/ .

ifcnnl al 23-lea Duminecă, 29 Noemvrie (12 Decemvrie) 1915. Nr.. 54

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I:

P t u i a i ...................................... 4 cor. 40 baa!. ■;Pt b i’.miătriie do &n . . . 2 cor. 20 bani. :

R;,mânia, America şi cita ţgrlvtr&iae 11 cor, &auaL i

AbonsDisnto 66 fac la^Tip'JjţîPftt poporului Hibiiu. •

r ^ a i a p o l i t i c aÂsare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.A&rcs* K'lcsrivncii i »Ecf.îs PooGrului«, Sibiiu,

IN S E ? 'A T E : să primeac Îs B IR O U L A D M IN IS T R A Ţ IE I

(Strada ..Măcelarilor Nr. 12).

Un şic petit pr:ma*»iatX 14 bani, a două. cară

12 bani. a twÎR-oftra 10 i>ani.

C â n d îl p aşte pe om so artea i rea, u m b lă sil se în soare. Iu sta - ' rea asta d esn ăd ăjd u ită se află şi ; an tan ta. N u -i vorbă, p eţito r fru m os ; şi b o g a t, b u n de gu ră, cu m n u -i | a ltu pe lum e, ţanţoş şi arătos, j

p lin de încredere, că v a f i p rim it ; în o ri-ce casă cu b raţele d esch ise, i Se ştie însă, că fecioru l, pe care * nu 1 ’a lu a t o fată, nici m ania pă­d urii nu se* m ai u ită la el, de ar fi îm b răcat în aur şi arg in t. D e s- nădăjduit, a le a rg ă b ie tu l d in tr ’un sat în altu l, lă tra t de câni. râs de b ab e, trăg ăn d u şi p ă lăria pe ochi, ea să nu-1 cu n o a scă lu m ea. M ă- cău to m n atic şi n ’ai ce~i face .

P o v estea asta e uşor de pri­cep u i. tn n ep u tin ţa de a-şi d oved i bărbăţia pe câm p u rile de lu p tă an ­tanta, a în cep u t ca să-şi p e jea scă ajutoare d e la neam u rile m ai m ici din p en in su la b a lcan icii, în va rtin - du-se. m ai întaiu, in ju r u l B u lg a ­riei. ea re i-a întors insă sp ate le şi făcân d apoi ochi d u lc i şi tr im i­ţând cărţi de d rag o ste G re cie i şi K ntnâniei. Pentru a ceasta a lio tă- râr. an tan ta să trin ită în b a lca n i pe lord ul K itch cn er, ce l m ai în- săm nat a lcă tu ito r de arm ate, pe care l'a a v u t A n g lia , ca ce l puţin slava lui de om tem u t să-i în d u ­p lece pe (4 reci de a -le fa ce pc vo ie . În soţit de m in istru l fran cez D e n y s-C o ch in , m arele p eţito r s ’a în fă ţişa t la A ten a , u n d e cu fă g ă ­d uieli şi am eu iu ţă li a în c e rc a t să f.Trasi'ă pe G re c i pen tru m ai u şoara în făp tu ire a p lan u rilo r an tan tei. A te n a i-a o sp ă ta t bine, le -a d at v in d u lc e de Sam os, i-a p ream ărit si i-a p u rta t de nas cu fă g ă d u in ţe g o a le . sNLult n u a p u tu t să isp ră­v e a sc ă n ic i dom nia-sa. C u a s ig u ­rări de prieten ie şi cu strân g e ri că ld u ro a se de m ani a p ă ră sit m ă­re ţu l lo rd ca p ita la g re c e a scă , apu­câ n d drum ul că tră Ita lia , ca să-şi în ce rce şi a co lo n oro cu l.

o

T o a tă lu m ea era cu rioasă a şti, ce va fi a v u t să se în ţă le a g ă lord ul e n g le z cu Ita lien ii. I ireşte v a fi ce ru t să trim eată. trupe în ajutorul S â rb ilo r şi sa d eclare ră z­boiţi G e rm an ie i. I ta lia e m ai apro­piată de câm p u l de lu p tă al Sâr­bilor. arc o aste m ai num ăroasă şi ar fi în in teresu l ei sa-şi apere b in e ţărtnurii A lb an ie i, care su n t cu d rep t cu v â n t, porţile italiei. A şa îi va fi sp u s rege lu i Italian lord u l K itch cn er. Până acum însă nu ştim . ce răspuns va fi prim it E n g le zu l nostru din partea Italiei, că c i d upă cu m se zvo n eşte prin g a ze te , h a şi întors în d ă iap i acasa

în patria sa.T e le g ra m e le m ai n ou ă ad u c,

de fap t ş tire a , că Italienii au dus în A lb an ia pună acu m v re-o ;"><> mii do oam en i. A ceştia ar avea sa d i- re a g ă d ru m u rile m u n to ase şi nă­m oloase şi astfel să adune răm ă­şiţe le arm ate i sârb eşti, pe care ar av ea să o şt h răn ească .

A cest fel de-a poţi al an tan tei ne este de m ult cu n o scu t .şi nu p o ate s tâ ru ’, d e câ t m ilă şi râs, căci i/.bânda d e p lin i se c â ş tig ă nu eu vorb e fru m oase. * ei cu fapte de b ă rb a t în deplină p u tere .

Cine poartă uina i'ăs&oiului ?„AVre- York H cm la - pi:bli h un articol

ca titlu iîo nni fus, datorit ur.ti per?oan<* m-cm- n&n«. Se zice câ nr f, Lausing, n;:r.i.-uul de tx - terne al Statelor- Unite.

..Răsboiul de eri a învrăjbit marile puteri europene, cari se năpustesc, una asupra celeilalte, cu o furie nemaipo­menită. Dacă am întreba chiar luptătorii de ce se bat, ei înşiri nu ar putea răs­punde.

Cu toate aceste, răsboiul a fost de trebuinţă. A fost mâi ales necesar că a desvelit toate goliciunile lumei, toată cul­tura şi falşa civilizaţie. Răsboiul acesta a arătat în adevăr pe omul sălbatic şi pe bărbatul răsbunător. *

Se zice că unul dintre luptători ar fi vinovat, pentru deslănţuirea măcelu­lui. E u cred, că ambele p ă rţi suni vino­

vate. Totuşi vina isbucnirci răsboiului în parte o poartă Germania ş i A n g lia '

Germania poartă viaa fiindcă a de­clarat răsboiul, şi nu a aşteptat să vază desfăşurările diplomatice. Are însă scuza în faptul, că prin declararea răsboiului. prin lovitura repede a dorit fă câştige biruinţa. Aceasta însă na poate li o scuză pentru declararea răsboiului. f

A n g lia poartă vina. fiindcă dacă dela început nu căuta să se folosească din răsboiul acesta p rin politica ei şo­văitoare, — el nu se declara. Dacă An­glia ar fi făcut declaraţii Germanit-i, că va sări in ajutorul Franţei, dacă va fi atacată, Germani» nu mai pornea răs­boiul.

Dar dacă nu izbucnea acum răs­boiul, el venea mai târziu. Pregătirile extraordinare ale tuturor statelor euro­pene, trebuia să se isprăvească.

Totuşi două idei principale sunt mo­tivul acestui rî;?boiu.

Una o ţine Anglia şi cealaltă Ger­mania,

I) Trebuinţa cea mare a Angliei este ou să fio stf*piV:ii marilor. Atotputer­nicia Angliei peste comerţni lumei, era a m e n i n ţ a t ă prin declararea de rfcsbni Ru­siei. Ea credea, că prir. (Iota ei, va pu­teţi da lovitura r e a m a r » Germaniei sur- prinzftiulu-i Muta tiepf »‘gătita de Iuţită. In ji-a fel se prezuita una din cauzele f;.>hninlui.

II) Gem’a ".in. la rândul ci, voia wYşi îndeplinească politica ei, arătată aşa de bine, in broşura Nordic ap Hagdad (Polul nordic-lÎMgdnd) tiin care rees sco­purile germane. Această dorinţa do atot­puternicie caută să nimicească, înainte de toate, Anglia.

Pentru ajungerea acestui scop Ger- mnn'ei îi sta în cnle Balcanul. S ’a ivit însă ocazie cn Serbia să poată fi înfrântă. B u l g a r i a cA>tigată, iar Turcia prefăcută în colonie germană. Şi răsboiul se de- clai’ft.

Acum putem vedea că scopul Ger­maniei este în parte împlinit, putând avea linia directă Herlin Bagdad şi pic­tând ameninţa comerţul şi industria An-o-liei, în chiar coloniile ei.

Dar socoteala germană n’a prevă­zut un fapt. Şi anume, greşeala socotţlci, că Anglia va rămâne neutră, nefăcându-i piedeci, înaintea ajunjerei scopului ger­man. Crede i că ADglia nu va prevede planurile Berlinului, dar s fost lovită asupra tronului. Planul Germaniei de a da lovitura cea mare în Indii, a fost apărat ds Englezi, rsai sles prin alianţa cu Japonia.

P v .r ‘2 «SttA Nr. 54

Aceste două politici sunt cauzele principale ale răsboiului.

Cauzele mici: putem spune că sunt panslavismul, dorul de viaţă naţi­onală independenţă, dorul Franţei, şi altele, dar cari n’au Însemnătate şi nu pot fi hotărâtoare In începutul groazni- nicului flagel

Odată arătaţi principalii vinovaţi, caută fiecare să arunce vin« asupra ce­luilalt, fiecare se grăbesc acum, când au văzut grozăvia făptuită să dorească pacea.

Să nu se creadă că svonurile de pace cari umblă nu sunt alimentate şi răspândite de Germania şi Anglia. Eie au interesul să grăbească pacea, dar în aşa fel, că să nu se ştie, că vre-una din ele o doreşte.

Statele-Unite şi ţările neutre, ne- mai putând privi nepăsătoare măcelul şi ştiind dorul de pace al fiecăruia din­tre beligeranţi, au datoria să intervină pentru potolirea focului.

America şi-a făcut datoria şi o Eu­ropă neutră trebue să şi-o facă pe a ei. Până acum în cercările înaintate, au un oarecare succes, cel puţin manifestarea dorinţei beligeranţilor că doresc pacea,

Inccpătorii acestei idei. Papa , Spâ­n ii ş i Statele-Unite, cu toate greutăţile cari le întâmpină, nu trebue să denpo- reze *i să caute mai departe, crt să ob­ţină rezultatul final sil străduinţei lor: pacea mult dorită

Intewieviil dlui Talie lonescu.Arad, ;î Decemvrie.

Tavernier, corespondentul ziarului >Lo T e n p n din Paris, aflând că dl Takn Ione*cu v» vorbi Ia Iaşi despro obârşiilu diplomatico nle tratatului de «lianţi între România şi Austro- Ungaria, a intervievat jw; fontul ministru. Dini cupă Românul din Arad ţi noi ace.st interviov.

— A cort «von o adevărat. Cuno«când din i»vnr absolut sigur obârjin acestui tratnt do nlinnţâ, •u crn(] că o timpul do n n fa^o cuno*rutS pu- jj- ruiui român.

Alianţa aintro-românK 10 datoreşte unti ameninţări din partci Austriei, aproape ra n a n ir-*ată Serbiei in I ‘H i. Kiihoiul ruso-turc din 1^78 întunecase gândurile noastre «i ne mr.rinu stima proprio; încrezuţi do nci înainte in for­ţele nosHlt-, incorcim deşteptarea unitiiţ:i naţi .nalo cu mai raniţă vigoare ca ori şl râ n !. Aspiraţiunile naţionale n ’au mai fost observate. In scest timp InaS, In sufletul ro- mânes.î so prolu?o un alt sentiment, co nu e o

potrivi cu proiectul unei Românii mari. Do fapt e limpede, că Românii nu pot vorbi de unitate naţională, decât numai daca i>unt in legătură strângi şl ainseră ca R um». Insă chestia B a s ,- rabiet. abia amorţită, atât la Ru?i cât {1 la Ro­mâni, crei&aă la noi o atmosferă de neincrodcre fi de temere. Austria, simţind, că momentul de % nimici in germene idealul românesc e aproape, începu o serie neîntreruptă de şicane, ce faceau vieaţa guvernului român de nesuferit.

l 'n incident neînsemnat, dar bine exploa­tat, făcu să se răstoarne vasul: la banchetul din Iaşi. ce urmă Inaugurării statuei lui Ştefjn cel Mare, un senator vorbi despre »perlele cari ar mai lipăi co oanel lui Ştefan“: acestea erau Ba­sarabia ?i Burovma, peste cari a domnit odi- moară Ş t - f jn ccl Mare. Rusia nu reagă la aceast3, ea nu caută ceartă cu noi; Austria, din contră,' pândindu ne, se folosi de acest prilej ;i cu toate scuzeie noastre cele mai largi, Bp arată supărită, „România. _ 2;9e ea, — „„ea planuri contr J

întregităţii Imperialul«, deci ii ceru garanţii. Ion Brătianu, surprins şi disperat, călători in anul 1882 la Berlin, cerând principelui de Bismarck sprijin.

Aflându-se cu Rusia în relaţii reci, nu putu alega mult; Franţa îşi păstră rezerva de­plină; Anglia, înspăimântată de pericolul ru­sesc, înclina mai mult spre G ’rmania, iar Italia efa aliata Austriei. Bismark, cu asprimea sa obi­cinuită, declară, că el nu ne poate apăra contra Austriei; pentru a înxm jura însă pericolul, ne sfătui a propana Austriei alianţa noastră care să servească ca garanţia credinţei României. Ion Brătianu comunică regelui Carol această con­vorbire dela Berlin, cerând monarhului său, să călătorească sub un pretext oarecare la Viena. * Regele, temându-se de ceva rSu, n’avea decât să facă această călătorie, însă silit.

La Viena, cu toate că era oaspele împă­ratului, fu primit cu o vedită răceală; in sfâr­şit el propune alianţa, — după aceea totul se schimbă. Intre cabinete se începură negocierile: Românii voiră o alianţă atât cu Austria cât şi cu Germania, — aceasta însă ceru ca România să so alieze numai cu Austria. Brătianu insistă şi negoţiatorii sa învoiră în sfârşit la o alianţă cu Austria la care se alipi Germania. Italia, eo alipi şi a , când intră mai târziu în alianţ» în­treită; Citrmania t-pera, că tratatul va rimânea în !-«cret. Bismarck crezu, că Ruşi» In aceasta n’ar vcd.n o provocare, — el nu voi să creeze raporturi dtişmfinonwo cu Rusia. Mai târziu, când fi Itnlia întră în alianţă, Brătianu, simţind iot mai mult cât do groa va fi conlucrarea Româ­nilor cu Ungurii, ceru, ca iu caz du riizlwiiu alături dn armata română sft fie şl soldaţii la­tini, „nstf.il, zÎho el, nicicând n ’ar putea porni soldaţii «ăi».

Po hotar ca in caz do răsboiu, Italia aă trimită 10,00(1 de oainoni, cari na lupto ahturi do armata români.

Alianţa întro România şi Austria n foit tiflei impimi de Austria. Pără această alianţă, probabil cft Austria nr fi atacat România în­ainte cu 3u di> ani, întocmai cum a atacai Sor- bia iu 1011 .

Acrasia alianţă fu reînoită totdeauna, ea a i;onunat politii a României, ca fără cazul do acum doi ani, când România s'n aflat altt- turi do Serbia, contra Bulgariei sprijinita do Austria. Această încercare do emancipară a R o­mâniei speriă şi nt-linşti Viena; ea au foit una din cauzei« cari au împins Austria în nesoco­tinţa din 1 H14.

Marea creşenlă a politibanilor români este, di a fi rămas «I mai departe în această alianţă mai cu seamă atunci, când oa şi-a pierdut rusiul de a mai f i: garanţi contra adrobirci. După conclusia intreitei înţelegeri, era sigur că echi­librul forţelor a fost restabilit: alianţa con­tra nature! deveni» deci mare greşeala. Fără îndoială că acestei alianţe se datorejto un mare număr din greutăţile de astăzi, Mulţumită ei şi-au făcut atâţia oficieri români etudiile lor in Germania şi in Austria, fără de a fi de vr’un folos pfnt:u armata noastră. MuIţSmită ei n ’a- vem noi nici artilcrio. nici infanterie, nici arti* Ieri. de munte, nici fortificaţii în Carpaţi, nici fabrbi dt muniţ'e, nici fabrici de arme. [

Lu nu voesc a insista mai m ult; nu voesc j să acoper neglijenţa nefericite a ţării mele. Îmi I propun numai a descoperi un coif al istoriei j noastre, care explica marea muncă împlinită deja din August 1914. Restul nu mai voesc a-1 iwvesti; eu mă mulţumesc a spune compatrio­ţilor mei care este datoria noastră şi gpre ce catastrofă elergăm, daci refuzim de-a o preveni.

D aci Austria deja de 30 de ani ne-a pu- | tut impune o alianţă, care nu numai ne obligă• a renunţa la tot viitorul, ci ne impune şi acum

sclăvia, care ra fi mâne situnţia noastră faţS cu o Austrie victoriaoasă şi îa care Maghiarii vor fi atotputernici? E u ştiu, ca aliaţii nu poi să nu învingă. Ş i dacă e»te mulţumită astfai iubirea de libertate şl demnitatea umană, pa­triotismul meu românesc însă nu-i satisfăcut.

*

La aceste destăinuiri le a dat cea mai as­pră desminţire dl P. P. Carp, fostul ministru prezident, in gazeta sa »Moldova.

Vor trece trupe ruseşti prin R om ânia?

P ă r e r e a g a zete lo r g e rm an e . Ce spun z ia re le fran cez e ? — Hota p u te r i lo r centrale c i t r t flomânlB. — D eclaraţia guvernului ro m a n .

Huşii an fficuf pod peste Dunăre.Ziarul german „Deutsche Tigeszeitung14

public» un articol în care tălmăceşte cum vrea *ă treacă în Bulgaria armau rusă hotărâtă con­tra Bulgariei, pusă sub comanda lui Kuropatkin.

Sunt două căi, anume prin Marea neagră sau prin România. Aoeasta din urmă cale co­respunde mai .bine Rusiei. Aceasta treiere va fî premersă fireşte, de obişnuitele promisiuni şi ameninţări. Pericolul la care se pune în acest caz România, esto foarte mare atât din pune» de vedere economio cât şi din cel politic. F a ţă de uneltirilo din România şi faţă de încercării* do npăsare făoute prin toata mijloacele de Q aa- drup.i, tfebuo urmărite cu atenţiune desfăşurarea întâmplărilor, •

Ziarul atrage ntonţiunea asupra unul arti­col din .L e Matin“ care arată noopurile Q ua- (Iruploi. In acost articol h o Hpune c l linia da legătura Ilamburg-Costantinopol poate fi închis* în modul col mai taro Intre Cokub şi Rom âaia V *ccasta trebuo să se întreprindă din partea sud-vestică şi ontică a peninsulei balcanice.

Prin aceasta »Ixi Matin« spunts pa faţă, că folosul militar al (^uadruploi se bszeaiă nu numai pe trecerea de trupe prin Grecia c i t şt pe o treocro prin România.

Autorul articolului socotoşte deci în tnod limpedo cu faptul, că România va permită tro - cerea de trupo runo cu eau fără un protest formal.

Cu c it troac mai mult timp până când armata rusă Ta bnte Ia porţile Româjiioi, cu atât mal mult Komilnii trtîbuo să-şi dea seamă ia mod lămurit de caro parto să nflă intereeul Io* şi din co parto România osUs mai mult amenin­ţată do vre-o primejdie. Chiar şi Românii iubi­tori do Ruşi trebua să recunoască, cumcă nouiltj înceroiirl ruso pot scăpa Serbia tot atât de pu­ţin ca şi încercarea.dela Salonic, insă că acest«* înoeroSri ru*e,, dacă se fac prin teritoriul ro­mân, vor duce ţara şi poporul român într'o si­tuaţie groaznieă şi vor primejdui foarte mult vii­torul lor.

In ziarul francez »Excelsior“, dl Louts Bacque, după-ce discut» ţinuta celorlalte stata balcanice, vorbeşte astfel despre Rom ânia:

— In România ministrul Brătianu vrea cu ori-ce preţ eă menţie neutralitatea, el nu ttw să piardă decât puţin; ar fi gata la o acţiuoa „dacă aliaţiii ar lnsămna o putere în balcani.“

Trebue să se lamureasci ca te tnţele^a prin aceste cuvintOj spune ziarul francez. Pria- ţul de Hohenlohe, întors de curând dela Bu- oureşti, a spus c t Ruşii n ’au cerat Rbmâniei s î l a » libera treeere a armatelor ţ-aralui pe teri- iorul ei. Trebue să presupunea în s i că m tw- mează tratative în privinţa despăgubirilor c* i 'u da in cazul unei astfel da întâmplări.

O foarte polemică parte a vopoiijlei ro­mâne e gata s» Intervie îndată şi cere dlcl« mobilizarea. Ab'aţîi ar pntea— fără îndoială — să se înţaleagă cu România, daeă i-sar da des-

íír. 64 S O tÄ 8aEBBSö8Q®B=ä Pag; 3

? biri destule ţi s’ar hotsri Intrarea In scenă a armatelor române. Puterile înţelegerii trebue& , e grSbeaB-rf, ca să nu vadă mai apoi cil şi

£ici au întârziat.“Corespoii lentul din T.-Sevcrin al ziarului

,Z 'U *« comunică următoarea jtire ziarului său:__ Din Orşova aflu că guvernul austro-

germim a cerut siUld trecute guvernului nostru lămuriri cu privire la svonurile din pressa Qua- druplei l a . intenţiunea Ruşilor de a trece arma­rele lor hotărâte a lupta contra Bulgariei, pe Dunăra sau prin Dobrogea.

Guvernul nostru a răspuns imediat că

•svonurile acestea nu sunt întemeiate!Cabinetul dlui Brătianu w bucur» azi de

deplina Încredere a suveranului, cu care sa afla 5n cel mal bun acord. Pentru ca ţinuta Românie^ tă se schimbe, trebuie ca situaţia in Balcani să se schimbe, sau eab netul, care ar veni în locul celui de azi să creadă că poate să-?i ia răspun­derea unei intervenţii armate, cu toată opunerea numărosului ţi disciplinatului partid liberal care e'nr pune In contra oricărui guvern cu gând de

întraie în răaboiu.Deoarece guvernul Brăt’anu are o mare

majoritate in parlament, este limpede că numaio revoltă poporală ar putta să determine o »chitnbare do guvern. Este posibil aceasta, cu stare de asediu votată de Cameră, şi pe care guvernul Biăţianu ar putea «’o aplice dintr’unmoim'Dt într’a ltu l!

Un om din partidul liberal, prietin al dlui1, Brftt'nuu preşedintele conmliului a «pus:

— Nu trebue să credeţi c i Brătianu e»te pentru neutralitate cu orice pjeţ. Dacă altaţu ar li debarcat la SMonic, acum două luni, antiii România ar fi in răsboiu. In gândul său, Bră- lianu nr fi fericit să fie chiemat Hi mărească kotnrole României, al cirui creator a fost, in mare parte tatăl Hău. Intre Brătianu ţi ceice ywctc răuboiul nu este docat o deosebire do plnu ţi do căuuron momentului favorabil.

__ ţ n nfovăr pentru ca »e poaiA eu *uc-, cm propune, cui de dtept, Imlcyliniroa rAiboinicft a erect, rii naţionale, pentru ca cei doi conducători supremi politici al ţ*rii fă fio de acord In ho tarole rinlwiului, cum a fost in tot timpul pen­tru ţinerea noutrnlităţii, trebuo ca Brntoanu să re simtă .-ui. ţi nu» de marca majoritate n ţSni, ţi cu mtunţiunea frontului balcanic xft "o pre- lintc aţa tncAl »-1 lnlcnnca«cS, in interesul co- niun încnrrArcn Komânioi.

BrAtmnu nu no vn mişca docă» câo<l va fi sigur că nu *<• nrureft intr o lntâniphre.gosU

__ ( J j progateancl această <>ituape inBalcani. c*to treaba aliaţilor, Bă dobarre repede ţi să a o puie pe lucru. R isboiul european caro are do Bcop cucerirea punţei care uncşto Europa cu Asia-centrali, cu Indii ţi China, ests pus acum jk> a levăratul său teren geografic. Pentru luarea acestei punţi «’a luptat in Flandri» Po­lonia. Scopul a castul risbolu e Constantinopolul. Cine puno mina pe Constantinopol a Invin*.

— Toţi dorim victoria aliaţilor ţi na vom da pe part .*a lor, îndată ce ne T o r deschide dru­mul »pre B ilcani. Pentru *c®ast» trebuia aliaţii sa alerge ţi s i scape armata sârbă. In ziua când aceasta va fi »triv.tă, vor tr.bui trimiţi 300 d. mii de oameni ca sâ-i ia locu!.

— Azi aliaţii nu pot s i soooteaeeă de­ci» cu neutralitatea RomâBiei.

Intervenţia României este un dor care^ .e ▼a putea înfiptui numai graţie unei apăsări a a opiniunei publice a ţirei, dar mai ales graţi« anei acţiuni repezi ţi fericite a aliaţilor din B a l­

cani. — (Mold.)L a Sofia se crede ca ceva cu neputinţa

că ţarul Rusiei ar fi avut la R en i o întâl­nire cu regele Ferdinand al României, dar, că, această întâlnire, nu ar fi avut rezultatul

care era de aşteptat că adecă România s?-?i schimbe ţinuta. In împrejurările de azi la Sofia se consideră cu neputinţă câştigarea României pentru cauza împătritei Înţelegeri.

„Neue Züricher Zeitung* află din M ilano:Lui „Corriere dela S e ra “ i-se anunţă din Bu cureşti, că după informaţiile ziarelor româneşti primite dm partea oomisiunel româneşti la P e­trograd, guvernul rus a primit trecerea de mu- niţiuni şi m irfuri prin Rusia, cari sosesc dela puterile împătritei înţelegeri, pentru România.

L a peninsula Kola, portul rus pe unde sosesc muniţiiunile şi pe malurile vecine, se lu­crează cu mult xor la îmbunătăţirile portului, pentru a facilita situaţia navigaţiei comerciale.

Dar transporturile se vor putea face de

abia prin Ianuarie.Direcţiunea generala cailor ferate româfie

a trimis un ordin staţiunilor din toată ţara prin care opreşte transportul mărfurilor în paehete.Un alt ordin, cere staţiunilor să aibă pentru aceste transportul o aprobare specială a serviciului

mişcării.De fapt însă aceste transporturi au fost

oprite, iar staţiunii« au început să lucreze la in- ventariarea tuturor pachetelor depuse pentru

export. __

d e p e ş i .250 mii Sâpoi în Albania,

Rotterdam. — So telegrafi»ză din Londra: Ştirile ce au soßit din. Atona adeveresc informaţiunea ziarului «Star« că armata sârbească a părăsit defilin Serbia. Armata aărbrnscă st* relrage pe trei drumuri spre Durazzo, Scutari şi Albania inferioară. Retragerea inttmpmă j

i mari greutăţi din cauza gerului. Sărbii ; duc cu ei o parte din tunurile lor de

câmp ni do munteCu armata sârbească se duc toţi

\ tânăr ii din Serbia intre /■> ţi ţŢ ani\ cari sunt ţinuţi deja sub disciplina mi­litară, ca la timpul său fă fie întregite cu ei golurile din artnatA. Cam zţo mii oameni emigrează spre Afoanta.

A c e ştia v o r njungo să se î tnpreune c u ră m ă ş iţe le a rm ate i 8ărbe-*ti d>>:ibia

• tn decu ra do o lună. SitiiHţ-a S ârb ilo r nr deveni fo a rte criticii d a c ă a rm atele b u lg a re i a r u rm ă ri .

Pregătirile Rusiei împotriva Bul­gariei. — Acţiunea Ententei în

Balcani. .; Milano. — „SîcuIo“ primeşte ur­

mătoarele date despre pregătirile ruseşti împotriva Bulgariei: Comandantul. va fi generalul Kuropatkm f i Radko Dimi- 'trlev va rămâne la Riga atâta tiinp, pâoă când Ruşii croi sosit timpul ca Radko Dimitriev să între in Bulgaria cu scopul de-a lua conducerea Bulgarilor dornici de a lupta în contra armatei o-ermane. Acest plan nu este însă decât de a doua mână. F ap t este că sub co­manda geueralului Kuropatkin o armată de 1 5 0 .0 0 0 este adunată în Ismail şi Kilia, Ia malul rus al Dunării de către frontiera română, şi alte 150 .0 0 0 con­centraţi Ia Odessa. Planul este că ac­ţiunea să pornească în acelaş timp pe uscat şi pe mare. O a două diviziune a flotei ruseşti şi submarinele vor bloca Y arna şi Burgasul şi n acelaş timp se va urma acţiunea Italienilor din direc­ţia Albaniei şi a Francezilor şi Sârbilor de către Y ard ar şi Monastir. Acesta este

pe care-x si ol în o-

p’ anul generalului Sarrail aşteaptă înainte de a întrs iensivA.

Berna- — Ora-jul Reni de pe ma­lul Dunărei este transformat într’un pu­ternic lagăr de râsboiu, Sj> rele întregi ale vapoarelor ruseşti de transport aş­teaptă signalul pe tru oa să ducă tru­pele ruseşti la loourile lor necunoscute de destinaţ e. Comunicaţia dintre Reni şi Galaţi s’a întrerupt cu desăvârşire.

Franţa înrolează contin- ’ gentul 1917«

Paris. — In şedinţa de H arţi a camerei franceze s a desbătut proiectul despre înrolarea contingentului 1 9 1 7 . Ministrul de răsboiu Gallieni, a declarat cu acest prilej că e deplin înţeles cu Joft're că cererea înrolării contingentu­lui 1 9 1 7 e numai o măsură de precau- ţiune, care trebue votată. Chemarea nu înseamnă, că contingentul 1 9 1 7 va fi trimis imediat în front, ci e de lipsă ca acest contingent să fie instruat timp mai îndelungat şi cu multă îngrijire, ca să poată sta gata pentru orice eventualitate. Ministrul Gallieni face apel către ca­meră ca să-i pună la dispoziţie cât mai curând acest contigent, care să stea gata in primăvara anului 19 16 , când in în­ţelegere cu aliaţii f i dacă vor permite^

; întăririle şi înarmările Franţei, să facăi o sforţare hotărâtoare. Minist- ul a asi-

gurct camera, ca se vor lua toate m a­surile punfru cruţarea Bănâtftţii acestuicontingent.

Rf spunz&nd la critica unui deputat, ministrul Gallieni a declarat, nprubat do întreagă cftinerit, că el nu cunoaşte nici prieteni, nici rudenii, ci numai da­toria. Fii a mai făcut declaraţii şi pri­vitor la mobiliznroa agronomică, al că­rei proiect îl lucreiză în Înţelegere cu minis/rul de agricultură.

Camera a votat proiectul despre chem area sub drapel a contingentului1917.

Luptele d n Sârbia.Colaboratorului lui *L 'O e v r e « i

s’a dnt prilej să vorbească cu generalul Verroux. şfful statului major al armatei condusă do S.»rr«il. Generalul a decla­rat că din cauza retragerii sârbeşti s a impus retragerea şi a trupelor franccze şi engloze de pe frontul Strumiţa R*- brovo şi Krivolăk. Trupele franceze s’au retras din faţă Bulgar.lor po ţărmul stâng al Karasului în cea mai bună ordine, iar întăririle ce le Bosesc zilnic le va da putinţa ca bX provoace încu- rând schimbarea situaţiei. Generalul a declarat că în curâna vor apărea în Balean două noui armate. „L Oevre crede că genaralul a înţeles de sigur armata rusească şi italiană, care vor pleca curând spre Balcan.

Sârbii se mai gândesc laofenHivâ.

Milano — „Corriere della Sera anunţă că centrul armatei sârbeşti a trecut în parte graniţa albaneză^ şi sw retrage spre sud pe drumurile din Al­bania, ca să se împreune cu celelalte furţe sârbeşti în partea Dibra-Gostivar- Prilep-Kavadar şi asigurată în spate şi la flancuri să ia iarăş lupta cu mari

: sforţări In acelaş timp vor începe ofen­siva şi forţele franceze.

Pag. 4 e a x m m m m u m Nr. 54

Acţiunea Italiei în Albania.

Romă. — „Messagero“ anunţă, că pare ca sigur că de acum înainte Italia îşi va îndeplini, după cam se pare, ac­ţiunea s* în Albania asupra căreia Bul­garia a şi început să-şi arate aspiraţiu- nile după cam si Grecia năzueşte la do­bândirea Elbassanulu!, Beratului şi chiar a Valonei.

Ziarul spune, că cu toate că nu se pot tăgădui marile greutăţi ale unei expediţiuni în Albania, mai ales când iarna .şste atât de aproape, totuş, cum Italia nu se poate lăsă de chestiunea Orientului, pare hotărât ca să intervină imediat în Balcani, desfăşurându-şi ac­ţiunea acolo unde concursul său va fi mai folositor şi mai repede, adecă pe coasta albaneză, unde prezenţa ei este de lipsă, unde Italia are chiar un oare­care număr de trupe la Valona.

Italia este chemătâ deci să stabi­lească podul între ceasta Adriaticei şi interiorul Muntenegrului şi al Albaniei pentru o unire a trupelor sârbeşti cari, pare că se vor îndrepta cătră „Munţii negri“.

Şi arm ata germană a generalului UaUwitz luptă acum în Macedonia.

Lugano. — Ziarul „ Con îere delta Sera" află din Salonic:

..Situ aţia trupelor Kntentei din Ma­cedonia e foarte serioasă. Armata n doua bulgari, compusă din optzeci de mii du soldaţi ameninţă serios trupele an^ki- franceze, intre Prilep şi Monnstir luptă 5000 de Sârbi cu o annntă bulgară de pntru ori atât de m ire. Distanţa de a- colo până la frontul francez e do :î0 km. Se crede că Bulgarii vor răsbi pe acolo, tăind astfel drumul trupelor a- liate. Primele regimente n!e armatei lui Gallwitz au sosit la I sluib. Innintaiea le este InîosnitA prin restabilirea liniei f.»iate. Armata lui Galiivitz va conlucra acolo cu a treia armată bulgară. Gone- ralul Snrrail cu unea Iuî oştire nu v i fi in srare să reziste puternicei ofi>ns vc g r::.ano b u lg a re şi de sigur că r,;sl>:> iul va trece şi po feritorul grecesc, A dou a armată b u lg a ra înaintează pe valea Goşîivar.

Tmpeîe s'ţ-lx-şti tr. c in Albania pe drumuri îngrozitoare. bălăcind in no- rom. tr, canrî popte râuri ti»* munte fării poduri. N i',u hrană, frigul e mare şi nin^e mr-reu“ .

A s f i d i t i l m u n t e l u i S a n I v î l c i i e l . ;

B e r lin . — Lui „ B e r l i n e r T a g e - bla f t " i se a n u n ţă dela car ii , rul de p r e ­să al frontului s u l vest i . : i ie câ t ev a zile r .Uou nle italiene îndrep tate c o n tr a muntelui San Mieh- l î n a l t de 2 7 3 m. c a r e închide p ar t ea sudică a oraşului G o n - a . sunt ex tr ao rd in a r de ve h em en t a L a poalele lui se v a r s » ir. L -onzo râu leţul W i p p a c h . Zi şi n oa p te t ranşeele acPe»Ui m u n t e sunt expu s? g r a n a t e ! o r pi o ba z ei o r d uş : n*n c . I t i l i en i i ”ţ intesc si a s u p r a ..tn ::s •, lor d ;n apropierea S8tului S a n M a rt in ? , si a celor din nordul râu- lu: W i p p a . h Aceste t r a n s a asalta te în Imn întării-?, ^unt păzite oe regimente E tir ie u f. car int iene şi ungureşti , fn toate c e n t r a - t a c u r i l e si lupte desperate ap ro ­piate d? p â n ă a c u m . au reuşi t să res-

J Pi»imal tren Berlin- ! Constantiaopol.: Constantinopol. — Duminecă 5 De- | ceuivne n. a fost pus în circulaţie pri- | mul tren direct Berlin— Budapesta —! Belgrad— Sofia— Constantinopol.

Importanţă acestui fapt pentru si­tuaţia în Balcani este de netăgăduit.

Guvernul român a vândut Germa­niei 58 mii vagoane grâu.Guvernul român a încheiat cu un

consorţiu german pentru vânzarea a 5 8 ,0 0 0 vagoane grâu, pe preţal de 3500 lei vagonul, preţ fixat de comisiunea de agricultori dela ministerul lucrărilor pubhce. Acejt grâu va fi împSrţit după tablourile fixate de comisiune şi trans­portat cu vasele austro-germane. Con­diţia impusă de guvernul rnmân e ca preţul acestor 5 8 .0 0 0 vagoane grâu, care se ridică la 200 milioane, s i fie plătit în aur, după ce se va scade cu­ponul rentei române. Din vânzarea a- cestui gâu, Banca Naţională va reţine dela agricultori aconturile avansate pe grâne în valoare de 20 milioone lei.

î Acum se t'ătează cu acest consorţiu ger­man pentru un nou contract de 50 .000

: vagoane grâu.

Perde'iîe Sârbilor.Sofia, 10 JiwmvrÎM. — Trup li' noa*tre >?>

(XiiHmu.'i o fensiva dincolo de P rz rc n d .

i-iela începutul r iu h o iu lu i cu S c r ln i in 14

O rto m rin sr pânft In luarea P rize n d u /u i, 2 0 No-

e m v io iun ht.-t sâ rb ilo r ăO.OUO p rizo n ie ri 2(>’>

tu n u ri, 1.1 ti cluvo m i' de r.rtile rio ţ i aptoapo

lOO.OtJO |>Hţ;ii, 3 f i.0 U 0 olmze 3 m ilinane cnrtuge

v i’.poiWir, 0 3 lorom -liVi».

Pe fro n tu l do midvo-u, după ic am ocu­

pat K it r iv o yi K ra ţe v n rm ocupat şi o raşul llrodo

pe l iru in u l K itocvo- P r i lrp .

I V fro n tu l n n p lo .frn n rrz n in î o schimbatci.

Lupte pe mare.In 3 D f’crm vro crac ifc lu ru l n o ţlru >Nav.«r.i<

î in p ;c u n :’i cu râ t i, va d w ru c n to a r« , nu « "u fu n d a t

cu for- (Io a rt i le r ii ’ in p o rtu l iM n Han G iovanni i

di M o Kni ( A ll is n la ) In i vnpcmro m uri, ei doua i

mici. p re iu m ţ i â corăbii m uri cu vA *1*>, ţ i patru j

>n tiin;> ro Br-gica transportau la ţ!in n i

m aternii dt> ri.c lx i'u . t 'n vapor în u rin a expl>- !7. :i i n fo st nruncat in n rr. F lo t i la n o w ir f i a fc-Hî <

ataentii in t r ai e< a fcart<> v io lent do pu ţ ’.rm ilo !

npunpe 2 0 lu n u ri, d s r f r ; i nici uu huc c-r . j

A p rra p - iin n ’olo vasul n o stru dn rfipl>oiu I

*\\ . i ra id in ' u 'i s in i!* m bnji-r n u l frr.nccz » F re s- jr.el< făcânrl p-:^onicr p»; c imandant, pe al doi- ‘l-a o fiţe r f i 2G soldaţ:. i

O f.lth f lo tila a ?;uf>:r.dat in noaptea ppre 2 3 !

X o v c a d iri un v tp o r armat cu 3 tu n u ri şi o co- I

rah-n mai nînre cu vâsle ei cu m oto r, amândouă j

ita lin ip , incarcatc, ţ i f iin d deja în drum dela j

l»rind:.~; ppre D ijra zz >. Cei ra r i au răimas in j

vifiţ^i după .«cufundarea vaporu lu i, in tre cari ş i j

2 0 m a ru u ri, p ricum şu n trc ir p e r;o n n lu l corăbiei jru tâ s b ji: moto-, a fo st l.'is-it lib e r. j

Coman iam pntul flc te i. 1

pingă daşoianui şi să-şi păstreze pozi­ţiile bine întărite.

Soi amănunte despre pustiirea dela Gorifa.

Cartierul f ressei, 1 D e:.

Cu cât sunt mai zadarnice atacu­rile Italienilor cu atât e mai mare furia cu care se năpustesc asupra Goriţei. Se vede că au de gând să nu lase piatră pe piatră din acesv oraş. E groaznică înfăţ;şearea ce-o prezintă oraşul. Grana- tele aprinse sboară neîncetat asupra ora­

şului. Străzile sunt pline cu ruine ă J case, coperişuri, grămezi de cărămidă, mobile. Nici o fereastră întreao-â j u sa mai găseşte. Pe pereţii ruinaţi°ai case­lor atârnă sârmele de tdegraf, telefon şi ţevile canalizaţiilor stricate.

Prin spărturile zidurilor pricinuita de granate ni se înfăţişează tabloul lo ­cuinţelor pustiite şi părăsite cu mobila sparte, rupte, vasele făcute praf, hainele zdrenţuite. Circulaţia de pe străzi e în­treruptă de gropile adânci săpate de gra­nate Străzile sunt pustii, toat<? ferestrile, porţile şi prăvăliile sunt închise. Ici-colo se mai zăreşte câte un omeare se adăposte­şte sub zidurile rămase îndată ce aude groaznicul vâjăit al unui granat ce sboară. In biserica capuţinilor cădeau granatele in cursul slujbei. Călugărul Sabbas cara servea la a’tar a dat răniţilor ajutorul dintâi. In munca lui de samaritean a fost grav rănit de o aşchie de granat.! ână când a fost cu putinţă pompierii oraşului au muncit din răsputeri. F a c ­torii poştali şi-au îndeplinit misiunea cu conştiinţa împărţind scrisorile în ploaia de granate.

Mulţimo da edificii sunt stricate : palatul tribunalului, meseul Atteins. co­legiul Notre-Dnme. Convitul Friulano.

Rânduri întregi do caso sunt arse. In timpul din urmă Italienii împuş«ă (ioriţ i nu numai cu tunuri de 2G ca­libru ci cu cele de 30 şi jumătate. S Jri- zile sunt presărate de cadavre şi kălfi de sânge. Rămăşiţele populaţiei răm ase in oraş, palizi şi tremurând de foame şi frică ies do prin pivniţi şi cu nveE«a legată în cârpe fug şi părăscsc oraţial, dând ascultare sfaturilor aviatorilor ita-

j lioni cari a treia zi după începutul ) bardării au aruncat în oraş mii de ră- | vnşo de conţinutul: j - „Fugiţi de grabă, Goriţa r a fi! aprinsă şi bombardată".

| Prelungirea măcelului gemi| este nefolositoare, spune contele ; Khuen Hedervâry.| Lorzii englezi au ţinut unele cu-j vântflri Iată ce răspunde contele Carol | Khuen- Iiedervarv în Revue de Hongrie.

Credinţa într’o Rusie nebiruitoare este un basm.

Cred că suntem aproape să atin­gem ceii-ce ne-am propus. Ara dărâm at povestea unei xnonarchii ausiro-ungare care ar fi fost fărămiţită la cea dinîâiu atingere cu o putere duşmană; am a ră ­tat, împreună cu prietenii noştri, că credinţa într’o Rusie nebir ătoare era deasemenea un basm născocit de in>ă- legerea. Austro-Ungaria a făcut dovada unei trăinicii care a zăpăcit pe duşmanii săi, şi biruinfa ei asupra Rusiei n'a fă­cut de cât să le legiuiascâ dreptatea pricinei pentru care a pornit în răsboiu. Căci nici noi, nici Germanii* n'avem nici o mândrie cuceritoare: aliaţii ne-au silit să tragem sabia pentru apărarea intregitâţii teritoriilor noastre. Duşmănii noştri din potrivă, şi-au făcut tot felul de socoteli privitosre la ciopărţirea noas­tră, şi primenind harta Europei, au tra- dat. ca să spun astfel taina ascunsă în fundul sufletelor lor asupra soârtei ca ne-ar fi pastrat-o, — dacă ar fi fost biruitori.

Nr. 54 00X 1* «OBGRUJa3î

Prelungirea măcelului obştesc este nefolositoare.

Teritoriile mari pe cari împreună ■cu prietenii noştrii leam cucerit trebue să ne slujească să ne pue la adăpost împotriva putinţei unei agresiuni viitoare sem ănătoare cu aceea de care am fost '■victimă. Am credinţă că puterile Cen­trale au câştigat partida şi că prelun­girea măcelului obştesc este cu totul ne­folositor.

Dacă însă ne vor sili suntem gata gâ urniâm lupta: dar cu nimic nu se v a selhimba neisbânda Quadruplicei.

Germanii nu s’au gândit niciodată să facă cuceriri în Franţa.

Acelor cari îmi vor spune că Franţa nu se consideră încă bătută şi că An- elia, ţara clasică a tenacităţii, a stă­ruinţei — fji a vicleniei, — înţeleg să 3ucă răsboiul până Ia cele din urmă

cfltasecinţî, voi răspunde că după pă­rerea mea Germanii nu s’au gândit nici odată să facă cuceriri în Fran ţa; nu­mai în creeral stricat al vre-unui „pa­triot“ francez a încolţit zămislirea unei Germanii lacome gândind să atace in- tregitatea teritorială a acelei ţări. Fără să fiu constrâns — aceasta este păre­rea mea personală — Germania nu va cauta deci să dărâme Fran ţa ; precum naţionaliştii francezi au ciopârţit sărmana Germanie, dupâce a distrus ..militaris­mul prusian."

Anglia nu poate decât să piardă ducând un răsboi până Ia capăt.

In ceeace priveşte Anglia ea de- asemenea — după părerea mea — nu poate decât s i piardă ducând un răs- boiu până la capăt. Dacă nu e încă cu desăvârşire biruită poate fi. Printre nu­meroasele visuri cari s’au spulberat la

suflarea realităţii „nebiruinţa flotei en­gleze8 nu este nici cea din urmă. Âoost răsboiu a arătat căiviitorul şi chiar pre­zentai nu aparţim „dreadnoughts“-uri- lor, ci îndemânaticilor submarine şi dacă construcţia vaselor uriaşe rămâne pri­vilegiul puterii, poate de asemenea şi cei mai mic stat crea o flotă submarină, căci aceasta nu-i impune jertfe finan- ţiare prea grele* Superioritatea techni- cei de care a dat dovadă Germania în răsboiul submarinelor a adus o lovitură de moarte acestei egemonii maritina de care Anglia era atât de mândră. Căderea Egiptului şi zguduirea

împărăţiei din Indiî.Dacă se va încăpăţina deci să nu

admită libertatea mărilor şi să prelun­gească lupta generală, nu va face da cât să grăbească criza care o va costa Egiptul şi va sgudui, în urmă, împ&- răţia ei din Indii.

Flota rusească în faţa ţărmului bulgar.

«^•SSe stie. că pi Rusii au bombardat odată portul bnloră- \ ţeaseă, spre a o alunga apoi cu foc anun or şe p * t î = c V a m a . Chipul de faţă ne înfăţişează pe oticerii ?i sol- j ţărmure. Se spune cădouă vapoare m an şi vre-o 5&ţii bulgari, cari cercetează zarea, unde s'a ivit flota ru- ; mici a fost scufundate.

Pag. S ■ ş a wBBBwnteii Nr. 54

Voeşte ca să ducă lucrurile până acolo ? Atunci lumea va lua parte la o privire istorică de o însămnătate mare. Turcia care, odin’oarâ, a rupt legăturile ce uneau Apusul cu Răsăritul, va ajunge factorul de căpetenie » 1 unei reaşezări a acestei legături, care va arăta în a'ceeaşi vreme renaşterea unei lumi ce a fost,., şi, poate chiar, sosirea unei politici a cărei orientaţie a putea pune capăt măririi britanice.

Manifestul generalului Macltensen cătrâ poporul sârb.

Mareşalul german Mackemcn a dat către populaţia din Serbia urmfetorul m anfesi:

Sârbilor !Ţinuta duşmănoasă a regelui şi guvernu­

lui vostru au silit armatele Germaniei, Austro- Ungariei ţi Bulgariei sa intre în pstria voastrfi. Am bătut armata voastra şi am ocupat: Belgrad, Şobaţ, Valievo, Ujiţe, Cenceak, Crnlievo, Cragu- jevaţ, JigodinB, Nfgotin, Alexinaţ, Uaicenr, Cnea- jevaţ, Niş, Leşcoviţ, Vrania, Cfküb şi Veleş iar acum ne apropiem de Novi-Bnz*r şi Prişiina. Vom continua lupta pâriă când cele din urmă rămăşiţe ale armatei aârbe vor opune o împotri­vire. Dar noi luptăm numai în contra armatei, iar nu In contra poporului sârb.

Cine nu se imporiveşle armatelor aliate, »cela îşi ara aaigurate viaţa fi averea. Deci. invit pipulaţia Serbiei, el se inioar.'il fie«««* la vatra aa şi aii şi urmeze mai doparte n-upaţiune* co are, să h« supună le bună voie ni»»uiiIor şi po­runcilor comandanţilor armatei, pentru cu In fe­lul aceste după atâtea suffrinţe nlo răsbjiului s i ►o restabilească din nou linlttea in ţara voastră. Făcând voi aceasta vom oferi sprijinul noptru pentru ca să ajunj*ţi la hună-tarea voastră de m»i nainto şi no vom îngriji *<!» intonrci-m pagu­bele ce nţi suferit nu din vina voastră.

Cragvjevaţ, luna Noemvrio 101 f>.Mareşal Mackcnscn.

gineralismul armatelor alinte ele im­periului germxn, Ungariei, Austriei şi

Bulgariei.

Iadul dela Izonzo.Bombardarea Gorlţel.

Cartierul presei, 21 Noom. 1915 t*n subofiţer iulian, ajun» In c*ptivitate»,

noastră ne-a apun umiitoareio:Dacd până la /j Noemvrit, nu r c w

reuţi s J ocupăm Goriţa, vom fnctpc i'o bombardăm

Suboficerul prin»t,nier a avut dreptate* Italienii n'au reuş't până la 15 Noemvrio xft ocupe Gorlţ» ţi aruma In fura lor nemărginită, bombtrdesxA oraşul. Ara vorbit şi cu ud locui­tor din oraş p» cate bombardarea îngroxitoare l ’a alungat din oraş. Mi-a «pua, cft la Goriţ* nici odată nu a'a dat canonado mai g'ozave de* cât acutua. împuşcaturile <t»> tunuri de mare ca­libru au fost direcţionale din irei pirţl. La în ­ceput le număram, când Iniă a’au »porit cu su­lele nu le am mai putut duce firul. Patru «ute granate au cărat asupra oraşului intro sin­gură oră.

Ceasuri întregi am avut părerea anui pu­ternic cutremur de pământ. C»*ele se zguduia« din temelie, întregul oriiont era un foc uriaş. Toată ziua munţii Pcdgora, San-Michel şi S»- botino »u fo*t lnvelu>ţi în nori deşi de fum.

Nu numai canonadă r-i in cu»sul copţii viforoase, din direcţia St.-Florian a’au dat şi atacuri de infanter.e. Italienii sau coborât pa eeipuitoare pentru ca a i atace satul Oslavia. Printre vii, in aceste drumuri sunt risipite câ­teva case. P ’aici i ’au furişat Italienii până la opreliştile noastre de sârmă. Au reuşit a’ajnngă până aici scutiţ de negrul nopţii, în momentul următor insă sunt lunrnaţi de un fulger. Ploaia nimicitoare de gloanţele şi granatele noastre le mătură o parte a rezervelor. Noi şi iarăşi noi atacuri italiene In sfârşit reuşea; s i ocupe ca­sele din marginea Oslaviei. Furtuna de graniţa* artileriei noastre porneşte cODtra caselor stă­pânite, Ur infanteria noastră dă asalt de baio­nete. S ’a încins un groainic m icei Fiecare casi este apăraţi de Italieni. Ploaie de gloanţe

sboară din firpsti, de pe balcoane, din pivniţe, împotrivirea ambelor forţe continuă cn îndârjire, până când învinge atacul nostru m .i puternic. Cel ce rămâne Sn riaţă, rănit ori «sniitos, este prinaonierul nostru. Tot atuaci se dau lupte sângeroasă şi spre nord de Goriţa, la Plava şi Zagora. L a sud de Goriţa, pe San Michel un regiment italian şi-a pierdut toţi oficerii, rectul a’a retras in fugă.

Surprize engleze şi franceze în Balcani.\

Paris. — Un membru al guver­nului sârb a declarat corespodentului din Salonic al lui Petit Journal, că Ser­bia se gândeşte să ia ofensiva îndată ce trupele franceze şi engleze vor fi destul de tari în Macedonia. Primul ministru Agquit a adus pe cale telegrafică la cunoştinţă guvernului sârbesc că Anglia e hotărâtă se continue expediţia. Franţa şi Anglia pregătesc In Balcani surprin­deri cari se vor realiza în curând.Concentrarea, armatei

bulgare.

Beilin. — In urma ştirilor din zia­rele' franceze, comanda din Salonic a trupelor ententei a anunţat câ întreagă armata bulgară este conccntrată în con­tra frontului trupelor anglo-i'rflnceze. Poziţiile ocupate până scutim de Bul­gari sunt predate trupi-lor austro-ma- ghiart*.

Grupările trupelor sârbeşti.Salonic. — Patru vase mari de

transport au sosit ieri aici. Alte cinci vase cu muniţii, aeroplane *i automo­bile sunt in drum. La Monastir a în- coput tranaitul muniţiilor şi tunurilor pentru nrmnta sârbească. O parte a trupelor sârbeşti din Albania au fost alăturate trupelor de apărare a pasului Racianic. Bulgarii cari pe frontul nord ostie fac mari storţări alaltăeri au fost respiuşi in trei rânduriGermanii vor ajungo la

ConBtantinopol.

Hotterdam — Generalissimul Joflre a spus deputatului spaniol Salvetel/a următoarele declaruţii referitoare la si­tuaţie .

w A • *

Sibau, !) Decemvrie n.

Deschiderea parlamentului nostru, *’nfccut in T’.O Noemvrie, cu caro priit j n'n trimis n adro*ii cu urări de bine archi'lucMui Fridt-rir, comandantul suprem ai amiatti mn<*tre. Guver­nul a înaintat spre aprobare un iiuniir msi mare de p oiecte do lrpi. însemnam diutte aceetn le­gea. care dă lireptui autorităţilor, de a Iun Îs Iu eră ile de o i ‘boiu şi bărbaţi de 50 p in i Ir 05 de ani. cari insă nu se pot ţinea in lurru măi mult de şase siptâmâni.

Expoziţia pictorului D. Cabadaieff. DuminecX se de^ehnie in Sibiiu expoziţia cunoscu­tului nostru pictor Dlui D. Cabadainf In loca­lităţile casinei militare din loc.

Biroul Crucei Roşii din loc vinde prin lozuri un desemn, care înfăţişează pe vestitul nostru general Hermán de Kövess. Chipul se, poate vedea în prăvălia de flori Försth Str. Cis- nădiei Nr. 24 . Lozurile se pot compăra acolo, â 2 cor. Tragerea va fi in 18 Decemvrie a. c.

Monete de fer. „Neue Freie Presse“ anunţi că după exemplu german, guvernele fi­nanciare austriac şi ungar vor scoate şi ele bani de fer. Deocamdată e vorba de bani de 2 0 fi­ién şi in înţelesul acesta * ’au ţi luat toate dis­poziţiile.

f N ecrolog. Cu itima zdrobită de dure.e adu­cem la cunoştinţa tuturor rudeniilor ţi prietinilor

că prea iucitul sot, tată, socru şi moş Aurel Miilea notar al comunei Fofeldea după un morb grav. şi a dat nobilul său suflet In mânile Cre­atorului Marţi în 17/30 Noemvrie a. c., la 6 l/j ora a. u>.# în al 5 4 lea an al vieţii sale. Rămă­şiţele pământeşti ale scumpuiui defunct se vor aşeza ppre odihnă tternă în cimiterul cumunei Fofeldea, Joi, în 2 Decmvrie n„ la orele 2 după amiazi F ie-i memoria binecuvântată! Fofeldea. la 2 Decemvrie 6t. n. 1915. Jalnica familie.

A p e le Dunării. — Apele Dunării crescând mult în ultimul timp au început să se reverse inundând terenuri întinse atât in România (între- Brăila şi Galaţi şi în Delta) cât şi mai ales in Basarabia. Aci ea s’a râvărsat pe o întindere de aproape 4 0 klm. şi ameninţă să izoleze pichetele- grănicerilor ruşi. Trupele rti»eşli din sudul R e ­nilor s’au retras din cauza inundaţiilor pe cre- ştele dealurilor din apropieie.

Apel.cătrâ familiile noastre fă ră de copii,

Nenorociţii copilaşi ai răposatei Ioana D . Budrală din Jin a (comitatul Sibiiu, p. u. P ó ­lyán), anume Vaailie de l 1/, ani, Nicoi&e de 7* ani, Dumitru de 11 ani şi Pamfilie de 14 ani, acum in cap de iarnă, flamânii şi nap goi. cerşesc din uşă in uşă. O femeie de acolo, vă­duvă ţi săracă şi ea, uare îi hrăneşte cu ee biată poate, mi-a cerut îndrumări şi sprijin şi

ajutor pentru întreţinerea şi îmbrăcirea acestor nefericite ţi nevinovate fiinţe. Cum din neno- clrea noasiri, no lipsesc azilurile ţi orfelinatele şi ne lipscic şi aşexemintele proprii de a tări In ajutorul orfanilor noştri scăpătaţi, urmând esemplul atât de grăitori al conlocuitorilor noţtr: de altă naţionalitate, cari do şi au nenun im ? aşezăminte pentru adupoatirea celor b&tuţi de soarte, nu odată apelează la generositatea fami­liilor noastre, cari n'au fericirea de a avea co­pilaşii proprii: să se îndure spre aceşti copilaşi cari le pot procura în parte mânglierea aufls- tejucă şi crcţtineaică, pe oare ar avea-d d » :l buuu Dxeu i ar fi înzestrat cu copil.

Bunii şi generoşii creştini, cari s’ar îndur» să primea-scă in croştore pe unul sau altul c~ »(irşti copilaşi, ii rog ferbinte ui blnevoiască i mn Incunoştiinţn, luoru pentru care etprim ct acum cea mai Înaltă şi adâne simţită recuc<v ŞtinţA.

Sibiiu, 27 Noemvrie 1015.Victor 7'oidăfianu, exactor arciii-

E C O J N O M IE

Nutrirea vitelor pe timp de răsboiu.

l’ovnra zilelor grele de azi, provorasi .ii Ucbuinţrlo inmulţ te «le acestui răsboiu *1 p> poartlor, însuflă griji şi nelinişti) tuturor clase! r sociale. Greutatea traiului zilnic apasă deopotri­vă umerii orâşanului, ca şi ai economului, c- loate că acesta prin produselo lui ar fi mii chi­mul să uşunxe viaţn tuturor.

Lipsa braţelor do muncă să simte preiu- tindenes, dar mai mult cu economi», aşa ca chiar acum, când ar fi cea mai bună ocaziuoe de a-*i primi o răsplata cinst:tă a muncii sale ecoaomul trebue si-şi răstrângâ cercul lucrărilor «ale măsură mare.

Intte astfel de împrejurări să impune mxi mult de cât ori când o restrângere a trebuinţe­lor la cele mai arzătoare lipsuri şi o cruţare iz toate. Aceasta şi din cauza. cS biruinţa irupelcr noastre glorioasa numai aşa să va asigura, d*ci. le vom îmbiâ tot, de ce ele au lip?ă în ma=-ra recemtâ

Intre multele trebuinţe als armatei apro­vizionarea ei cu nutreţul necesar pentru cai e de mare însemnătate. îndeosebi fânul de fânaţe fi ovăsul sunt reclamate pentru miliţie. Acestea deci trebue înlocuite în economie cu alte soiuri do nutreţe ca trifoiul, Iuţerna, măzărichea etc.

Paiele, pleava şi tuleii de cucurui Insă se po» folosi foarte bine mai cu seama, daci le ştii pre­găti de aşa ca să fie gustoase. Diferitele pa!a e recomandabil a le tăia cu maşina mărunt ţi e- ventual a le opări. T iiste şi amestecate cu napi toeaţi sunt foarte gustoase.

Pleava deasemenea să opsre şi să ames­tecă cu nap1.

Nr. 54 © P«g, fTuleii mărunţiţi eventual sfârticaţi cu ina-

ţina, opăriţi şi amestecaţi cu uite nutreţuri apa- loase să pot folosi cu succes.

Napii de nutreţ sunt foarte buni pentru Taci de lapte şi pm tru îngrăşatul vitelor, în­deosebi azi, când grăunţele sunt de lipsă pentru hrana populaţiunii. Napii să «o toace mărunt cu maţina, s6 nu se arunce în oucSţi muri în iesle căci vitele uşor se pot îneca, ci «ă se amestec« cu nutreţurile mai su* amintite mai adaugând ţi tărâţe.

Cartofii astâii nu pot figura, cu nutreţuri, cel mult pentru porci în măsură mai restrânsă întrucât ei sunt de lip3ă pentru hrana populaţiunii.

Cartof.i să fie aburiţi în căzane anume întocmite, deoarece sunt mal nutritori decât fierţi-

Piciocile (topinambur) încâ sunt un nutre- mânt sănătos ţi să pnşunează de regulă cu por­cii pe locul unde au crescut.

Treverile (comina) dela struguri atât proa3. pete cât ţi uscate sunt gustoase.

Ce privejte grăuntele şi borhoturile (lături) dela fabrici, acestea sunt neîntrecute, pacostea e că — îndeosebi grăunţele — sunt de lipsă pentru hrana armatei, ear economul trebue s i ee. mulţumească cu tărâţe şi turte de oleiu, ca cele mai nutritoare nutreţuri.

Resturile dela fabricile de bere, spirt şi iahăr deasemenea sunt foarte bune şi astăzi sunt ţi mai ieftine faţă 'de preţul altor nutreţuri, de­oarece azi fabricile de regulă nu mai prea ţin vito multe la îngrăşat, fiind preţurile lor prea ridicate.

La toată întâmplaren, oa’o pri'gAiin» cu­minte a nutreţurilor Jr v» ridica mult valoarea. Prin o pregătiră bună nutreţurile sunt mai rus ioa-*e, vita le roade mal bine, rAmân m»i puţin oţrinji şi nnstuindu-le mai bine ele sunt ni«i folosiioarp.

Prin tăierea nutreţurilor păioase şi a tu- Itilor împiedecăm risipirea şl prădarea acestora şi ele «mestecate cu nutreţuri spătoase sunt mai bune.

Grăunjele sdrobite .-esp. măcinate sunt foarte gustoase. Ele să fie totdeauna stropite cu apă când 1« dam singure la vite, căci cu făină uscate jt prăvoase (e suflă vitele şi le ristp«c.

Dealtfel e mai cuminte a le amtsteca prin­tre nutreţurile tăiate, ca şi turtele, cari s i se sdrobească mărunt, ear s i n u -se opărească căci să mistuoc cu mult mai greu, ca mărunţite. In cele da sus am schiţat mai pe Sîurt o seamă de lucriri folositoare şi vrednice de urmat la îngri­jirea nutririi vitelor pe iarna cari astăzi — când fieşte care grăunţ trebue folosit cu cea mai mare cruţare — au o însem .ătate îndoită faţă do vre­murile normale ale binecuvântatei şi doritei păcii.

/ Ofoiu.

Calendarul Poporului pe 1916

în 15 N oem vrien-c. e gata, iar din 18 se va pune în vânzare, fiindcă în aceste 3 zile trece prin cenzura procuraturei.

Ca în toţi anii, aşa si acum, „Ca­lendarul Poporului“ pe lângă partea ca­lendaristica mai cuprinde diferiţi articoli literari, poezii poporale şi din răsboiu, s f a t u r i . Hiie:dote etc.

O deosebită atenţie se dă asupra riisixiiului actual, despre care se face o drsm ere asupra tuturor Întâmplări lor din an-st an. Descrierea n'.sboiului e

ilustrată cu multe chipuri interesante, cum şi mai multe mape, astfel că ceti­torul îşi va putea uşor face o icoană « marilor frământări din zilele noastre, ca şi cari nu s’a mai pomenit.

Nimenea să nu întrelase a comanda acest calendar atât de ieftin şi potrivit în casa românească, pe care o împodo­beşte de peste 30 de ani. De aceea nu-ţi comanda alt calendar, până când nu vei vedea „Calendarul Poporuluia dela Si- biiu. Preţul e tot cel- vechiu: 4 0 bani un exemplar, iar pentru poştă 5 bani deosebit. Ceice comandă dela 10 bucăţi în sus, primesc rabatul cuvenit, ca şi în anii trecuţi.— Amănunte mai deaproa- pe vom publica într’un număr viitor.

Comande de călin- dare mai puţin de 10 bucăţi trebue plătite înainte, precum şi cele de pe câmpul de luptă, altcum nu să trimit, -m

Cine doreşte să se ocupe cu vinderea calendarului să ceară cât mai îngrabă condi­ţiile pentru vânzătorii de ca ­lendare, cari să trimit la do­rinţă gratis şi franco.

IJi-dactor respoumbih Df loan BrOŞO.Pentru pilitură responsabil: loan HerCŞ.

Tiparul: .T îp o g raH n P o p o ru lu i,

Se ponte păşi pretutindeni.

Rufele Schicht— rufe de răsboiu«pală {mal ieftin, mal ou cruţare şl mai bine.

I nmuuie rdi^U c i extr»-t p-n-ru ^ n lsro „Frauenlob'1, ciU-wa orc sau poate noapta, ujfM c.» de. ■.bi c.Hi ca pufa s.ipun, mai b ne «vi * kpua ,S d lic I l la m arc» ITiroob. Vei rufei-« o-lo ii):ii «'urate ţ i Vei cruţa lucru, tiinp. bani şi săpun.

Om nolul este m ijlo 'u l ce! mai b in pentru eu riţirca mânilor şi fronare* p'jdinoi din bucătărie ?i <k1 îii.

N r. •J'W/UU 22G8

Publicaţiune.C’o muia Felek (Avrtg) «•aurán-

desr.il p» caleu liciinţuuici pub'lce păşiunntul dm munt<lo Claim :« t — Kacovi.unnul.

T/riwţiuncfi no va ţine > în 18 Do- rtm vii« 1 9 )5 la S o'O a. m.

Coiuitjimiiio tnni du aproape se pol Tcdea la primăria comunal».

F elek , în 10 Decemvrie .9 1 f>.Prim ăria comunală.

Anun{.E u o nevastă vXduvă cu milă

taut bărbaatul meu care s’au ptr- dut pe Câmpul de Luptă in Gali- ţia în anu JOI-t din 16— 18 O^tcni- viie lângă Domuri* (Toblniţa) a ciUknit la Homvezi 6 ibi\u ou nu­mele George Zidariu cine ştie despre tl C€Va capătă 10 k. să se adr-seze la adresa aceasta Todosiea lui Ge­orge Zilariu C. Câln'cu n p. Szász­sebes Nagyszeben 2269

M oară de arândat.„însoţirea de credit din Pálos,

comitatul Târnavei-mări arândesză pe calea licitaţiunei publice ee se vaţinea in 5 D ecem vrie s t . n. 1915aoara sa cu două petri mânate de an motor de olei brut. Arândatea du-

C a u t d e u c e n icun băiat din familie bună care po- fsde si limba maghiară şi are baremi2 clase gimnaziale ori reale. Tralân 3ft}cu , comerciant în Z x la tn a .

I •

tiAviz.

Iu Şzibicl, cu n u n « cu pesUi 1 0 0 0 locuitori ic .u in i S.WiştiM, co- mitatul Sztl)»n ! Silii.u! ne dă în a- rân 1h în ron'liţitiin favorabile, ţie unul sau p i H uni, (i tnoiirâ cu 2 petri în s tare bun» ţi xiiunta in mij- lo3,.l salului.

Doritori mi v:nii In subacrisuj spre a ne inţclegc.

Dumitru Bâr*

j -Î*i '

o r o l i o r b S r f r a ţ ! S îB SU , strada Otsriăci'.ei Nr. 12

r^comamii p ;. puD:itulal e c i a a to l u 'm r s lr» fc d e to»ra»t»i4 ţ i i . jt n i in vatvem

— « * i> r ţ i m c H l . . —

i).\Qiiibr tc-jT;, p ţ - r t r « Mai n o

îvilirv>«ţl « ioft.' ewrï s« r:iiură

ífsSS Kíá tneöPj-'c vc5n-..n!; pr&~ vSvD : ö a e & o , U s i-£>&£>*: S « ! « * , tu îtsrfe

sfrï î ^ « » e l ) U i * t e R { i n a t

lf>vitit:ie t? tJofc y e n « Ş«»e‘ *iHaa1 fi can88 ffSü frc-ítiíamni So^Bt.

e r e t n i o r c o s - ti ateiierui a ?a , per-

* tóragp dsoictJüí ateeţisae Jt Í3*rai preoţi j ;

* ■ o * jr*s r t iá« w . c ţ i o a o s ti rfi wifi

tja H w y :pi&r-a

7 -vcxsaryt s n .«Est ŰS: ise(

Ca practicantsc prinrţto un lânftr din (umili« bună, abiolv.iit tio 3 ssu 4 da»c

nimlii Ia Firma

loan Comşa & Fiu Selijteţirccuin ţi un C o m is (specialist In

ni*.nufnf'lura «o preferi).

Sa caută 8 — 10 calfe.Să cauta 8— 10 calfe de panto­

far pentru lucru de comandă şi târg. De pHrechr 3 — i *50 coroane. — Adresa: P etru C âm pean, pantofar, Szelistye.

Cumpărămini ful iu 1 do c « t > s ! i î : grâ i, or?., o . i i

fnNolti (mnzere nlbâ) in oiico csn ti -

tftt»! Birou şi m agaz:n agricol. C. B a la S z á sz se b e s .

Vechiul birt şî hanolinioarâ

„ L a Apolzeana“Sibiiu strada Kosenanger Nr. 7. aran­jat modern cu toate celea aparţină­toare de el s i dă In arándS. Dori­torii aă se adreseze acolo

i'n

ATELIERUL FOTOGRAFICdin Piaţa mare Nx». 18

este complet renovat şi înzestrat cu cele mai moderne aparate şi mijloace tehnice.

Proprietarul cel nou, îşi ra d i silinţa sâ satisfacă pe deplin dorinţele publicului.

Ca specialitate lucrez după fotografii Techi şi stricate, ca de Mg pildi a celor cizuţi tn risboin, tiblouri mărite şi pictate, cari vor fi ca totil asemănătoare.

Observare: Văduvele şi orfanii celor căzuţi în răsboiu vor avea scăzământ la plată.

Rugând si-mi sprijiniţi noua mea întreprindere, semnez cu stimă:

RUDOLF RUNTE, fotografSibiiu, Piaţa mape Nr. 19,

Tis l-ria de privalia Ini Fuchs.

fik. £

Pag. 8 m % m s o b o r u lu i Nr. 54-

J î FOĂIĂ POPORULUI1’ 0 c l i s e

eCAMPUL DE LUPTÀ

se poate trimite ori-unde şi cu începere do ori-câni', ceea- ce aducem la cunoştinţă cetitorilor noştri, spre orien­tare, in urma mai multor întrebări ce primişi mersa.

Preţul abonamentului este : 2 cor. pe timp de S luni

de zile.^ţţj Pentru abonamente ţie câmpul de luptă statorim pro- gfiV g ţul de 2 cor. pe timp de 5 Inni, fiindcă ştim, că j * "

^ soma de 2 cor. (în bani de hârtie, bancnote de câte 2

# cor.) se trimite mai uşor. Schimbarea adresei altna- j iv deva, tot pe câmpul de luptă, sau mai târziu în vr’un *W* oraş ori sat din lăuntrul Monarhiei austro-nng&re, se

. faco gratuit; e destul a scrie noua adresă pe o carte J jî ^ poştală, unde să se spună însăşi adresa de m«i nainte.

Abonamente de acestea se pot face şl din partea celoi de acasă, cari doresc să trimită Foaia la vr’on neam san cunoscut de pe

câmpul de luptă ori în altă parte a Austro-Ungariei. ^

fi

Î M TO'N

lucrate âoHd »1 {&■% cor.$Hesîfl©8 . . .

tt pot cctnnada ia

EM IL P E T R U Ţ IU- Fabrică de mobile :izirv~

S Î B I I U — N A G YS2EBEN , lE ag sssa j s ir . S ă rii 37 ”

r ! $ « lijâjil

Special ist în :

< » » MOBILE DE TOT FELU L *=>- pentru tin eri n o u c ă s ă to r i ţ i , mol>iui: t

d® hoteluri, vile, in stitu te , ca­fenele ş i re s ta u ra f iu n i

■ ■ Telefon Nr. 47 = 3 cu lc^Aturi in comitatul Inirr»

3 W S @ E @ ! de tapiserieS e Iucr<!az3 după planuri nrlisfic*

YT*»*r,fr

r f i

k iîifit1

lUJ-i t—' * "t i «îi I'îfl ' y-.'i

i

= Berea albă şi neagră dinBereria dsla l rei-Stejari

în sran u este foarte bună şi gustoasă!

B B ^ B B

A ceisti bere e ciuU ti şl n b e a c * plă- ecra da toţi c t r i o c a n o s o ■ttt Iz oraţo ckt ţi U sate ^ 04 . . .

•n S 5 B S E S B

rv

f/ii. I

r s i ^ & ’i S F Î « o i r - u n » * - ti] p ir s t n r t ! i * Ï ! ] ir!iiulje>ce« fî

..... _________ * »n-w JJţ

. 4î!-"ZF:âr':*,-r#» -

Aielier de curclărie, selărie şi coîerărieO REN D T 6. à F E IH I W .

(o d iu io f l r â S o c î e t a i o a c t t i c l a r i l o r ) J 11Sfrada Cisnădiei 45 - S Î3IiU -H clîsu crg asse 45

= 0

Magazin foarte bogat ia articole, pentru c â r o - ţ s t , c ă l ă r i t , v â n a t , e p o r t şi T o i a j . p o * clâz î şi procovA* ţ r * r i ,p o r tm o t ie e j; b r e t e l e s o l id e ;i

S3h r *“i M:--

L

•îMe n r t i c o l G de gfn- I p . n t e r i c os; presurile ceie nai n v-d crsie .C u ­r e l e de nsn-;,xni. c a ­r e l e c . : ; ; k î şi l e ­g a t , S î t r v â r z o l J l ) rerm.v/.ent in depozit

Toate 2 rtico!s!e d'n remite şi r r r ' r a iu r s 'or ?v esorută promt şi ieftin.—Liste de preţuri, la c e re re , se trim it franco.

------ Comande prin postă se e fe c tcs s c p ro —it şi conşîienţios. —

M are deposil de hamuri pentru ca ! dela soiturile cele m ai ieftine până 3a cc ’.e m ai fine, cop erî-

io are (ţoluri) dc cai şi co îcre dc călătorie.D

a 3 5 -a reg.110.000 Lozuri

ung. priv.55.000 câştiguri

T û t ai doiloa, loz câştigă!

itc. etc. etc.

L a clasa I.T rag erea va fi 21 şi 22 Decemvrie a. c.jienttu cnro rccomanil trimit lozuri originali), po lân^u preţurile oficii«.-* '.t

Cor. 1 * 5 Î_P 3 — >/.

1 2 -

Ju tiu s Fri@de & C om p.Colectură principală.

Strada Gisnadiel 1 S 9 B S I U Strsds Cisnădici iC o m a n d e l e so fre mni simplu prin m u n d t p o ş t a lBcriintlu'O [>o cupon p»rtim do loz dorită. L i Curor« bo trimit locuri lâni;ă rambursa. Ceri-ţi gratis ?i franco plsr.^

oficioH m1 'oit-riei ti Clu(|cu-xiri jiontru trimitrroa grntii n bnnilor.

Informaţii se dau cu plăcere.

- V

Craă de dinţi

§ '

__

% T\vVii.

'V i.

&S. V-

u . 7 0 îilieri

w « » i H I■U ><%.3

m

i a nţ i i depozit dc încăltilminte — In ..Cismn mnre roşie“.

S i b i i u , Htraüa’ Ocnei (B aryergassej tir.- 7 , S i b i i u .

—! Atratr atenţia onoratului public(lin loc şi jur că mi-am asortat

V '' )

11 i I i • i : î

depozitul ca gîiate/ ‘ îvl V~ . * i ot felul si de l u x pen tru copn.

£ ' ’ - ' f / \ d a m e ?i bă rbaţ i ., -*■ i ' P r e ţ u l d u p â ’ c u r s u l z i l e i

1SD0 p ârechi de boconcicu Pre'u 20 cor până Is

■- 28 Cor. lueraţi din materialul‘S £ t< Ti; ţ cd mai bun pentru domni, muc-

■ , citori şi militari.

Serviciu ppomt.Tot acelaşi depozit sc află în s trad a Cisnădiei Nr. 49

sub firma L. Ban.

Nu p e rd e ţi o c a z ia ş i v ă co n v in g o ţii

.7îp«ira!ii Pcj«ruiat*, StWhj.