Întrebări pentru examenul de absolvire a cursului deManagement spitalicesc pentru directorii financiari- contabili şi administrativi

Întrebări cu complement simplu

Nr. Crt. Întrebare1. Conform legislaţiei în vigoare deciziile privind mijloacele fixe ale spitalelor şi investiţiilor de

capital revin:a) consiliilor locale, b) consiliilor judeţene,c) spitalului,d) Ministerului Sănătăţii,e) spitalului şi Ministerului Sănătăţii.

2. Clasificarea spitalelor prevăzută de Legea reformei sănătăţii nr.95/2006 comportă mai multe neajunsuri, cu excepţia: a) conţine forme de organizare care nu se inclus în definiţia internaţională a spitaluluib) nu are un scop clar definitc) nu sunt definite delimitările între categoriid) nu permite finanţarea spitalelore) defineşte spitale „de urgenţă”, categorie puţin utilizată în alte ţări

3. Următoarele elemente caracterizează o organizaţie (spitalul) bugetară, cu excepţia:a) organizaţia are puţine drepturi de decizieb) nu există risc financiarc) controlul se realizează ierarhic directd) dreptul de proprietate revine integral organizaţieie) responsabilitatea financiară revine administraţiei publice

4. Următoarele elemente caracterizează o organizaţie (spitalul) privată , cu excepţia:a) riscul financiar este total şi influenţat de performanţăb) organizaţia are un mandat explicit în finanţarea activităţii socialec) responsabilitatea organizaţiei este reglementată de contracted) organizaţia are autonomie totală în conduceree) deficitul organizaţiei este acoperit din fonduri publice

5. Pentru spitalele din România, riscul financiar a crescut considerabil din anul 2005 deoarece:a) a scăzut bugetul pentru sănătate,b) a crescut numărul serviciilor furnizate,c) a apărut fenomenul îmbătrânirii populaţiei,d) spitalele încheie contracte pe baza numărului de cazuri spitalizate şi a tarifelor medii pe caz,e) salariile personalului medical s-au dublat.

6. Principalul rol al caselor de asigurări de sănătate judeţene este:a) să gestioneze bugetul fondului aprobat,b) să colecteze contribuţiile de asigurări sociale de sănătate,c) să negocieze şi contracteze servicii medicale cu furnizorii publici şi privaţi de servicii medicale,d) să organizeze sistemul informatic şi informaţional unic integrat,e) să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate la nivel judeţean.

7. Principalele ţeluri ale managementului resurselor umane din sistemul sanitar sunt legate de:a) angajarea, alocarea şi planificarea de personalb) mobilizarea, motivarea şi dezvoltarea capacităţilor personalului

1

c) planificarea, recrutarea şi selecţia de personald) planificarea, motivarea şi evaluare corectă a personaluluie) stimularea, remunerarea şi retribuirea personalului

8. Următoarele categorii de personal sunt descrise în cadrul procesului de planificare a resurselor umane, cu excepţia:a) personal existentb) personal potenţialc) personal pregătitd) personal pierdut (pensionări, demisii, concedieri),e) personal necesar

9. Următoarele etape fac parte din procesul de recrutare a resurselor umane, cu excepţia:a) planificarea recrutăriib) procesul de evaluare a performanţei individuale a angajaţilorc) stabilirea responsabilităţilor organizaţionaled) stabilirea deciziilor organizaţionalee) stabilirea metodelor de recrutare

10. Recrutarea este:a) procesul de evaluare a performanţei organizaţionaleb) procesul de planificare a necesităţilor de personalc) procesul de atragere de candidaţi calificaţi pentru posturile libere din cadrul organizaţieid) procesul de alegere al celui mai bun angajate) procesul de analiză a cererii de personal

11. În procesul de analiză a postului se utilizează următoarele metode, cu excepţia: a) interviu cu managerul imediat superiorb) chestionar administrat ocupantului postuluic) interviul paneld) studierea echipamentelor, uneltelor şi aparaturii de lucrue) utilizarea de studii şi anchete anterioare pe această temă

12. Eroarea care poate apare în procesul de evaluare a performanţelor atunci când opinia evaluatorului este influenţată de un aspect personal al angajatului, se defineşte ca:a) efect de tendinţă centralăb) clemenţă sau severitatec) eroare interculturalăd) efect de haloue) influenţa informaţiei celei mai recente

13. Controlul în managementul de proiecte se referă la:a) orientarea oamenilor către ceea ce trebuie să realizezeb) stabilirea scopului, obiectivelor, activităţilor, rezultatelor aşteptate şi a resurselor necesare, precum şi la desfăşurarea activităţilor în timpc) funcţia prin care se stabileşte structura organizaţiei şi se definesc rolurile şi responsabilităţile persoanelord) activităţi în legătură cu managementul resurselor umanee) procesul prin care conducatorul se asigură că activităţile se realizează eficace şi eficient

14. Identificaţi care dintre aspectele enumerate mai jos pot fi considerate dezavantaje ale managementului prin proiecte.a) concentrare pe obiectiveb) dispariţia mitului şefului pe viaţăc) reducerea costurilor generaled) valorificarea competenţelor individuale şi colectivee) implicarea mai multor actori

2

15. Cel mai intens nivel al activităţii se regăseşte în faza de:a) planificareb) iniţierec) monitorizare şi controld) implementaree) încheiere

16. Identificarea nevoii de a elabora proiectul se face în faza de: a) monitorizare şi controlb) planificarec) iniţiered) finanţaree) implementare

17. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte?a) Scopul unui proiect este reprezentat de rezultatul favorabil care se aşteaptă de la un proiect, fiind obligatoriu să fie măsurabilb) Obiectivul trebuie să îndeplinească următoarele criterii: specific, măsurabil, aplicabil, realist, limitat în timpc) Studiul de fezabilitate vizează numai factorii din mediul externd) Activităţile nu sunt neapărat paşii prin care obiectivele sunt îndeplinitee) Proiectul nu se adresează unui anumit grup ţintă

18. Prioritizarea problemelor se face cu ajutorul:a) graficului Ganttb) diagramei Perttc) analizei SWOTd) matricei de ierarhizaree) diagramei “os de peşte”

19. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată?a) Primul pas în scrierea unei propuneri de proiect este reprezentat de identificarea nevoiib) Finanţatorul este o persoană sau o instituţie (guvernamentală sau privată) care oferă sprijin financiar unor organizaţii, instituţii sau persoane pentru a rezolva o problemă, în baza unui contract, pentru propriul său avantajc) Grupul ţintă este grupul de populaţie la care se referă proiectul. d) Dacă este cazul, se pot identifica şi selecta parteneri pentru desfăşurarea activităţilor din proiecte) Proiectul are un buget limitat

20. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevăratea) Scrisoarea de intenţie (fişa sau schema unui proiect) nu este solicitată de către nici un finanţatorb) Înainte de completarea unei propuneri de proiect este importantă citirea cu atenţie a pachetului de informaţiic) Ideea proiectului propus nu trebuie neapărat să se încadreze în domeniul de interes al finanţatoruluid) Pentru atingerea unui obiectiv este suficienta punerea în practică a unei singure activităţie) Obiectivele specifice ale unui proiect se descriu în linii generale

21. Care din următoarele afirmaţii este falsă?a) Diagrama Gantt permite vizualizarea legăturii dintre activităţi şi durata lor de realizareb) Durata unei activităţi aflate pe drumul critic poate varia fără a afecta durata totală a proiectuluic) Diagrama Gantt este utilizată atât în stadiul de planificare a proiectului, cât şi în cel de implementared) Diagrama Gantt permite estimarea duratei totale a proiectului

3

e) Diagrama Gantt este corelată cu alocarea resurselor22. Care din următoarele afirmaţii este falsă?

a) Abordarea în cadru logic reprezintă un set de instrumente de planificare şi management al proiectelorb) Matricea logică face posibilă verificarea corectitudinii designului de proiectc) Matricea logică este un instrument foarte util de evaluare a proiectuluid) Riscurile nu fac parte din matricea cadru logice) Matricea logică se poate “citi” după o logică pe orizontală sau pe verticală

23. Care din următoarele afirmaţii este falsă?În cadrul matricii logice, logica verticală este cea care:a) identifică strategia aleasă pentru îndeplinirea obiectivelorb) clarifică relaţiile cauzale de tip mijloc-scopc) defineşte modul în care vor fi examinate obiectivele proiectului prin descrierea indicatorilor şi a surselor de verificared) specifică situaţiile dincolo de controlul managementului de proiect, care pot influenţa îndeplinirea obiectivelore) este un instrument de verificare a corectitudinii designului de proiect

24. Care din următoarele afirmaţii este falsă?a) Activitatea reprezintă un efort pentru îndeplinirea căruia e nevoie de resurseb) Evenimentele delimitează activităţile şi au durată propriec) Succesiunea de activităţi cu durata cea mai lungă reprezintă drumul criticd) Drumul critic indică durata minimă de realizare a unui proiecte) Un proiect poate avea mai multe drumuri critice, egale ca durată

25. Rolul spitalelor în reforma unui sistem sanitar:a) nu au nici un rolb) rolul depinde de tipul de sistem de sănătatec) rolul este dat de modul de finanţare spitalelord) sunt o componentă cheie, datorită mai ales volumului şi complexităţii serviciilor furnizate, impactului asupra sănătăţii populaţiei şi resurselor consumatee) au importanţă pentru reforma sistemului sanitar datorită presiunilor din partea ofertei

26. Care este modul actual de finanţare a spitalelor?a) integral de la bugetul de statb) integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătatec) din venituri proprii si subvenţii de la bugetul de statd) integral din venituri proprii, conform legiie) finanţare bazată pe caz rezolvat, DRG

27. Următoarele ţări europene se caracterizează printr-un sector spitalicesc foarte bine reprezentat ca număr de spitale şi de paturi de spital (la 100.000 locuitori), peste media Uniunii Europene:a) Danemarca, Slovenia, Suedia, Norvegia b) Austria, Germania, Franţa, Cehia, Ucrainac) ţările dezvoltate economicd) toate ţările foste socialistee) ţările nordice

28. Majoritatea spitalelor mari (regionale, universitare) din ţările europene sunt:a) privateb) publicec) publice autonomed) private nonprofite) private, pentru profit

29. În perioada 1999-2005, ponderea cheltuielilor cu spitalele în totalul Fondului de asigurări sociale

4

de sănătate din România s-a situat în intervalul: a) 30-40%b) 40-50%c) 50-60%d) 50-65%e) peste 65%

30. Managementul financiar operează:a) exclusiv retrospectivb) prospectivc) operaţionald) operaţional şi retrospective) prospectiv, operaţional şi retrospectiv

31. Managementul financiar presupune gestiunea eficientă a mijloacelor băneşti conform destinaţiilor prevăzute în:f) contul de rezultat patrimonialg) situaţia fluxurilor de trezorerieh) bilanţi) bugetul de venituri şi cheltuielij) bugetul de venituri.

32. În cadrul managementului financiar, domeniul de acţiune operaţional presupune:a) estimarea veniturilor şi a cheltuielilor exerciţiului bugetar viitor, în cadrul bugetului de venituri şi cheltuielib) evaluarea monetară a intrărilor (resurselor) şi a ieşirilor (alocări de resurse) pe o perioadă de cel puţin 3 exerciţii bugetare succesive încheiatec) monitorizarea şi înregistrarea fluxurilor de venituri şi cheltuieli ale perioadei curente generate din activitatea operaţională, financiară şi extraordinarăd) evaluarea monetară a intrărilor şi a ieşirilor de resurse generate prin punerea în funcţiune a proiectelor de investiţii viitoaree) înregistrarea tuturor fluxurilor financiare

33. Starea de lichiditate a instituţiei publice este reflectată de:a) însuşirea activelor de a se transforma, într-un anumit termen, în disponibilităţi băneştib) însuşirea datoriilor de a deveni scadente la un anumit termenc) existenţa unor active financiared) gradul de exigibilitate a activelor curentee) gradul de lichiditate al datoriilor curente

34. În legătură cu ordonatorii de credite, care dintre următoarele afirmaţii nu este corectă?:a) au responsabilitatea bunei gestiuni financiare în angajarea şi utilizarea creditelor bugetareb) sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze cheltuielile pe parcursul exerciţiului bugetar în limita creditelor bugetare aprobatec) monitorizează utilizarea creditelor bugetare angajated) sunt autorizaţi să efectueze plata cheltuielilor pe parcursul exerciţiului bugetare) au obligaţia de a angaja şi de a utiliza credite bugetare în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate, pentru cheltuielile strict legate de activitatea instituţiilor publice

35. Care din următoarele exemple nu reprezintă un obiectiv de management financiar în sine:a) planificarea veniturilor şi cheltuielilor spitaluluib) calcularea costurilor spitaliceşti la nivel de pacientc) ţinerea bilanţului contabild) măsurarea performanţei financiaree) economisiri de resurse şi eficientizare a activităţii

36. Principiile contabile general acceptate sunt:

5

a) continuităţii activităţii, permanenţei metodelor, prudenţei, contabilităţii pe bază de angajamente, evaluării separate a elementelor de activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de semnificaţie;b) continuităţii activităţii, permanenţei metodelor, prudenţei, evaluării separate a elementelor de activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de semnificaţie;c) continuităţii, prudenţei, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii;d) continuităţii activităţii, prudenţei, contabilităţii pe bază de angajamente, evaluării separate a elementelor de activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de semnificaţie;e) continuităţii şi comparabilităţii

37. Un set de indicatori ce relevă comparativ situaţia sectorului spitalicesc din mai multe ţări, cuprinde:a) numărul de paturi de spital la 100.000 locuitori, numărul de internări la 100 locuitori, durata medie de spitalizare;b) numărul de spitale şi de paturi de spital la 100.000 locuitori, rata de ocupare a paturilor, numărul de internări la 100 locuitori, durata medie de spitalizarec) numărul de spitale şi de paturi de spital la 100.000 locuitori, rata de ocupare a paturilor, numărul de internări la 100 locuitori, durata medie de spitalizare, proporţia medicilor ce lucrează în spital, ponderea cheltuielilor cu spitalele în totalul cheltuielilor pentru sănătated) numărul de spitale şi paturi de spital pe specialităţie) numărul şi tipul de pacienţi externaţi

38. Setul complet de situaţii financiare ale unităţii cuprinde:a) bilanţ contabil şi situaţia fluxurilor de trezorerieb) bilanţ, situaţia fluxurilor de trezorerie, contul de execuţie a bugetului, cont de rezultate patrimonialc) bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezoreried) bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli, plăţi restante, situaţia activelor şi datoriilor instituţiilor publice din administraţia centrală, situaţia modificării în structura activelor, anexe la situaţiile financiaree) bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, plăţi restante, situaţia activelor şi datoriilor instituţiilor publice din administraţia centrală

39. Bilanţul este documentul de sinteză care, la sfârşitul perioadei de raportare, prezintă: a) veniturile instituţiei b) activele, datoriile, capitalurile proprii, cheltuielile, veniturile c) activele, datoriile şi capitalurile proprii d) cheltuielile şi veniturilee) situaţia fluxurilor de numerar

40. Contul de rezultate patrimonial reflectă performanţa financiară a organizaţiei la sfârşitul perioadei de raportare, prin intermediul:a) cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor b) activelor şi pasivelorc) cheltuielilord) activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor e) activelor, datoriilor, capitalurilor proprii

41. La sfârşitul perioadei de raportare, situaţia fluxurilor de numerar reflectă: a) existenţa şi mişcările de numerar ale organizaţiei b) existenţa şi mişcările activelor c) existenţa datoriilord) existenţa şi mişcarea capitalurilor propriie) existenţa şi mişcările activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor şi

6

finanţărilor42. Conform principiului contabilităţii de angajamente :

a) efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când numerarul sau echivalentul de numerar este încasat sau plătitb) efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi se încasează sau se plătesc c) efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul de numerar este încasat sau plătit d) efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute înainte de încheierea acestorae) efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când dispune managerul financiar

43. Rezultatul patrimonial se determină ca diferenţă între : a) veniturile încasate şi cheltuielile plătiteb) veniturile şi cheltuielile aferente perioadei, indiferent dacă au fost încasate, respectiv plătitec) veniturile şi cheltuielile încasate din activitatea operaţionalăd) veniturile şi cheltuielile extraordinaree) activele totale şi datoriile totale aferente perioadei

44. Bunurile primite cu titlu gratuit de organizaţie sunt evaluate la: a) valoarea justăb) cost de achiziţiec) cost de producţied) cost estimat e) preţul pieţei

45. Situaţia fluxurilor de trezorerie cuprinde fluxuri de trezorerie generate de activităţile :a) operaţională, financiară, extraordinarăb) operaţională, de investiţii, extraordinarăc) operaţională şi extraordinarăd) de investiţiie) operaţională, de investiţii, de finanţare

46. Costurile spitalului cu medicamente sunta) costuri indirecteb) costuri directec) costuri intangibiled) costuri fixee) costuri administrative

47. Costurile spitalului cu analizele şi explorările funcţionale efectuate unui pacient reprezintă:a) consumuri mari de resurse b) costuri paraclinice, care intră în componenţa costului total pe pacient c) costuri fixed) costuri indirectee) cheltuieli generale

48. Pentru a obţine un cost realist pe pacient, pentru spital este recomandabil ca următoarele consumuri şi cheltuieli să fie colectate direct pe pacient (şi nu alocate):a) costurile hoteliereb) costurile cu salariile personalului medical al secţiei de pe care s-a externat pacientulc) costurile efective cu medicamente şi materiale sanitared) costurile cu energia electricăe) costurile de încălzire

49. Care sunt secţiile / departamentele spitalului care ar trebui să ţină evidenţa detaliată a

7

consumurilor şi costurilor la nivel de pacient?a) Departamentele de suportb) Secţiile clinice cu paturi ce externează pacienţic) Secţiile paracliniced) Serviciul contabilitatee) Toate secţiile şi departamentele spitalului

50. Costul marginal este:a) Ceea ce ne rămâne după considerarea cheltuielilor directeb) Costul producerii unei noi unităţi dintr-un produsc) Costul directd) Costul mediue) Costul fix

51. În decizia de a creşte sau nu nivelul de activitate de la 1000 la 1100 de pacienţi externaţi, informaţia cea mai utilă o poate oferi cunoaşterea:a) Costului fixb) Costului incrementalc) Costului indirectd) Costului cu personalule) Costului oportunităţii

52. Ce este controlul financiar preventiv?:a) un proces parţial si dinamic care se adaptează continuu la modificările entităţii publiceb) un proces integral, dinamic care se adaptează continuu la modificările entităţii publicec) un proces care prin exercitarea lui se urmăreşte respectarea formei si conţinutului documentelor justificatived) un proces care urmăreşte identificarea operaţiunilor neeconomicoasee) un proces care urmăreşte încadrarea cheltuielilor in subdiviziunile clasificaţiei bugetare

53. Controlul financiar preventiv propriu in cadrul entităţii publice este organizat de către:a) seful compartimentului financiar-contabilb) conducătorul entităţii publicec) seful compartimentului juridicd) seful compartimentului financiar si seful compartimentului juridice) directorul economic

54. Documentele supuse controlului financiar preventiv propriu sunt certificate în privinţa:a) legalităţii, eficientei si economicităţiib) conţinutului si formei documentuluic) realităţii, regularităţii, legalităţiid) eficientei si economicităţiie) necesităţii efectuării operaţiunii economice

55. Operaţiunile ce privesc acte juridice prin care se angajează patrimonial entitatea publica, se supun controlului financiar preventiv propriu după avizarea lor de către:a) compartimentul de specialitate juridică si compartimentul de specialitate financiar-contabilăb) compartimentul de specialitate al entităţii care administrează operaţiunea si compartimentul de specialitate juridicăc) compartimentul de specialitate juridicăd) compartimentul financiar-contabile) compartimentul de audit public intern

56. In cazul în care conducătorul unei entităţi publice emite un act de decizie internă privind efectuarea pe propria răspundere a unei operaţiuni refuzate la viza de control financiar preventiv propriu, o copie de pe acest act va fi transmisă:a) Curţii de conturi, Ministerului Finanţelor Publice si, după caz, organului ierarhic superior al

8

entităţii publiceb) Curţii de conturi si, după caz, Ministerului Finanţelor Publicec) persoanei care a refuzat viza, compartimentului de audit public intern al entităţii publice si, după caz, controlorului delegatd) organului ierarhic superiore) compartimentului de audit public intern al entităţii publice

57. Preţul unui serviciu reprezintă:a) Banii cheltuiţi de furnizorul de servicii pentru producerea acestui serviciub) Suma pe care doreşte să o plătească cumpărătorulc) Costul serviciului respectiv d) Valoarea monetară a serviciului în momentul tranzacţieie) Costul plus profitul de la nivelul furnizorului

58. Următoarele condiţii sunt necesare pentru existenţa unei competiţii pe piaţă, cu excepţia:a) Intrare liberă pe piaţă;b) Cât mai mulţi furnizori şi cumpărătoric) Mobilitate a factorilor de producţie;d) Un mare grad de omogenitate a bunurilor (să fie comparabile);e) Existenţa unui monopol

59. Hazardul moral este, cu excepţia:a) Al furnizorului de servicii de sănătateb) Fenomenul supra-consumului de servicii de sănătatec) Redus prin co-platăd) Absent în asigurările obligatorii e) Al consumatorului

60. Formele actuale de finanţare a îngrijirilor de sănătate în România sunt următoarele, cu excepţia: a) Asigurări sociale de sănătateb) Conturi de sănătatec) Plăţi directed) Asigurările publice prin impozitare generalăe) Asigurările publice prin impozitare cu taxe speciale pentru sănătate

61. Criteriile de evaluare a unei metode de plată a furnizorilor sunt, cu excepţia: a) Efectul asupra echităţiib) Costul administrării şi monitorizăriic) Efectul asupra calităţiid) Efectul asupra eficienţeie) Controlul costurilor totale la nivelul terţului-plătitor

62. Plata spitalelor se poate face prin următoarele mecanisme, cu excepţia:a) Pe zi de spitalizareb) Prin buget stabilit pe baze normativec) Prin salariud) Prin tarif pe caz rezolvate) Per serviciu

63. Pentru spitale, unitatea de îngrijiri ce stă la baza plăţii poate fi, cu excepţia:a) Procedura furnizatăb) Costul mediu per pacientc) Numărul de medicid) Ziua de spitalizaree) Tipul pacienţilor externaţi (DRG)

64. Contractele trebuie să conţină obligatoriu următoarele elemente, cu excepţia:a) Volumul serviciilor furnizate

9

b) Preţul serviciilor furnizatec) Descrierea proceselor relevante de la nivelul furnizorului d) Natura serviciilor prestatee) Cheltuielilor la nivelul furnizorilor

65. Un program cât mai eficient tehnic:a) Are cel mai mic cost posibilb) Maximizează utilitatea pentru toată lumeac) Permite obţinerea celor mai mari beneficii cu cel mai mic cost posibild) Este administrat în mod profitabile) Produce beneficii maxime

66. Intr-o analiza de minimizare a costurilor:a) Rezultatele sunt identiceb) Costurile sunt identicec) Costurile sunt egale cu beneficiiled) Costurile indirecte sunt zeroe) Consecinţele se exprimă numai în unităţi monetare

67. Analiza cost-eficacitate a unor programe de sănătate presupune:a) Evaluarea beneficiilor şi alegerea celor mai marib) Compararea volumului de servicii ce pot fi furnizatec) Exprimarea beneficiilor acestora în aceeaşi unitate de măsură (ani de viaţă câştigaţi)d) Luarea în considerare în evaluarea beneficiilor a dimensiunii calitatea vieţiie) Posibilitatea comparării unor intervenţii diferite, dar ale căror rezultate se exprimă în unităţi monetare

68. În compararea introducerii unui program de sănătate cu alternativa „nu facem nimic”, se foloseşte evaluarea economică de tip:a) Cost-eficacitateb) Cost-utilitatec) Minimizare a costurilord) Maximizare a beneficiilore) Cost-beneficiu

69. Următoarele elemente sunt caracteristice bunurilor, cu excepţia:a) pot fi analizate înainte de a fi cumpărateb) pot fi revândutec) nu pot fi transferated) consumul este precedat de producţie e) pot fi transportate

70. Următoarele elemente sunt caracteristice serviciilor, cu excepţia:a) sunt nestocabileb) clientul participă la producţie c) nu există înainte de cumpărared) nu pot fi transportatee) cumpărătorul este puţin implicat

71. Supravegherea medicală continuă pentru serviciile în regim de spitalizare de zi este de:a) 24 oreb) nu se măsoară în timpc) mai mică de 12 ored) 48 ore e) cât este necesar dar peste 12 ore

72. Bugetul de stat participă la finanţarea următoarelor tipuri de cheltuieli cu excepţia:a) dotarea cu echipamente medicale

10

b) investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţiec) activităţi specifice unităţilor şi instituţiilor cu reţea sanitară propried) serviciilor medicale din fondul de asigurări sociale de sănătatee) activităţi didactice şi de cercetare

73. Mecanismul de plată al furnizorilor de servicii medicale în asistenţa medicală de specialitate ambulatorie are la bază:a) tariful pe persoana asigurată (per capita) b) preţul de referinţă c) tariful pe caz rezolvat d) tariful pe serviciu medicale) tariful pe zi de spitalizare

74. Reglementările privind organizarea codificării în spital sunt stabilite de:a) autoritatea de sănătate publicăb) Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informatic şi Informaţional în Domeniul Sănătăţii Bucureşti (CNOASIIDS)c) Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitard) casa judeteană de asigurări de sănătatee) Agenţia Naţională de Programe

75. La nivel de spital, procesul de colectare şi transmitere a datelor clinice la nivel de pacient include următoarele etape, cu excepţia:a) înregistrarea şi codificarea datelor în FOCG b) introducerea datelor în computer şi generarea SMDPc) exportul datelor cu criptare d) trimitere prin email la instituţiile centralee) gruparea datelor

76. Dintre datele la nivel de pacient care influenţează gruparea fac excepţie: a) vârsta b) sexulc) durata de spitalizared) diagnosticele principale şi secundaree) secţia de externare

77. Sistemul grupelor de diagnostice este utilizat la finanţarea :a) serviciilor spitaliceşti de tip acutb) serviciilor spitaliceşti preventivec) serviciilor spitaliceşti de tip cronicd) serviciilor spitaliceşti de recuperaree) serviciilor spitaliceşti paliative

78. Suma pentru serviciile medicale paliative se stabileşte astfel:a) numărul de cazuri externate contractat x indice case-mix pentru anul precedent x tarif pe caz ponderat pentru în cursb) numărul de cazuri externate contractat x tariful mediu pe caz rezolvat negociatc) numărul de cazuri externate contractat x durata optimă de spitalizare x tariful pe zi de spitalizare negociat d) numărul de paturi x numărul de zile calendaristice dintr-un an estimat a fi ocupat un pat x tariful pe zi de spitalizare negociate) numărul de servicii medicale contractat pe tipuri x tariful negociat aferent acestora

79. Decontarea serviciilor medicale efectuate în cabinetele medicale de specialitate în oncologie medicală, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, care se află în structura spitalului, se decontează pe baza indicatorului:a) preţ de decontare

11

b) preţ de referinţăc) tarif pe serviciu medical exprimat în puncted) tarif pe serviciu medical exprimat în leie) tarif per capita

80. Spitalele pot beneficia de sume pentru serviciile de hemodializă finanţate de către casele de asigurări de sănătate din: a) fondul alocat asistenţei medicale spitaliceşti b) fondul alocat pentru serviciile de hemodializă şi dializă peritonealăc) fondul alocat pentru programul naţional cu scop curativd) fondul alocat pentru serviciile de recuperaree) fondul alocat pentru serviciiile medicale în ambulatorii de specialitate pentru specialităţile clinice

81. Compartimentul de audit public intern de la entitatile publice subordonate se organizeaza cu acordul:a) conducatorului institutiei publiceb) entitatii publice de la nivelul ierarhic superiorc) Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public InternId) Comitetului Directore) Adunarea Generala

82. Conducatorul Compartimentului de audit public intern de la entitatile subordonate este numit/destituit de :a) conducatorul entitatii publice, cu avizul Unitatii Centrale de Armonizare a Auditului Public Internb) conducatorul entitatii publice cu avizul organului ierarhic superiorc) conducatorul entitatii publiced) Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Interne) Ministerul de resort

83. Auditarea activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, se desfasoara :a) anualb) la 2 anic) cel putin la 3 anid) cel putin la 5 anie) cel putin la 4 ani

84. Punctele de vedere ale structurii auditate la proiectul de raport se transmit echipei de audit in urmatoarele termene :a) in maxim 15 zile de la primirea proiectului de raportb) dupa 15 zile de la primirea proiectului de raportc) in maxim 10 zile de la primirea proiectului de raportd) in maxim 5 zile de la primiea proiectului de raporte) nu exista un termen stabilit in Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern

85. Reuniunea de conciliere cu structura auditata se organizeaza in termen de :a) 5 zile de la primirea punctelor de vedereb) 10 zile de la primirea punctelor de vederec) 15 zile de la primirea punctelor de vedered) imediat ce s-au primit punctele de vederee) nu exista un termen stabilit prin lege

86. In care din actele normative enumerate mai jos sunt descrise Normele metodologice de organizare si exercitare a auditului public intern in cadrul Ministerului Sanatatii:a) Legea 672/2002b) OMFP 38/2003

12

c) OMS 840/2003d) Legea 7/2004e) OG 119/1999 republicata

87. Proiectul planului de audit public intern se intocmeste pana la data de :a) 15 noiembrie an precedentb) 30 noiembrie an precedentc) 20 decembrie an precedentd) 1 ianuarie an in curse) 15 decembrie an precedent

88. Verificarea respectarii normelor , instructiunilor si a Codului privind conduita etica a auditorilor interni de catre Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern se face:a) anualb) data la 2 anic) cel putin o data la 5 anid) cel putin o data la 3 anie) la sfarsitul fiecarei misiuni

89. Urmarirea implemetarii recomandarilor formulate in raportul de audit revine:a) compartimentului de auditb) conducerii institutieic) structurii auditate si conducerii institutieid) compartimentului juridice) compartimentul financiar-contabil

90. Compartimentul de audit public intern se organizeaza in :a) toate spitaleleb) in spitalele cu peste 400 de paturic) in spitalele cu pana la 400 de paturid) in spitalele subordonate direct Ministerului Sanatatii Publicee) in spitalele cu 300 de paturi

91. In cazul in care, in timpul misiunii auditorii constata abateri de la prevederile legale aplicabile activitatii auditate, acestia trebuie sa:a) instiinteze conducerea unitatiib) instiinteze structura de inspectie din unitatec) conducatorul unitatii si structura de inspectied) structura auditatae) organul ierarhic superior

92. Interventia la fata locului presupune :a) colectarea dovezilorb) constatarea si raportarea iregularitatilor c) elaborarea raportului finald) urmarirea recomandarilore) stabilirea unor termene ferme de implementare a recomandarilor

13

Întrebări cu complement multiplu

93. Intre responsabilităţile Ministerului Sănătăţii Publice sunt incluse următoarele:a) elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul sănătăţiib) finanţarea serviciilor medicale prevăzute în contractul-cadruc) organizarea şi coordonarea sistemului naţional de supraveghere şi control al bolilord) stabilirea priorităţilor naţionale de sănătate publică şi elaborarea de programe naţionalee) colectarea şi înregistrarea datelor privind sănătatea populaţiei

94. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu modelul prezent al sistemului serviciilor de sănătate din România:a) profesioniştii din sănătate au statut de funcţionar publicb) finanţarea se face predominant din contribuţiile plătite de angajator şi angajatc) statul exercită un monopol asupra furnizării serviciilor medicaled) statul reglementează condiţiile de acordare a serviciilor medicale, în consultare cu reprezentanţii principalelor categorii de furnizori e) furnizori de servicii de sănătate privaţi sau publici încheie contracte cu cumpărători naţionali care reprezintă asiguraţii

95. Conform Legii nr.95/2006 a reformei sănătăţii, Titlul VII Spitalele, autonomia spitalelor este caracterizată prin libertatea managerului spitalului de a lua decizii asupra:a) angajării sau concedierii personaluluib) elaborării bugetului propriu de venituri şi cheltuielic) elaborării structurii organizatorice a spitaluluid) negocierii şi încheierii contractelor de furnizare de serviciie) negocierii şi încheierii contractelor de achiziţii

96. În mod tradiţional funcţiile manageriale se clasifică în următoarele categorii:a) organizareb) conducerec) planificared) evaluaree) control

97. Pentru a rezolva problemele legate de planificare, echipa managerială trebuie să asigure:a) îmbinarea corespunzătoare a obiectivelor specifice fiecărui departament din organizaţieb) adaptarea planului la modificările apărutec) fondurile necesare planificăriid) îmbinarea planificării pe termen scurt cu cea pe termen lunge) formarea personalului

98. Procesul de control aşa cum este el definit de Taylor (Taylor, 1994) este format din patru părţi:a) stabilirea de standarde pentru timp, calitate şi cantitateb) finanţarea procesuluic) măsurarea rezultatelord) compararea rezultatelor cu standardelee) adoptarea modificărilor necesare

99. La nivel organizaţional planificarea strategică:a) orientează organizaţia în mediu spre punctul dorit,b) permite planificarea viitorului organizaţiei,c) nu ajută la îmbunătăţirea performanţei organizaţieid) se realizează după îndeplinirea proiectelor pentru a evalua efectul acestora la nivelul organizaţieie) presupune evaluarea tendinţelor economice, sociale şi politice din mediul extern care vor avea impact asupra organizaţiei

14

100. Principalele dezavantaje ale sistemelor de asigurări private de sănătate sunt.a) stimularea competiţiei intre furnizori si finanţatorib) expansiune necontrolată a costurilorc) determină inechităţi în accesul la serviciid) selecţia adversă - ce rezultă în acoperirea incompletă a populaţieie) costuri de administrare ridicate

101. Tipurile de servicii medicale acordate asiguraţilor conform Contractului – cadru:a) servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilorb) servicii medicale ambulatoriic) servicii medicale spitaliceştid) servicii de asistenţă stomatologicăe) servicii medicale de urgenţă

102. Dezavantajele sau riscuri pe care le poate genera o autonomie locală accentuată sunt:a) scade riscul de erorib) creşte riscul de faliment bancar sau de şantaj politicc) echitatea poate fi ameninţatăd) sunt încurajate servicii medicale mai ieftine, inadecvate populaţiei unei regiunie) unificarea sistemului şi coerenţă în acţiuni la nivel local

103. Analiza de situaţie din cadrul procesului de planificare strategică sau operaţională constă în:a) stabilirea acţiunilor ce se vor desfăşura pe parcursul planuluib) identificarea informaţiilor necesare unei schimbăric) stabilirea surselor de finanţare pentru evaluarea rezultatelord) culegerea, prelucrarea şi analiza datelor culese pentru transformarea lor în informaţii pertinentee) judecată critică a informaţiilor ca suport pentru luarea deciziilor

104. Etapele procesului de planificare a resurselor umane sunt: a) Formularea obiectivelor, stabilirea strategiei şi a obiectivelor de dezvoltare ale organizaţiei pentru viitorb) Estimarea necesarului de resurse umane pentru atingerea obiectivelor organizaţionalec) Analiza utilizării prezente a resurselor umaned) Analiza mediului extern al instituţieie) Planul de personal

105. Între etapele procesului de selecţie a resurselor umane se numără:a) verificarea formularului (cerere) de solicitare a postului, şi a curriculum vitae (CV)b) verificarea încadrării cu personal a organizaţiei c) trierea cererilor pe baza datelor personale cu redactarea listei prescurtate cu candidaţii selectaţi (“shortlist”)d) administrarea testelore) întocmirea CV-ului

106. În cadrul unui CV sunt prezentate informaţii:a) Personaleb) Privitoare la evoluţia profesionalăc) Financiare d) Privitoare la obiectivele şi activităţile organizaţiilor unde a lucrat titularule) Privitoare la aspiraţiile profesionale ale titularului

107. Între principalele tipuri de nevoi definite de Maslow în cadrul teoriei sale privind motivarea (piramida nevoilor) se numără: a) nevoi de bază sau fiziologiceb) nevoi de securitate sau siguranţă

15

c) nevoi financiared) nevoi de afecţiune, de asociere, de apartenenţă, prieteniee) nevoi de încredere şi de stimă

108. Între caracteristicile motivaţionale ale unei funcţii se numără: a) varietatea b) autonomia c) fişa postuluid) responsabilitateae) provocarea

109. Între metodele de evaluare a performanţei angajaţilor se numără:a) evaluarea liberăb) incidentele criticec) efectul de haloud) influenţa informaţiei celei mai recentee) evaluarea de către specialişti

110. Tipurile de interviu de evaluare descrise în literatură sunt:a) enunţ şi convingereb) enunţ şi ascultarec) enunţ şi implicared) rezolvare de problemee) atribuire de sarcini

111. Următoarele caracteristici sunt specifice unui proiect şi îl diferenţiază de un proces/operaţie:a) este limitat în timpb) are mai multe obiective operaţionalec) resursele sunt adesea multidisciplinare şi din departamente diferited) resursele provin din cadrul aceluiaşi departamente) activităţile desfăşurate în cadrul lui sunt permanente

112. În funcţie de orientare proiectele pot fi clasificate în:a) Proiecte intraorganizaţionaleb) Proiecte care se adresează unor probleme de sănătatec) Proiecte care se adresează unor determinanţi ai stării de sănătated) Proiecte care se adresează unei populaţii ţintăe) Proiecte extraorganizaţionale

113. În organizarea serviciilor de sănătate proiectele contribuie la:a) Orientarea serviciilor către nevoile populaţieib) Mobilizarea intervenţiilor şi a actorilor implicaţi către acelaşi scopc) Imbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătated) Introducerea de obiective comune în organizarea serviciilor de sănătatee) Obţinerea unei mai mari eficienţe şi eficacităţi a intervenţiilor de sănătate

114. Între fazele ciclului de viaţă al unui proiect se regăsesc următoarele:a) monitorizare şi controlb) planificare c) finanţared) implementaree) iniţiere

115. Dintre metodele cantitative de identificare a nevoilor în cadrul unui proiect fac parte:a) analize statisticeb) studii epidemiologicec) focus grupd) brainstorming

16

e) brainwriting116. Surse potenţiale de finanţare pentru diferite proiecte pot fi:

a) bugetul de statb) bugetul localc) fonduri structuraled) fonduri comunitaree) finanţatori internaţionali

117. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?a) Un proiect înseamnă o schimbareb) Un proiect porneşte de la o analiză a nevoilorc) Proiectul trebuie să reflecte nevoile grupului ţintă căruia i se adresează şi să fie acceptat de către acestad) Un proiect este o activitate sau un număr de activităţi legate între ele care nu se desfăşoară după nici un fel de plane) Un proiect se întinde pe o perioadă de timp nedeterminată

118. Caracteristicile proiectelor sunt:a) Au o dată de început şi una de sfârşitb) Au numai activităţi repetitivec) Au un bugetd) Au un ciclu de viaţăe) Se desfăşoară pentru atingerea unui obiectiv definit

119. Tehnica de Brainstorming:a) Este o tehnică de stimulare a creativităţii unui grupb) Permite generarea unui număr foarte mic de idei c) Este utilizată pentru a identifica sau soluţiona o problemăd) Nu judecă ideile participanţilore) Încurajează ideile exagerate

120. Pentru justificarea unei probleme trebuie să ne asigurăm că:a) Problema este reală, orientată spre nevoi, nu spre ofertă b) Există dovezi (statistici, sondaje, studii) pentru problema prezentatăc) Problema este concretă, nu abstractăd) Problema este rezolvabilăe) Problema nu are efecte negative importante dacă nu este soluţionată

121. În paşii urmaţi pentru pregătirea unei propuneri de proiect se regăsesc:a) Stabilirea ideii de proiectb) Identificarea sursei potenţiale de finanţarec) Obţinerea pachetului de informaţii d) Validarea ideii de proiect e) Completarea cererii de finanţare

122. Pentru enumerarea şi descrierea activităţilor din cadrul unui proiect, trebuie să răspundem la următoarele întrebări:a) Ce trebuie făcut pentru atingerea obiectivului b) Ce sarcini trebuie îndeplinite în cadrul fiecărei acţiuni c) Ce resurse sunt necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini d) Cum se vor selecta membrii echipeie) Care este durata unei activităţi

123. Printre tehnicile de planificare tip reţea se numără:a) Metoda PERTb) Diagrama Ganttc) Metoda Drumului Critic

17

d) Nici unae) Toate

124. Între factorii de succes ai unui proiect se regăsesc:a) Folosirea eficientă a resurselorb) Respectarea planificăriic) Obiective clar definited) Încadrarea în bugete) Realizarea parametrilor de calitate

125. Managerul de proiect are ca responsabilităţi:a) Comunicarea cu grupurile interesate de proiectb) Auditarea proiectuluic) Organizarea personaluluid) Coordonarea activităţilore) Monitorizarea şi controlul desfăşurării proiectului

126. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la raportul financiar al proiectului sunt adevărate:a) Conţine documente centralizatoare şi doveditoare ale cheltuielilor efectuate în scopul derulării proiectului, conform bugetului aprobatb) Conţine documente justificative ale activităţilor, altele decât cele financiar-contabilec) E însoţit de doumente financiar-contabile, conform legislaţiei în vigoared) Prezintă defăşurarea activităţilor şi a rezultatelor obţinutee) Poate fi prezentat în funcţie de categoria de cheltuieli sau de desfăşurarea cronologică a evenimentelor

127. Care dintre următoarele reprezintă etape în realizarea bugetului:a) Planificarea activităţilor proiectuluib) Estimarea cheltuielilor în detaliu pentru fiecare activitate şi subactivitatec) Estimarea fluxului de numerard) Aprobarea bugetuluie) Revizuirea şi actualizarea periodică a bugetului

128. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?a) Monitorizarea proiectului se face prin intermediul rapoartelor interne, a şedinţelor periodice, a fişelor de monitorizareb) Activitatea de control a proiectului este independentă faţă de cea de monitorizarec) Monitorizarea şi evaluarea nu necesită neapărat formularea clară a obiectivelord) Evaluarea impactului proiectului apreciază măsura în care proiectul a produs efectele scontate şi în care modificările observate pot fi atribuite proiectuluie) Costurile necesare monitorizării şi evaluării trebuie cuprinse în buget

129. Majoritatea spitalelor din ţări europene dezvoltate:k) sunt privatel) sunt private pentru profitm) sunt publice, autonomen) pot accesa şi fonduri pentru cercetare şi educaţieo) companiile de asigurări nu intervin în definirea structurii serviciilor oferite

130. Din punct de vedere regional, se observă o serie de diferenţe la nivelul sectorul spitalicesc din România, astfel:a) regiunea Bucureşti este cel mai bine reprezentată şi cotată la toţi indicatorii specifici, comparativ cu celelalte regiunib) în regiunea Bucureşti se înregistrează cel mai mare număr de pacienţi spitalizaţi, comparativ cu celelalte regiunic) în regiunea Vest se înregistrează cel mai mare număr de pacienţi spitalizaţi, comparativ cu

18

celelalte regiunid) regiunea Sud înregistrează cel mai scăzut indice de complexitate (ICM), comparativ cu celelalte regiuni şi cu media naţionalăe) regiunea Centru înregistrează cel mai scăzut indice de complexitate (ICM), comparativ cu celelalte regiuni şi cu media naţională

131. Printre indicatorii vizaţi pentru îmbunătăţirea performanţelor financiare ale spitalului, sunt:a) Costul mediu pe zi de spitalizare pe secţiib) Costul mediu pe cele mai frecvente tipuri de cazuri externatec) Veniturile pe tipuri de servicii şi surse de finanţared) Numărul de reclamaţii şi plângeri ale pacienţilore) Ponderea cheltuielilor de capital în buget

132. Care dintre următoarele sunt cheltuieli curente?:a) cheltuieli de personalb) cheltuieli cu aparatura medicalăc) cheltuieli pentru medicamented) cheltuieli cu reparaţii capitalee) cheltuieli de capital.

133. Care sunt subdiviziunile unui titlu de cheltuieli?:a) articolb) aliniatc) capitold) subcapitole) paragraf

134. Cum se grupează veniturile si respectiv cheltuielile in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli?:a) pe total veniturib) pe total cheltuielic) pe trimestred) pe clasificaţia economicăe) pe clasificaţia funcţională

135. Cheltuielile indirecte ale spitalului care ar trebui alocate la nivelul tuturor secţiilor (clinice, paraclinice şi general-administrative) şi compartimentelor spitalului, după criterii adecvate, sunt:a) hranab) încălzit şi iluminat c) materiale de curăţenied) apă, canal, salubritate e) carburanţi

136. Dintre obiectivele şi funcţiile specifice managementului financiar, reţinem:a) fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuielib) fundamentarea tarifelor pe tipuri de servicii şi/sau pacienţic) documentarea şi finanţarea investiţiilord) raportările financiare periodice obligatorii prevăzute de legee) evaluarea performanţelor financiare ale spitalului public

137. Analiza financiară, ca acţiune a managementului financiar, urmăreşte să pună în evidenţă:a) poziţia financiară a instituţiei publice la un moment dat reflectată în „Bilanţul întocmit la sfârşitul perioadei bugetare supuse analizei”b) starea de performanţă financiară, reflectată în „Contul de rezultat patrimonial” pe perioada bugetară supusă analizeic) poziţia financiară a instituţiei publice la un moment dat reflectată în „Contul de rezultat patrimonial”d) fluxurile nete de trezorerie sintetizate de „Situaţia fluxurilor de trezorerie”

19

e) planificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii138. Rentabilitatea activităţii desfăşurate de instituţia publică este reflectată de indicatori exprimaţi în

valoare absolută sau relativă cum sunt, de exemplu:a) excedentul din activitatea operaţionalăb) excedentul din activitatea curentăc) rata de rentabilitate a capitalului total investit, alocat în activitatea instituţieid) rezultatul patrimonial al exerciţiului reprezentând excedente) rata de rentabilitate a capitalului propriu

139. În legătură cu analiza fluxurilor de trezorerie se pot formula următoarele afirmaţii:a) Numerarul net din activitatea operaţională reprezintă diferenţa dintre încasările din activitatea operaţională şi plăţile pentru activitatea operaţionalăb) Documentul de execuţie şi sinteză contabilă „Situaţia fluxurilor de trezorerie” explică variaţia (creşterea sau descreşterea) netă de numerar şi echivalent de numerar de la începutul până la sfârşitul perioadei bugetare, respectiv cash-flow-ul perioadei bugetarec) Rezultatul din activitatea operaţională evidenţiat în „Contul de rezultat patrimonial” este egal totdeauna cu numerarul net din activitatea operaţională evidenţiat în „Situaţia fluxurilor de trezorerie”d) Numerarul net din activitatea de investiţii şi din activitatea de finanţare evidenţiate în „Situaţia fluxurilor de trezorerie” se determină pe baza datelor conţinute în „Contul de rezultat patrimonial”e) Nu prezintă importanţă pentru bunul management al unităţii publice

140. Bilanţul contabil prezintă situaţia:a) Activelorb) Datoriilorc) Alocărilord) Capitalurilor propriie) Contractelor de servicii

141. Bifaţi ce nu reprezintă indicatori de performanţă financiară a spitalului:a) Costul hotelier mediu pe zi de spitalizare, pe secţiile cliniceb) Costul mediu pe tip de caz rezolvat (DRG)c) Indicele de complexitate a cazurilor general (ICM)d) Proporţia (%) cheltuielilor de personal în total buget spitale) Durata medie de spitalizare (DMS) pe tipuri de cazuri

142. Un bun management financiar înseamnă:a) Buget echilibratb) Performanţă clinicăc) Atragere şi utilizare eficientă a fondurilor, cu respectarea prevederilor bugetared) Înregistrarea tuturor intrărilor şi ieşirilor în banie) Atragere şi motivare de resurse umane

143. În bilanţ, la pasive se înregistrează următoarele:a) Datorii curenteb) Stocuri de medicamentec) Echipamente şi aparaturăd) Terenuri şi clădirie) Datorii necurente

144. Un plan de îmbunătăţire a managementului spitalului ar trebui să conţină, între altele:a) caracteristici ale populaţiei deservite, relevante pentru serviciile acordate de spitalb) situaţia bolilor netransmisibile la nivel judeţean şi naţionalc) structura bugetului de venituri (pe surse) şi cheltuieli (pe titluri)d) analiza SWOT

20

e) propuneri concrete de îmbunătăţire a unor rezultate şi indicatori ai spitalului, pe baza problemelor şi cauzelor identificate

145. Un plan de îmbunătăţire a managementului unui spital conţine măsuri şi acţiuni care vizează ameliorarea unor indicatori ai spitalului, cum ar fi:a) numărul de externări şi durata medie de spitalizare pe unele secţii, specialităţi sau tipuri de cazurib) raportările către autorităţic) costul mediu pe zi de spitalizare, pe unele secţiid) accesul populaţiei la serviciie) indicele de complexitate a cazurilor externate dintr-o secţie sau pe spital

146. Principalele tipurile de indicatori la care vă referiţi în cadrul unui plan de îmbunătăţire a managementului spitalului sunt:a) Indicatori de structură, capacitateb) Indicatori de utilizare şi indicatori ai activităţii clinice c) Indicatori economico-financiarid) Indicatori de management al resurselor umanee) Indicatori ai calităţii serviciilor

147. Costurile directe sunt:a) Cele cu medicamentele administrate pacientuluib) Cele cu amortizarea echipamentelor utilizatec) Cele cu personalul administrativd) Cele cu investigaţiile funcţionale efectuate pacientului e) Cele cu birotica

148. Costul oportunităţii este:a) Imposibil de cuantificatb) De regulă, generat de efectele secundare ale intervenţiilorc) Dat, în sănătate, de povara pe care o impune asupra celorlalte servicii de sănătate (care nu se pot furniza)d) Dat de variaţia costurilor de la un nivel de producţie la altule) Beneficiul care ar fi putut fi generat prin folosirea resursei în următoarea cea mai bună alternativă posibilă

149. Principalele tipuri de costuri care se urmăresc într-o evaluare economică sunt:a) Costurile operaţionale din sectorul sanitarb) Costurile la nivelul politicilor de sănătatec) Costurile directe suportate de pacientd) Costurile aferente externalităţilore) Costurile cu noi angajări

150. Bugetul unei organizaţii presupune o serie de paşi, printre care:a) Analiza nevoilorb) Planificare şi justificarea consumurilorc) Negociered) Aprobaree) Execuţie, cu eventuale ajustări dacă este necesar

151. Prevederile referitoare specific la bugetul spitalului public sunt conţinute în următoarele acte legislative în vigoare: a) Ordinul MSP nr.896/20.07.2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului publicb) Ordin MSP nr.1349/2007 privind aprobarea machetei bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii în cadrul spitalului publicc) Ordinul comun MSP-CNAS nr.1781-558/2006 normele metodologice de aplicare a

21

Contractului cadru pe anul 2007d) Toate reglementările financiar-contabile privind unităţile publicee) BVC al spitalului public nu este specific reglementat de nici un act normativ

152. Între responsabilităţile directorului financiar-contabil al spitalului public, conform Ordinului MSP nr. 1628/2007, sunt şi următoarele:a) buna organizare şi realizare a activităţii financiare a unităţii, conform dispoziţiilor legaleb) organizarea contabilităţii în cadrul unităţii, conform legislaţiei în vigoare şi efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor financiar-contabilec) propuneri privind defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli al spitaluluid) executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiaree) angajarea unităţii prin semnătură, împreună cu managerul, în toate operaţiunile patrimoniale, cu obligaţia de refuz a celor ilegale

153. ExBuget 4 reprezintă:a) aplicaţie informatică pentru colectarea şi raportarea datelor clinice ale pacienţilor spitalizaţib) aplicaţie informatică opţională pentru evidenţierea operaţiunilor financiar-contabile ale spitaluluic) un sistem informatic de calcul şi raportare a indicatorilor de management obligatoriu pentru spitalele publice, conform Ordinului MSP-CNAS nr.1137/27.06.2007d) o aplicaţie informatică de înregistrare retroactivă, calcul şi raportare lunară a unor indicatori de management ai spitalului public, generând o serie de rapoarte la nivel de secţie şi spitale) un sistem de calcul al salarizării personalului angajat al spitalului

154. Nomenclatoarele de înregistrare a cheltuielilor şi indicatorilor spitalului prin sistemul ExBuget 4 sunt următoarele:a) Nomenclator secţii clinice (după cod)b) Nomenclator bloc operator, ATI, paraclinicec) Nomenclator secţii administratived) Nomenclator secţii generalee) Nomenclator proceduri

155. ExBuget 4 generează o serie de rapoarte, între care:a) Cheltuieli totale pe structuri clinice şi asimilate, Cheltuieli totale pe tipuri de servicii furnizateb) Proceduri efectuate pentru secţii clinicec) Structura pe 8 categorii de cheltuielid) Indicatori de performanţă defalcare pe secţiie) Pacienţii validaţi şi invalidaţi.

156. Între activităţile care nu intră în responsabilitatea directorului financiar-contabil al spitalului public, menţionăm:a) monitorizarea calităţii serviciilor medicale acordate la nivelul spitaluluib) aprobarea de protocoale de practică medicală la nivelul spitalului şi monitorizarea implementării acestora la nivelul întregului spitalc) analiza şi decizii privind cazuri medicale deosebite din spital (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.)d) coordonarea integrării şi creşterii calităţii şi a nivelului de performanţă al activităţilor de cercetare-dezvoltare desfăşurate în proiectele spitalului şi în programe naţionalee) evaluarea, prin bilanţul contabil, a eficienţei indicatorilor specifici

157. În funcţie de venitul indivizilor, bunurile pot fi:a) Superioareb) De importc) Indigene

22

d) Normalee) Inferioare

158. Oferta de servicii este influenţată de:a) Gusturile indivizilorb) Costurile de producţie ale serviciilorc) Taxe şi impozited) Vârsta cumpărătorilore) Forma de proprietate

159. Externalităţile sunt:a) Pozitiveb) Costuri derivate din producerea unui serviciu, care nu se reflectă în preţul serviciului respectivc) Beneficii derivate din tranzacţia unui serviciu care se reflectă şi asupra celor neimplicaţi în tranzacţied) Neutree) Negative

160. Piaţa serviciilor de sănătate nu poate funcţiona ca o piaţă liberă deoarece:a) Competiţia este redusăb) Cheltuielile cu serviciile de sănătate sunt crescute c) Informaţiile nu sunt disponibile în aceeaşi măsură celor implicaţi în tranzacţiid) Populaţia are nevoie de servicii de sănătate în mod echitabile) Furnizorii de servicii sunt şi publici şi privaţi

161. Asigurările de sănătate sunt necesare deoarece:a) Unii indivizi au nevoie mai mare de îngrijiri de sănătate, dar nu au resurse b) Furnizorii de îngrijiri de sănătate au nevoie de finanţarec) Îngrijirile de sănătate sunt din ce în ce mai costisitoared) Indivizii nu ştiu când vor avea nevoie de îngrijiri de sănătatee) Piaţa serviciilor de sănătate nu este o piaţă bine reglementată

162. Asigurările obligatorii de sănătate sunt:a) Asigurările sociale de sănătateb) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de venitul indivizilorc) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de riscul de boală d) Asigurările publice prin impozitare generalăe) Asigurările unde există fenomenul de selecţie adversă

163. Asigurările voluntare de sănătate sunt:a) Asigurările sociale de sănătateb) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de venitul indivizilorc) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de riscul de boală d) Asigurările unde există fenomenul hazardului moral e) Asigurările unde poate exista fenomenul de selecţie adversă

164. Fenomenul de selecţie adversă:a) Este specific asigurărilor obligatoriib) Induce cumpărarea unei asigurări voluntare de către cei cu riscuri crescute de boalăc) Apare în asigurările voluntare d) Este întâlnit la nivelul furnizorilor de servicii de sănătatee) Se diminuă prin utilizarea co-plăţilor

165. Asigurările sociale de sănătate sunt caracterizate de:a) Integrarea caselor de asigurări cu furnizorii de serviciib) Prima de asigurare dependentă de venitul indivizilorc) Prima de asigurare dependentă de riscul de boală

23

d) Posibilitatea de alegere a oricărui medic curante) Solidaritatea între cei bolnavi şi cei sănătoşi

166. Metodele de plată a furnizorilor:a) Stau la baza comportamentului furnizorilor de serviciib) Sunt diferite în asigurările obligatorii şi voluntare c) Depind de modul de colectare a primelor de asigurared) Au efect asupra calităţii serviciilor de sănătatee) Reprezintă fluxul financiar între terţul plătitor şi furnizor

167. Modalitatea de plata a medicilor per serviciu generează:a) Atracţia pacienţilor mai sănătoşib) Trimiterea pacienţilor către alte nivele de îngrijiric) Creşterea cheltuielilor pentru sănătated) Induce acordarea de servicii de prevenţiee) Stimulează furnizarea de cât mai multe servicii

168. Capitaţia:a) Induce acordarea cât mai multor serviciib) Presupune plata unei sume fixe pentru un pacient de pe listac) Poate duce la selecţionarea pacienţilor mai sănătoşid) Stimulează trimiterea pacienţilor către alte nivele de îngrijirie) Are cheltuieli crescute de administrare

169. In prezent, unităţile cu paturi din România pot fi plătite prin:a) Pe zi de spitalizareb) Buget istoricc) Capitaţied) Tarif pe caz rezolvate) Per serviciu în spitalizarea de zi

170. Plata spitalelor prin buget global poate avea la bază:a) Numărul de personal şi structura spitaluluib) Bugetul din anul precedentc) Solicitările explicite ale managerilor de spitald) Acoperirea unei populaţii prin capitaţiee) Bugetarea clinică a fiecărei secţii

171. Plata spitalelor pe caz rezolvat (DRG) presupune:a) Clasificarea pacienţilor în grupe de diagnosticeb) Existenţa unor asigurări obligatorii de sănătatec) Stabilirea unor tarife pe tip de cazd) Creşterea duratei de spitalizaree) Plata unei sume fixe pe tip de pacient, indiferent de cheltuielile efective

172. Cumpărarea serviciilor de către terţul plătitor presupune: a) Evaluarea furnizorilor de servicii de la nivelul pieţeib) Reducerea cheltuielilor furnizorilor de serviciic) Creşterea profitului furnizorilor de serviciid) Evaluarea nevoilor de servicii ale populaţieie) Stabilirea unor contracte cu furnizorii de servicii

173. Identificarea nevoilor populaţiei, în vederea cumpărării de servicii de sănătate, presupune următoarele tipuri de informaţii privind:a) Prevalenţa bolilorb) Bugetele de cheltuieli ale furnizorilorc) Tipul serviciilor disponibile la nivelul pieţei serviciilor de sănătated) Incidenţa bolilor

24

e) Date privind intervenţii de sănătate cost-eficace174. Analiza cost-utilitate presupune:

a) Compararea a două alternative din punctul de vedere al resurselor consumate şi al rezultatelor obţinuteb) Că se iau in considerare numai anii de viaţă câştigaţic) Identificarea pentru fiecare stare specifică de sănătate a numărului de QALY sau altor unităţi de măsură folosite d) Cuantificarea utilităţii în banie) Măsurarea atât a costurilor cât şi a rezultatelor în bani

175. Spitalele pot beneficia de sume pentru serviciile de hemodializă finanţate de către casele de asigurări de sănătate din: a) fondul alocat asistenţei medicale spitaliceşti b) fondul alocat pentru serviciile de hemodializă şi dializă peritonealăc) fondul alocat pentru programul naţional cu scop curativd) fondul alocat pentru serviciile de recuperaree) fondul alocat pentru serviciiile medicale în ambulatorii de specialitate pentru specialităţile clinice

176. Caracteristicile serviciilor medicale care influenţează procesul de realizare, furnizare şi calitatea lor sunt:a) palpabileb) pot fi stocate, testate sau măsurate uşor cu ajutorul unor tehnici standardc) producerea şi consumul serviciilor nu sunt separate în timp, pentru că serviciile sunt consumate pe măsură ce sunt prodused) presupun, de cele mai multe ori, transformarea clientului în coproducător, respectiv atragerea acestuia în procesul de realizare şi/sau distribuire a serviciuluie) implică dezvoltarea unui sistem de relaţii între client şi furnizor cunoscute ca relaţii de marketing

177. Clasificarea serviciilor medicale se realizează în funcţie de:a) caracterul preventiv sau curativ b) tipul furnizorului de servicii medicale c) casa de asigurări cu care acesta încheie contractd) forma de proprietatee) nivelul de acreditare

178. Serviciile medicale spitaliceşti se acordă sub formă de:a) servicii în regim de spitalizare continuă b) servicii de spitalizare de o zic) spitalizare de tip ambulatoriud) spitalizare discontinuăe) servicii în regim de spitalizare de zi

179. Prin autonomie financiară a spitalului se înţelege: a) elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli pe baza acreditării spitaluluib) organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuielic) organizarea activităţii spitalului pe baza structurii pe secţii aprobată de Ministerul Sănătăţii Publiced) elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar şi a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului.e) organizarea serviciilor spitalului pe baza nevoilor populaţiei ţintă

180. Finanţarea spitalelor publice de la buget se asigură prin:a) bugetul Ministerului Sănătăţii Publice

25

b) bugetul ministerelor ori instituţiilor centrale cu reţea sanitară propriec) bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetăriid) de la bugetul propriu al judeţuluie) de la bugetele locale

181. Informaţiile din foaia de observaţie care se colectează în format electronic şi constituie setul minim de date la nivel de pacient sunt:a) date de identificare a spitalului, secţiei, cazuluib) date paşaportale (statistico-demografice şi de identificare) ale pacientuluic) date despre asigurarea de sănătated) date despre caracteristicile internării, externării, transferurilore) date despre diagnostice, proceduri

182. La nivelul Şcolii Naţionale de Sănătate Puiblică şi Management Sanitar, procesul de prelucrare a datelor clinice la nivel de pacient cuprinde:a) importul datelor în baza de date centralăb) gruparea datelorc) codificarea datelord) validarea datelore) elaborarea de rapoarte

183. Premisele clasificării în grupe diagnostice sunt: a) înregistrarea datelor clinice pentru pacienţii externaţib) codificarea datelor referitoare la diagnostice şi proceduric) colectarea sub forma electronică a acestor date d) asocierea unei grupe de diagnostice fiecărui paciente) clasificarea spitalelor

184. Scopurile propuse la nivelul furnizorilor de servicii spitaliceşti, ce pot fi atinse utilizând clasificarea DRG, sunt:a) evaluarea activităţii spitaluluib) acreditarea spitaluluic) autorizarea spitaluluid) alocarea obiectivă a resurselore) dezvoltarea spitalului

185. Avantajele utilizării DRG la finanţare:a) finanţarea este obiectivă, în funcţie de tipul pacienţilor trataţib) banii urmează pacientulc) finanţarea este echitabilăd) mecanismul este netransparente) stimulează spitalul să îşi crească cheltuielile

186. Ajustările utilizate în finanţarea spitalelor pot fi pentru:a) cazurile cu durate de spitalizare extreme b) diferenţele geograficec) educaţia medicală şi cercetarea ştiinţificăd) tipuri speciale de servicii e) utilizarea aparaturii de înaltă performanţă

187. Printre etapele procesului de contractare a serviciilor medicale se află:a) stabilirea de către spital şi comunicarea termenelor de depunere a ofertelorb) identificarea de către spital a serviciilor cu potenţial de contractare c) elaborarea indicatorilor de contractare specifici serviciilor spitaliceşti d) întocmirea documentelor care stau la baza decontării serviciilor medicalee) negocierea tipului, volumului şi tarifelor serviciilor medicale

188. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii medicale pentru stabilirea de

26

relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate sunt: a) să fie organizaţi în una dintre structurile medicale aprobateb) să fie acreditaţi c) să fie autorizaţid) să fie evaluaţi e) să prezinte asigurare de răspundere civilă în domeniul medical

189. Principiile care stau la baza decontării serviciilor medicale de către casele de asigurări de sănătate sunt:a) se decontează numai serviciile medicale contractateb) se decontează numai serviciile medicale care sunt validatec) se decontează toate serviciile medicale raportated) decontarea se realizează cu încadrarea în sumele contractatee) decontarea respectă condiţiile specifice fiecărui tip de asistenţă medicală

190. Decontarea lunară pentru serviciile medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă, pentru îngrijirile de tip acut, acordate în spitalele a căror plată se face pe baza indicatorului tarif pe caz ponderat (DRG) se realizează astfel:a) în funcţie de indicele de case-mix în anul în curs b) în funcţie de tariful pe caz ponderat stabilit pentru anul precedent c) în funcţie de tariful pe caz ponderat stabilit pentru anul în cursd) în funcţie de numărul de cazuri externate şi raportate de către spital, din care se scad cazurile nevalidate în luna anterioarăe) în funcţie de indicele de case-mix realizat în anul precedent

191. Serviciile medicale care nu sunt decontate spitalelor, pentru persoanele asigurate, în baza contractului încheiat cu casa de asigurări de sănătate sunt următoarele: a) serviciile de asistenţă medicală pentru sportivi b) serviciile hoteliere cu grad înalt de confortc) corecţii estetice efectuate persoanelor cu vârsta de peste 18 ani d) fertilizarea in vitroe) asistenţa medicală la cerere

192. Validarea serviciilor medicale spitaliceşti la Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar se realizează pentru:a) cazurile decontate pe bază de tarif pe caz rezolvat în sistem DRG b) cazurile decontate pe bază de tarif pe caz rezolvat pe specialităţic) cazurile tratate în regim de spitalizare de zid) cazurile decontate pe bază de tarif pe zi de spitalizaree) cazurile tratate în regim de spitalizare continuă

193. Atributiile Compartimentului de audit public intern sunt :a) elaboreaza proiectul planului anualb) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de auditc) raportează iregularitatile rezultate din activităţile sale de auditd) in cazul constatarii unor iregularitati raporteaza Curtii de Conturie) elaboreaza sistemul de control intern

194. In notificarea adresata structurii auditate, se precizeaza :a) planul misiunii de auditb) analiza riscurilorc) scopul si principalele obiective ale misuniid) durata misiuniie) ca pe parcursul misiunii vor avea loc intervenii la fata locului

27

195. Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt urmatoarele :a) sa efectueze controlul internb) să asigure o mai bună administrare şi păstrare a patrimoniuluic) să asigure respectarea legilor, regementarilor si procedurilord) să intocmeasca procedurile de realizare a activitatilore) sa asigure consilierea conducatorului entitatii/structurii auditate

196. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere va cuprinde:a) prezentarea auditorilorb) factorii de masurare a riscurilor c) asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiuniid) intocmirea Fiselor de identificare si analiza a problemelor(FIAP)e) prezentarea scopului si obiectivelor misiunii de audit

197. Regulile de conduita ale auditorului sunt:a) integritatea b) independentac) confidentialitatead) subiectivitateae) obiectivitate

198. Proiectul planului de audit public intern:a) se elaboreaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publiceb) se elaboreaza pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni c) este intocmit pana la 20 decembrie a anului precedent d) este insotit de referatul de justificaree) se transmite spre avizare la organul ierarhic superior

199. Principalele tipuri de audit, definite de Leagea nr.672/2002 privind auditul intern sunt urmatoarele;a) audit de sistemb) audit de bazac) audit de regularitated) auditul performanteie) audit financiar

200. Principalele instrumete de audit intern sunt:a) chestionarul de control internb) chestionarul lista de verificarec) interviuld) fisa de identificare si analiza a problemei(FIAP)e) pista de audit

201. Masurarea riscurilor depinde de:a) probabilitatea de aparitieb) persoana care le calculeazac) gravitatea consecintelor d) monitorizarea activitatiie) colectarea informatiilor

202. Principalele tehnici de audit sunt :a) verificarea si observarea fizicab) interviulc) chestionarul de control intern d) chestionarul lista de verificare e) fisa de identificare si analiza problemelor

28

203. La intocmirea planului de audit al misiunii se au in vedere urmatoarele elemente :a) respectarea periodicitatii de auditareb) evaluarea riscului asociat diferitelor activitatic) sugestiile conducatorului entitatii publiced) sugestiile organului ierarhic superiore) recomandarile Curtii de Conturi

204. Trasaturile auditului public intern se definesc prin urmatoarele functii :a) universalab) periodicac) independentad) prudentae) contabila

205. Analiza riscurilor consta in:a) identificarea obiectelor auditabileb) identificarea legilor si reglementarilor aplicabile structurii auditatec) identificarea riscurilor asociate obiectelor auditated) determinarea punctajului total al risculuie) analiza rezultatelor controalelor precedente

206. Obiectivele controlului intern sunt urmatoarele :a) eficacitatea şi eficienţa funcţionăriib) fiabilitatea informaţiilor interne şi externec) conformitatea cu legile şi reglementările şi politicile interned) elaborarea de programe de dezvoltaree) protejarea patrimoniului

207. Constituie componente ale controlului intern:a) Mediul de controlb) Bugetul de venituri si cheltuieli c) Activităţile de controld) Informarea si comunicareae) Managementul riscurilor

208. Mediul de control include urmatoarele standarde:a) atribuţii, funcţii,sarcinib) performanta c) competenţă profesională; funcţii sensibiled) identificarea riscurilore) delegarea

209. Standardele cuprinse in componenta de control intern managementul riscurilor sunt:a) obiectiveb) planificareac) auditul internd) procedurie) monitorizarea performantelor

210. Activitatile de control includ standardele:a) procedurib) separarea atributiilorc) etică,integritated) supraveghereae) strategii de control

29