paradigmele arhitecturii minimaliste
DESCRIPTION
PREZENTARE TEZATRANSCRIPT
PARADIGMELE ARHITECTURII
MINIMALISTE CONTEMPORANE
AUTOR:Drd. Asist. Arh. Codruța Iana
ÎNDRUMĂTOR: prof. dr. arh. Daniela Rădulescu Andronic
REFERENȚI: prof.dr.arh.Tomnitza Florescu
prof.dr.arh. Andreea Hasnas
conf.dr,arh. Ana Maria Hariton
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ION MINCU-BUCUREȘTI
INTRODUCERE
• PUNEREA PROBLEMELOR
• DE LA MINIM LA ESENȚĂ- termeni si concepte
• PREZENTAREA PROTOCOLULUI METODEI DE CERCETARE GMA
STUDIUL MATERIALULUI ȘI DECANTAREA IPOTEZELOR
• MORPHAE LOGOS
• FILOSOFIA LUMINII
• COAJA
• RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
VALIDAREA IPOTEZELOR
• TABELE DE VALIDARE A IPOTEZELOR
• DETERMINAREA IPOTEZELOR VALIDE
• STABILIREA PARADIGMELOR
CONCLUZII
• STILUL MINIMALST
• OPORTUNITĂȚI VIITOARE
I II III IV
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
1. INTRODUCERE (frumos, dincolo, altfel)
1.1. Coaja rectangulară a sufletului nostru
1.2. Oportunități și motivații
1.3. Referințe biografice
1.4. Scurte anticipări
2. ABORDĂRI COMPLEXE DE CERCETARE (colecție, matrice, analiză)
2.1. Analiză morfologică versus estetică
2.2.Prezentarea metodei de cercetare
•Punerea problemei și constituirea temei de cercetare
•Constituirea unei colecții de obiecate din aceeași clasă
•Constituirea setului de ipoteze de validat în cadrul cercetării
•Întocmirea unei documentari grafice pentru fiecare specimen al colecţiei, ce vor constitui materiale de
studiu
•Procedarea la studiul comparativ
•Punerea in discuţie a unor rezultatele anticipate. Valabilitatea ipotezelor
•Interpretarea concluziilor
2.3. Aplicarea GMA în activitatea pedagogică
3. DE LA MINIM LA ESENȚĂ (artă, cuvinte, concepte)
3.1. Minim-minimal-minimalism
3.2. Ingredientele simplității
3.3. Despre esențial și abstractizare
3.4. Concluzii
PARTEA I
INTRODUCERE. TERMENI. ISTORIC
1. MOTIVAȚIA ALEGERII
• PREZENȚA CONSTANTĂ A CONSTRUCTȚIILOR MIIMALISTE ÎN DECORUL ARHITECTURII
DE LA APARIȚIA MODERNISMULUI
• CONFUZII PERMANENTE ÎN DESCRIEREA ACESTUI STIL
2. OPORTUNITATEA SUBIECTULUI
• ABSENȚA UNEI CERCETĂRI PE SUBIECT CARE SĂ STABILEASCĂ PARADIGMELE
MINIMALISMULUI
• STUDIUL UNUI STIL CU UN APORT IMPORTANT ÎN PEISAJUL ARHITECTURAL
CONTEMPORAN
3. SCOPUL CERCETĂRII
• STABILIREA VALORILOR CARE GUVERNEAZĂ MINIMALSIMUL
• DEFINIREA PRIN CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ A MINIMALISMULUI CA STIL ÎN ARHITECTURĂ
ABORDĂRI COMPLEXE DE CERCETARE (colecție, matrice, analiză)
ETAPELE CERCETĂRII GMA
1. PUNEREA PROBLEMEI ȘI
CONSTITUIREA TEMEI DE
CERCETARE
2. CONSTITUIREA UNEI COLECȚII DE
OBIECATE DIN ACEEAȘI CLASĂ
3. CONSTITUIREA SETULUI DE
IPOTEZE DE VALIDAT ÎN CADRUL
CERCETĂRII
4. ÎNTOCMIREA UNEI DOCUMENTARI
GRAFICE PENTRU FIECARE
SPECIMEN AL COLECŢIEI, CE VOR
CONSTITUI MATERIALE DE STUDIU
5. PROCEDAREA LA STUDIUL
COMPARATIV
6. VALIDAREA IPOTEZELOR
7. INTERPRETAREA CONCLUZIILOR-
EXTRAGEREA PARADIGMELOR
APLICAREA GMA ÎN ACTIVITATEA PEDAGOGICĂ
•FAZA DE DOCUMENTARE
•FAZA DE DOCUMENTARE
•FAZA DE ORDONARE DUPĂ CARACTERISTICI COMUNE A ELEMENTELOR
•FAZA DE ORDONARE DUPĂ CARACTERISTICI COMUNE A ELEMENTELOR
STUDIUL MATERIALULUI SI DECANTAREA IPOTEZELOR
• MORPHAE LOGOS
• FILOSOFIA LUMINII
• COAJA
• RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
PARTEA A II-A
STUDIEREA MATERIALULUI SI FORMULAREA IPOTEZELOR
4. MORPHAE LOGOS (formă, esențial, arhetipal)
• Forme primare și compoziții spațiale simple ca răspuns la problema esențializării
• Tectonic-stereotomic
• Extragerea ipotezelor de lucru
5. FILOSOFIA LUMINII (dematerializare, emoţie, mister, vibraţie)
• Ochii arhitectului în lumină
• Efectele luminii și modalități de realizare
• Ipotezele luminii
6. COAJA (materiale, texturi, culori, detalii)
• Materialitatea tectonicii
o Emoția materiei
o De ce betonul aparent?
• Stereotomica sau dematerializarea substanței
o O infinitatea de nunațe de alb
o Transparențe
• Ipoteze de lucru
4. RELAȚIA CU MEDIUL EXTERIOR (decontextualizare, transparență, heterotopie)
• Relația cu mediul construit
• Relația cu mediul natural
o Decontextualizarea elementelor naturale
o Spațiul heterotopic în arhitectura minimalistă
• Ipoteze de lucru
• CREAŢIA ÎN ARHITECTURĂ
cuvinte cheie:
esențial, idee, gravitate, concept, simplitate
CONTEXT
FUNCȚIUNE
COMPOZIȚIE
PROBLEME STRCTURALE
UNDE
PENTRU CE
CUM
IDEE
Pentru arhitecții minimalişti partea vizuală este doar un instrument și
nu un scop în sine; o unealtă pentru a extrage frumosul de dincolo de
aparența imaginii.
„Dacă le oferi oamenilor nimicul ei se vor preocupa în a-l
compensa cumva”,
Tadao Ando
„Propun o arhitectură
esențialistă a ideii, spațiului și
luminii.
A ideii construite, materializată în
spații esențiale, animate de
lumină.”.
A.C.Baeza, „Essentiality”,
GRAVITAȚIA
LUMINA
Creația în arhitectură ca pe “ceva
despre forma ce irumpe din obiectul
însuși, idee provenită din necesitatea
obiectului și materialul din care este
făcut”
Peter Zumthor
“scopul designului meu este ca,
ilustrându-mi teoriile de arhitectură să
împărtășesc semnificații elementelor
naturii și multiplelor aspecte ale vieții
cotidiene.“
Tadao Ando
•A.C. Baeza definește arhitectura
ca fiind ideea exprimată în forme
construite” și istoria arhitecturii
ca o istorie a ideilor construite.
•Formele sunt distruse de timpul
care trece rămânând doar ideea în
sine.
• FILOSOFIA LUMINII
cuvinte cheie:
dematerializare, efect, contrast, umbră, puritate
„Arhitectura construită din timp și lumină rezistă timpului și schimbării și poate
aspira la perenitatea clasicului.”,
A.C.Baeza
Tadao Ando:“în toate lucrările mele, lumina este un important factor de
control,”
El lucrează cu lumina ca și cum ar fi un material real, acordându-i
consistență, și introducând-o in compozițiile volumetrice. ”
Lumina, în toate aspectele traseelor sale, fie ele diagonale, verticale, orizontale sau
zenitale, controlate atent prin poziționarea golurilor, culori și texturi interioare, care îi
conferă proprietăți speciale, de la lucios la mat, de la umbră la întuneric.
Lumina pare a fi decontextualizată căpătând contații estetice, participă în
compoziţiile volumetrice.
: „Albul este simbolul permanenței și universalului în spațiu și a eternului în timp”
A.C. Baeza
• RELAŢIA CU NATURA
cuvinte cheie:
material, apă, vânt, natură, tectonic, stereotomic
GENIUS LOCI
TECTONIC STEROTOMIC
RELAȚIA CU MEDIUL
ÎNCONJURATOR
materiale, culori
•Decontextualizare
•Introvertire
•heterotopii
formă
“Nu poți pune pur și simplu ceva într-un spațiu. Trebuie să absorbi ceea ce
vezi jur-împrejurul tău, ce există pe pământ, și abia apoi să folosești
cunoașterea gândirii contemporane pentru a interpreta în arhitectură ceea
ce ai văzut”,
Peter Zumthor
”Lucruri precum lumina și vântul
au semnificații doar dacă sunt
introduse în interiorul casei pe
care o putem considera o tăiere, o
separare de lumea exterioară. Eu
creez ordine arhitecturală pe baza
geometriei formelor simple cum ar
fi pătratul, cercul, triunghiul.”
“Nu cred că arhitectura ar trebui să
vorbească prea mult. Ar trebui să
rămână tăcută și să lase natura, prin
vânt și razele soarelui să
cânte”
Tadao Ando
•Stereotomic se referă la acea parte specifică a clădirii
face parte din pământ-
- apartenența la întuneric-
Dialogul dintre cele două simbolizează cei doi
poli cosmici care ne definesc existența:
pamântul și cerul.
Acești doi poli sunt limitele noastre,
experiența noastră de viață, în ciuda timpurilor
tehniciste pe care le trăim.
•Tectonic este despre acea parte care irumpe din pământ.
- apartenenta la lumina-
• SPAŢII HETEROTOPICE
cuvinte cheie:
ambiguu, spaţiu de tranziţie, dual, iluzie
Așa numitele spații heterotopice, sunt, după părera mea, una dintre
caracteristicile arhitecturii minimaliste. Spațiul heterotopic este creat de
unul din elementele distincte ale arhitecturii minimaliste, curtea
interioară, acel spațiu ce poate părea la fel de bine și semiînchis și
semideschis, conturat de ziduri, ca o cameră al cărei tavan este cerul.
Spațiile heterotopice sunt spații altfel, care juxtapun, în același loc public-privat,
străin-familiar, universal-local. Spațiul heterotopic stabilește cu cel remanent un
raport dintre doi poli: “crează un spațiu iluzoriu ce denunță ca și mai iluzoriu
spațiul real. ”. Pentru Foucault, zidurile au un rol dublu de separare: închid
interiorul față de exterior și exteriorul față de interior. După Foucault se poate
demonstra astfel că nu exista spațiu interior. Michel Foucault
Ando declară: “uneori zidurile manifestă o putere vecină cu violența. Au forța
de a divide spațiul, de a crea noi teritorii. Zidul este elementul de bază în
arhitectură dar el poate fi de asemenea și cel mai bogat în semnificații.”
• FRUMOSUL - DINCOLO DE APARENŢE
cuvinte cheie:
de după-dincolo, introvertit, amintiri, arhetipal
”Natura nu poate fi niciodată urâtă pentru mine... natura, indiferent dacă plouă sau
este soare, în deșert sau în munți, la Polul Nord sau oriunde altundeva este frumoasă.
Nu voi spune niciodată că ceva din natură este urât în schimb pot găsi arhitectură
urâtă. De acea o arhitectură bună este pentru mine aceea care da bine tot timpul, și
când plouă și stralucește soarele. Ați observat că, în timp, lucurile acestea încep să
arate din ce în ce mai bine, chiar și cele foarte urâte, atunci cînd sunt integrate de
natură? ... cred că a fi natural este un lucru bun “
Peter Zumthor
Frumos
•corolar între paradigmele arhitecţilor minimalisti o consecinţă a unor valori
mult mai importante pentru ei.
•legat de tradiţie, de natural și simplitate, este efectul de dincolo de
experiența vizuală
• experiență mentală, extrem de specială și de interesantă,
• trăire emoțională dată de pur, de sincer, de natural.
” Este un anumit rol pentru frumos în vremurile noastre. În Japonia poate fi o
traducere a conceptului Uskuji, ceea ce semnifică o viață frumoasă, modul cum
trăiește o persoană și o anume frumusețe interioară a omului. Este ceva dincolo de
aparențe, dincolo de ceea ce vede ochiul nostru..
Nu poți spune cu adevarat ce este frumos într-un spațiu dar imaginea sa îți va
ramâne viu întipărită în minte. Oamenii au tendința de a apela acesta lume de
dincolo pentru că nu este mentală este undeva între frumos și intelect”
Tadao Ando
“încă mai există aceasta așteptare că o clădire în contextul său să contribuie la
frumosul locului.. o construcție poate fi ca o decarație de dragoste făcută orașului
său....acesta este un exemplu cum lucrurile sunt legate între ele și nu poate
exista un frumos singular, rupt de context. ”
Zumthor
VALIDAREA IPOTEZELOR
• TABELE DE VALIDARE A IPOTEZELOR
• DETERMINAREA IPOTEZELOR VALIDE
• STABILIREA PARADIGMELOR
PARTEA A III-A
DETERMINAREA PARADIGMELOR PRIN VALIDAREA IPOTEZELOR
8. DETERMINAREA PARADIGMELOR ARHITECTURII MINIMALISTE PRIN GMA
•Tabelul de validare a ipotezelor și deducerea mulțimilor de specimene cu aceleași
caracteristici
•Introducerea matricei booleene de verificare a relației dintre mulțimi si analizarea
rezultatelor matricei booleene
•Concluzii finale
•Definirea minimalismului ca stil arhitectonic
9. CONCLUZII
•Puncte de vedere personale
•Elemente de noutate aduse de cercetare
•Aplicativitatea rezultatelor și limitele investigației
•Posibilele direcții de urmat în viitoarele cercetări
1. MORPHAE LOGOS
FOLOSIREA FORMELOR GEOMETRICE PRIMARE
COMPOZIŢII VOLUMETRICE SIMPLE, LA UNGHI DREPT
1. MORPHAE LOGOS
LIPSA UNEI ORDINI DE COMPOZIȚIE ÎN PRACTICAREA GOLURILOR DIN FAȚADĂ-nevalidată
1. MORPHAE LOGOS
UTILIZAREA ELEMENTELOR STRCUTRALE MASIVE, DIAFRAGMĂ ȘI DALĂ GROASĂ ÎN
DESCHIDERI GENEROASE FĂRĂ SPRIJINE INTERMEDIARE ȘI CONSOLE.
1. MORPHAE LOGOS
TENDINȚA SPRE FORMALISM ÎN ORGANIZAREA PLANURILOR
1. MORPHAE LOGOS
CONTROLUL POZIŢIONĂRII GOLURILOR PENTRU OBŢINEREA EFECTELOR DE LUMINĂ
NATURALĂ
2.FILOSOFIA LUMINII
REALIZAREA UNOR EFECTE DRAMATICE ŞI DECORATIVE CU AJUTORUL CONTROLULUI
LUMINII NATURALE – valabilă pentru spații publice
2.FILOSOFIA LUMINII
DEMATERIALIZAREA VOLUMELOR CU AJUTORUL LUMINII- EFECTE DE LUMINĂ PRIN CARE SE VA CREA
SENZAȚIA DE IMPONDERABIL, DE ANULARE A GRAVITIAȚIEI SAU DE MICȘORARE A IMPRESIEI DE MĂRIME
A VOLUMELOR.- valabilă pentru spații publice
2.FILOSOFIA LUMINII
MATERIALUL FOLOSIT DE MINIMALIŞTI ESTE FRUST, SINCER, SE INSPIRĂ DIN TECTONICA
ŞI DIN TRADIŢIA LOCULUI.
VOM ÎNTÂLNI DECI BETON APARENT, PIATRĂ MONOLITICĂ, LEMN MASIV ŞI NU DERIVAŢII
SĂI, PRELUCRAȚI.
3.COAJA
ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CULORILE, SE POT OBSERVA DOUĂ ASPECTE.
1. Se utilizează, în general albul care servește nu numai unei ideologii a sincerităţii dar şi la
prelucrarea luminii, prin preluarea și integrarea în suprafețele pe care le spală.
2. Sunt utilizate culorile atunci când ele sunt proprii materialelor folosite, aceste materiale fiind
specifice sitului, fie prin tradiție, fie prin proveniență. Deci nu putem vorbi de utilizarea
propriu-zisă a culorilor.
3.COAJA
FOLOSIREA PLANURILOR TRANSPARENTE DIN STICLĂ.
•Transparenţa cu ajutorul sticlei dezvăluie, la fel de sincer, spaţiul interior şi introduce mediul exterior
între zidurile obiectului de arhitectură.
•Sticla va fi folosită şi pentru calitatea ei de a fi clară deci pură. Se vor întâlni, deci, mari suprafețe
vitrate cu sprosuri și ancadramente cât mai discret exprimate, care unesc, din punct de vedere, vizual
spațiile cu diferite funcțiuni.
3.COAJA
MVN, Casa AA, Spania Gustavo Penna, Biserica All Saints, SUA
4. RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
•ABORDAREA INTROVERTITĂ ÎN COMUNICAREA CU MEDIUL CONSTRUIT, OPUNÂND TEXTURII
URBANE STRIATE, SUPRAFAŢA NETEDĂ, MIŞCĂRII CONTINUE, COMPOZIŢIA STATICĂ, BOGĂŢIEI
CULORILOR, MONOTONIA CROMATICĂ, INTOXICĂRII COMUNICĂRII ŞI INORMAŢIEI, OPACITATEA
FAŢADELOR.
•ÎN RELAŢIA CU MEDIUL NATURAL, MINIMALISMUL CAUTĂ SUPUNEREA ELEMENTELOR NATURII
PRIN TREANSFORMAREA LOR ÎN ELEMENTE DECORATIVE SAU SUGERATIVE,
DECONTEXTUALIZÂNDU-LE, INTRODUCÂNDU-LE ÎN ANSAMBLUL ARHITECTURAL PENTRU A SUSŢINE
COMPOZIŢIA ŞI EFECTUL SĂU EMOŢIONAL-nevalidată
4.RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
•PREZENŢA SPAŢIULUI HETEROTOPIC CA ELEMENT DE TRECERE, AMBIVALENT DAR ŞI
DECORATIV REALIZAT DE CURŢILE INTERIOARE, AMENAJĂRI DE TERASE CE CONŢIN
ELEMENTE NATURALE RECONTEXTUALIZATE
4. RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
•CONCEPEREA GOLURILOR DIN INTERIOR CATRE EXTERIOR PENTRU REALIZAREA UNEI
EFECT DECORATIV PRIN DECONTEXTUALIZAREA PEISAJULUI NATURAL
•FOLSIREA PLANURILOR TRANSPARENTE PENTRU CA SPATIUL INTERIOR SA POATA
COMUNICA DIRECT ȘI FIRESC CU MEDIUL EXTERIOR.
4. RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
IPOTEZE
IPOTEZE2 IPOTEZE3
0 1 2 3 4 5
4-5
3-4
2-3
1-2
0-1
TABELE DE VALIDARE A IPOTEZELOR
CONCLUZII
• STILUL MINIMALST
• OPORTUNITĂȚI VIITOARE
• STILUL este ”specificitatea trăsăturilor ce conferă un aspect distinct, personalizat,
producțiilor respective ce explică prin acordul cu o anumită viziune asupra valorilor
lumii înconjurătoare, cu necesitatea de a evoca într-o anumită proporție dincolo de
finalitatea proprie obiectului sau actului întreprins”
(http://dexonline.ro/definitie/stil/548139)
• -invarianți / paradigme
• -limbaj coerent folosit la creație
REPERE TEORETICE PENTRU DEFINIREA STILULUI MINIMALSIT
1. Latura curat formală a unui stil se caracterizează prin doua aspecte
deopotrivă de importante:
• FORMA
• CONSECVENȚA ÎN VARIAȚIA FORMALĂ
2. Diferențierea sentimentului spațial :
Aceste sentimente spațiale pătrund culturi întregi, determinîndu-le până în
ultimele structuri.
CATABAZIC ANABAZIC
INDIVIDUALIZANT
• pune accentul pe originalitate, pe personalitatea artistică individuală
TIPIZANT
• procedează prin eliminarea întîmplatorului și prin accentuarea necesarului generic
• reduce organismele aceleiași specii la expresia lor ideală, eliminînd accidentalul și individualul.
STIHIAL
NĂZUINȚA FORMATIVĂ
MODERNISM- MOD INDIVIDUALIZANT
Le Corbusier Mies van der Rohe Walter Gropius
•pune accentul pe originalitate, pe personalitatea artistică individuală
MINIMALSIM- MOD TIPIZANT
SHINCI OGAWA A.C. BAEZA SUSANA COTS
DRUCKER ARCH.
E. S. De MOURA
•reduce organismele aceleiași specii la expresia lor ideală
•elimina accidentalul și individualul
•elimina întîmplatorul prin accentuarea necesarului generic
"I feel emotion, therefore I exist, [...] but then,
isn't architecture all about emotion? Alberto Campo Baeza