ministerul sănătăţii protocol clinic naŢional89.32.227.76/_files/3966-pcn-12%20anemia... ·...

PRO

TOC

OL

CL

INIC

NA

ŢIO

NA

L Ministerul Sănătăţiial Republicii Moldova

ANEMIA FIERODEFICITARĂ LA ADULT

Chişinău 2008

PCN-12

Chişinău 2008

ANEMIA FIERODEFICITARĂ

LA ADULTProtocol clinic național

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ

РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare), implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.

Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 15.07.2008, proces verbal nr. 4.

Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 285 din 18.07.2008 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Anemia fierodeficitară la adulţi”

Elaborat de colectivul de autori:

Ion Corcimaru Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Maria Robu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Larisa Musteaţă Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Elena Maximenco Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare

Recenzenţi oficiali:

Valentina Gladîş Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Grigore Bivol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Victor Ghicavîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Ivan Zatusevski Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări în Medicină

Maria Bolocan Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare

Coordonator:

Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova

Redactor: Eugenia Mincu

Corector: Tatiana Pîrvu

EDIŢIA – I

Tipărit “T-PAR” SRL, 2008.Tiraj: 2000 ex.

Protocol clinic naţional „Anemia fierodeficitară la adult”, Chişinău 2008

4

CUPRINS

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ............................................................................................................................. 4

PREFAŢĂ .......................................................................................................................................................................................... 4

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ ....................................................................................................................................................... 4A.1. Diagnosticul ........................................................................................................................................................................... 4A.2. Codul bolii (CIM 10) ............................................................................................................................................................. 4A.3. Utilizatorii .............................................................................................................................................................................. 4A.4. Scopurile protocolului ............................................................................................................................................................ 4A.5. Data elaborării protocolului ................................................................................................................................................... 5A.6. Data următoarei revizuiri ....................................................................................................................................................... 5A.7. Lista şi informaţii de contact ale autorilor şi persoanelor care au participat în elaborarea protocolului ............................... 5A.8. Definiţiile folosite în document .............................................................................................................................................. 6A.9. Informaţia epidemiologică ..................................................................................................................................................... 6

B. PARTEA GENERALĂ ................................................................................................................................................................ 7B.1. Nivel de asistenţă medicală primară ...................................................................................................................................... 7B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulator (internist – niveluri raional şi municipal/hematolog – nivel republican) ............................................................................... 9B.3. Nivel de asistenţă medicală spitalicească ............................................................................................................................ 11

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ ............................................................................................................................................ 13C.1.1. Algoritmul diagnostic în anemia fierodeficitară ................................................................................................................ 13C.1.2. Algoritmul de tratament în anemia fierodeficitară ............................................................................................................ 14

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR ....................................................................... 15C.2.1. Clasificarea ........................................................................................................................................................................ 15C.2.2. Factorii de risc ................................................................................................................................................................... 15C.2.3. Profilaxia ........................................................................................................................................................................... 15

C.2.3.1. Profilaxia primară ..................................................................................................................................................... 15C.2.3.2. Profilaxia secundară .................................................................................................................................................. 16

C.2.4. Screening-ul ....................................................................................................................................................................... 16C.2.5. Conduita pacientului cu AF ............................................................................................................................................... 16

C.2.5.1. Anamneza................................................................................................................................................................... 17C.2.5.2. Examenul fizic (datele obiective) ............................................................................................................................... 17C.2.5.3. Investigaţiile paraclinice ........................................................................................................................................... 17C.2.5.4. Diagnosticul diferenţial ............................................................................................................................................. 19C.2.5.5. Criteriile de spitalizare .............................................................................................................................................. 20C.2.5.6. Tratamentul................................................................................................................................................................ 20C.2.5.7. Evoluţia şi prognosticul ............................................................................................................................................. 20C.2.5.8. Supravegherea pacienţilor ........................................................................................................................................ 20

C.2.6. Stările de urgenţă ............................................................................................................................................................... 21C.2.7. Complicaţiile ..................................................................................................................................................................... 21

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI ........................................................................................................................................ 22

D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară ............................................................................................................................ 22D.2. Instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulator ................................................................................... 22D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de profil general ale spitalelor raionale, municipale ..................... 23D.4. Instituţia de asistenţă medicală spitalicească: Centrul Hematologic al IMSP Institutul de Oncologie.............................. 23

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI ........................................................... 25

ANEXE............................................................................................................................................................................................. 26Anexa 1. Ghidul pacientului cu anemie fierodeficitară ................................................................................................................ 26

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................................. 28


5

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT AF anemie fierodeficitarăHb hemoglobina

PREFAŢĂAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii

Moldova (MS RM), constituit din reprezentanţii catedrei Hematologie şi Oncologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.

Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind anemia fierodeficitară la adult şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ

A.1. Diagnosticul: Anemia fierodeficitară la adult

Exemple de diagnostic clinic:

1. Anemia fierodeficitară

A.2. Codul bolii (CIM 10): D50

A.3. Utilizatorii:• oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistente medicale de familie);

• centrele de sănătate (medici de familie şi asistente medicale de familie);

• centrele medicilor de familie (medici de familie şi asistente medicale de familie);

• centrele consultative raionale (internişti);

• asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie, internişti);

• secţiile de boli interne ale spitalelor raionale, municipale şi republicane (internişti);

• Centrul Hematologic al IMSP Institutul de Oncologie (hematologi).

Notă: Protocolul la necesitate poate fi utilizat şi de alţi specialişti.

A.4. Scopurile protocolului:1. A spori proporţia persoanelor din grupul de risc pentru dezvoltarea AF, care beneficiază de

tratamentul profilactic cu preparate de fier bivalent.

2. A facilita diagnosticarea pacienţilor cu AF.

3. A spori calitatea tratamentului pacienţilor cu AF.

4. A reduce recidivele AF prin efectuarea profilaxiei secundare cu preparate de fier bivalent.


A.5. Data elaborării protocolului: iulie 2008

A.6. Data următoarei revizuiri: iulie 2010

A.7. Lista şi informaţii de contact ale autorilor şi persoanelor care au participat în elaborarea protocolului

Numele Funcţia deţinutăDr. Ion Corcimaru, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în medicină, profesor universitar

şef catedră Hematologie şi Oncologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Specialist principal în hematologie al MS

Dr. Maria Robu, doctor în medicină, conferenţiar universitar

catedra Hematologie şi Oncologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Larisa Musteaţă, doctor în medicină, conferenţiar universitar

catedra Hematologie şi Oncologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Elena Maximenco, MPH expert local în sănătate publică, Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare

Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat

Denumirea instituţiei Persoana responsabilă - semnătura

Catedra Hematologie şi Oncologie USMF „Nicolae Testemiţanu”Societatea Hematologilor şi Transfuziologilor din RM

Asociaţia Medicilor de Familie din RM

Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil „Oncologie şi Hematologie”Agenţia Medicamentului

Consiliul de experţi al MS

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate

Compania Naţională de Asigurări în Medicină


7

A.8. Definiţiile folosite în documentAnemia fierodeficitară: face parte din grupul de anemii prin dereglarea de formare a

eritrocitelor în care are loc deficitul de sinteză a hemoglobinei ca rezultat al scăderii cantităţii totale a fierului din organism.

Recomandabil: nu are un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare caz individual.

A.9. Informaţia epidemiologicăAnemia fierodeficitară este cea mai frecventă anemie, fiind una dintre cele mai răspîndite

patologii umane. În structura generală a anemiilor, ea constituie aproximativ 80-85% [1, 2].

Anemia fierodeficitară se dezvoltă în toate grupurile de vîrstă, dar cel mai frecvent se atestă la copii şi la femeile de vîrsta reproductivă [5, 8, 9]. Anemia fierodeficitară se înregistrează la 8-15% dintre femeile de vîrsta reproductivă, iar deficitul de fier în organism se constată la fiecare a treia femeie [1, 2].

Conform datelor oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, carenţa de fier afectează 30% din populaţia globului; aproximativ 1,3 miliarde de locuitori [5]. Deficitul de fier se depistează aproximativ la o treime din populaţie [9]. În SUA, în pofida faptului că se efectuează fortificarea cu fier a produselor alimentare şi pe larg se folosesc suplimentele de fier, anemia fierodeficitară, de asemenea, prezintă o problemă. De exemplu, 24% dintre fetele tinere au depleţia depozitelor de fier, iar 42% − depozite suboptime [5].

Circa 50-60% dintre gravide suferă de anemie fierodeficitară, iar la 70% dintre acestea se depistează deficit de fier. La sfîrşitul sarcinii, de regulă, la toate femeile se constată deficitul latent de fier [7, 10].

Anemia fierodeficitară este frecventă în toate ţările lumii cu o creştere semnificativă a morbidităţii în ţările slab dezvoltate din punct de vedere social-economic.


8

B. P

AR

TE

A G

EN

ER

AL

ĂB

.1. N

ivel

de

asis

tenţ

ă m

edic

ală

prim

ară

Des

crie

re

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

I1.

Pro

filax

ia1.

1. P

rofil

axia

prim

ară

Adm

inis

trare

a pr

epar

atel

or d

e fie

r bi

vale

nt g

rupu

rilor

de

risc

pre

întîm

pină

dez

volta

rea A

F [5

, 6].

Obl

igat

oriu

:•

Adm

inis

trare

a pr

epar

atel

or d

e fie

r bi

vale

nt p

e ca

le o

rală

, cî

te 1

com

prim

at d

e 2-

3 or

i în

săpt

ămîn

ă, p

erso

anel

or d

in

grup

ul d

e ris

c (c

aset

ele

2, 3

).1.

2. P

rofil

axia

secu

ndar

ăA

dmin

istra

rea

prep

arat

elor

de

fier b

ival

ent p

erso

anel

or

trata

te d

e an

emie

fier

odefi

cita

ră, l

a ca

re p

ersi

stă

cauz

a de

dez

volta

re a

defi

citu

lui

de fi

er, p

erm

ite p

reve

nire

a re

cidi

velo

r de A

F [1

, 5].

Obl

igat

oriu

:•

Adm

inis

trare

a pr

epar

atel

or d

e fie

r bi

vale

nt p

e ca

le o

rală

, cî

te 1

com

prim

at d

e 2-

3 or

i în

săpt

ămîn

ă (c

aset

a 4)

.

1.3.

Scr

eeni

ng-u

lD

epis

tare

a pre

coce

a pa

cien

ţilor

cu d

efici

t de fi

er p

erm

ite

prev

enire

a de

zvol

tării

AF.

Ferit

ina î

n se

r est

e ind

icel

e car

e ne p

erm

ite să

evid

enţie

m

prec

oce

care

nţa

de fi

er în

org

anis

m [3

, 4, 6

].

Obl

igat

oriu

: •

Iden

tifica

rea

pers

oane

lor d

in g

rupu

l de

risc:

Ana

liza g

ener

ală a

sîng

elui

cu tr

ombo

cite

şi cu

retic

uloc

ite.

Fier

ul se

ric.

Ferit

ina

în se

r (du

pă p

osib

ilită

ţi).

2. D

iagn

ostic

ul2.

1. S

uspe

ctar

ea

şi c

onfir

mar

ea

diag

nost

icul

ui d

e AF

Anam

neza

per

mite

sus

pect

area

AF

la p

erso

anel

e cu

si

mpt

ome

ale

sind

rom

ului

ane

mic

şi c

elui

side

rope

nic.

Sind

rom

ul si

dero

peni

c es

te sp

ecifi

c nu

mai

pen

tru A

F.

Anal

iza

gene

rală

a s

înge

lui p

erm

ite d

epis

tare

a an

emie

i hi

pocr

ome.

Obl

igat

oriu

:•

Ana

mne

za (c

aset

ele

8, 9

).

•Ex

amen

ul fi

zic

(cas

eta

10).

•In

vest

igaţ

iile

para

clin

ice

(cas

eta

11).

Ana

liza g

ener

ală a

sîng

elui

cu tr

ombo

cite

şi cu

retic

uloc

ite.

Fier

ul se

ric


9

III

III

Fier

ul se

ric

indi

că d

efici

tul d

e fie

r în

stad

iul l

aten

t.

Feri

tina

rele

veaz

ă de

ficitu

l pre

late

nt d

e fie

r.

Ferit

ina

(dup

ă po

sibi

lităţ

i).

Inve

stig

aţiil

e pe

ntru

det

erm

inar

ea c

auze

i de

AF

(în

cola

bora

re c

u m

edic

ii sp

ecia

lişti:

inte

rnis

t, en

dosc

opis

t, ra

diol

og, g

inec

olog

etc

.)

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ca

sete

le 1

2, 1

3).

2.2.

Dec

izia

: con

sulta

ţia

spec

ialis

tulu

i şi/s

au

spita

lizar

e

Rec

oman

dabi

l:

•C

onsu

ltaţia

la

hem

atol

og a

pac

ienţ

ilor

cu d

ificu

ltăţi

de

diag

nost

ic.

•A

prec

iere

a ne

cesi

tăţii

de

spita

lizar

e (c

aset

a 14

).3.

Tra

tam

entu

l 3.

1. T

rata

men

tul

med

icam

ento

sTr

atam

entu

l AF

cons

tă în

nor

mal

izar

ea c

onţin

utul

ui d

e he

mog

lobi

nă,

a nu

măr

ului

de

eritr

ocite

şi

rest

abili

rea

reze

rvel

or d

e fie

r în

ţesu

turi

[1, 5

].

Obl

igat

oriu

:

•Pr

epar

ate

de fi

er b

ival

ent p

e ca

le o

rală

, cîte

1 c

ompr

imat

de

2 o

ri în

zi c

u 30

-40

de m

inut

e în

aint

e de

mas

ă, c

u 10

0 m

l de

apă

sau

de

suc,

pîn

ă la

nor

mal

izar

ea c

onţin

utul

ui

de h

emog

lobi

nă ş

i a n

umăr

ului

de

eritr

ocite

, dup

ă ca

re s

e re

com

andă

de

cont

inua

t ace

st tr

atam

ent î

n de

curs

de

6 lu

ni

(cas

eta

15).

4. S

upra

vegh

erea

Obl

igat

oriu

:

•A

naliz

a ge

nera

lă a

sîn

gelu

i, a

fieru

lui s

eric

(a

ferit

inei

–

după

pos

ibili

tăţi)

pes

te fi

ecar

e 6

luni

, pen

tru o

per

ioad

ă de

2-

3 an

i (ca

seta

16)

.


10

B.2

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă sp

ecia

lizat

ă de

am

bula

tor

(inte

rnis

t – n

ivel

uri r

aion

al şi

mun

icip

al/h

emat

olog

– n

ivel

repu

blic

an)

Des

crie

re

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

I1.

Pro

filax

ia1.

1. P

rofil

axia

prim

ară

Adm

inis

trare

a pr

epar

atel

or d

e fie

r bi

vale

nt p

acie

nţilo

r di

n gr

upur

ile

de

risc

prev

ine

dezv

olta

rea

anem

iei

fiero

defic

itare

[5, 6

].

Rec

oman

dabi

l:

•A

dmin

istra

rea

prep

arat

elor

de

fier

biva

lent

pe

cale

ora

lă,

cîte

1 c

ompr

imat

de

2-3

ori î

n să

ptăm

înă,

per

soan

elor

din

gr

upul

de

risc

(cas

etel

e 2,

3).

1.2.

Pro

filax

ia se

cund

ară

Adm

inis

trare

a pr

epar

atel

or d

e fie

r biv

alen

t per

soan

elor

tra

tate

de

anem

ie fi

erod

efici

tară

, la

care

per

sist

ă ca

uza

de d

ezvo

ltare

a d

efici

tulu

i de

fier p

erm

ite p

reve

nire

a de

re

cidi

ve [1

, 5].

Obl

igat

oriu

:

•A

dmin

istra

rea

prep

arat

elor

de

fier

biva

lent

pe

cale

ora

lă,

cîte

1 c

ompr

imat

de

2-3

ori î

n să

ptăm

înă

(cas

eta

4).

1.3.

Scr

eeni

ng-u

lD

epis

tare

a pre

coce

a pa

cien

ţilor

cu d

efici

t de fi

er p

erm

ite

preî

ntîm

pina

rea

dezv

oltă

rii A

F.

Ferit

ina î

n se

r est

e ind

icel

e car

e ne p

erm

ite să

evid

enţie

m

prec

oce

care

nţa

de fi

er în

org

anis

m [3

, 4, 6

].

Obl

igat

oriu

:

•Id

entifi

care

a pe

rsoa

nelo

r din

gru

pul d

e ris

c:

Ana

liza g

ener

ală a

sîng

elui

cu tr

ombo

cite

şi cu

retic

uloc

ite.

Fier

ul se

ric.

Feri

tina

în se

r (du

pă p

osib

ilită

ţi).

2. D

iagn

ostic

ul2.

1. C

onfir

mar

ea

diag

nost

icul

ui d

e AF

Anam

neza

per

mite

sus

pect

area

AF

la p

erso

anel

e cu

si

mpt

ome

ale

sind

rom

ului

ane

mic

şi c

elui

side

rope

nic.

Sind

rom

ul si

dero

peni

c es

te sp

ecifi

c nu

mai

pen

tru A

F.

Anal

iza

gene

rală

a s

înge

lui p

erm

ite d

epis

tare

a an

emie

i hi

pocr

ome.

Fier

ul se

ric

indi

că d

efici

tul d

e fie

r în

stad

iul l

aten

t.

Feri

tina

rele

veaz

ă de

ficitu

l pre

late

nt d

e fie

r.

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

(cas

etel

e 8,

9).

•Ex

amen

ul fi

zic

(cas

eta

10).

•In

vest

igaţ

iile

para

clin

ice

(cas

eta

11).

Ana

liza g

ener

ală a

sîng

elui

cu tr

ombo

cite

şi cu

retic

uloc

ite.

Con

ţinut

ul fi

erul

ui se

ric.

Con

ţinut

ul fe

ritin

ei (d

upă

posi

bilit

ăţi).

Inve

stig

aţiil

e pe

ntru

det

erm

inar

ea c

auze

i de A

F.


11

III

III

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ca

sete

le 1

2, 1

3).

Rec

oman

dabi

l:

•In

vest

igaţ

iile

supl

imen

tare

spec

iale

(ind

icat

e de

he

mat

olog

i) (c

aset

a 11

).2.

2. D

eciz

ia: c

onsu

ltaţia

sp

ecia

listu

lui ş

i/sau

sp

italiz

are

•R

ecom

anda

rea

cons

ulta

ţiei

la h

emat

olog

pac

ienţ

ilor

cu

dific

ultă

ţi de

dia

gnos

tic.

•C

onsu

ltaţia

alto

r spe

cial

işti

în fu

ncţie

de

nece

sita

te.

•A

prec

iere

a ne

cesi

tăţii

spita

lizăr

ii (c

aset

a 14

).

3. T

rata

men

tul

3.1.

Tra

tam

entu

l m

edic

amen

tos

Trat

amen

tul A

F co

nstă

în n

orm

aliz

area

con

ţinut

ului

de

hem

oglo

bină

, a

num

ărul

ui d

e er

itroc

ite ş

i re

stab

ilire

a re

zerv

elor

de

fier î

n ţe

sutu

ri [1

, 5].

Obl

igat

oriu

:

•Pr

epar

ate

de fi

er b

ival

ent p

e ca

le o

rală

, cîte

1 c

ompr

imat

de

2 o

ri în

zi c

u 30

-40

de m

inut

e în

aint

e de

mas

ă, c

u 10

0 m

l de

apă

sau

de s

uc p

înă

la n

orm

aliz

area

con

ţinut

ului

de

hem

oglo

bină

şi

a nu

măr

ului

de

eritr

ocite

, du

pă c

are

se

reco

man

dă d

e co

ntin

uat a

cest

trat

amen

t în

decu

rs d

e 6

luni

(c

aset

a 15

).


12

B.3

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă sp

italic

easc

ăD

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

I1.

Spi

taliz

area

Cri

teri

ile d

e sp

italiz

are

în s

ecţii

pro

fil t

erap

eutic

gen

eral

(r

aion

al, m

unic

ipal

):

•Pa

cien

ţii î

n st

are

grav

ă ca

re n

eces

ită i

nves

tigaţ

ii în

pla

n de

det

erm

inar

e a

cauz

ei d

e A

F, c

are

nu p

ot fi

efe

ctua

te în

co

ndiţi

i de

ambu

lato

riu.

•Pa

cien

ţii în

vîrs

tă c

u co

nţin

utul

de

hem

oglo

bină

mai

jos

de 7

0 g/

l, cu

pat

olog

ii co

ncom

itent

e gr

ave.

Secţ

iile

hem

atol

ogic

e (n

ivel

rep

ublic

an):

•C

azur

ile în

car

e nu

est

e po

sibi

lă s

tabi

lirea

dia

gnos

ticul

ui

AF

la n

ivel

raio

nal s

au m

unic

ipal

.•

Paci

enţii

cu

dere

glăr

i de

abso

rbţie

a fi

erul

ui, c

u in

tole

ranţ

ă di

gest

ivă m

ajor

ă la p

repa

rate

le de

Fe;

care

nece

sită

trat

amen

t cu

pre

para

te d

e Fe

de

utili

zare

par

ente

rală

(cas

eta

14).

2. D

iagn

ostic

ul2.

1. C

onfir

mar

ea

diag

nost

icul

ui d

e AF

Dep

ista

rea p

reco

ce a

paci

enţil

or cu

defi

cit d

e fier

per

mite

pr

even

ţia d

ezvo

ltării

AF.

Ferit

ina î

n se

r est

e ind

icel

e car

e ne p

erm

ite să

evid

enţie

m

prec

oce

care

nţa

de fi

er în

org

anis

m [3

, 4, 6

].

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

(cas

etel

e 8,

9).

•Ex

amen

ul fi

zic

(cas

eta

10).

•In

vest

igaţ

iile

para

clin

ice

(cas

eta

11).

Pent

ru c

onfir

mar

ea A

F.

Pent

ru d

eter

min

area

cau

zei d

e AF.

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ca

sete

le 1

2, 1

3).

Rec

oman

dabi

l:

•In

vest

igaţ

iile

reco

man

date

.•

Inve

stiga

ţiile

supl

imen

tare

spec

iale

(ind

icat

e de h

emat

olog

i) (c

aset

a 11

).•

Con

sulta

ţia a

ltor s

peci

aliş

ti, la

nec

esita

te.


13

III

III

3. T

rata

men

tul

3.1.

Tra

tam

entu

l m

edic

amen

tos

Trat

amen

tul A

F co

nstă

în n

orm

aliz

area

con

ţinut

ului

de

hem

oglo

bină

, a

num

ărul

ui d

e er

itroc

ite ş

i re

stab

ilire

a re

zerv

elor

de

fier î

n ţe

sutu

ri [1

, 5].

Obl

igat

oriu

:

•Pr

epar

atel

e de

fier

biv

alen

t pe

cale

ora

lă, c

îte 1

com

prim

at

de 2

ori

în z

i cu

30-4

0 de

min

ute

înai

nte

de m

asă,

cu

100

ml d

e ap

ă sa

u de

suc

în d

ecur

s de

2-3

săpt

ămîn

i, du

pă c

are

trata

men

tul v

a fi

prel

ungi

t în

cond

iţii d

e am

bula

toriu

.

•Tr

ansf

uziil

e de

con

cent

rat

de e

ritro

cite

dep

lasm

atiz

ate

(spă

late

) du

pă i

ndic

aţii

vita

le (

prec

omă,

com

ă an

emic

ă,

conţ

inut

ul h

emog

lobi

nei m

ai jo

s de

70

g/l l

a pa

cien

ţii în

vî

rstă

, cu

pato

logi

i con

com

itent

e gr

ave)

.

•Pr

epar

atel

e de

fie

r pe

ntru

ut

iliza

re

pare

nter

ală

după

in

dica

ţii a

bsol

ute

(cas

eta

15).

4. E

xter

nare

a, n

ivel

pr

imar

de

trat

amen

t şi

de su

prav

eghe

re

La e

xter

nare

est

e ne

cesa

r de

elab

orat

şi d

e re

com

anda

t pe

ntru

m

edic

ul

de

fam

ilie

tact

ica

ulte

rioar

ă de

m

anag

emen

t al p

acie

ntul

ui.

Ext

rasu

l obl

igat

oriu

va

conţ

ine:

diag

nost

icul

exa

ct d

etal

iat;

rezu

ltate

le in

vest

igaţ

iilor

;

trata

men

tul e

fect

uat;

reco

man

dăril

e ex

plic

ite p

entru

pac

ient

;

reco

man

dăril

e pe

ntru

med

icul

de

fam

ilie.


14

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ

C.1.1. Algoritmul diagnostic în anemia fierodeficitară

I. Suspectarea AF

Sindromul anemic (slăbiciuni generale, vertije, dispnee la efort fizic, palpitaţii, paliditate a tegumentelor, tahicardie etc.).

Sindromul sideropenic (piele uscată; fisuri calcanee; unghii fragile, uşor se rup, se stratifică; păr care uşor se rupe, cade în cantitate mare; uscăciune în cavitatea bucală, stomatită angulară, gusturi şi mirosuri perverse etc.).

II. Confirmarea AF

1. Analiza generală a sîngelui cu trombocite şi cu reticulocite (anemie, hipocromie, microcitoză).

2. Fierul seric (micşorat).

3. Feritina în ser (micşorată).

III. Determinarea cauzei de AF

1. Anamneza (aport insuficient de fier, necesităţi sporite în fier, pierderi crescute de fier, dereglare a absorbţiei fierului).

2. Examinarea fecalelor la hemoragie ocultă.

3. Examinarea fecalelor la helminţi.

4. Radioscopia stomacului cu pasaj pe intestinul subţire.

5. Irigoscopia.

6. Rectoromanoscopia.

7. Fibrogastroduodenoscopia.

8. Fibrocolonoscopia.

9. Consultaţia ginecologului (pentru femei).


15

C.1.2. Algoritmul de tratament în anemia fierodeficitară

Etapa I

Etapa a II-a

Etapa a III-a

Scopul

Normalizarea conţinutului de hemoglobină, a numărului de eritrocite

Scopul

Restabilirea rezervelor de fier în ţesuturi (normalizarea feritinei)

Scopul

Lichidarea cauzei deficitului de fier (după posibilităţi)

Metoda de tratament

Include preparatele de fier bivalent (Sulfat de fier 320 mg + Acid ascorbic 60 mg, Clorură de fier, etc.) pe cale orală, cîte 1 comprimat de 2 ori în zi, cu 30-40 de minute înainte de masă, cu 100 ml de apă sau de suc.

Metoda de tratament

Se continuă administrarea preparatelor de fier bivalent în aceeaşi doză curativă în decurs de 4-6 luni (pînă la normalizarea feritinei).

Profilactica secundară

În cazurile în care cauza deficitului de fier nu poate fi lichidată (cauza deficitului de fier persistă), de administrat un preparat de fier bivalent cîte 1 comprimat, de 2-3 ori în săptămînă, pentru toată durata de menţinere a factorului etiologic.


16

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C.2.1. Clasificarea

Caseta 1. Clasificarea AF după gradul de anemizare:

•Gradul I – conţinutul hemoglobinei 91-110 g/l.

•Gradul II – conţinutul hemoglobinei 71-90 g/l.

•Gradul III – conţinutul hemoglobinei < 71 g/l.

Tabelul 1. Clasificarea AF în funcţie de stadiile evolutive ale deficitului de fier

Stadiul deficitului de fier Nivelul feritinei serice

Fierul seric Conţinutul hemoglobinei

Deficit prelatent Redus În normă În normăDeficit latent Redus considerabil Redus În normăAnemie cu deficit de fier Foarte redus Redus Scăzut (anemie)

C.2.2. Factorii de riscCaseta 2. Factori de risc

•Conţinutul insuficient de fier în produsele alimentare consumate.

• Solicitările crescute ale organismului în fier (sarcina şi lactaţia, perioada de adolescenţă).

• Sîngerările gastrointestinale (ulcer gastric şi duodenal, hernie hiatală, gastrită erozivă, polipoză, colită ulceroasă, cancerul stomacului sau ale colonului, hemoroizi etc.).

•Menoragiile, metroragiile.

•Donarea sistematică de sînge.

• Tulburările de hemostază.

•Dereglarea absorbţiei fierului (rezecţia vastă a intestinului subţire în regiunea proximală, sindromul de malabsorbţie, enterită cronică, hipo- atransferinemia).

C.2.3. Profilaxia

C.2.3.1. Profilaxia primarăCaseta 3. Profilaxia primară

•Administrarea preparatelor de fier bivalent pe cale orală, cîte 1 comprimat de 2-3 ori în săptămînă, la persoanele din grupul de risc, atît timp cît persistă cauza deficitului de fier.

• La gravide, preparatele de fier bivalent se administrează de la termenul 10-12 săptămîni al sarcinii, cîte 1 comprimat de 2 ori în zi, pe tot parcursul sarcinii şi în primele 6 luni de lactaţie.


17

C.2.3.2. Profilaxia secundară Caseta 4. Profilaxia secundară

•După finisarea tratamentului AF cînd sursa de hemoragie cronică nu este lichidată, se administrează preparatele de fier bivalent pe cale orală, cîte 1 comprimat de 2-3 ori în săptămînă, atît timp cît persistă cauza dezvoltării deficitului de fier.

C.2.4. Screening-ulCaseta 5. Grupul de risc de dezvoltare al deficitului de fier

•Adolescenţii (creştere accelerată a adolescenţilor care necesită cantităţi mai mari de fier, alimentaţie neraţională, precum şi pierderi de sînge în timpul menstruaţiei la fete).

•Gravidele.

• Femeile cu polimenoree şi metroragii.

• Persoanele cu boala ulceroasă.

• Persoanele cu rezecţia stomacului şi a sectorului proximal al intestinului subţire.

• Persoanele care suferă de enterită cronică.

• Persoanele care suferă de colită cronică.

• Persoanele care suferă de polipoză.

• Persoanele care suferă de hernie hiatală.

• Persoanele care suferă de hemoroizi.Notă: Se va efectua analiza generală a sîngelui, Fierul seric şi feritina în ser o dată la 6 luni, cu excepţia gravidelor, cărora li se vor efectua analiza generală a sîngelui şi feritina o dată la 3 luni.

C.2.5. Conduita pacientului cu AFCaseta 6. Obiectivele procedurilor de diagnostic în AF

•Confirmarea prezenţei anemiei.

• Evaluarea.

•Aprecierea deficitului de fier prelatent.

•Determinarea deficitului de fier latent.

Caseta 7. Procedurile de diagnostic în AF

•Anamnestic.

• Examenul clinic.

• Analiza generală a sîngelui + trombocite + reticulocite, cu aprecierea morfologiei eritrocitelor.

•Determinarea fierului seric.

• Investigarea feritinei.

• Investigarea obligatorie privind factorii de risc (anexa 1).


18

C.2.5.1. AnamnezaCaseta 8. Aspecte ce trebuie examinate la suspecţia AF

•Depistarea semnelor clinice ale sindromului anemic (slăbiciune, fatigabilitate, dispnee la efort fizic, vertije, palpitaţii).

•Depistarea semnelor clinice ale sindromului sideropenic (piele uscată, unghii fragile, fisuri calcanee, stomatită angulară, disfagie sideropenică, gusturi şi mirosuri perverse numite pica chlorotica – bolnavii au dorinţa de a mînca cretă, pămînt, carne crudă, aluat, sare, lemn ars etc., preferă mirosul de benzină, de acetonă.

Caseta 9. Recomandări pentru evaluarea cauzei de AF

•Determinarea caracterului de alimentaţie (dieta vegetariană şi preponderent cu lactate).

• În perioada de adolescenţă – ritmul de creştere, la fete – prezenţa polimenoreei.

• Excluderea sîngerărilor gastrointestinale (masele fecale de culoare neagră, striuri de sînge în masele fecale.

• La femei – prezenţa meno- metroragiilor, numărul de sarcini şi intervalul dintre ele.

• Identificarea tulburărilor de hemostază (hemoragii nazale, gingivale etc.).

• Precizarea caracterului de intervenţii chirurgicale (rezecţie a stomacului după metoda Billroth II, gastrectomie, rezecţie vastă a intestinului subţire în partea proximală).

C.2.5.2.Examenul fizic (datele obiective)Caseta 10. Datele obiective în AF

• Semne clinice ale sindromului anemic (paliditate a tegumentelor, tahicardie, suflu sistolic la apex).

• Semne clinice ale sindromului sideropenic (piele uscată; unghii fragile, care se stratifică, uşor se rup; pot fi strii longitudinale; părul se rupe uşor; stomatită angulară; fisuri calcanee).

C.2.5.3.Investigaţiile paracliniceCaseta 11. Investigaţiile în AF

Investigaţii pentru confirmarea AF (investigaţii obligatorii):

•Analiza generală a sîngelui periferic cu reticulocite şi cu trombocite.

•Conţinutul fierului seric.

•Conţinutul feritinei (în prezent se efectuează numai în IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală).

Investigaţiile pentru determinarea cauzei de AF (investigaţii obligatorii):

• Examinarea fecalelor la hemoragie ocultă.

• Examinarea fecalelor la helminţi.

•Radioscopia stomacului cu pasaj pe intestinul subţire.


19

• Irigoscopia.

• Fibrogastroduodenoscopia.

• Fibrocolonoscopia.

•Rectoromanoscopia.

•Consultaţia ginecologului (pentru femei).

Investigaţiile recomandabile:

•Analiza generală a urinei.

•Ureea, creatinina, bilirubina, transaminazele, glucoza în sînge.

•Grupul sangvin şi Rh-factorul în cazurile însoţite de indicaţii pentru hemotransfuzie.

• Examinarea la HIV/SIDA pînă la hemotransfuzie, cînd aceasta va fi indicată.

•Determinarea antigenelor hepatitelor B şi C pînă la hemotransfuzie, cînd aceasta va fi indicată.

Investigaţiile suplimentare speciale (pentru hematologi):

•Absorbţia fierului.

• Puncţia măduvei oaselor (la necesitate).

• Trepanobiopsia măduvei oaselor (la necesitate).

• Testul Ham (la necesitate).

•Analiza urinei la hemosiderină (la necesitate).Analiza generală a sîngelui permite identificarea anemiei. Se înregistrează o micşorare a conţinutului de hemoglobină şi a numărului de eritrocite. O importanţă deosebită o are studierea morfologică a eritrocitelor pe frotiul sangvin. Se depistează microcitoza şi hipocromia eritrocitelor.

Fierul seric permite a diagnostica deficitul de fier în stadiul latent de deficit al acestui microelement. Conţinutul fierului seric este redus (norma 12,5-30,4 μmol/l). Se cere de menţionat faptul, că este deosebit de importantă colectarea corectă a sîngelui pentru determinarea fierului seric. În primul rînd, trebuie folosite eprubetele pregătite în mod special. Eprubetele spălate cu apă distilată obişnuită conţin urme de fier, ceea ce majorează conţinutul fierului seric. În al doilea rînd, bolnavul la care se va evalua conţinutul fierului seric, nu trebuie cel puţin 5 zile să administreze preparate de fier.

Conţinutul feritinei în ser permite a diagnostica precoce deficitul prelatent de fier (norma 25-250 µg/l).


20

C.2.5.4. Diagnosticul diferenţialCaseta 12. Diagnosticul diferenţial al AF de alte anemii, caracterizate prin hipocromia eritrocitelor:

•Maladia Marchiafava-Micheli (forme atipice).

• Talasemia.

•Anemiile sideroacrestice.

•Anemiile din bolile cronice.

Caseta 13. Momente-cheie în diagnosticul diferenţial

Maladia Marchiafava-Micheli

Deficitul de fier este cauzat de hemoglobinurie la pacienţii cu maladia Marchiafava-Micheli.

Fierul seric este scăzut, iar în perioada crizelor hemolitice – creşte temporar.

Semnele de hemoliză intravasculară hemoglobinemie, hemoglobinurie, hemosiderinurie, bilirubinemie indirectă, reticulocitoză.

Testul Ham şi proba cu zaharoză – pozitive.

Talasemia

Eritrocitele sunt hipocrome, însă la majoritatea dintre ele, pe fundalul hipocromiei, în centru se observă un punct hemoglobinizat, din care cauză sunt numite „eritrocite de tras în ţintă”.

Conţinutul fierului seric este majorat.

Este prezent sindromul de hemoliză.

Electroforeza hemoglobinei confirmă diagnosticul de Talasemie.

Anemiile sideroacrestice

În anemiile sideroacrestice ionii de fier nu se utilizează, ei se depun în ţesuturi şi în organe, cu dezvoltarea ulterioară a hemosiderozei.

Fierul seric este majorat.

Feritina în ser este majorată.

În măduva oaselor procentul de sideroblaste este majorat.

Anemiile din bolile cronice

Sunt determinate de redistribuirea fierului în organism. Are loc depunerea fierului în ţesuturi (prin diverse mecanisme) sub formă de feritină şi de hemosiderină, lipsind astfel eritropoieza de ionii de fier.

Prezenţa unui proces infecţios.

Feritina în ser majorată.


21

C.2.5.5. Criteriile de spitalizareCaseta 14. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu AF

•Conţinutul hemoglobinei mai jos de 70 g/l (anemie de gradul III) la persoanele cu vîrsta de peste 60 de ani.

•Conţinutul hemoglobinei mai jos de 70 g/l la pacienţii cu maladii concomitente grave ale sistemelor cardiovascular, respirator etc.

•Dereglarea absorbţiei, intoleranţa digestivă sporită la preparatele de fier pe cale orală (pacienţii se vor spitaliza doar în Centrul Hematologic).

•Dificultăţi în stabilirea diagnosticului.

C.2.5.6. Tratamentul Caseta 15. Principiile de tratament medicamentos în AF

• Principiile de tratament al AF în condiţii de ambulatoriu şi în staţionar sunt identice.

• Scopul tratamentului AF constă în normalizarea conţinutului de hemoglobină, a numărului de eritrocite şi restabilirea rezervelor de fier în ţesuturi (normalizarea feritinei).

• Se recomandă preparate de utilizare orală care conţin fier bivalent în comprimate: Sulfat de fier 320 mg + Acid ascorbic 60 mg, Sulfat fieros, Clorură de fier care se administrează cîte un comprimat de 2 ori în zi, cu 30-40 de minute pînă la masă, cu 100 ml de apă sau de suc (nu se recomandă ceai, cafea, lapte, deoarece inhibă absorbţia fierului) pînă la normalizarea conţinutului de hemoglobină. După normalizarea hemoglobinei, tratamentul va fi prelungit în aceeaşi doză timp de 4-6 luni (pînă la normalizarea feritinei).

• În cazurile în care cauza deficitului de fier persistă (hernie hiatală, colită ulceroasă, menoragii, hemoroizi etc.), se recomandă de administrat 2-3 comprimate în săptămînă ale unui preparat de fier, pe tot parcursul menţinerii factorului etiologic.

• Preparatele de fier de utilizare parenterală se folosesc în cazuri excepţionale: intoleranţa digestivă majoră la preparatele de fier administrate pe cale orală, dereglarea absorbţiei fierului. Se administrează numai după recomandarea hematologului şi se efectuează în staţionarul hematologic din cauza iminenţei de complicaţii severe. În caz de necesitate absolută se indică Oxid de fier (III) + Polimatoză cîte 5 ml, pentru administrare intravenoasă, sau 2 ml, pentru injecţii intramusculare. În total, se recomandă 15 injecţii efectuate zilnic sau peste o zi.

C.2.5.7. Evoluţia şi prognosticulEvoluţia şi prognosticul sunt favorabile – vindecare (reabilitare completă).

C.2.5.8. Supravegherea pacienţilor Caseta 16. Supravegherea pacienţilor cu AF

• Pacienţii se vor afla sub supravegherea medicului de familie.

•Analiza generală a sîngelui, a fierului seric, (a feritinei – după posibilităţi) se va efectua în primii 2-3 ani, peste fiecare 6 luni.


22

C.2.6. Stările de urgenţă Caseta 17. Stările de urgenţă în AF

•Coma anemică. În plan de tratament se va efectua transfuzia de concentrat de eritrocite deplasmatizate (spălate).

• Precoma anemică. În plan de tratament se va efectua transfuzia de concentrat de eritrocite deplasmatizate (spălate).

•Conţinutul de hemoglobină mai jos de 50 g/l la bolnavii cu vîrsta avansată, cu patologii concomitente grave. În plan de tratament se va efectua transfuzia de concentrat de eritrocite deplasmatizate (spălate).

C.2.7. Complicaţiile

Caseta 18. Complicaţiile AF

•Atrofia mucoasei tractului gastrointestinal.

La gravide:

•Naşterile înainte de termen.

•Naşterea fătului mort.

•Hipotonie şi insuficienţa contractilă a uterului cu hemoragii hipotonice în timpul naşterii.

• Formarea rezervelor mici de fier la viitorul copil.


23

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI

D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară

Personal:

•medic de familie;• asistenta medicală de familie;• laborant cu studii medii şi/sau medic de laborator.

Aparate, utilaj:

• fonendoscop;• tonometru;• laborator clinic standard pentru realizare de: hemogramă;• laborator biochimic pentru determinarea fierului seric, a feritinei

(după posibilităţi).Medicamente:

• Preparate de fier bivalent pentru administrare internă:Sulfat de fier 320 mg + Acid ascorbic 60 mg.Clorură de fier.Sulfat fieros etc.

D.2. Instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulator

Personal:

• internist;• endoscopist;•medic imagist;• ginecolog;• asistente medicale;• laboranţi cu studii medii;•medic de laborator.

Aparate, utilaj:

• fonendoscop;• tonometru;• cabinet radiologic;• laborator clinic standard pentru realizare de: hemogramă;• laborator biochimic pentru determinarea fierului seric, a feritinei

(după posibilităţi), a indicilor biochimici;• cabinet endoscopic (fibrogastroscop, fibrocolonoscop,

rectoromanoscop).Medicamente:

• Preparate de fier bivalent pentru administrare internă:Sulfat de fier 320 mg + Acid ascorbic 60 mg.Clorură de fier.Sulfat fieros etc.


24

D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii de profil general ale spitalelor raionale, municipale

Personal:

• internist;•medic imagist;• endoscopist;• ginecolog;• asistente medicale;• laborant cu studii medii;•medic de laborator.

Aparate, utilaj: aparate sau acces pentru efectuarea examinărilor şi a procedurilor:

• fonendoscop;• tonometru;• cabinet radiologic;• laborator clinic standard pentru realizare de: hemogramă;• laborator biochimic pentru determinarea fierului seric, a feritinei

(după posibilităţi), a indicilor biochimici;• cabinet endoscopic (fibrogastroscop, fibrocolonoscop,

rectoromanoscop).Medicamente:

• Preparate de fier bivalent pentru administrare internă:Sulfat de fier 320 mg + Acid ascorbic 60 mg.Clorură de fier.Sulfat fieros etc.Concentrat de eritrocite spălate (în stările de urgenţă).

D.4. Instituţia de asistenţă medicală spitalicească: Centrul Hematologic al IMSP Institutul de Oncologie

Personal:

• hematologi;•medici de laborator specialişti în hematologie;•medici de laborator în biochimie;•medici imagişti;• endoscopişti;• ginecologi;• asistente medicale;• laboranţi cu studii medii în laboratorul hematologic;• laboranţi cu studii medii în laboratorul clinic şi biochimic;•medici specialişti în diagnostic funcţional.


25

Aparate, utilaj: aparate sau acces pentru efectuarea examinărilor şi a procedurilor:

• acul pentru puncţia sternală;• acul pentru trepanobiopsie;• tonometru;• fonendoscop;• electrocardiograf;• ultrasonograf;• rectoromanoscop;• cabinet radiologic;• cabinet endoscopic;• laborator hematologic.

Medicamente:

• Preparate de fier bivalent în comprimate:Sulfat de fier 320 mg + Acid ascorbic 60 mg.Clorură de fier.Sulfat fieros etc.• Preparat de fier pentru administrare intravenoasă sau intramusculară.Oxid de fier (III) + Polimatoză etc. •Concentrat de eritrocite deplazmatizate (în stările de urgenţă).


26

E. I

ND

ICAT

OR

II D

E M

ON

ITO

RIZ

AR

E A

IMPL

EM

EN

TĂ

RII

PR

OTO

CO

LU

LU

IN

r.Sc

opul

Indi

cato

rul

Met

oda

de c

alcu

lare

a in

dica

toru

lui

Num

ărăt

orN

umito

r1.

A

spo

ri pr

opor

ţia p

er-

soan

elor

di

n gr

upul

de

ris

c de

dez

volta

re

a A

F, c

are

bene

ficia

ză

de u

n tra

tam

ent p

rofi-

lact

ic c

u pr

epar

ate

de

fier b

ival

ent

1.1.

Pr

opor

ţia

pers

oane

lor/p

acie

nţilo

r di

n gr

upul

de

risc

de d

ezvo

ltare

a A

F,

căro

ra l

i s-

a ad

min

istra

t un

tra

tam

ent

profi

lact

ic c

u pr

epar

ate

de fi

er b

ival

ent,

pe p

arcu

rsul

unu

i an

Num

ărul

de

pers

oane

/pac

ienţ

i din

gru

-pu

l de

risc

de d

ezvo

ltare

a A

F, c

ăror

a li

s-a

adm

inis

trat u

n tra

tam

ent p

rofil

actic

cu

pre

para

te d

e fie

r biv

alen

t, pe

par

cur-

sul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tota

l de

pers

oane

/pac

i-en

ţi di

n gr

upul

de

risc

de d

ezvo

l-ta

re a

AF,

car

e se

află

sub

sup

ra-

vegh

erea

med

icul

ui d

e fa

mili

e,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n

2.A

faci

lita

diag

nost

ica-

rea

paci

enţil

or c

u A

F 2.

1.

Prop

orţia

pe

rsoa

nelo

r/pac

ienţ

ilor

din

grup

ul d

e ris

c de d

ezvo

ltare

a A

F, că

-ro

ra li

s-a

efec

tuat

scre

enin

g-ul

AF,

con

-fo

rm re

com

andă

rilor

pro

toco

lulu

i clin

ic

naţio

nal A

nem

ia fi

erod

efici

tară

la a

dult,

pe

par

curs

ul u

nui a

n

1.1.

Num

ărul

de

pers

oane

/pac

ienţ

i di

n gr

upul

de

risc

de d

ezvo

ltare

a A

F, c

ăro-

ra li

s-a

efe

ctua

t scr

eeni

ng-u

l AF,

con

-fo

rm re

com

andă

rilor

pro

toco

lulu

i clin

ic

naţio

nal A

nem

ia fi

erod

efici

tară

la a

dult,

pe

par

curs

ul u

ltim

ului

an

Num

ărul

tota

l de

pers

oane

/pac

i-en

ţi di

n gr

upul

de

risc

de d

ezvo

l-ta

re a

AF,

car

e se

află

sub

sup

ra-

vegh

erea

med

icul

ui d

e fa

mili

e,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n

3.

A

spor

i ca

litat

ea

de

trata

men

t al

pac

ienţ

i-lo

r cu

AF

3.1.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

cu

AF

la c

are

s-a

efec

tuat

un

trata

men

t cu

prep

arat

e de

fie

r biv

alen

t în

decu

rs d

e 4-

6 lu

ni, d

upă

norm

aliz

area

Hb

(pîn

ă la

rest

abili

rea

re-

zerv

elor

de

fier î

n ţe

sutu

ri (f

eriti

na)

Num

ărul

de

paci

enţi

cu A

F, l

a ca

re s

-a

efec

tuat

tra

tam

entu

l cu

pre

para

te d

e fie

r biv

alen

t în

decu

rs d

e 4-

6 lu

ni d

upă

norm

aliz

area

Hb

(pîn

ă la r

esta

bilir

ea re

-ze

rvel

or d

e fie

r în

ţesu

turi

(fer

itina

) pe

pa

rcur

sul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tota

l de

paci

enţi

cu A

F su

puşi

trat

amen

tulu

i de

către

me-

dicu

l de

fam

ilie,

pe

parc

ursu

l ul-

timul

ui a

n

4.A

re

duce

re

cidi

vele

A

F pr

in

efec

tuar

ea

profi

laxi

ei

secu

ndar

e cu

pre

para

te d

e fie

r bi-

vale

nt

4.1

. Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

cu

AF,

la c

are

pers

istă

cauz

a defi

citu

lui d

e fier

şi că

rora

li

s-a a

dmin

istra

t un

trata

men

t pro

filac

tic

cu p

repa

rate

de

fier b

ival

ent

Num

ărul

de

paci

enţi

cu A

F, la

car

e pe

r-si

stă

cauz

a de

ficitu

lui d

e fie

r şi c

ăror

a li

s-a

adm

inis

trat u

n tra

tam

ent p

rofil

actic

cu

pre

para

te d

e fie

r biv

alen

t, pe

par

cur-

sul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tota

l de

paci

enţi

cu A

F,

la c

are

pers

istă

cau

za d

efici

tulu

i de

fier

, su

prav

eghe

aţi

de c

ătre

m

edic

ul d

e fa

mili

e, p

e pa

rcur

sul

ultim

ului

an


27

ANEXEAnexa 1. Ghidul pacientului cu anemie fierodeficitară

Introducere

Acest ghid include informaţii despre asistenţa medicală şi tratamentul persoanelor cu anemie fierodeficitară în cadrul Serviciului de Sănătate din Republica Moldova şi este destinat persoanelor cu anemie fierodeficitară, familiilor acestora şi celora care doresc să cunoască mai multe informaţii despre această afecţiune.

Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi mai bine opţiunile de conduită şi de tratament, disponibile în Serviciul de Sănătate.

Indicaţiile din ghidul pentru pacient acoperă:

modul în care medicii trebuie să stabilească dacă o persoană are anemie fierodeficitară;

modul în care cauzele deficitului de fier în organism pot să influenţeze evoluţia anemiei fierodeficitare;

prescrierea medicamentelor pentru tratarea anemiei fierodeficitare;

modul în care trebuie să fie supravegheat un pacient cu anemie fierodeficitară.

Asistenţa medicală de care trebuie să beneficiaţi

Tratamentul şi asistenţa medicală de care beneficiaţi trebuie să fie complete. Aveţi dreptul să fiţi informat şi să luaţi decizii împreună cu cadrele medicale care vă tratează. În acest scop, cadrele medicale trebuie să vă ofere informaţii accesibile şi relevante pentru starea dvs., trebuie să vă trateze cu respect, sensibilitate, loialitate şi să vă explice pe înţeles ce este anemia fierodeficitară şi care este tratamentul care vi se recomandă.

Anemia fierodeficitară

Anemia fierodeficitară este o afecţiune care se caracterizează prin deficitul de sinteză a hemoglobinei, cauzată de scăderea cantităţii totale de fier în organism. Anemia fierodeficitară este cea mai frecventă anemie, fiind una dintre cele mai răspîndite patologii umane. Se dezvoltă în toate grupurile de vîrstă, dar cel mai des se atestă la copii şi la femeile de vîrstă reproductivă. Anemia fierodeficitară este frecventă în toate ţările lumii, cu o creştere semnificativă a morbidităţii în ţările slab dezvoltate din punct de vedere social-economic.

Cauzele de dezvoltare a deficitului de fier în organism pot fi următoarele:

I. Conţinutul insuficient de fier în produsele alimentare consumate:

dieta vegetariană şi dieta preponderent cu lactate;

alimentarea neraţională a populaţiei în ţările cu un nivel scăzut de calitate a vieţii.

II. Cerinţe sporite în fier:

perioada de adolescenţă;

sarcina şi lactaţia.


28

III. Pierderi crescute de fier:

sîngerări gastrointestinale;pierderi menstruale abundente şi sîngerări genitale;donare de sînge sistematică;tulburări de hemostază.

IV. Dereglarea absorbţiei fierului:

rezecţia vastă a intestinului subţire în partea proximală;sindromul de malabsorbţie;enterită cronică.

Cunoaşterea cauzelor în dezvoltarea deficitului de fier în organism are o mare importanţă, deoarece acestea se află la baza strategiei de investigare a pacientului în scopul de depistare a cauzei, pentru fiecare caz aparte. Lichidarea factorului etiologic, de rînd cu tratamentul specific contribuie la vindecarea completă. Totodată, pentru evitarea dezvoltării deficitului de fier în organism, în grupurile de risc este necesar de efectuat profilaxia.

Manifestările anemiei fierodeficitare

Anemia fierodeficitară se manifestă prin două sindroame clinice: anemic şi sideropenic.

1. Sindromul anemic se caracterizează prin slăbiciuni generale, oboseală, ameţeli, dispnee la efort fizic, palpitaţii, paliditatea tegumentelor, tahicardie.

2. Sindromul sideropenic (este caracteristic numai pentru anemia fierodeficitară): pielea devine uscată, deseori apar fisuri calcanee. Unghiile sunt fragile, se rup uşor, se stratifică, au striuri lungitudinale. Părul se rupe uşor, cade în cantitate mai mare. Există senzaţia de uscăciune în cavitatea bucală. Deseori se dezvoltă stomatita angulară. În unele cazuri deglutiţia este dureroasă, bolul alimentar cu greu este înghiţit şi apare senzaţia de „nod în gît”, senzaţia de disconfort în abdomen cu garguimente. Sunt caracteristice gusturi şi mirosuri perverse. Bolnavii au dorinţa de a mînca cretă, pămînt, carne crudă, aluat, paste făinoase crude, sare, lemn ars etc. Preferă mirosul de benzină, acetonă.

Diagnosticul de anemie fierodeficitară se stabileşte în baza anamnezei, a manifestărilor clinice şi este confirmat prin examenul de laborator: analiza generală a sîngelui cu trombocite şi cu reticulocite, fierul seric, feritina în ser. Este necesar de inclus în strategia de investigare şi cercetările întru identificarea cauzei de dezvoltare a deficitului de fier.

După obţinerea de rezultate ale investigaţiilor efectuate, medicul trebuie să discute rezultatele cu dvs. şi să vă comunice schema tratamentului.

Tratamentul

Se indică un tratament cu preparate de fier bivalent (Sulfat de fier 320 mg + Acid ascorbic 60 mg sau Clorură de fier) pe cale orală, cîte un comprimat de 2 ori în zi, cu 30-40 de minute înainte de masă, cu 100 ml de apă sau de suc pînă la normalizarea conţinutului de hemoglobină şi a numărului de eritrocite, după care se recomandă de continuat acelaşi tratament în decurs de 4-6 luni (pînă la normalizarea feritinei). În cazurile în care cauza deficitului de fier persistă, se recomandă de administrat un preparat de fier bivalent: cîte un comprimat de 2-3 ori în săptămînă, pentru toată perioada de menţinere a factorului etiologic.

Efectele adverse pot fi: greţuri, vome, diaree sau constipaţii, dureri în regiunea epigastrală.


29

BIBLIOGRAFIE

1. Corcimaru I.T. Anemia fierodeficitară. Anemiile, 2003; 17-54.

2. Corcimaru I.T., Musteaţă L.Z., Robu M.V. Diagnosticul diferenţial şi tratamentul anemiilor (Recomandări metodice). Chişinău, 1997.

3. Health Care Guideline for patients amd families: Preventive serices for children and adolescents. Institute for Clinical System Improvement. October 2007.

4. Identification, diagnosis, and management of anemia in adult ambulatory patients treated by primary care physicians: evidence-based and consensus recommendations. National Anemia Action Council Private Nonprofit Research Organization. 2006 Feb. 11 pages. NGC:005320.

5. Munteanu N. Anemia feriprivă. Tratat de Medicină Internă. Hematologie, partea I (sub redacţia Radu Păun). Editura medicală, Bucureşti, 1997, p. 579-604.

6. Screening for iron deficiency anemia including iron supplementation for children and pregnant women. United States Preventive Services Task Force Independent Expert Panel. 1996 (revised 2006). 12 pages. NGC:004965.

7. Бахрамеева С.Н., Денисова С.Н., Хотимченко С.Н., Алексеева И.А. Латентная форма железодефицитной анемии беременных женщин и состояние здоровья их детей. Рос. вестник перинатология и педиатрия, 1996, 41(3): 26-30.

8. Бокарев И.Н., Кабаева Е.В., Пасхина О.Е. Лечение и профилактика железодефицитной анемии в амбулаторной практике. Тер.архив, 1998, № 4, с. 70-74.

9. Идельсон Л.И., Воробьев П.А. Железодефицитные анемии. Руководство по гематологии, том 3 (под редакцией А.И.Воробьова). Издательство «Ньюдиамед» Москва. 2005, c. 171-190.

10. Шехтман М.М. Железодефицитная анемия и беременность. Клиническая лекция. Гинекология. 2000, том 2, № 6, с. 1-13.

ministerul sănătăţii protocol clinic naŢional89.32.227.76/_files/3966-pcn-12%20anemia... ·...

Documents