PAMANTUL $l SPATIUL C0SMIC

de Dr. Rainer KotheItustra{ii de Remo BerseLLi (Mltan lLLustrations Agency) ;i Thies Schwarz

Traducere din timba germanE de

Constantin Ztei

rtfr

enciclopedia rao

tupnims

#ffirrllmu$ ffi#sfp*{Jfm spmfiu

De unde se stie c5 P5m5ntul. este o sferE?Ce sunt punctele cardina[e?De ce exist5 noapte si zi?C6t de repede se misc5 Pim6ntut?Este aceeasi or5 peste tot pe P5m6nt?Cum se formeazd anotimpurite?De c6nd exist5 PSmSntuL?

6

6

7

8

9

10

11

"Smmre{e enss'trffi De ce este important Soarele pentru nor? 12La ce distanfb se af [5 Soarete de Pdm6nt? 12De ce strS[uceste Soarete? 13Soarele str5[ucegte mereu cu aceeasi intensitate? 14Cum aratE suprafala Soaretui? 15Va inceta vreodatd Soarele sE str5tuceascd? 15Sunt pericutoase razele Soaretui? 16Cum se produce o eclips6 de Soare? 17

tmnmLa ce distant5 se aflb Luna?De ce isi modificb Luna forma?Ar putea cldea Luna pe PEm6nt?De ce existS pe Lunb unete zone maiintunecate si attete mai [uminoase?Ce sunt cratereLe de pe LunS?Cum s-a format Luna?Exist5 ap5 9i atmosferE pe Lund?TrEiesc oameni pe LunS?De ce vedem intotdeauna aceeagi parte a Lunii?De ce este Luna mai mare [a orizont?Cum se produce o eclips5 de LunE?Luna d5 nagtere fLuxuLui si reftuxul.ui?Ce are Luna de-a face cu Iuna?

18

1819

202021

2222232l+

252627

5{sf emu$pf mmetmr

Ce sunt planetete?C6te p[anete existS?Care este cea mai mare p[anett?Ce este LuceafEruI de searS?Cum s-a format sistemuL ptanetar?C6nd au fost descoperite ptaneteLe?Ce este o planet5 cu rneLe?Care ptanetd este rosie?Pot trEi oameni pe Marte?Toate ptanetele au c6te un satelit?

2828293031

3232333l+

3t,

Cuprins

Au 9i al.!i sori pLanete?Ce sunt cometete?De ce strdLucesc stetete cSzEtoare at6t de pulin?Cum pot fi observate p[anetele?

35363839

Stelele gispo{iul cosmic

Ce sunt ste[e[e?La ce distan!5 se af[5 stelete?De ce nu strStucesc toate stelete La fet?Ce sunt constetatii[e?De ce vedem pe cermereu alte constetatii?Se vid aceleasi constela]ii de orlundede pe Pdm6nt?Ce este Calea Lactee?Exist5 9i atte cEi Lactee?

in spaliut cosmic existE doar stel.e 9i ptanete?Doar pe PEm6nt existl viatS?

lr011

1213

15lr6

171819

PlosiaCum se formeaz5 norii?Norii au denumiri diferite?Unde ptouE ceI mai mu[t?De ce p[ou5?Ce se int6mplS cu apa c6ndajunge pe pim6nt?Se va int6mpLa vreodat5 sE nu mai existe ap5?

Ce este roua?Cum se formeaz5 ceala?

5051

5252

535l+

5155

Zdpada gigheala

Cum se formeaz5 futgii de z5pad5?

De ce zEpada este at6t de u9oar5?

Cum se formeaz5 bruma?De ce sunt avatange[e at6t de pericuLoase?

Ce este un ghefar?Cum modificE ghelarii peisajul.?

Ce sunt aisbergurite?Ce a fost era g[aciarS?Se mai gEsesc si astdzi urme a[e erei gLaciare?

555557585960606263

Cuprins

Rfrurf le silmemrile "

Ce este un izvor?De ce nu curg 16uriLe drept?Cum se formeaz5 o cascadS?Cum se formeazd Lacuri[e?Pot dispbrea l.acuri[e?Ce este un lac sErat?

616565675868

Vrmmam, wffintulqi furfunfle

Cine face vremea?Ce este efectuL de serS?Se poate topi toatE gheata de pe P5m6nt?Cum se produce v6ntu[?De ce bate v6ntuI dinspre mare c5tre uscat?Ce este un uragan?Ce este o tornadS?Cum se produce un cicton?Ce se int6mp[5 in cazuL uneimaree de furtunS?Ce sunt futgeruL si tunetut?

7071

71

7273717t,75

7677

Vul$e mmii qif;{Jtrffirfl{.r rafiw

De ce erup vulcanii?Exist5 vulcani si in Rom6nia?Vulcanii pot exp[oda?Vutcanii au ucis vreodat5 oameni?Unde se afla Pompei?De ce locuiesc oameni in preajma vulcani[or?Pot fi esca[adati vulcanii?Unde ,,fumeg5" cei mai multi vulcani?Ce sunt asa-numitete hot spots?De ce apar cutremureLe?De ce este un tsunami at6t de pericul.os?Ce sunt gheizere[e?Cum se formeazS craterele de meteoriti?Ce se int6mpLE c6nd cade unmeteorit mare?

7879798081

8283818585858788

lvtrun"ltf f sirrnmsiief hmunt$fr$e,

Cum s-au format munlii?Cum s-au indLtat ALpii?Muntii sunt vesnici?Ce este eroziunea?Ce sunt muntii mijtocii?De ce este zEpadb pe muntii ina[ti?Care sunt cei mai inalti munti?

9091

9292939195

e uprins

Ocecnele gimEriSe ,

#K

Cum poate fi explorat funduI oceanu[ui?Marea este foarte ad6ncb chiar de La !5rm?Cum arat5 funduI oceanuLuiLa mare ad6ncime?Cum se formeazd insuLeLe?

Cum construiesc coraLii insute?De ce este atbastrE apa mdrii?Marea Rogie este intr-adev5r rosie?Cum ajunge at6ta sare in mare?De ce exist5 curenli marini?Ce este curentuI Golfstream?De unde vine numele de Marea Moart5?Ce circuLE prin str6mtoarea Gibrattar?Se poate ajunge dintr-un ocean intr-altuI prin

ca na [e?

9697

9898

100101

101

102103101105106

105

ln subterGnP6nd unde ajunge cea mai ad6ncE forare? 108

Se poate cEt5tori spre centruI PEmintutui? 109

Continentete se pot deptasa? 110

Cum se formeaz5 pegterite? 111

Unde existS pesteri? 112

Cum se formeaz5 staLactitele si stalagmitele? 112

Care este cea mai ad6nc5 pegter5? 113

Existd 9i pegteri umptute cu ap5? 111Exist5 via!5 in pesteri? 115

Nisinul sipieti'eli

Din ce este format nisipu[?Toate degerturite sunt nisiPoase?

Ce sunt duneLe de nisip?Cum se deptaseazE dunete?De ce nu aratd toate pietrele [a fe[?De ce existE pe HetgoLand st6nci rosii?

116117118119119121

Comorile dinpdmfint

Cum se formeazS sotuL?

Ce sunt pietre[e prefioase?De unde vine sarea?Sarea e necesarE doar pe Postde condiment?Cum s-a format petro[ut?De unde vine cErbunete?Curn se gSsesc metatete?

12212312t,

12t,125125126

lnd ice 127

'tij4',1,y,iy'6rutiv,,,:q"tl,il nf,,'ii,',i i 'i,t, i'fq "lr:Urt|:"%;nW^lt

tr r,i:ir.:i ;;i,; ;: r,li t.:t i!",

y :" 1;;. 11',;';t, I ; i',1 t.i I i1'ti: ii'ir', t.i't t'" ;:1, ! ii.t'i r :I | ;: t::

t *fi i (:.

l: ": " "' ": ' " ':"

g',;1,. ;*Yyt"l.:"''.r,"", .)"", .

fi:iltsrw,ffi:rft u il,tiirn +: r*

'*$l;w,r'w,?

Mutt5 vreme, oamenii au crezutcE PbmSntuI este un disc. Abiaacum mai bine de 2 000 de ani,invS|afil greci au inceput s5 se

indoiasc5 de aceasta. Ei obser-vaserE c5, [a toate eclipsete de

Lun5, umbra PEmSntu[ui pe Lundeste mereu rotundS, indiferent de

pozilia pe care o au ce[e douE corpuriceresti unuI fat5 de ce[5tatt. Si singuruI

corp, a cbrui umbrS este un cerc,este sf era. Si deja de-atunci marinarii stiau faptuI c5

ta apropierea unei corEbii se vede mai int6i catarguIsi abia apoi corpuI corabiei.

DacS este si f im exac[i, astSzi se gtie cE PSm6ntut nu esteo sferS perfectS. La ecuator este ceva mai bombat, iar ta poti ceva maiptat. Distanfa de [a Potut Nord pAnE ta centrul Plm6ntutui este cu apro-ximativ 20 km mai micd decAt cea de [a ecuator p6n5 [a centrulP5m6ntutui. Cauza o reprezint5 migcarea de rotafie a Pim6ntutui, care

,,trage" regiuniLe ecuatoriate spre exterior.

l;,*',, ..:,,tLU'tr,,' ,tlll,rl,trtr:: itri.i,l'lW, {;:{.lf:{:,J,kt"'WTli{*?

DacE urm5rim ceruI vreme de c6teva [uni, vom observa cE mi9-carea Soaretui gi a stele[or pe boLta cereasc5 are o anumitE regu-[a ritate.

nemigcat, in timp ce toate stetete se rotescin jurul. [ui. Acest punct se aftb deasupra [i-niei orizontu[ui, in pozifie opusE fa!5 de cea

a Soarelui [a pr5nz.

eONoaptea vedem pe cer un punct, care pare NO\

tr)

intre aceste douS pozif ii tragem o [inie imaginarS, iarapoi una perpendicularE pe ea. Ce[e patru direcfiiindicate reprezintd punctete cardinate: sud Ipozi!iacea mai inaLt5 a Soaretui, La pr6nzl, nord [poluI

CIi::ir:i:L n*nsiru ii: *pa1;u ffise . -\ {r}.Jd$ (, ,a^(, ,a. \

de repaus pe cerl, est 9i vest.

Axa in jurut cEreia se rotegte PEmSntuI treceprin douE puncte, PotuI Nord 9i PoLut Sud.

PunctuI aparent de repaus de pe cer, Pol.uI

Nord astronomic, se af[5 exact deasupraPoLuLui Nord aI PIm6ntu[ui. DeasupraPo[uLul Sud exist5 un att punct care prezint5

aceteagi caracteristici.

De ** *xist$ vi**Ff* Si x€?

in fiecare diminea!;, Soarete r;sare in est, traverseaz5 ceru[ 9i dis-

pare seara in vest, sub [inia orizontutui. vreme de mii de ani, oamenii

au crezut c5 Soarete se deptaseazS, in timp ce PSm6ntuI st5 pe [oc.

Abia acum aproximativ 500 de ani, astronomuI Nico[aus copernika descoperit cE [u-crurite stau de faPtexact pe dos. Nu Soa-rete este cel care r5-sare 9i apune. in fapt,P5m6ntu[ se rotegtein juruL axei saIe,d6nd astfel impresiacE Soarete s-ar mi9-ca. Pe partea din-spre Soare este zi,

in timp ce pe par-tea opus5 estenoapte.

&fl[:

tt

pte

,,-.,] =':

i ;: r": i I : + :-: i l- t: :'i-: I l-. + i i i:

,,

Pentru o furnicS, de exemptu, care se aftE exact in punctuI,,Bucuregti" de pe globuI in migcare de rotaf ie, [umina tEmpii aparemaiintSidin est: pentru ea, [ampa rEsarein est. Apoi se IumineazEdin ce in ce mai muti, lampa urcS din ce in ce mai mutt pe ,,cer",p6nE c6nd ajunge sd [umineze din sud - acum, pentru furnicS, a

venit p16nzuL. DupE aceea, [ampa se dep[aseazE spre [inia orizon-tutui, p6nE c6nd [umina ei dispare in vest.

in fiecare punct de pe P5m6nt, ziua dureazl ta fel. de mul.t,adicd2t* de ore. in functie de tocafia de pe gtob, difer5 doar perioada delumini si intuneric [zi gi noapte) in cadrut acestei unit5ti de m5sur5 atimputui. La ecuator, ziua 9i noaptea dureazi aproximativ c5te 12 ore.La poti, soarete nu apune timp de gase tuni, dar, in schimb, nici nur5sare in urm5toarete sase [uni.

sl]riS" S+= rr=L:*$*. ss slisc$ $$*:os*:.*!.:l.]

Un om care se afL5 La ecuator, se va deplasa - ca urmare a rotafieiPEm6ntului - cu viteza unui avion cu reacfie, adicE 1 674km pe or5.

TotodatS, e[ se va deptasa impre-unE cu PEmSntuI pe orbita

acestuia in juruI Soaretui cu30 km pe secundS. DarP5m6ntu[ se mai depta-

seazE gi impreunE cuSoarete pe o orbit5 in ju-ruI centrutui CEii Lactee,cu o vitez5 de 217 km pe

secund5 - dar chiar siaga, are nevoie de 250

de mitioane de ani pen-tru o asemenea rotatiecomp[et5.

CEminut nostru in spaf iu

in ceLe din urm5, chiar si Calea Lactee se deplaseaz5 cu o vitez5 9imai mare prin Univers. Este adevSrat cE noi nu percepem aceste mig-ciri. lar aceasta pentru cE PEm6ntuI fixeaz5 toate [ucrurite gi fiinf etela suprafala sa, inclusiv atmosfera. $i deoarece [ucruri[e din jurutnostru, inctusiv aeru[ 9i pdm6ntut de sub picioarele noastre, se mig-cEin mod constant, nu vom simfi absolut nimic din marea deptasare.

Este oceeogi ord peste tot pe Pdmdnt?Tn nici un caz! De exemptu, considerEm p16nzuL a fi ora [a care Soa-rete atinge pozif ia cea mai inatt5 pe cer deasupra [iniei orizontutui.lar aceasta se int6mpL5 c6nd [inia ce trece prin punctuI de observarede pe PEm6nt - pornind din centruI PEm6ntu[ui - indic5 exact direc-fia Soaretui. Aceasta dureazl doar un moment, din pricina migc5riide rotafie a PEm6ntu[ui. Cu atte cuvinte, miezuI zilei ,,se pLimbS" in24 de ore f5c6nd o rotafie complet5 in juruI PEm6ntu[ui - sau, maiexact, miezuI zilei rIm6ne constant, anume pe direcfia Soaretui,doar PEm6ntuI se roteste.

ItrIIII

ffi

- '* . -.-! +{s"i-.\ i^dT.',Gbnda /

$*-to+1

+2

{3{4{5

&._{# Ce*inuL nostru in spatru

Primdvara

De fapt, pentru cd o zi are 1 440 de minute, PEmSntuI are, practic,1 440 de minute de pr6nz 9i, impticit, 1 440 de,,ore" diferite. Deoa-rece o asemenea diversitate de ore arfi derutantS, anumite !5ri auintrodus La mijLocuL secolu[ui aI XIX-tea un fus orar, vatabiI pe in-treguI teritoriu aI respectivei !5ri. Acest fus orar nu mai corespun-dea dec6t in parte pozi[iei Soaretui. in 1884, [a o conferin!5 inter-nafiona[5, PEm6ntuI a fost impErfit in 24 de zone de fus orar, cudiviziune de o or5. Fiecare zon5 seintinde de [a PoluI Nord pAnE La

Pol.uL Sud, iar in interioruI zonei este aceeagi ort. La trecereadintr-o zon5 in atta, ceasul trebuie reglat cu o or5 inainte sau inurm5 lvezi extrasuI de hart5 de La pagina 9).

Cum se form eoz& Gnotgrnpurile?Vara este mai ca[d dec6t iarna. Dar astanu din cauzE cE PSm6ntuI s-ar af [a varamai aproape de Soare dec6t iarna.Distanta abia dacE se modificS.

Vara

Cauza apariliei anotim-puritor o reprezintS axaPEmantu[ui, adicE tiniace unegte Po[uI Nord dePol.ut Sud. Aceasta nu st5 perpendicutar pe cercu[ pe care i[traseazS PEm6ntul. cAnd efectueazE rotafia anuatE in juruISoare[ui, ci formeaz5 un unghi de aproximativ 23 de grade. CuajutoruI unui g[ob, pe careiL ptimbiin jurut unei [5mpi Ipe post deSoare), vei putea observa cE Soarele nu radiaz5 in mod egat pediferite[e pEr]i aLe PEm6ntului.

10