no24 tr reporter

42%42%

10 iunie

Nicoară îl prindedin urmă pe Boc

Cluj-Napoca Marţi, 29 mai 2012 Nr. 24 16 pagini Preţ 1 leu www.transilvanialive.ro Director: Vasile Dâncu

REPORTER

T R A N S I L V A N I A

opinii pagina 6

Viorel Cacoveanu

Alt glob nu aveţi?!

Tudor Runcanu

România întreBote şi Bute

cifra zilei 5la sută va fi majorarea de preţ la energia elec-trică aplicată de la sfârşitul lunii iunie. Preţulva fi majorat atât pentru populaţie, cât şi pen-tru consumatorii industriali.

Candidatul USL pentru pri-măria clujeană, Marius Ni-coară, a recuperat cele 12procente care îl despăr-

ţeau de Emil Boc, înainte de începe-rea campaniei electorale, şi-l ega-lează, potrivit unui sondaj IRES, pecandidatul PDL, care se află pe untrend descrescător în cursa pentruprimăria clujeană. PagINILE 4 - 5

Este un lucru pe care l-am spuscând au apărut şi celelalte sondajeanterioare, că Emil Boc va scădeacel puţin două procente pe săptă-mână. Trendurile sunt clare. Cluje-nii demonstrează maturitate şi cănu vor să se decupleze de la resursaguvernamentală”, Marius Nicoară

comunitate pagina 3

Lăsaţi copiii-îngeri să vină în Împărăţia CeruluiPe platoul de pe Cetăţuie, o mână de oamenitrişti, pe fondul unei muzici ce se aude dintr-omaşină, înconjuraţi de zeci de baloane colorate,pregătesc o petrecere: este Ziua Internaţionalăa Copiilor Îngeri. „Zbor lin”, scrie pe un balon.E balonul ce se va ridica simbolic la cer pentrucopilaşul plecat prea devreme la Dumnezeu.

primăria cluj-napoca

Cristina Flutur:Absolventă laCluj, premiatăla Cannes

cultură pagina 7

Le datorez clujenilor tot ce amobţinut în viaţa politică. De aceeaam să respect voinţa lor indiferentde votul pe care îl vor da în 10 iunie.Sper că vor merge în continuare pemâna învingătorilor astfel încât săajungem împreună la bătrâneţe în -tr-un oraş invidiat ”, Emil Boc

Două actriţe din Româ-nia, Cosmina Stratan şiCristina Flutur, au obţi-nut premiul pentru in-terpretare în pelicula„După dealuri” în cadrulFestivalului de film de laCannes.

ClujEnii întrEabă2 Editorial

uţină lume ştie că nemţii au achitatabia în mai 2010 ultima tranşă a despă-gubirilor din primul război mondial.Acele ultime două sute de milioane deeuro au stins „datoria” din '916, cândGermania a fost considerată unic vinovat.Eu zic că de aici ar trebui să porneascăanaliza corectă a atitudinii cancelarilorgermani.

The Times scrie că nimic n-a fost maipăgubos decât coctailul european al ul-timei sute de ani: infatuare franceză, le-neveală mediterană şi ruşine nemţească.Decenii de rând hans, a fost educat cusentimentul acestei ruşini, bunici, taţi şicopii au sponsorizat istoria modernă aEuropei şi a Uniunii mai apoi.

Acum hans e un om liber. mai mult, eşi un om prosper. Franţa şi haiducii me-diterani fac apel în continuare la vinovă-ţii. Grecii desenează mustăţi-muscă pepoza Angelei merkel, englezii îi pun înfotoshop, aceleiaşi, şenile de panzer.

Numai că nemţii nu mai au acum niciodatorie – şi asta pare să-i sperie pe toţi.N-au uitat că finanţiştii berlinezi şi-ausalvat economia, chiar în condiţiile uneiinflaţii cum nu se mai văzuse în istorie.Acum văd iar că economia Germanieifuncţionează impecabil – şi-i sperie şiasta. Dar n-am auzit un politician latinsau mediteran să se întrebe de ce salariilenemţilor au crescut abia săptămâna tre-cută, după paisprezece ani, cu 4,4%. Săo ia deoparte pe merkel, să vadă: ce-iaia Agenda 2010, ce farmece a făcutSchroeder când a lansat planul în '99?Sau: ce-au lucrat în ultima sută de ani?

Dacă vrei să înţelegi ce se întâmplă aziîn Uniunea Europeană, musai să ai şiaceste date. E şi motivul pentru care eucred că modelul german al disciplineiaustere e soluţia corectă. Tot The Timesscria ieri că, dacă Germania ar fi mătuşabogată, cu siguranţă Grecia e nepotul ri-sipitor. lagarde, şefa Fmi, le-a arătat ob-razul mediteranilor, sâmbătă, spu nân -du-le că ar fi bine să-şi plăteascăimpozitele – duminică dimineaţa existadeja o pagină pe Facebook în care maimult de zece mii de greci o înjurau pelagarde.

Eu, românul, ce-ar trebui să fac? În Ger-mania e plin deja de culegători de spa-ranghel, de la greci, nicio şansă să pri-mesc un bon fiscal în vacanţă. Stau departea nemţilor sau îi înjur la unison culumea pipernicită a Sudului? Din ce Eu-ropă vreau să fac parte, până la urmă?

S-ar putea ca răspunsurile să ne fixezeîn sfârşit într-o identitate clară. Să neşteargă şi nouă ruşinea că, gândind lamerţane de mâna a doua, l-am trădat pehans de două ori în ultima sută de ani.

Nimic n-a fost maipăgubos decâtcoctailul euro-pean al ultimei

sute de ani: infa-tuare franceză,

leneveală medite-rană şi ruşine

nemţească

sabin GhErMan

N-am auzit un politician latin sau mediteran să se întrebe

de ce salariile nemţilor au crescutabia săptămâna trecută, după

paisprezece ani, cu 4,4%

Marţi, 29 mai 2012 - Transilvania REPORTER

Bugetul participativ presu-pune un exerciţiu laborios şipornit cu multe luni înainte deconsultare cu opinia publică.Din câte ştiu, la Cluj s-au for-mat, de câţiva ani, comitete decvartal, de cartier în care să sedezbată şi apoi, în funcţie depriorităţi să se planifice buge-tul, urmând ca decizia politicăsă fie luată la nivelul Consi-liului. Dacă consilierii vor fiarondaţi pe cvartale sau decartiere ar fi şi mai simplu. Dinpăcate, există confruntările po-

litice din consiliu şi intereseclientelare care fac ca bugetulparticipativ să nu fie aşa uşorde pus în aplicare. Desigur cănu va fi un miracol din primulmoment, dar odată ce începedeja poate să ofere satisfacţiecetăţenilor, pentru că se im-plică, răspunde nevoilor lor.Este un exerciţiu care va darandament în câţiva ani dezile. Cetăţenii sunt cei carepun pe agenda publică şi aprimarului problemele lor. Euştiu, că din 2004, au apărut

aceste comitete de cartier înCluj, dar nu ştiu din ce motivenu au fost foarte active. Auavut unele iniţiative, dar nu însensul bugetului participativ.

Tipul acesta de guvernanţăparticipativă a fost pus în apli-care la Porto Alegre, dar erafuncţional încă dinainte în Sta-tele Unite. E vorba de o largăparticipare a societăţii civiledupă modelul Porto Alegre, încare practic Consiliul local nueste decât o interfaţă între ce-tăţeni şi primar.

Mariusnicoară USL

„În programul meu existăcrearea unui Consiliu consul-tativ pentru mediul de afacerişi investiţii, care va fi format din7 - 10 acţionari sau manageride companii private al căruiscop este să ne ajute inclusiv laalcătuirea bugetului şi urmări-rea exerciţiului bugetar. Vomavea un consiliu al studenţilorşi un consiliu al seniorilor cetăţiiformat din cei care vor conducegarda civilă a pensionarilor. Deasemenea, vom continua cola-borarea cu cei de la ConsiliulCivic local, un organism con-sacrat în ceea ce priveşte mo-nitorizarea acţiunilor adminis-traţiei locale. E nevoie de acestemecanisme moderne de con-sultare a cetăţenilor, pentru căam trăit prea mult în adminis-traţia Boc - Apostu, în lipsă detransparenţă şi aranjamenteoneroase ale administraţiei ac-tuale cu firme de casă care aucăpuşat banul public”.

ar putEa da rEzultatE

Societatea civilă do-reşte implicarea activăîn viaţa comunităţii şiîn luarea deciziilor.

mai multe asociaţii şi cetăţeniai acestui oraş au trimis o se-rie de revendicări candidaţilorla Primăria Cluj-Napoca. Ne-mulţumiţi de faptul că poli-tica a fost confiscată de unnumăr restrâns de oameniprovenind din clasa politicăşi din mediul de afaceri, clu-jenii vor să fie mai bine re-prezentanţi şi să fie consultaţicu privire la cheltuirea banilorpublici. Una dintre revendică-rile lor se referă la instituireabugetului participativ. Acestapresupune că cetăţenii potparticipa direct la repartizareataxelor şi permite implicareadirectă a societăţii civile înges tionarea şi administrareaoraşului.

„În oraşe ca Porto Alegre,zeci de mii de cetãţeni se în-tâlnesc în cartierele oraşuluişi aleg prioritãţile de investiţieîn zona în care locuiesc. Pânãla 17% din bugetul oraşuluieste distribuit prin mecanismeparticipative. Bugetul partici-pativ este un rãspuns la con-fiscarea spaţiului public de unnumãr restrâns de oameni.Este o rezolvare la lipsa detransparenţã a instituţiilor sta-tului. municipiul e împãrţit înmai multe sectoare. Cetãţeniise întâlnesc regulat în şcoli,primãrii de cartier, spaţii pu-

blice deschise. Pe baza resur-selor existente şi a unui ma-xim de buget repartizat înfiecare zonã, cetãţeniidelibereazã şi apoi decid, prinvot sau consens, asupra pro-punerilor de investiţii publicenecesare în cartierul în carelocuiesc”, aratã membriisocietãţii civile, semnatari aiscrisorii deschise adresatecandidaţilor.

O dată la patru ani, ierarhiile se inversează. Clujenii din casta de sus, politicienii, sunt luaţi la întrebări de oamenii de rând. Şi, spre deosebire de perioadele fără miză electorală, ei simt nevoia să răspundă.Transilvania RepORTeR oferă spaţiu poveştilor şi nevoilor dumneavoastră. Iar candidaţilor, şansa de a găsi soluţii la problemele celor care îi vor vota sau nu în iunie.

EckstEinkovacs UDMR

„În programul electoral ampropus ideea alocării a 5%din buget pentru necesităţilespecifice fiecărui cartier. mo-dul de alocare a acestor sumede bani se va face pe bazapropunerilor locuitorilor dincartiere, cu respectarea prin-cipiilor democraţiei reprezen-tative. Am constatat că primaparte a dezbaterilor campa-niei pentru Primăria munici-piului Cluj-napoca a fost unaextrem de cuminte, menită sămenţină status-quo-ul politiccu rotaţia inerentă ciclurilorelectorale. În prim-plan nu auieşit programele, viziunile le-gate de dezvoltarea oraşului,credibilitatea acestor viziuni şia oamenilor care şi le asumă,ci calculele şi aranjamentelepolitice. Din această confrun-tare, clujenii au fost excluşi, eifiind chemaţi doar la vot.Acest lucru vreau să seschimbe”.

MirciaGiurGiu IND

„Aşa cum am spus încă dinprima zi când mi-am lansat can-didatura, la cele mai importanteproiecte de hotărâri de consiliulocal vom invita reprezentanţi aituturor partidelor politice mem-bre în Cl, dar şi reprezentanţiai societăţii civile. Astfel că, in-clusiv în ceea ce priveşte buge-tul, cu siguranţă că toţi aceiacare doresc să se implice vor fibineveniţi şi orice propuneri vorfi făcute vor fi dezbătute pentrua se ajunge la cea mai bună so-luţie. Am propus şi deschidereaunor birouri în cadrul PrimărieiCluj-Napoca, care să aibă în ve-dere necesităţile mediului deafaceri, sindicaliştilor, tinerilor,pensionarilor şi deschiderea denoi primării de cartier şi secţiide Poliţie locală pentru facili-tarea accesului cetăţenilor la ser-viciile oferite de primărie şi di-minuarea timpului de rezolvarea problemelor dintre cetăţean şimunicipalitate.”

De ce nu mă vachema niciodatăGhermanopoulos Cum sunt cheltuiţi banii

din taxe şi impozite?

Veţi da clujenilor şansa să vadă şi chiar să decidă cum să investească sumelecolectate din taxe şi impozite?

Clujenii vor să fie mai bine reprezentaţi şi să fie consultaţi cu privire lacheltuirea banilor publici

Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia:

P

Cristina mihăilă

3


comunitate

Ozi obişnuită, o du -pă-masă ploioasăde duminică, încare poate, doar ce-

i care sunt născuţi pe 27 mai,sărbătoresc ceva. şi totuşi, peplatoul de pe Cetăţuie, o mânăde oameni trişti, pe fundalulunei muzici ce se aude dintr-o maşină, înconjuraţi de zecide baloane colorate, pregătesco petrecere: este Ziua Interna-ţională a Copiilor Îngeri. „Zborlin”, scrie pe un balon, e balo-nul ce se va ridica simbolic lacer pentru copilaşul plecatprea devreme la Dumnezeu.Ema szabo (OrganizaţiaEmma - Cluj) şi părintele Ovi-diu, spun mulţimii câteva cu-vinte. „Îngerii plâng că văd cănoi suferim”, zice Ema cu la-crimi în ochi, dar totuşi „să nebucurăm fără chin”, comple-tează preotul. Este primul anîn care, cu susţinerea Părinte-lui Andrei, de la ArhiepiscolulVadului Feleacului şi Clujului,biserica se implică şi ea şipreoţii nu mai iau mamelepeste picior cu vorbe de duh„păcătosul a murit cu păcatele tale” (îşi aminteşte Maria). Lacrimi şi zâmbete seîntrepătrund în ochii celor pre-zenţi, suflete zbuciumate dedurere eternă refuză să trăiascăîn negare. Mamele îşi spun po-veştile, iar restul rămâne ta-cere...

Totul e perfect, dar îl voivedea mort. „Era prima sar-cină, rezultatul unei poveşti deiubire. Exact cum îmi doreamsă fie povestea mea şi viaţamea. Toate analizele erau ok,totul era perfect. Aveam 27 desăptămâni, 29 iulie era şi dataaniversării căsătoriei noastre.Urma să mergem şi să vedemmicuţul nostru la eco 4D. Erabăieţel şi trebuia să-l numim

Mihai Călin. Ce frumos, unbăieţel şi apoi urma să facemşi o fetiţă. Băiatul mai mare ova proteja şi va avea grijă deea. Un vis. Eram atât de fericiţi.Vroiam să îl văd pe micuţ şiapoi să sărbătorim aniversareanoastră. Am ajuns la doctor,bebeluşul are un retard dedezvoltare două săptămâni.Totul se învârtea cu mine. Amcrezut că e o păcăleală. Nu amînţeles prea bine ce se întâm-plă, am mers acasă mai multbeţi. Adio cină, adio aniver-sare.”, spune Ema.

Un suflet printre nori. „Di-mineaţa, 30.07.2008, mă inter-nez, o echipă de patru medicimă consultă. Toţi dau deza-probator din cap. Trec trei zile,cer să fiu lăsată acasă. soţ,prieteni, familie, toti îmi suntalături. Ce folos? Eu, de fapt,aştept să îmi moară copilul înmine. Corpul meu îmi omoarăpuiuţul şi eu nu pot decât săaştept. Aceste zile au fostcrunte, dar am trecut peste. -am extenuat în plâns, dar amreuşit să trec peste. Vineriseara bebe mişca. Am plânsde fericire. sâmbătă seara eunu îl mai simt. soţul îl simte.Poate sunt prea speriată. Du-minică seara nu îl mai simtenici el. Plâng. Nu îl mai simtşi ştiu ce s-a întâmplat. simtrepulsie faţă de burtica mea.O urâsc. Burtica asta nu poatepurta o sarcina. Puiul meu emort. stă ca o frunză pe apă.Tresare după cum bate pulsulmeu. E căzut, micuţ si trist, înburtica hidoasă care l-a ucis.Mă uit la el şi zâmbesc. Tre-buie să fiu tare pentru soţulmeu. Eu aşteptam acest lucruşi am înţeles. Îl voi vedea pebebe mic şi drag, pe care l-amsimţit şi l-am iubit şi pentrucare mi-am făcut planuri. Totul

e perfect, dar îl voi vedea mort.Nu am crezut că va fi atât demare. Am cerut să îl văd. Amreuşit. Am reuşit pentru că amavut puterea să îl iau. Nu amînsă nicio poză, e regretul meucel mai mare. Nu mi s-a per-mis acest lucru. Era atât defrumos, chiar şi aşa, în tăviţarenală. Puiul meu era cel mai

frumos copil pe care l-am vă-zut. Era atât de fragil, de ar-monios, de perfect. Era puiuţulmeu, dar fără viaţă. Viaţă aavut doar în pântecele care l-agăzduit, dar care l-a şi ucis. L-am mângâiat puţin şi i-amspus adio. E groaznic. Nu aicum să practici un ritual şitoate valorile înrădăcinate ţi sezdruncină. Naşti, dar nu ai pecine sărbători. A murit, dar nuai ce să îngropi. Nu îţi poţi luaadio, pentru că nu ai cunoscutpersoana. E o avalanşă de sen-timente contradictorii şi ni-meni nu te înţelege. Îmi do-ream să mor. Nu mai aveamsens.“

„E înger? Nu ştiu. A ajunsîn purgatoriu, în iad, pentru căe nebotezat? Nici asta nu ştiu.Nu ştie nimeni. Pentru mine edoar Mihai Călin, puiuţul meuscump şi drag. în a cărei bătaiede inimă am adunat toată dra-gostea mea. somnic uşor, pu-iuţ armonios, frumos şi dulce,iubesc oricum, puiul mamei,acum îngeraş".

Dumnezeu se joacă cu în-gerii. „Nici nu ştiu de unde săîncep şi cum să scriu, pentrucă durerea din suflet nu poate

fi scrisă. De Dragobete, amaflat că sunt însărcinată şi m-am bucurat foarte tare. Darbucuria a ţinut numai nouăluni, eram pe ultima sută demetri, totul părea să fie bine.Aşteptam ziua când îl voi ţineîn braţe, când îi voi auzi vocea.şi a venit şi acea zi, ziua carear fi trebuit să fie cea mai feri-

cită a devenit cea mai tristă zidin viaţa mea (31 octombrie2008). soarta este aşa decruntă uneori şi te loveşteacolo unde te doare cel maitare. Am mers dimineaţă laspital pentru marea întâlnirecu mult iubitul şi mult aştep-tatul nostru copilaş. Dar ma-rea noastra bucurie s-a trans-format în lacrimi şi tristeţe.Bebică al meu nu mai era, ini-muţa lui mică şi firavă nu maibătea, mă părăsise. Am rămaspustie, goală, pierdusem parcătotul, viaţa mea nu mai aveasens. Dennis al meu se făcuseîngeraş, iar eu devenisem dinviitoarea mamică, „mămică deîngeraş". Nu pot să spun ceam simţit, din acea clipă totuls-a schimbat, toate visele s-auspulberat. Am născut până laurmă un băieţel frumos şiexact cum mi l-am dorit, darnu am avut puterea să-l iau înbraţe, dar l-am privit câteva se-cunde, i-am văzut chipul, eraparcă un micuţ îngeraş caredormea. şi cu atât am rămas,o mică amintire, a chipului lui,dar doar în memoria mea vi-zuală, Încă plâng deseori dupăDennis al meu, nimeni nu maiaduce vorba de el. ştiu că acolo

Lăsaţi copiii-îngeri săvină în Împărăţia Cerului

«Toţi copiii au parte de Împărăţia Cerurilor. Viaţa este dinDumnezeu, din izvorul vieţii veşnice şi acolo rămâne.

Roadele Duhului Sfânt sunt Dragostea, Bucuria şi Pacea.Bucuraţi-vă fără frontiere», Părintele Ovidiu

sus, lângă Doamne Doamne, este un îngeraşdrăgălaş, pe care îl iubesc enorm de mult şi decare îmi este dor, pe zi ce trece mai mult. Te iu-besc scumpul meu îngeraş si nu te voi uita ni-ciodată, vei avea mereu un loc special în inimamea.”, povesteşte sfâşiată de durere Hajni Tătar.

Fiecare doctor şi asistentă au cimitirul lor.Culpele medicale sunt rare, de cele mai multeori este vorba de erori genetice sau situaţii ne-prevăzute. Oameni sunt rezistenţi în a schimbamentalitatea, există o tendinţă generală de ada vina pe doctori, ceea ce e greşit. Doctoricum sunt Călin Lazăr (Pediatrie I), GabrilelaZaharie (Ginecologie I) şi Tunde Kovacs (Gine-cologie I) se implică în căutarea de soluţii pen-tru revenirea mamelor după aceste tragice eve-nimente şi au adus şi la Cluj aşa numitele„Kituri de amintri E.M.M.A.” care sunt împărţiteîn maternităţi mamelor de îngeri. Acestea conţino broşură E.M.M.A., un card E.M.M.A. de com-pasiune, un kit pentru luarea în mulaj a am-prentelor tălpiţelor, un card pentru amprenteletălpiţelor, în tuş, o cutiuţă pentru păstrarea şu-viţei de păr, un aparat foto Kodak de unică fo-losinţă, două brăţări negre de silicon imprimatecu o inimă frântă, un îngeraş din pluş, un cer-tificat de viaţă pentru copilaşii născuţi fără viaţasau un certificat de naştere pentru micii luptă-tori şi un ursuleţ, pentru a umple braţele goaleale parinţilor.

Diana MEsArOş

Ca în fiecare an, se întâmplă minunea.Simplă concidenţă ar spune unii. În momentul când baloanele suntlansate spre cer, ploaia se opreşte, iarapoi norii formează imaginea unei inimi

alegeri4

Boc pierde avansul.

La mijlocul campanieie lectorale, lupta pen-tru funcţia de primarla Cluj-Napoca este

foarte strânsă între candidaţiiMarius Nicoară (USL) şi EmilBoc (PDL). Potrivit unui sondajIRES, realizat în perioada 24-25 mai, cei doi deţin câte 42%în intenţiile de vot, remarcân -du-se astfel o revenire a candi -datului Marius Nicoară, cotatmai slab la începutul campa-

niei electorale. Pe 5 mai, EmilBoc avea 48% în intenţiile devot, iar acum a scăzut la 42%,în timp ce Marius Nicoară aavut 36% pe 5 mai, iar acuma ajuns la 42%. De remarcataici e şi faptul că Emil Boc a -re, în acest moment, mult maimultă susţinere în rândul elec-toratului de etnie maghiară dinCluj decât are Marius Nicoară.

Lupta foarte strânsă dintrecei doi reiese şi din încredereade care se bucură în rândulalegătorilor. La întrebarea „Câ -tă încredere aveţi în următoa-

rele personalităţi politice”, Ma-rius Nicoară cumulează 41%la capitolele „foarte multă” şi„multă” încredere, la fel cât cu -mu lează şi Emil Boc. Înschimb, la încredere „puţină”şi „foarte puţină”, avantajuleste de partea lui Marius Ni-coară, care totalizează 48%,faţă de Emil Boc, care totali-zează 56%. De menţionat aicie faptul că Emil Boc este maicunoscut decât Marius Ni-

coară: 1% dintre respondenţispun că nu-l cunosc pe EmilBoc, în timp ce 8% susţin ace-laşi lucru despre Marius Ni-coară.

În intenţiile de vot ale clu-jenilor, Marius Nicoară şi EmilBoc conduc detaşat cu celecâte 42 de procente, fiind ur-maţi, la mare distanţă, de in-dependentul Mircia Giurgiu -6%; Peter Eckstein Kovacs(UDMR) - 4%; Mirel Tarbo-rean (PP-DD) - 2%. Ceilalţicandidaţi pentru funcţia deprimar al municipiului Cluj-

Napoca obţin câte un procentsau mai puţin în intenţiile devot ale clujenilor.

Pentru Consiliul LocalCluj-Napoca, lupta între par-tidele politice nu pare atât destrânsă ca pentru candidaţii lafuncţia de primar. Conformsondajului IRES, USL con-duce detaşat în intenţia de vot,cu 49%, urmat, în ordine, dePDL (32%), UDMR (10%), PP-DD (4%), PRM (1%), PNG(0,3%) şi UNPR (0,2%). Pentru„candidat independent” au op-tat 1%, iar 2% dintre respon-denţi au oferit alte răspunsuri.Şi aici se înregistrează o creş-tere a USL, de la 41% în 5 mai,la 49% acum, la mijlocul cam-paniei electorale, concomitentcu o scădere a PDL, de la 38%în 5 mai, la 32% acum.

Problemele municipiuluiCluj-Napoca au fost şi ele tra-tate în sondajul IRES. Clujeniiconsideră că cea mai impor-tantă este lipsa locurilor demuncă (16%), urmată de străzileproaste/gropi (14%), conduce-rea deficitară (8%), lipsa locuri-lor de parcare, aglomeraţia/tra-ficul aglomerat şi infrastructuradeficitară (cu câte 6%), lipsa cu-răţeniei (5%) şi corupţia (3%).Cu câte 1-2 procente au mai

fost nominalizate situaţia eco-nomică, nefinalizarea unor lu-crări de infrastructură/construc-ţii, sistemul sanitar deficitar,comportamentul cetăţenilor,transportul în comun deficitar,lipsa spaţiilor verzi/proasta lorîntreţinere, alegerile locale, ve-niturile scăzute, aspectul oraşu-lui, lipsa siguranţei cetăţeanu-lui/infracţionalitatea, poluarea,nivelul scăzut de trai, lipsa lo-cuinţelor, preţurile ridicate.

Deşi miza alegerilor estemare, clujenii se declară preapuţin interesaţi de politică.38% sunt destul de interesaţişi foarte interesaţi de politicăîn general, în timp ce 62% sedeclară dezinteresaţi. Interesuleste însă semnificativ mai ma -re pentru alegerile locale din10 iunie: 58% dintre clujenisunt foarte interesaţi şi destulde interesaţi, iar 41% sunt de-zinteresaţi. De altfel, 50% din-tre respondenţi spun că n-auurmărit această campanieelectorală, iar 48% declară căau urmărit-o.

Sondajul IRES a fost reali-zat în perioada 24-25 mai, lacomanda DIGI 24, pe un e -şantion reprezentativ de 1.200de persoane de peste 18 ani.Marja de eroare este de 2,9%.

Marius AvRAM

sondaj

Pe 5 mai, Emil Boc avea 48% în intenţiile de vot,

iar acum a scăzut la 42%, în timp ce Marius Nicoară

a avut 36% pe 5 mai, iar acum a ajuns la 42%

«Este un lucru pe care l-amspus când au apărut şi cele-lalte sondaje anterioare, că

Emil Boc va scădea cel puţindouă procente pe săptămână,

la începutul campaniei chiarun pic mai mult. Trendurilesunt clare şi asta spune tot.

Clujenii demonstrează maturi-tate, demonstrează că nu vorsă se decupleze de la resursa

guvernamentală. Pe de altăparte, clujenilor nu le place

corupţia pe care a patronat-oEmil Boc şi, iată, rezultatele se

văd acum în sondaje. Măaştept să cresc în continuare în

sondaje, cred că aceastătendinţă se va accentua»,

Marius Nicoară


fo

to

Da

n B

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

5alegeri

analiză

fo

to

da

n B

od

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

Po

rte

r

Vasile Dâncu:director IRES


Luptă strânsă la Cluj

Bătălia la Cluj este unacu o semnificaţie di-ferită faţă de bătăliiledin alte oraşe. Guver-

nele de dreapta care s-au suc-cedat au pornit după un ex-periment la Cluj, după ce EmilBoc a câştigat la Cluj. Aici, bă-tălia are şi o altă încărcătură.Candidaţii USL au încercat săarate două lucruri, dând mizădincolo de elementul punctualal proiectelor. O miză esteaceasta: clujenii votează pentruschimbare în România, deci potsă se plaseze în avangardaschimbării, care a apărut foartedes în comunicarea celor de laUSL. Sunt sigur că au încercatsă motiveze pe această bază. Oaltă miză, de asemenea naţio-nală, care transcende progra-mele şi localul este aceea de anu fi izolat oraşul, încercareade a arăta că este foarte previ-zibil că în toamnă va câştigaUSL. Asta înseamnă că, dacăoamenii îl votează pe Emil Boc,Clujul va fi izolat ca pe vremealui Gheorghe Funar. Acestedouă mize au fost transmise încampanie şi au depăşit mizalocală. Se pare că aceste două

modalităţi de comunicare aleUSL au început să dea rezul-tate, pentru că am observat, dela începutul campaniei, o dina-mică ascendentă pentru USL şidescendentă pentru PDL. USLse apropie de 50% şi nu ar fiexclus să ajungă până la urmă,dacă trendul continuă, să aibămajoritate, atât în Consiliul Lo-cal, cât şi în Consiliul Judeţean,iar PDL se întoarce undeva laceea ce înseamnă nucleul dural electoratului, care este în jurde 30% la Cluj-Napoca. A ceas -ta arată tendinţele. După cumvedem noi, din sondajele dinultima vreme, în acest moment,cred că meciul de la Cluj vamerge în tie-breack sau la lovi-turile de la 11 metri. Lupta s-arputea să înceapă abia de acum,în momentul în care candidatulUSL, Marius Nicoară, l-a ajunsîn intenţie de vot pe Emil Boc,aflându-se acum la egalitate,dar fiecare venind dintr-o altădirecţie: Marius Nicoară urcă,Emil Boc coboară. Asta nu în-seamnă că a câştigat MariusNicoară - este un punct de in-flexiune al campaniei. Am vă-zut situaţii diferite în multe lo-

curi, diferite evoluţii posibile. Oevoluţie firească ar fi să urceMarius Nicoară, să continuetrendul, dacă vor reuşi să sus-ţină ritmul campaniei. Şi EmilBoc va contraataca, cu sigu-ranţă. Are un partid cu resur-sele cele mai importante laCluj, are toate posibilităţile, are

administraţia şi are şanse săoprească trendul acesta de scă-dere. Nu ştim încă ce va fi. Certeste că vom avea o bătălie pu-ternică în ultimele două săptă-mâni. Ambii candidaţi şi parti-dele lor vor trebui să-şi aducăultimele argumente pe care leau. Probabil că, în ultimeledouă săptămâni, opoziţia dinCluj, USL, va veni cu un atacmult mai susţinut legat de co-rupţia administraţiei clujene,portocalii. Ceilalţi vor contra-ataca cu realizările pe care leau aici şi vor încerca să aratecă au făcut foarte multe pentruoraşul nostru. Importante sunt

şi sursele pe care le-au folositoamenii pentru a afla desprecandidaţi. Sondajul nostru aarătat că Emil Boc nu a folositteleviziunea pentru a-şi trans-mite mesajul, pe când în cazullui Marius Nicoară, televiziuneaeste a doua sursă din care oa-menii au aflat programul lui. S-

ar putea ca, de acum, Emil Bocsă renunţe la lipsa de comuni-care, la lipsa de confruntare şisă intre la o bătălie directă.Cred că dinamica descendentăpe care a avut-o Emil Boc încampanie este determinată şide această tăcere vinovată, săzicem, pentru că oamenii auperceput în a ceas tă tăcere ofrică a lui de a răspunde la anu-mite tipuri de întrebări. EmilBoc este încă aşteptat cu me-sajul lui în spaţiul public. Dacăva avea impact, va putea blocaa ceastă cădere, dacă nu va aveaimpact, s-ar putea să continueaceste trenduri.

Cred că meciul de la Cluj va mergela loviturile de la 11 metri

«Cel mai bun sondaj a fost,este şi va rămâne rezultatulînregistrat la vot. Sondajelefac analize, dar treaba meaeste să discut în continuare cuclujenii şi am încredere că euşi echipa mea vom conduce încontinuare oraşul şi judeţul.Ştiu că unii clujeni suntdezamăgiţi de faptul că amplecat la Bucureşti, dar pot săle spun că din funcţia mea dela Guvern am reuşit să ajutClujul mai mult decât aş fiputut să o fac dacă rămâneam în oraş», Emil Boc

«Asta face ca, în acest moment, Clujul să aibă din nou

semnificaţia unui fel de Stalingrad, a unei bătălii decisive,

ultima redută pentru politica portocalie din România»

fo

to

ale

xa

nd

ru

Bo

gd

an

Po

P©

tr

an

sil

va

nia

re

Po

rte

r

oPinii6

România între Bote şi Bute

tudor ruNcaNujurnalist

Pe vremea comunismului, impusnouă cu forţa pe „ruta" Churchil- Roosevelt - Paris (conferinţa eupricina) şi sub patronajul tătucu-lui Stalin, exista un lucru de ex-cepţie, deseori fiind aproape ge-

nial: bancurile. Era un mod, o cale de a ne„spune" durerea, drama şi nesperanţa. De ane răzbuna, cât de cât. Ca iubitor de Cara-giale şi de umor de când mă ştiu şi ins caren-a acceptat, pe cât a putut, alinierea, su-punerea, umilirea, eram un mare amator debancuri profunde, usturătoare şi un răspân-ditor al lor, deseori riscând. Elev fiind, amauzit un astfel de banc, aproape genial: „Cee un deviator de la linia partidului?" Răs-puns: „Un membru de partid care mergedrept înainte, când partidul o ia, mobilizatorşi ferm, când la stânga, când la dreapta". Eibine, acel banc a devenit, în taină, crezulmeu de om, gazetar şi, mai târziu, de scriitor.Mereu am încercat să merg drept înainte,să n-o iau hăis, nici cea. Culmea ironiei,bancul acela e şi azi actual, ba la fel de ge-nial. Cu o diferenţă esenţială: cei de ieri auplătit cu ani grei de închisoare pentru el,pentru atitudinea lor. Azi? Azi totul e liber,închisoare fac doar fraierii şi săracii, iar „de-viatorii" (oare ce sunt traseiştii? şi câţi sunt?!)stau şi huzuresc mereu în funcţii mari şi pesalarii grase, la umbra drepturilor funda-mentale ale omului. De ce nu au şi ţăriledrepturi fundamentale?! De ce? Cine şi cumdeviază, azi, de la adevăr, de la demnitate,de la respectul fată de om şi de ţară ? Neuităm atent la omenirea mileniului trei şiconstatăm că marile puteri, Jandarmul mon-dial, forurile ce ţin dreptatea într-o mână şibâta în alta - SUA, ONU, NATO, FMI, BM,plus alte numeroase comitete şi comiţii ceveghează civilizaţia, intervin, judecă, puncondiţii şi embargouri, iar când voinţa lornu se respectă, dau „cuvântul”... armelor şipun de un război, tot aşa cum ţăranul nostrupune de-o mămăligă la ceas de seară. Caurmare, avem neîntrerupt războaie de apă-rare a păcii (ce nobleţe!) preventive (ce uma-nism!), de înlăturare a unui dictator ce nuse supune (ce democraţie!). lar de aici şipână la crizele de tot felul, mai ales econo-mice, de materii prime, de locuri de muncă,de drepturi ale omului, precum şi de... bel-şuguri de credite, datorii, şomeri, cerşetori,hoţi, nu e decât un pas mic.

Mic pentru omenirea veacului nostru,care merge şi ea când la stânga, când ladreapta. Unele ţări se prăbuşesc chiar înfaliment. Au mers ţările şi partidele lor, înultima jumătate de veac, când spre Est şicând spre Vest. N-am observat? Am uitatoare?!! Aş sublinia un lucru: la ora de faţă,omenirea nu e ameninţată de crizele amin-tite, ci de o alta, neobservată, neluată înseamă: cea de minte! Asta mi se pare ceamai dură, mai greu de suportat şi, în ace-laşi timp, de înlăturat. E o temă de medi-taţie... Tot un banc de ieri ne spunea căurma să înceapă o mare autostradă, de la

Bucureşti la Munchen. Una modernă, cupatru benzi de mers, şi o bandă pentrudepăşire!! Ce umor subtil, tonic, aveau ro-mânii. Iată, azi, fără o asemenea autos-tradă, compatrioţii noştri au dat buzna înEuropa, care cum a apucat: când sprestânga (Italia, Franţa, Spania), când spre

dreapta (Germania, ţările nordice, până înAnglia). Poate tăgădui cineva adevărul şiactualitatea acestor bancuri?! Rămânemtot în plan umoristic şi vom încheia cu unbanc celebru, actual şi azi până dincolo,cum se spune. Un colonel de securitate,disperat, îl cheamă la el pe Iţic şi-i ţine omorală tovărăşească, scurtă şi la obiect:

- Uite, Iţic, ştim că nu-ţi place nimicdin ceea ce e în ţara asta! Vorbeşti urât,defăimător, la adresa partidului, a guver-nului, a tovarăşului, a realităţilor noastreapreciate, azi, de o lume întreagă. Ne-amsăturat! Ai aici un glob (şi pune pe masăun glob pământesc) şi o jumătate de orătimp de gândire. Alegi o ţară, unde vrei sămergi cu soţia şi copiii, să emigrezi, să testabileşti. În trei zile ai paşapoartele.

- Păcatili mele, tovarăşe colonel, di ceîmi cereţi...

- Timpul trece. Ai o jumătate de oră.Sună acasă şi vorbeşte cu soţia. Când măîntorc, să am răspunsul.

Colonelul iese şi revine, aşa cum apromis. Iţic se roagă:

- Domnule colonel, pi onoarea mea,aş avea di pus o întrebare ? Aş pute?

- Scurt.- Domnule colonel, v-aş întreba, alt

glob nu aveţi?!!!Ei bine, iubite cititorule, nu crezi că,

uneori, şi noi am avea nevoie de un altglob?!

Gramatica a fost şi estemereu generoasă cu noi.Uneori lipsa unei banalelitere schimbă întreg sen-sul propoziţiei. Avem celemai multe timpuri ver-

bale dintre toate popoarele europene.Avem un fond lexical la fel de bogat cafondul de vânătoare. Vreau să spun căpe undeva suntem şi noi pe locul întâi.Asta trebuie să fie într-un fel moştenireape care am primit-o de la ce două po-poare istorice care, după ce s-au încinsîn spade, s-au iubit cu foc câteva secolebune ca să ieşim la lumină. Şi luminapare că ne prieşte şi astăzi.

Pornind din acest punct, aş vrea săstudiem astăzi cele două fotograme alemomentului. Despărţite fundamental deo singură literă. De o banală vocală. Câ-teva dintre imaginile zilei ni-l prezintă peBote înfăşurat într-o pătură care imită

perfect blana de leopard, întins pe o sofa.Suntem avertizaţi că imaginile sunt ine-dite şi evident că, după ce le vom vedea,viaţa noastră nu va mai fi la fel. Vom su-feri modificări genetice la nivelul structuriimoleculare şi vom putea merge mult maiuşor înainte. Pentru că o vorbă din poporspune: „Cui pe cui se scoate!" , e ceva degenul „Ia poporule, imagini greţoase săîţi treacă răul de zilele astea apocaliptice”.Nu vei mai avea nevoie nici de medica-mente compensate, nici de asfalt de au-tostradă, pentru că acum poţi călători

mult mai lin, şi terapeutic, pe şoldurilearcuite şi pe muşchii feselor măscăriciuluidâmboviţean.

La polul opus... o singură litera mo-dificată. Facem din „o" un „u" şi avemun Bute. E ca la scrabble, că oricum Botenu făceam punctaj mare, aşa că am statîncă o tură să aşteptăm „u-ul". Într-unadin nopţile trecute, gladiatorul nostru asimţit pe propria piele cum e să fii învinsprin K.O. Tocmai el care aplicase aceeaşimetodă atâtor nefericiţi de-a lungul tim-pului. Iluzia noastră că putem fi invinin-cibili s-a spulberat dis-de-dimineaţă. Oînfrângere ce ajunge, într-un final, sădea măsura valorilor tuturor lucrurilorpe care le-am făcut până atunci. Iar prinBute aceste lucruri cântăresc enorm.Abia acum am ajuns să realizăm şi noidimensiunea şi valoarea lor reală. Unlucru totuşi bun pentru noi ca popor. Unpunct câştigat. Chiar dacă, pentru aajunge la el, l-am sacrificat pe cel maidestoinic. De acum balanţa nu mai arecum să stea în echilibru. Pe un talger unBote, greţos, incert, cabotin şi uneori să-rac cu duhu', servit însă ca un exemplude succes, iar pe celălalt un Bute, cuochii umflaţi, cu pometele zdrobit, cudegetele tremurânde, pe post de exemplueşuat. România a câştigat un înfrânt,chiar dacă specialiştii din umbră insistăcă a lăsat garda prea jos sau poate nu amai dansat ca în celelalte nouă finale.Toţi marii campioni ai boxului au ajunsla un moment dat în acest punct. Iar demâine încolo, firesc, ziarele zilei ne vorservi din nou antidotul pentru neputinţanoastră. Un nou Bote, poate de dataaceasta încălţat în piele de crocodil, cupantaloni în dungi, evazaţi, şi un ghiulmare pe pumnul pe care nu îl vom maiîncrucişa în niciun ring cu nimeni.

România a câştigat un înfrânt, chiardacă specialiştii din umbră insistă că alăsat garda prea jos sau poate nu a maidansat ca şi în celelalte nouă finale

Viorel cacoVeaNu scriitor

Alt glob nu aveţi ?!

Cine şi cum deviază, azi, de la adevăr,de la demnitate, de la respectul fată

de om şi de ţară ?


Notă către cititori

Transilvania Reporter va publica înpaginile sale scrisorile primi te de lacititori cu referire la orice subiectcare serveşte nevoilor de informareale comunităţii. Fragmente din viaţadum nea voastră, experienţe person-ale, fotografii sau lucrări de artă,toate îşi pot găsi locul în cuprinsulziarului nostru. Adresa noastră estestr. Republicii nr. 107,Cluj-Napoca,România. Ne puteţi contacta pe e-mail: [email protected] sau la numerele de telefon:0264.504.868 sau 0730.712.328.

11

culturăProGrAM

concert

Festivalul de film de la Cannes aconfirmat şi anul acesta că cine-matografia românească ocupă unloc din ce în ce mai important în

cadrul festivalului. Două actriţe din Ro-mânia, Cosmina Stratan şi Cristina Flutur,au obţinut premiul pentru interpretare înpelicula „După dealuri” regizată de CristianMungiu. Acelaşi film a fost premiat în acestan şi pentru cel mai bun scenariu.

Originară din Iaşi, Cristina Flutur aabsolvit Facultatea de Teatru şi Televiziunedin Cluj-Napoca în anul 2004, la clasaprofesorului Miklos Bacs. „Ceea ce e sigurşi ce îmi aduc aminte la Cristina era ocombinaţie foarte interesantă între o sen-sibilitate mare, o sensibilitate umanăfoarte intensă şi capacitatea ei analiticăde a putea gândi ceea ce face, asta e ocombinaţie destul de rară la actori, deobicei sau una, sau alta e preponderentă,ea le-a avut pe amândouă” povesteşteMiklos Bacs, conf. univ. dr la Facultateade Teatru şi Televiziune.

Actorul Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, Ionuţ Caras, i-a fost Cristinei co-leg şi au absolvit împreună facultatea laCluj-Napoca. „E şi ea din Iaşi ca mine,întâmplător stăm în acelaşi bloc şi dom-nul Mungiu este tot din Iaşi, m-am bucu-rat foarte foarte mult când am aflat vestea,m-am uitat şi la conferinţa de presă pecare a avut-o la Cannes înainte şi la dis-cursul pe care l-a ţinut după, e cumvaireal, chiar se poate. Parcă şi tu prinzielan şi aripi. M-am bucurat teribil de multpentru ea. De puţine ori am reuşit să nevedem după terminarea facultăţii.”, spuneIonuţ Caras. Atât profesorul ei, cât şi co-legul său de generaţie şi-au amintit câtevadintre calităţile Cristinei. „Nu cred că peea a motivat-o dorinţa de a câştiga unpremiu, pe ea a motivat-o faptul că şi-aiubit foarte mult meseria. Probabil acumva avea mai multe opţiuni, dar sper că nuva renunţa la teatru. E o bucurie să ştii căun om după ani de muncă şi de chinuri,şi de căutări primeşte răsplata cuvenită,sigur ar fi bine ca lucrurile acestea să vinăînainte de câştigarea unui premiu, cândpentru un actor este cel mai greu”, spuneprofesorul Miklos Bacs. „Era foarte se-rioasă, foarte tăcută şi foate muncitoareşi cumva într-un sens bun zic eu acum,izolată, se ţinea deoparte de vârtejurile

superficiale în care noi de multe ori castudenţi intram”, îşi aminteşte Ionuţ Ca-ras. „Din cei 12 absolvenţi ai clasei pro-fesorilor Miklos Bacs şi Irina Wintze dinfericire, toţi activăm în domeniu, la Bu-cureşti, Satu Mare, Sibiu, Petroşani, de laactorie de teatru şi televiziune, la profe-sorat. Suntem mândri de noi, având învedere că ne considerăm o generaţieaparte”, a completat actorul Ionuţ Caras.

Cristina Flutur s-a aflat la debut pemarile ecrane. „Încercând să mă pun înlocul ei, cred că sunt foarte multe stăriprin care trece Cristina, de la bucurie, laaoleu ce urmează, pentru că un premiulde genul ăsta te obligă la foarte multe lu-

cruri. Imaginea pe care o am vizavi deCristina este aceea a unei revoluţionare,(cam despre asta era vorba în piesa noas-tră de absolvire „Bine, mamă, da’ ăştiapovestesc în actu’ doi ce se-ntâmplă-nactu’ întâi?”, de Matei Vişniec), mergândpe lojele Teatrului Naţional, suspendatăcumva, şi făcând cercuri dintr-o parte înalta, în echilibru. Dacă iau imaginea deatunci şi imaginea pe care o am acum, şile suprapun, asta este pentru mine Cris-tina Flutur, o revoluţionară înăuntru, caremerge suspendată pe lojele unui teatru şicare iată a luat premiul de interpretarefeminină la Cannes”.

În vârstă de 34 de ani, Cristina locu-ieşte în Sibiu, iar din 2002 este angajatateatrului sibian unde joacă în numeroasespectacole. „Este un moment de mândriepentru teatrul sibian. Actriţa noastră Cris-tina Flutur a fost încoronată cu aceastăînaltă distincţie, un merit care, cred eu,că i se cuvine, pentru că este una dintrecele mai interesante actriţe pe care le-amîntâlnit în ultima perioadă”, a declaratConstantin Chiriac, directorul TeatruluiNaţional „Radu Stanca” Sibiu. Directorulteatrului sibian a avut doar cuvinte delaudă la adresa Cristinei Flutur. „Cristinaeste o actriţă complexă, deşteaptă, orgo-lioasă, nu vanitoasă, un foarte, foarte bunprofesionist , un om care ştie două, treilimbi, un om care-şi cultivă vocea, care

are o bună corporalitate, care cântă”, adeclarat Constantin Chiriac .Filmul „DupăDealuri” care a câştigat şi premiul pentrucel mai bun scenariu la Festivalul de Filmde la Cannes va beneficia de o proiecţiespecială la Sibiu. În discursul său dinseara decernării premiilor, Cristina a mul-ţumit juriului, dar şi lui Cristian Mungiupentru „maniera magistrală de a-şi ghidaactorii”. Scenariul filmului „După dealuri”are la bază un fapt real relatat în romanele„Spovedanie la Tanacu” (2006) şi „Carteajudecătorilor” (2008) scrise de Tatiana Ni-culescu-Bran, care a ţinut prima paginăa ziarelor în 2005, atunci când o tânără,Irina Cornici, a murit după o şedinţă de

exorcizare într-o mănăstire ortodoxă pier-dută printre dealurile vasluiene de la Ta-nacu. Producţia „După dealuri” spune po-vestea a două fete, care au crescutîmpreună la orfelinat şi s-au regăsit apoiîntr-o mănăstire izolată din România.Alina vrea să plece de acolo pentru a sestabili în Germania şi îşi doreşte ca Voi-chiţa să vină cu ea. Însă Voichiţa este ata-şată profund de viaţa de la mănăstire.Atunci când Alina îl înfruntă pe preot,tânăra este dusă la spital, iar persoanelecare o îngrijesc încep să creadă că esteposedată de diavol.

„Reacţia unui profesor este cea a ori-cărui om care îl cunoaşte pe respectivulcoleg. Este o mare fericire pentru ea caactriţă, în primul rând. Eu personal nuprea cred în premii. Nu cred că premiiledau sau iau valoarea unei lucrări. Premiilefuncţionează pentru ca aceste valori săfie văzute de cât mai mulţi oameni. Nuaceste premii dovedesc valoarea filmuluiromânesc. Noi trebuie să vedem valoare.Există lucrări care ar merita văzute, carenu au şansa de a ajunge la o competiţiecum este Festivalul de Film de la Cannes.Pentru acest drum trebuie să lucrezienorm de mult, cum a făcut-o echipacare a avut acces la un astfel de premiu”,a declarat Miklos Bacs.

Cristina BELIGăR/Cristiana FOTA

Cristina Flutur: Absolventăla Cluj, premiată la Cannes

Zilele ClujuluiClujenii vor avea parte astăzi de Ziua Cu-

linară Britanică la Restaurant Memo 10, dela ora 11.00. La Zidul Cetăţii continuă Festi-valul Culinar Internaţional în aer liber. LaTurnul Croitorilor, de la ora 9.00 vor avea locConferinţe pe temele Branding Personal,Branding Individual şi Branding Corporativ,eveniment organizat de Asociaţia StudenţilorSecţiei de Marketing din cadrul UBB – ZileleMarketingului, ediţia a VII-a. De la ora 17.30va avea loc vernisajul expoziţiei „Mic dicţionarde divinităţi”. La Centrul de Informare Turis-tică de la ora14:00 clujenii vor avea parte deun Turul bisericilor clujene - „Confesiuni re-ligioase”

La Cinema Mărăşti vor rula proiecţii defilme britanice, de la ora 14.00 British Ani-mationa Awards, iar de la ora 16.00 Lon-don Olympica 2012- Going for Green –Britain’s 2012 Dreams. În Parcul Centralla ora 16.00 va avea loc Sărbătorirea Jubi-leului de diamant al Reginei Elisabeta aII-a a Marii Britanii, o petrecere stradală,mini concerte, piese de teatru, jocuri şi ac-tivităţi sportive.

În Piaţa Muzeului, de la 11.00, vizitatoriipot găsi standuri de prezentare a centrelorculturale străine, iar de la ora 14.00 se potdelecta cu Promenada Cărţilor, sau cu piesede teatru susţinute de elevi.

În Piaţa Unirii de la ora 16.00 „Şahulprinde viaţă”, iar de la ora 20.00 BogdanOta, finalistul concursului „Norvegienii autalent” va susţine un recital de pian, alăturide Bigg Dimm A’Band & Aldo Blaga &Elena Mîndru, Big Bandul Academiei deMuzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca,Ovidiu Lipan Tăndărică, Fanfara 10 Prăjiinişi Stelu Enache.


«Sunt sigur că acest premiu i-a schimbat viaţa. Duminică seara destinul ei a luat-o într-o altă direcţie, poate în direcţia

în care ar fi trebuit de la început», Ionuţ Caras, actor

Trupa americană Pink Martini, supranu-mită „Mica Orchestră” va concerta astăzi, 29mai, live, la Sala Sporturilor din Cluj-Napoca,de la ora 20.

Muzica lor este un mix de stiluri şi bunădispoziţie din world music, lounge, muzicăclasică sau fusion jazz şi surprinde publiculprin maniera originală a interpretării, sauumor. Orchesta compusă din 13 muzicienicântă în engleză, japoneză, franceză sau ita-liană, şi este condusă de pianistul ThomasLauderdale.

Formaţia a lansat hituri precum: „Let’snever stop falling in love”, „Anna”, „Sym-pathique”, „Lilly”, „Cante e dance”, „Dos-vedanya mio bambino”, „Hey Eugene”,„Splendor in the grass”, „Ninna Nanna”,„Over the Valley”, „Tuca Tuca” sau „Brasil”.Preţul biletelor porneşte de la 50 lei şiajunge până la 350 de lei.

Cristina Flutur, Cristian Mungiu, Cosmina Stratan

��

� � � ��

� � � ��

� � � � � ��

� � � � � �

� � � ��

� � � � ��

� � � � ��

� � � � ��

� � � ��

� � � � ��

� � � � � ��

� � � � ��

� � � � �� 131�> � � � � � ��

� � � ��

� � � � � � � � ��

� � � � � ��

� � � � � � ��

� � � � � � � �

� � � � � ��

� � � � � � ��

��

� � � � � � ��

� � � � � � ��

� � � ��

��

�

� ��

� � � � ��

��

� � ��

� � ��

� � � ��

� � � � ��

� � � � �

� � � ��

� � ��

tv 13


PRO TV Prima Kanal D Acasa

7.00 Ştirile Pro TV10.00 Tânăr şi neliniştit (r)

(s, SUA 1973)11.00 Pariu cu viaţa (r)

(s, România 2011)12.00 Pariu cu viaţa (r)

(s, România 2011)13.00 Ştirile Pro TV13.45 Lois şi Clark

(s, SUA 1993)15.00 Lois şi Clark

(s, SUA 1993)16.00 Tânăr şi neliniştit

(s, SUA 1973), Cu:Eric Braeden,Melody ThomasScott, Lauralee Bell

17.00 Ştirile Pro TV17.45 Happy Hour19.00 Ştirile Pro TV20.30 MasterChef22.30 Ştirile Pro TV23.00 Dexter

(s, SUA 2006)0.00 MasterChef (r)2.00 Ştirile Pro TV (r)3.30 Dexter (r)

(s, SUA 2006)

6.00 Observator LIVE8.00 ‘Neatza cu Răzvan

şi Dani LIVE10.00 În gura presei10.50 Mireasă pentru

fiul meu LIVE11.10 Teleshopping11.30 Întâmplări hazlii12.00 Vânătoarea

de comori (s)13.00 Observator LIVE14.00 Mireasă pentru

fiul meu16.00 Observator LIVE17.00 Acces Direct LIVE19.00 Observator LIVE20.20 Plasa de stele22.15 Observator LIVE23.00 Un Show Păcătos

LIVE1.00 Deturnarea (film de

dramă, SUA 1996),cu: Maria ConchitaAlonso, MarcyWalker

3.00 Aventurile lui Sinbad(s, Canada 1996)

3.45 Acces Direct (r)

7.00 În familie (s)7.30 În familie (s)8.00 Verde-n faţă cu

Cristina Ţopescu, laPrima TV (r)

9.00 Teleshopping9.30 Iubiri secrete (r) (s)10.30 Flash Gordon (r)(s)11.30 Teleshopping12.00 Nimeni nu-i perfect (s)13.00 Teleshopping13.30 Camera de râs Popcorn13.45 Teleshopping14.15 Întâlnirea inimilor (s)14.35 Întâlnirea inimilor (s)15.00 Flash Gordon (s)16.00 Cireaşa de pe tort (r)17.00 Trăsniţii (r) (s)18.00 Focus 1819.00 Focus Sport19.30 Iubiri secrete (s)20.30 Chior să fii, noroc să ai

(comedie, SUA 1997)22.15 Trăsniţii (s)23.15 Focus Monden23.45 O afacere mare

(comedie, SUA2007)

1.30 Focus (r)

4.15 La un pas de fericire(r) (comedieromantică, Turcia2009)

5.30 Teleshopping6.30 Floricienta

(s, Argentina 2004)7.30 De pe buze la inimă

(s, Turcia 2007)8.45 Neveste de piloţi

(s, Israel 2009)9.30 Teleshopping10.00 Draga mea prietenă12.30 Ştirile Kanal D13.15 Te vreau lângă mine14.45 Teleshopping15.15 La un pas de fericire

(comedie romantică,Turcia 2009)

16.45 Drept la ţintă18.45 Ştirea zilei19.00 Ştirile Kanal D20.00 Inima nu respectă

reguli (s)22.30 Cancan TV0.30 Ştirile Kanal D (r)1.30 Ezel(s, Turcia 2009)3.00 Inima nu respectă

reguli (r) (s)

7.15 Teleshopping7.30 Reţeta de ACASĂ (r)7.45 Secrete din trecut (r) (s)8.45 Teleshopping9.15 Secrete din trecut (r) (s)10.15 Teleshopping10.30 Suflet vândut (r) (s)11.45 Teleshopping12.15 Forţa destinului (r) (s)13.45 Teleshopping14.15 Cameleonii (s)15.15 Reţeta de ACASĂ15.30 Predestinaţi (s)16.30 Poveştiri adevărate17.30 Legături riscante18.30 Lara (s)19.30 Suflet vândut (s)20.30 Emperatriz (s)22.00 Poveştiri de noapte22.30 Iubire blestemată (s)23.30 7 păcate

(s, Brazilia 2007)0.30 Poveştiri adevărate (r)1.30 Predestinaţi (r) (s)2.15 Poveştiri de noapte

(r)2.45 Cameleonii (r)

(s, Mexic 2009)3.30 ACASĂ în bucătărie (r)

1.00 Deturnarea20.30 MasterChef 20.30 Chior să fii, noroc să ai 15.15 La un pas de fericire 20.30 Emperatriz 15.00 Reţete Vedete

8.00 Matinal - Răsăriţi de pe fix

10.00 Lux şi eleganţă(documentar)

10.30 Poliţist de cartier (s) (r)11.30 Fotbal Focus (r)12.30 Azi bogat, mâine

sărac (s) (r)13.30 Servus talk (r)15.00 Reţete Vedete16.30 Poliţist de cartier (s) 17.30 Tonik show19.00 O viaţă mai

frumoasă (s)20.00 Azi bogat, mâine

sărac (s) 21.00 Documentar: Desti-

naţii de vis –Riviera Turcească

22.00 O lume nebună (documentar)

22.30 Servus talk. Direct0.00 Matinal: Răsăriţi de

pe fix2.00 Tonik show (r)3.30 Lux şi eleganţă

(documentar)

LOOK

10.15 Ziua de 10

8.00 Prima știre10.00 ȘTIRI 10.15 Ziua de 10 11.00 Transilvania CITY12.00 Știri 12.10 Play IT (r) cu Marian

Chinciusan13.00 Domnule Primar

cu Marius Bența (electorală)

14.00 Știri15.00 Votează

cu Sabin Gherman(electorală)

16.00 Știri 17.00 DE LA 5 LA 6

cu Elena Nicolae18.00 Știrile Transilvania

L!VE .18.45 Știrile din sport 19.00 Punctul pe Z!20.00 La raport cu Raul

Chiș (electorală)21.00 Panorama

cu Mihai Hurezeanu(electorală)

22.00 Știrile nopții 22.15 Presa de la A la Z 23.00 Unu și unu

L!VE

21.00 Anatomia lui Grey

8.00 Jurnal matinal9.10 Legendele palatului:

prinţul Jumong (s)10.20 Zoom10.25 Cu ochii’n 4 (r)11.25 Dincolo de celebritate11.30 M.A.I. aproape de tine (r)12.00 Finanţe şi afaceri12.30 Fabrica de staruri12.45 Legendele palatului (r) (s)13.25 Legendele palatului (r) (s)14.00 Jurnalul TVR14.45 Teleshopping15.30 Rom european16.00 Maghiara de pe unu16.50 Ciclul SOS Pământul

- Aerul munţilor17.20 România votează!17.40 Legendele palatului (s)18.20 Legendele palatului (s)18.53 Jurnalul TVR20.00 Jurnal plus LIVE21.00 Anatomia lui Grey (s)21.55 Anatomia lui Grey (s)22.50 Lumea modei23.10 Telecinemateca:

Eroii de la Telemark(dramă de război,SUA 1965)

TVR 1 Antena 1

14

Sergiu buş s-a întors laCfr. Cu forţe proas-pete!. Deşi a retrogradatcu fCm tg.-mureş, tâ-

nărul atacant susţine că e gatamai mult ca oricând să se im-pună la formaţia din Gruia.Clujeanul promite să punăumărul la câştigarea Supercu-pei şi la calificarea feroviarilorîn grupele Champions League.

Sergiu, rămâi la Cfr?eu aşa sper. mi s-a transmis

că voi pleca cu echipa în canto -na ment în Austria. Domnul mu-reşan şi domnul Zamfir mi-auspus că nea Ando are ne voie demine şi că se va baza pe servi-ciile mele în sezonul vi it or.

Ce obiective ţi-ai propus?În primul rând, îmi doresc

să fiu sănătos, să nu am parte

de accidentări şi sper să măpregătesc cât mai bine în can-tonament, să joc cât mai multşi cât mai bine.

Crezi că te vei impuneacum la Cfr?

Îmi doresc acest lucru. Ştiucă vor veni şi alţi jucători, devaloare, însă eu voi munci mult,mă voi pregăti serios, voi tragetare la antrenamente. Am în-

credere în forţele mele, am că-pătat mai multă experienţă şicred că am şanse să joc. o săfac tot posibilul să-l conving peAndone că merit să rămân şică se pot baza pe mine. Suntpregătit să joc la Cfr. Am acu-mulat mai multă experienţă.

ţi-au păstrat colegii tăi tri-coul şi medalia de campion?

Am vorbit cu Cadu să-mi

păstreze tricoul şi medalia, spercă mi le-a păstrat. mi-aş fi doritsă fi fost prezent la premiere.Când i-am văzut la televizor, îmiziceam „ce frumos era dacăeram şi eu acolo”. mă bucur căau câştigat titlul, meritau. tottimpul am vorbit cu ei, ne-amşi întâlnit de multe ori.

Andone rămâne la Cfr.Cum crezi că vei colabora cuel?

Andone e un antrenor bun,îi plac tinerii, nu face diferenţeîntre jucătorii mai tineri şi ceimai experimentaţi. Cine e maiîn formă, acela joacă. Sper săfiu eu acela. Sper să mă placă,m-am întâlnit cu dânsul marţila club. ne-am strâns mâna,m-a întrebat cum mă simt. Câş-tigarea titlului i se datorează înmare parte lui. A fost o alegereinspirată, mă bucur că a venitla Cfr. Îi cunoaşte pe băieţi, amai lucrat cu ei şi se poate faceperformanţă.

Ce şanse are Cfr să păs-

treze titlul la Cluj? Dar Super-cupa?

foarte mari. Depinde şi cejucători vor veni. e importantsă vină fotbalişti de valoare,pentru că vom juca pe maimulte fronturi şi e nevoie de unlot valoros. Cu Dinamo ar fi di-ficil, dar nu e o favorită în acestmeci, ambele au şanse egale.Cel mai bun va câştiga. Sper săfim noi aceia.

Puteţi să vă calificaţi şi îngrupele Champions League?

Da. În primul tur suntemcap de serie şi cred că ne va fiuşor. În cel de-al doilea va fifoarte dificil. Sper să avem no-roc şi să nu picăm cu cea maiputernică echipă şi să ne cali-fică în grupe.

Ai un nou coleg la echipă,pe mario felgueiras...

e un portar valoros, oferăsiguranţă echipei. Dacă va jucaşi va avea continuitate, poatedeveni mai bun ca beto.

Hafia VeCiUnCA

REPORTERfotbal

Matteo Gritti, arestat pentru implicare în meciuri trucate!

Cutremur în fotbalul italian! Poliţia din Peninsulă a arestatieri dimineaţă 19 persoane într-un scandal legat de meciuritrucate. Printre cei suspectaţi de legături cu mafia pariurilor senumără şi un jucător care a evoluat în românia în sezonul tre-cut. fostul portar al celor de la Petrolul Ploieşti, matteo Gritti,alături de alţi 18 fotbalişti, a fost reţinut într-o anchetă denumităsugestiv „Ultimul pariu”. Gritti a fost încătuşat în timp ce seafla în vacanţă la San benedetto. „nu avem nicio problemăvizavi de ceea ce s-a întîmplat cu Gritti. Am explicat şi la vremearespectivă că, înainte de a-l legitima, am solicitat cazierul luidin italia. era curat, nu exista niciun impediment din acestpunct de vedere pentru a-l transfera. L-am adus ca jucător liber,din elveţia, şi am avut inclusiv o discuţie cu agentul lui, carene-a explicat că Gritti nu are niciun fel de probleme juridice”, adeclarat Valeriu răchită pentru gsp.ro. Printre cei arestaţi senumără şi liderul lui Lazio, Stefano mauri, dar şi Pellicori (fCtorino), bertani (Sampdoria) şi milanetto (Padova). Pe listalărgită a suspecţilor se găseşte şi antrenorul celor de la Juventustorino, Antonio Conte. tehnicianul este suspectat de aranja-mente din perioada când se ocupa de Siena, casa lui fiind per-cheziţionată ieri dimineaţă.

cFR cLuj

«Mi-e teamă doar de mine. Dacă eu mă voi pregăti foarte bine şi voi da totul la antrenamente, sigur voi juca», Sergiu Buş

Buş: „Nu mi-e teamă de concurenţă.Voi da totul să mă impun”

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tr

an

sil

va

nia

re

po

rte

r

scANdAL

Ibrahimovic se desparte de Milan?AC milan riscă să-l piardă pe cel mai importantom al său, Zlatan ibrahimovic. Suedezul l-a scosdin sărite pe Silvio berlusconi, după ce a criticatîn presă strategia clubului. „milan se confruntăcu probleme economice şi nu are bani pentru aachiziţiona jucătorii de calitate de care avem ne-voie să luăm titlul”, a declarat atacantul în presadin Suedia. Silvio berlusconi a luat foc dupăafirmaţiile suedezului şi e decis să-l cedeze la oaltă echipă. Pe fir a intrat real madrid, acolo

unde e dorit cu insistenţă de Jose mourinho. Înlocul său, la milan ar putea veni Carlos tevez,de la manchester City, jucător care nu se află înrelaţii foarte bune cu managerul „cetăţenilor”,roberto mancini.

INTERNAŢIONAL


str. republicii nr. 107, Cluj-napoca, româniatel: 0264.504.868

e-mail: [email protected] 1224 – 4090

DireCtor: Vasile Dâncu

reDACtor-Şef: Caius ChioreanreDACtor-Şef ADJ.: ruxandra HurezeanSeCretAr Gen. reD.: Cristian baraeDitor CoorDonAtor: marius AvramreDACtor eConomie: radu belceanreDACtor CULtUrĂ: Cristina beligărrePorteri: Adina fartuşnic, Cristina mihăilă,

Alina mihuţ, ramona CosteaŞef DePArtAment SPort: Sergiu PenciurePorter SPort: Hafia Veciunca

e-mail: [email protected]

Art DireCtor: mihai ArmancaDtP: Zoriana Kovacs, isabela muntean,

Delia AvramfotorePorter: Dan bodeaCoreCtor: elena GădăleanCUrier : marius Stanciu

VÂnZĂri: răzvan matei, Andreea UscatmArKetinG: margareta beţatrAffiC mAnAGer: Andra Călugăr

e-mail: [email protected]

Publicatie editată de SC. nCn StUDio tV SA.

DireCtor eXeCUtiV: mihaela orbanPUbLiSHer: Adrian Pop

eDitoriALiŞti: Sabin Gherman, Dan brie, ion mureşan

transilvania rePorter foloseşte informaţii şi fotografii furnizate de:

Agerpres, mediafax, citynews.rotiPAr&PrePreSS: Compania de Producţie

tipografică Cluj

AbonAmente, informAţii:telefon: 0264 504 870; 0730 712 328

rebecca budai

Abonamentele se încheie până în data de25 a lunii curente pentru luna următoare.

1 lună 15 lei3 luni 40 lei6 luni 80 lei

12 luni 150 lei

15VOLEI Rugby FOtbaL baschEt handbaL

Claudiu Niculescuvrea să-şi păstreze„perla” la Cluj. VladMorar este marea

speranţă pe care o propuneUniversitatea Cluj fotbaluluiromânesc. „Clau-Gol” insistăsă se poată baza pe puştiul de18 ani şi din sezonul viitor. Înplus, varianta Petrolul nu-i su-râde lui Morar, unde ar puteajuca mult mai puţin.

Jucătorii importanţi ai Uni-versităţii Cluj se află pe piciorde plecare la Petrolul Ploieşti,împreună cu finanţatorul Flo-rian Walter. Antrenorul Clau-diu Niculescu va rămâne înschimb la Cluj şi îşi doreştesă-l păstreze pe Vlad Morar,atacantul de mare perspectivăal „studenţilor”.

Profesorul Mihai Geor-gescu este omul care l-a des-coperit pe tânărul atacant, iardin această postură a vorbitdespre jucătorul pe care l-aformat şi l-a propulsat spre

Universitatea. „Eu sunt convinscă Claudiu i-a simţit valoarea,pentru că l-a aruncat într-unmeci foarte greu, cu Dinamo.Să arunci în luptă un copil de18 ani la Dinamo acasă, cu35 de minute înainte de finale un semn şi dovadă că areîncredere în el”, susţine tehni-cianul. Morar, la doar 18 ani,a marcat trei goluri superbe pefinal de campionat, deşi a ju-cat numai şase partide pentru„U” în campionatul recent.

Sfaturile profesoruluiGeor gescu. Antrenorul Geor-gescu şi-a imaginat ce sfaturii-ar da lui Claudiu Niculesculegate de fostul său elev, în ca-zul în care ar avea aceastăocazie. „Dacă aş sta de vorbăcu Claudiu Niculescu, douălucruri i-aş spune. În primulrând, Morar e un jucător carepoate să facă lucruri foartebune, dacă este păstrat la 30-40 de metri de poartă. În acea

zonă poate crea cu uşurinţăfaze periculoase. Acolo elpunctează”, şi-a caracterizatfostul elev Mihai Georgescu.

Munca suplimentară este adoua sugestie a lui „Clau-Gol”,venită din partea lui Geor-gescu. „Să muncească maimult la antrenamente. Să fieatent asupra felului în care sepregăteşte şi să rămână chiardupă antrenamente cu el şi sălucreze. E un jucător de mareperspectivă”, a adăugat Geor-gescu, care crede că stilul luiMorar se aseamănă foartemult cu cel al lui AdrianMutu. „Morar are viteză şi teh-nică, e un atacant foarte bun,însă mai trebuie să crească, să

aibă mai multe meciuri în pi-cioare. Da, putem spune că seaseamână cu Mutu. MiticăDragomir nu s-a înşelat când

a spus acest lucru. Sper doarsă rămână cu picioarele pepământ şi să muncească mult.E un băiat cu un caracter de-osebit, sper să ajungă marefotbalist, pentru că are calită-ţile necesare”, a încheiat MihaiGeorgescu.

Conform ultimelor zvonuri,Vlad Morar are şanse mari sărămână la „U” şi din ediţia vii-toare. Tânărul fotbalist nuagreează un transfer la Petro-lul, unde nu ar avea asiguratpostul de titular în atac, situa-ţie în care nu s-ar afla la Cluj.

SPOrTUrI

GIMNASTICĂFlavius Koczi, aur la CE Pregătit de Jocurile Olimpice de la Londra!Gimnaştii români pregătiţi de Ioan Suciu aucucerit medalia de bronz la echipe, iar FlaviusKoczi a obţinut aurul la Campionatele Euro-pene de la Montpellier, ultimul test înainteacompetiţiei din Anglia. Deşi a deschis finala,Koczi a făcut două sărituri notate cu 16,100şi 16,133 şi a ridicat ştacheta la total la 16,116.Suficient însă pentru a-şi adjudeca prima po-ziţie. Rând pe rând, ceilalţi şapte finalişti şi-aufăcut săriturile, însă niciunul nu a reuşit săobţină ambele note peste 16.000. Bănăţeanulşi-a trecut astfel în palmares al treilea titlueuropean la al treilea aparat diferit, după cal(Volos 2006) şi sol (Berlin 2011). „Mă bucurcă am cucerit aurul. Această medalie îmi vada încredere şi motivaţie mai mare pentruLondra”, a declarat optimsit Koczi.

HANDBAlAu pierdut trenul spre LondraNaţionala de handbal feminin a României aratat calificarea la Jocurile Olimpice de la Lon-dra. Tricolorele au dezamăgit la Turneul Preo-limpic, unde au înegistrat două înfrângeri şidoar un singur succes. Deşi îşi puneau marisperanţe, româncele au pierdut lamentabil pri-mele două meciuri, cu Franţa (19-23) şi cuMuntenegru (23-34), spulberându-şi astfel oriceşansă la o calificare la JO. Elevele lui RaduVoina au reuşit însă să se întoarcă acasă cu ovictorie obţinută duminică seara în faţa Japo-niei, pe care au învins-o la o diferenţă de douăgoluri, scor 28-26. Cea mai bună marcatoare aRomâniei a fost Mihaela Ani-Senocico (de la„U” Jolidon), cu şase reuşite, urmată de Bră-deanu (5), Curea (4), Elisei (4), Nechita (3), Ci-ciulete (3), Manea (2) şi Meirosu (1). Ultimelemeciuri ale acestui sezon pentru tricolore vor ficele cu Portugalia şi Grecia, din cadrul califică-rilor pentru EURO 2012, primul la Lisabona(30 mai), iar al doilea la Piatra-Neamţ (2 iunie).

ÎNOTPotec, doar pe locul şase la CE din UngariaÎnotătoarea Camelia Potec, s-a clasat doar pelocul şase, duminică, în proba de 400 de metriliber la Campionatele Europene de Nataţiede la Debrecen (Ungaria), cu timpul de patruminute, opt secunde şi 91 de sutimi. Medaliade aur a fost cucerită de Coralie Balmy(Franţa), cu timpul de 4:05.31. Pe locul secunda sosit Mireia Belmonte Garcia (Spania), cutimpul de 4:05.45, iar medalia de bronz i-arevenit sportivei franceze Ophelie CyrielleEtienne (4:07.47). Singura medalie a Românieide la CE a fost obţinută de Norbert Trandafir,care s-a clasat pe locul trei în proba de 100de metri liber. Înotătorul român a terminatînsă pe locul opt în finala la 50 metri liber, fi-ind cronometrat cu timpul de 22.65.

POlONaţionala de polo U19,calificată la CE din 2012Naţionala de polo U19 a României s-a califi-cat la turneul final al CE din 2012, după ce aîncheiat grupa de calificare de la Porto cu oremiză, în compania Sloveniei. Tricolorii auremizat cu Slovenia, scor 10-10 (2-1, 2-3, 3-4,3-2), într-o partidă în care principalul marcatora fost Neagu, cu 3 reuşite. În primele douămeciuri de la Porto, România a fost învinsăde Slovacia, cu 7-5 şi a învins Portugalia, cu19-8. În urma acestor rezultate, România aîncheiat turneul pe locul secund şi s-a califi-cat astfel la CE din 2012, care va avea loc înFranţa, în intervalul 2-9 septembrie.

fo

to

Da

n b

oD

ea

©tR

an

sil

va

nia

Re

po

Rte

R

«Morar e un jucător talentat, un atacant foarte bun,nu se pierde cu firea în faţa porţii. Dacă este păstrat la30-40 de metri de poartă, poate crea cu uşurinţă faze

periculoase. Acolo el punctează», Mihai Georgescu

„U” ClUj

Niculescu se zbate să-l păstreze pe Morar la „U”


fo

to

Ru

s D

an

iel

Cupa Liceelor şi-a desemnat semifinaliştiiSferturile de finală din cadrul Cupei Liceelor au adus patru me-ciuri spectaculoase, 20 de goluri, multe ratări şi o surpriză deproporţii. Echipa Liceului „Anghel Saligny”, câştigătoarea ulti-melor două ediţii, a fost eliminată în sferturi de către cei de la„Informatică”. Cu un joc organizat şi foarte bun pe contraatac,informaticienii au luat soarta calificării în propriile mâini şi aurăsturnat calculele hârtiei. Au condus cu 2-0 şi 3-1, iar la final s-au impus cu scorul de 3-2 şi au obţinut calificarea în semifinale.A doua surpriză a sferturilor de finală s-a înregistrat la meciuldintre „Edmond Nicolau” şi „LPS”. Nu atât prin prisma echipeicare s-a impus, ci mai degrabă scorul cu care cei de la „LPS” s-au calificat în semifinale. Se întâlneau două dintre cele mai buneechipe ale competiţiei, iar toată lumea se aştepta la un meciechilibrat. Însă cei de la „LPS” au ţinut să ne contrazică, impu-nându-se la un scor năucitor, 9-0. În semifinale, „LPS” va dapiept cu „Augustin Maior”, care au trecut de „SAMUS”, cu 2-0. Apatra echipă calificată în semifinale este cea a Liceului „AlexandruBorza”, care s-a impus în sferturi în faţa celor de la „LucianBlaga”, scor 3-1. Semifinala dintre „Augustin Maior”- „LPS” vaavea loc duminică, 3 iunie, de la ora 10.00, iar cea dintre „Ale-xandru Borza”- „Informatică” va începe cu o oră mai târziu.

no24 tr reporter

News & Politics