi de
aceea am avut în vedere la întocmirea testului pe lângă asigurarea evaluării întregului
conţinut şi elaborarea de itemi care să acopere niveluri cognitive superioare cum ar fi
înţelegerea, aplicarea, analiza şi evaluarea.
Matricea de specificaţii
Conţinut A-şi aminti
A înţelege A aplica A analiza
A evalua
Total Pondere%
Termeni specifici unui proces tehnologic
I.1.1 (2)
II.2.1(6) I.2.a (2) 3 11
Calcularea cantităţilor de materii prime, şi produse finite bilanţ de materiale total şi parţial,
III.1.a (2)
III.2b (6)
III.2.c (4)
III.2a (10) III.1.b (4)
5 18,5
Operaţii de transport Utilaje: Transportul fluidelor pompe
I.1.2 (2) I.1.5 (2)
I.1. 4 (2) II.3.a (4) I.2.b (2)
II.3.c (2) II.3.d (6)
I.2.d (2) II.3.b (4)
9 33,7
Operaţii de transport Utilaje: Transportul solidelor: Transp.bandă, Transp. elicoidal, elevatorul, instalaţia de transport pneumatic prin aspiraţie
I.1.3 (2)
I.2.e (2)
II.1 (2) II.2.2(4)
I.2.c(2) I.2.f. (4)
6 22
Domenii de utilizare a aparetelor I.3.1 (3) I.3.2 (3)
I.3.3 (3) I.3.4 (3)
4 14,8
Total itemi
4 7 8 6 2 27 100
%
14,8 26 30 22 7,2 100
Testul aplicat a avut 3 subiecte, cu 27 de itemi de tip obiectivi şi semiobiectivi,
După aplicarea şi corectarea testului rezultatele elevilor au fost consemnate într-un
tabel centralizator care conţine punctajul obţinut de fiecare elev pentru fiecare item (tabelul
1). Itemii au fost grupaţi pe niveluri cognitive în funcţie de matricea de specificaţii. Nu s-au
luat în calcul punctele din oficiu.
În tabelul 2 punctele au fost convertite în plusuri şi minusuri. S-au notat cu „+” itemii
la care elevii au răspuns corect sau au obţinut cel puţin jumătate din punctajul acordat şi cu
semnul „–„ itemii la care elevii nu au răspuns sau au obţinut mai puţin de jumătate din
punctajul acordat.
Rezultatele evaluării au fost centralizate pe fiecare elev şi pe fiecare item. Itemii au
fost grupaţi pe niveluri cognitive.
36
TABEL 1 Retenţia Înţelegerea Aplicarea Analiza Evaluarea Nr.
crt ELEV
I1.1 2
I.1.2 2
I.1.5 2
I1.3 2
III1.a 2
I1.4 2
II3.a 4
REP
I2b 2
I2.e 2
I3.1 3
I3.2 3
II2.1 6
III2.b 6
II3.C 2
II3d 6
II1 2
II2.2 4
I3.3 3
I3.4 3
I2.a 2
III2.c 4
I2.d 2
II3.b 4
I2c 2
I2f 4
III2.a 10
III1.b 4
T fără pt of
1 E1 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
2 E2 2 2 - 2 2 2 2 2 2 3 3 5 6 2 5 2 2 3 3 2 4 - 3 2 - 10 2 74
3 E3 2 2 2 2 2 - 4 - - - - 2 5 2 2 - 4 - - - 1 - - - - 3 2 35
4 E4 2 2 2 - - 2 - 2 2 3 3 3 6 2 3 2 - 3 3 2 4 2 3 2 2 8 4 67
5 E5 - 2 - - - 2 - 2 2 3 3 4 5 2 4 2 - 3 3 - 1 2 2 2 3 8 2 57
6 E6 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
7 E7 - 2 2 2 2 - 4 - - - - 1 2 2 1 - 4 - - - - - - - 1 4 2 29
8 E8 2 - 2 2 2 2 4 2 2 3 3 4 1 - 4 2 4 3 3 2 3 2 4 2 2 5 2 67
9 E9 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
10 E10 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
11 E11 2 2 2 2 2 - 4 - - 3 3 5 4 2 5 - 4 3 3 - - - - 2 2 8 2 60
12 E12 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
13 E13 2 2 2 2 2 - 4 - - - - 2 4 2 2 - 4 - - - - - 1 - 2 3 - 34
14 E14 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 5 3 2 5 2 4 3 3 2 3 2 2 2 4 10 4 82
15 E15 2 2 - 2 2 2 4 2 2 3 3 5 6 2 5 2 4 3 3 2 2 2 2 2 4 8 2 78
16 E16 2 - 2 2 2 - 4 - - 3 3 6 2 - 6 - 4 3 3 - - - - - - 2 - 44
17 E17 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 3 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 5 2 80
18 E18 2 - 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 4 - 6 2 4 3 3 2 2 - 1 2 4 4 4 71
19 E19 2 2 2 2 2 - 4 - - - - - 5 2 - - 4 - - - - - 1 - - - - 26
20 E20 2 2 2 - - 2 - 2 2 3 3 5 5 2 5 2 - 3 3 2 2 2 - 2 - - - 56
21 E21 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 6 6 2 6 2 2 3 3 2 4 2 4 2 4 10 2 88
22 E22 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
23 E23 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 6 6 2 6 2 2 3 3 2 4 2 2 2 4 8 2 80
37
TABEL 2 Retenţia Înţelegerea Aplicarea Analiza Evaluarea Nr.
crt ELEV
I1.1 2
I.1.2 2
I.1.5 2
I1.3 2
III1.a 2
I1.4 2
II3.a 4
REP
I2b 2
I2.e 2
I3.1 3
I3.2 3
II2.1 6
III2.b 6
II3.C 2
II3d 6
II1 2
II2.2 4
I3.3 3
I3.4 3
I2.a 2
III2.c 4
I2.d 2
II3.b 4
I2c 2
I2f 4
III2.a 10
III1.b 4
T fără pt of
1 E1 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
2 E2 + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + - + + 74
3 E3 + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - - - + 35
4 E4 + + + - - + - + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + 67
5 E5 - + - - - + - + + + + + + + + + - + + - - + + + + + + 57
6 E6 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
7 E7 - + + + + - + - - - - - - + - - + - - - - - - - - - + 29
8 E8 + - + + + + + + + + + + - - + + + + + + + + + + + + + 67
9 E9 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
10 E10 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
11 E11 + + + + + - + - - + + + + + + - + + + - - - - + + + + 60
12 E12 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
13 E13 + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - + - - 34
14 E14 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 82
15 E15 + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 78
16 E16 + - + + + - + - - + + + - - + - + + + - - - - - - - - 44
17 E17 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 80
18 E18 + - + + + + + + + + + + + - + + + + + + + - - + + - + 71
19 E19 + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - - - - 26
20 E20 + + + - - + - + + + + + + + + + - + + + + + - + - - - 56
21 E21 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 88
22 E22 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
23 E23 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 80
21 20 20 20 20 17 20 17 17 19 19 19 20 20 19 17 20 19 19 16 16 15 15 18 17 16 19
38
2. Diagnoza
Analizând tabelul 2 pe fiecare item şi pe fiecare nivel cognitiv se observă că:
2. Itemii au fost rezolvaţi între 65% şi 87%. Prin urmare sarcinile de lucru au fost clare şi
înţelese de elevi;
3. 22 de elevi au răspuns la itemii de nivel cognitiv inferior, care evaluează nivelul
cunoştinţelor de specialitate. Aceştia au dovedit că au achiziţionat cunoştinţe la nivel
de bază.
4. Majoritatea elevilor au rezolvat satisfăcător itemii subiectivi şi semiobiectivi, care au
avut ca cerinţă descrierea principiului de funcţionare a unor aparate/utilaje.
5. Cei 2 itemii tip rezolvare de problemă (III1 şi III2), au permis evaluarea capacităţii de
utilizare şi aplicare a cunoştinţelor specifice matematicii; s-a constatat că sunt elevi
care au demonstrat o slabă capacitate de aplicare a cunoştinţelor de calcule
matematice elementare. Aceştia sunt elevii E3, E7, E13, E16 şi E19
6. 5 elevi: E3, E7, E13, E16 şi E19 au obţinut sub 50 de puncte
3. Stabilirea cauzelor
Cauze:
Mediul de provenienţă al elevilor:
elevi cu posibilităţi materiale scăzute,
elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate,
elevi cu părinţi dezinteresaţi de şcoală;
Factori individuali (la unii elevi):
nivel redus de cunoştinţe din clasele anterioare,
neînţelegerea conceptelor predate,
dificultăţi de comunicare;
neimplicare în activitatea de învăţare
absenteism
desfăşurarea de alte activităţi în timpul orelor (se joacă cu mobilul)
4. Stabilirea posibilelor remedieri pe elev
Ţinând cont de aceste observaţii se impune luarea unor măsuri remediale, care să
permită elevilor care au întâmpinat dificultăţi să îşi îmbunătăţească rezultatele şcolare. Acest
plan este prezentat mai jos.
39
PLAN REMEDIERE LA NIVEL DE ELEV
CLASA a XI-a E Modulul: Operaţii şi utilaje în industria alimentară Anul şcolar 2012-2013 Profesor Nichita Luminiţa Nume elev Decalaje identificate Prioritate Activitate remedială Intervalul de timp Persoana
responsabila Resurse
E3, E7, E13, E16 şi E19
- Asimilarea defectuoasă a cunoştinţelor de specialitate (însuşirea lacunara a informaţiilor teoretice în legătură cu bilanţul de materiale şi transportul materialelor în industria alimentară)
Acoperirea golurilor în cunoştinţe
- Meditaţii având ca scop explicarea noţiunilor teoretice în legătură cu bilanţul de materiale şi transportul materialelor - Colaborarea cu maistru instructor pentru învăţarea în contexte practic-aplicative - activităţi de învăţare repetitive
Câte o ora pe săptămâna în afara programului, în următoarele 3 săptămâni
Nichita Luminiţa Maistru instructor Anghel Gabriela
- Cărţi de metodica specialităţii - Fişe de lucru
E3, E7, E13, E16 şi E19
Lipsa capacităţii de analiză
Dezvoltarea capacităţii de analiză
- Studii de caz pe probleme legate de transportul materialelor - Exerciţii practice de sistematizare a unor cunoştinţe - Fişe de lucru cu sarcini progresiva
Câte o ora pe săptămâna în afara programului, în următoarele 3 săptămâni
Nichita Luminiţa
Manual şcolar
40
E3, E7, E13, E16 şi E19
Slaba aplicare a cunoştinţelor specifice disciplinei în rezolvarea de probleme
Îmbunătăţirea capacităţii de înţelegere a termenilor si de aplicare a formulelor de calcul specifice modulului
Rezolvarea de exerciţii practice si studii de caz care sa dezvolte capacitatea de aplicare a cunoştinţelor specifice disciplinei
Cate o ora pe săptămâna în afara programului, în următoarele 3 săptămâni
Nichita Luminiţa
Culegeri de exerciţii de matematica Probleme de specialitate
E3, E7, E13, E16 şi E19
Deficiente referitoare la utilizarea formulelor si regulilor de calcul matematic
Calcularea corecta respectând algoritmul de calcul
Exerciţii de calcul scris, probleme
Cate o ora pe săptămâna în afara programului, în următoarele 5 săptămâni
Nichita Luminiţa Profesorul de matematica al clasei Mironescu Aurora
Culegeri de exerciţii de matematica Probleme de specialitate