parlamentul european 2017 - 2018 - cdep.roparl_em)_ro.pdf · parlamentul european 2017 - 2018...
TRANSCRIPT
PARLAMENTUL EUROPEAN 2017 - 2018
EXTRAS
DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”
DIN PERIOADA DE SESIUNE
29 - 30 noiembrie 2017
RO Unită în diversitate RO
3
CUPRINS
P8_TA-PROV(2017)0460 ........................................................................................................ 5 MODIFICĂRILE RESURSELOR PENTRU COEZIUNEA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ ȘI A
RESURSELOR PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIȚII PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI OCUPAREA
FORȚEI DE MUNCĂ ȘI PENTRU OBIECTIVUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ ***I
P8_TA-PROV(2017)0468 ...................................................................................................... 21 ARANJAMENTELE TRANZITORII PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI INTRODUCERII IFRS 9 ***I
P8_TA-PROV(2017)0469 ...................................................................................................... 45 INSTRUMENTUL CARE CONTRIBUIE LA STABILITATE ȘI PACE ***I
P8_TA-PROV(2017)0470 ...................................................................................................... 57 RANGUL INSTRUMENTELOR DE DATORIE NEGARANTATE ÎN IERARHIA CREANȚELOR ÎN CAZ DE
INSOLVENȚĂ ***I
P8_TA-PROV(2017)0471 ...................................................................................................... 79 ANUMITE OBLIGAȚII PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ PENTRU PRESTĂRILE DE SERVICII
ȘI VÂNZĂRILE DE BUNURI LA DISTANȚĂ *
P8_TA-PROV(2017)0472 ...................................................................................................... 89 COOPERAREA ADMINISTRATIVĂ ȘI COMBATEREA FRAUDEI ÎN DOMENIUL TAXEI PE VALOAREA
ADĂUGATĂ *
P8_TA-PROV(2017)0453 ...................................................................................................... 95 PROIECT DE BUGET RECTIFICATIV NR. 6/2017 - REDUCEREA CREDITELOR DE PLATĂ ȘI DE
ANGAJAMENT ÎN CONFORMITATE CU PREVIZIUNILE ACTUALIZATE DE CHELTUIELI ȘI CU
ACTUALIZAREA VENITURILOR (RESURSE PROPRII ȘI AMENZI)
P8_TA-PROV(2017)0458 ...................................................................................................... 99 PROCEDURA BUGETARĂ 2018
P8_TA-PROV(2017)0461 .................................................................................................... 121 ACORDUL DE COOPERARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNOLOGICĂ UE-EGIPT: PARTICIPAREA EGIPTULUI
LA PARTENERIATUL ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII ÎN ZONA MEDITERANEEANĂ
(PRIMA) ***
P8_TA-PROV(2017)0462 .................................................................................................... 123 ACORDUL DE COOPERARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNOLOGICĂ UE-ALGERIA: PARTICIPAREA ALGERIEI
LA PARTENERIATUL ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII ÎN ZONA MEDITERANEEANĂ
(PRIMA) ***
P8_TA-PROV(2017)0463 .................................................................................................... 125 ACORDUL DE COOPERARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNOLOGICĂ UE-IORDANIA: PARTICIPAREA
IORDANIEI LA PARTENERIATUL ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII ÎN ZONA
MEDITERANEEANĂ (PRIMA) ***
P8_TA-PROV(2017)0464 .................................................................................................... 127 ADERAREA REPUBLICII CHILE, A REPUBLICII ISLANDA ȘI A REPUBLICII BAHAMAS LA
4
CONVENȚIA DE LA HAGA DIN 1980 ASUPRA ASPECTELOR CIVILE ALE RĂPIRII INTERNAȚIONALE
DE COPII *
P8_TA-PROV(2017)0465 .................................................................................................... 129 ADERAREA REPUBLICII PANAMA, A REPUBLICII URUGUAY, A REPUBLICII COLUMBIA ȘI A
REPUBLICII EL SALVADOR LA CONVENȚIA DE LA HAGA DIN 1980 ASUPRA ASPECTELOR CIVILE
ALE RĂPIRII INTERNAȚIONALE DE COPII *
P8_TA-PROV(2017)0466 .................................................................................................... 131 ADERAREA REPUBLICII SAN MARINO LA CONVENȚIA DE LA HAGA DIN 1980 ASUPRA
ASPECTELOR CIVILE ALE RĂPIRII INTERNAȚIONALE DE COPII *
P8_TA-PROV(2017)0467 .................................................................................................... 133 ADERAREA GEORGIEI ȘI A AFRICII DE SUD LA CONVENȚIA DE LA HAGA DIN 1980 ASUPRA
ASPECTELOR CIVILE ALE RĂPIRII INTERNAȚIONALE DE COPII *
P8_TA-PROV(2017)0473 .................................................................................................... 135 SITUAȚIA DIN YEMEN
5
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0460
Modificările resurselor pentru coeziunea economică, socială și teritorială și
a resurselor pentru obiectivul de investiții pentru creștere economică și
ocuparea forței de muncă și pentru obiectivul de cooperare teritorială
europeană ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește modificările resurselor pentru
coeziunea economică, socială și teritorială și a resurselor pentru obiectivul de investiții
pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și pentru obiectivul de cooperare
teritorială europeană (COM(2017)0565 – C8-0342/2017 – 2017/0247(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2017)0565),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 177 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către
Comisie (C8-0342/2017),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– după consultarea Comitetului Economic și Social European,
– după consultarea Comitetului Regiunilor,
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru bugete,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0358/2017),
A. întrucât, din motive de urgență, se justifică supunerea la vot înainte de expirarea
termenului de opt săptămâni prevăzut la articolul 6 din Protocolul nr. 2 privind
6
aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității;
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în
mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
7
P8_TC1-COD(2017)0247
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 30 noiembrie 2017 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește modificările resurselor pentru coeziunea
economică, socială și teritorială și a resurselor pentru obiectivul de investiții pentru creștere
economică și ocuparea forței de muncă și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 177,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
după consultarea Comitetului Economic și Social European,
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară1,
1 Poziția Parlamentului European din 30 noiembrie 2017.
8
întrucât:
(1) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului2 stabilește
normele comune și generale aplicabile fondurilor structurale și de investiții europene.
(2) În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013
al Consiliului3 și cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia a
revizuit, în 2016, alocările totale ale tuturor statelor membre pentru obiectivul de investiții
pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă al politicii de coeziune pentru
perioada 2017-2020.
2 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și
de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347,
20.12.2013, p. 320).
3 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire
a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
9
(3) În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 și
cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia a prezentat
rezultatele respectivei revizuiri într-o comunicare către Consiliu și Parlamentul European
din 30 iunie 2016 referitoare la ajustarea tehnică a cadrului financiar pentru 2017 în funcție
de evoluția VNB și ajustarea pachetelor privind politica de coeziune. Comisia a menționat în
respectiva comunicare că, pe baza celor mai recente statistici, există o divergență cumulată
de peste ± 5 % între alocările totale și cele revizuite în Belgia, Republica Cehă, Danemarca,
Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Țările de Jos, Slovenia, Slovacia,
Finlanda, Suedia și Regatul Unit. În plus, Comisia a menționat că, având în vedere cifrele
venitului național brut (VNB) pe cap de locuitor pentru perioada 2012-2014, Cipru ar
deveni pe deplin eligibil pentru sprijin din partea Fondului de coeziune începând cu 1
ianuarie 2017.
10
(4) Astfel cum se prevede la articolul 7 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE, Euratom)
nr. 1311/2013 și la articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, alocările
pentru statele membre respective urmează să fie ajustate în mod corespunzător, cu
condiția ca totalul net al respectivelor ajustări să nu depășească 4 miliarde EUR.
(5) În măsura în care revizuirea a avut un impact asupra repartizării anuale a resurselor globale
alocate pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului de investiții pentru creștere
economică și ocuparea forței de muncă și al obiectivului de cooperare teritorială
europeană, precum și asupra inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor
(„YEI”), revizuirea a fost pusă în aplicare prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1941
a Comisiei4.
4 Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1941 a Comisiei din 3 noiembrie 2016 de
modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/190/UE de stabilire a repartizării anuale a
resurselor globale pentru fiecare stat membru din Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european și Fondul de coeziune în cadrul obiectivului privind
investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și al obiectivului de
cooperare teritorială europeană, a repartizării anuale a resurselor pentru fiecare stat
membru din alocările specifice pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor, împreună cu lista regiunilor eligibile, precum și a sumelor care urmează să fie
transferate din alocările fiecărui stat membru din Fondul de coeziune și din fondurile
structurale către Mecanismul pentru Interconectarea Europei și către ajutorul pentru cele
mai defavorizate persoane pentru perioada 2014-2020 (JO L 299, 5.11.2016, p. 61).
11
(6) Efectul net total al ajustărilor respective constă în majorarea resurselor pentru coeziunea
economică, socială și teritorială cu 4 miliarde EUR. Această majorare ar trebui să se reflecte
la articolul 91 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care ar trebui, așadar,
ajustat în consecință.
(7) Resursele pentru obiectivul de investiții pentru creștere economică și ocuparea forței de
muncă și repartizarea acestora între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de
tranziție,regiunile mai dezvoltate, statele membre care beneficiază de contribuții din
Fondul de coeziune și regiunile ultraperiferice, astfel cum se prevede la articolul 92
alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, ar trebui să fie adaptate în consecință.
12
(8) În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013,
marjele rămase disponibile sub plafoanele pentru creditele de angajament din cadrul
financiar multianual ( „CFM”) vor constitui o marjă CFM globală pentru angajamente, care
se disponibilizează peste plafoanele instituite în CFM pentru anii 2016-2020 pentru
obiective de politică legate de creșterea economică și ocuparea forței de muncă, în special
în rândul tinerilor. Limitarea marjelor rămase disponibile sub plafoanele CFM pentru
credite de angajament pe perioada 2014-2017 a fost eliminată prin Regulamentul (UE,
Euratom) 2017/1123 al Consiliului5, permițând astfel ca YEI să poată fi prelungită până în
2020 și ca alocarea specifică pentru YEI să poată fi majorată cu un cuantum de 1,2 miliarde
EUR în prețuri curente pentru perioada 2017-2020. Alocarea specifică pentru YEI, astfel
cum se prevede la articolul 91 alineatul (1) și la articolul 92 alineatul (5) din Regulamentul
(UE) nr. 1303/2013, ar trebui să fie adaptată în consecință.
5 Regulamentul (UE, Euratom) 2017/1123 al Consiliului din 20 iunie 2017 de modificare a
Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual
pentru perioada 2014-2020 (JO L 163, 24.6.2017, p. 1).
13
(9) În conformitate cu articolul 94 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia a
acceptat o propunere prezentată de Danemarca de a transfera o parte dintre creditele sale
destinate obiectivului de cooperare teritorială europeană către obiectivul privind
investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Transferul respectiv ar
trebui să se reflecte într-o ajustare a resurselor globale disponibile pentru obiectivul de
cooperare teritorială europeană prevăzute la articolul 92 alineatul (9) din regulamentul
respectiv.
(10) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE,
Euratom) nr. 1311/2013, prin Regulamentul (UE, Euratom) 2015/623 al Consiliului6 s-a
transferat în anii următori un cuantum de 11 216 187 326 EUR în prețuri curente din
alocarea prevăzută pentru fondurile structurale și pentru Fondul de coeziune. Transferul
respectiv ar trebui să se reflecte în anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care
stabilește repartizarea anuală globală a creditelor de angajament pentru
perioada 2014-2020. În plus, s-a transferat în anii următori un cuantum de 9 446 050 652
EUR în prețuri curente din alocarea prevăzută aferentă Fondului european agricol pentru
dezvoltare rurală și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime care nu a putut fi
angajat în 2014 și nici reportat în 2015.
6 Regulamentul (UE, Euratom) 2015/623 al Consiliului din 21 aprilie 2015 de modificare a
Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual
pentru perioada 2014-2020 (JO L 103, 22.4.2015, p. 1).
14
(11) Având în vedere necesitatea de a asigura că alocările suplimentare care au fost puse la
dispoziție pentru exercițiul bugetar 2017 sunt angajate din punct de vedere financiar,
inclusiv prin modificări ale programelor afectate, s-a considerat că este potrivit să se
dispună o excepție de la perioada de opt săptămâni menționată la articolul 4 din Protocolul
nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind
Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de
instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.
(12) Având în vedere caracterul urgent al prelungirii programelor de susținere a YEI, prezentul
regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene,
(13) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 ar trebui modificat,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
15
Articolul 1
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se modifică după cum urmează:
1. La articolul 91, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Resursele pentru coeziunea economică, socială și teritorială disponibile pentru
angajamentul bugetar corespunzător perioadei 2014-2020 sunt
de 329 978 401 458 EUR la prețurile din 2011, în conformitate cu repartizarea anuală
stabilită în anexa VI, din care 325 938 694 233 EUR reprezintă resursele globale
alocate pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune și 4 039 707 225 EUR reprezintă o
alocare specifică pentru YEI. În scopul programării și includerii ulterioare în bugetul
Uniunii, cuantumul resurselor pentru coeziunea economică, socială și teritorială se
indexează cu 2 % pe an.”
16
2. Articolul 92 se modifică după cum urmează:
(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Resursele pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și
ocuparea forței de muncă se ridică la 96,09 % din resursele globale (și anume,
un total de 317 103 114 309 EUR) și se alocă după cum urmează:
(a) 48,64 % (și anume, un total de 160 498 028 177 EUR) pentru regiunile
mai puțin dezvoltate;
(b) 10,19 % (și anume, un total de 33 621 675 154 EUR) pentru regiunile de
tranziție;
(c) 15,43 % (și anume, un total de 50 914 723 304 EUR) pentru regiunile
mai dezvoltate;
(d) 20,01 % (și anume, un total de 66 029 882 135 EUR) pentru statele
membre care beneficiază de contribuții din Fondul de coeziune;
17
(e) 0,42 % (și anume, un total de 1 378 882 914 EUR) ca finanțare
suplimentară pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349
din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile
stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.”;
(b) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
„(5) Resursele pentru YEI se ridică la 4 039 707 225 EUR din alocarea specifică
pentru YEI și cel puțin 4 039 707 225 EUR din investițiile orientate ale FSE.”;
(c) alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:
„(9) Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană
reprezintă 2,69 % din resursele globale disponibile pentru angajamentul
bugetar din fonduri pentru perioada 2014–2020 (și anume, un total
de 8 865 148 841 EUR).”
3. Anexa VI se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa la prezentul regulament.
18
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ... ,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
19
ANEXĂ
„ANEXA VI
REPARTIZAREA ANUALĂ A CREDITELOR DE ANGAJAMENT PENTRU PERIOADA 2014-2020
Profil anual ajustat (inclusiv suplimentare pentru YEI)
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total
EUR,
prețuri
din 2011
34 108 069 924 55 725 174 682 46 044 910 736 48 027 317 164 48 240 419 297 48 712 359 314 49 120 150 341 329 978 401 458
21
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0468
Aranjamentele tranzitorii pentru diminuarea impactului introducerii IFRS
9 ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier,
indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele
eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărțile
centrale, expunerile față de organismele de plasament colectiv, expunerile mari,
cerințele de raportare și publicare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
(COM(2016)0850 – C8-0158/2017 – 2016/0360B(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2016)0850),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către
Comisie (C8-0158/2017),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Suediei în cadrul
Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în
care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,
– având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 20171,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 30 martie 20172,
– având în vedere decizia luată de Conferința președinților la 18 mai 2017 de a autoriza
Comisia pentru afaceri economice și monetare să împartă propunerea Comisiei
susmenționată și să elaboreze două rapoarte legislative în temeiul acesteia,
– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului
1 Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. 2 JO C 209, 30.6.2017, p. 36.
22
69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului
Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 noiembrie 2017, de a aproba poziția
Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-
0255/2017),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. invită Comisia să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod
substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
23
P8_TC1-COD(2016)0360B
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 30 noiembrie 2017 în
vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește măsurile tranzitorii
pentru diminuarea impactului asupra fondurilor proprii al introducerii IFRS 9 și pentru
tratamentul expunerilor mari al anumitor expuneri din sectorul public denominate în alte
monede decât monedele naționale ale statelor membre
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Băncii Centrale Europene1,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European2,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară3,
1 Avizul din 8 noiembrie 2017 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). 2 JO C 209, 30.6.2017, p. 36. 3 Poziția Parlamentului European din 30 noiembrie 2017.
24
întrucât:
▌
(1) La 24 iulie 2014, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate a publicat
standardul internațional de raportare financiară (IFRS) 9 Instrumente financiare (IFRS 9).
IFRS 9 are scopul de a îmbunătăți raportarea financiară cu privire la instrumentele
financiare prin abordarea preocupărilor apărute în domeniul respectiv în timpul crizei
financiare. În special, IFRS 9 răspunde solicitării formulate în cadrul G20 de a trece la un
model cu un caracter prospectiv mai pronunțat pentru recunoașterea pierderilor de credit
așteptate aferente activelor financiare. În ceea ce privește recunoașterea acestor pierderi
de credit așteptate aferente activelor financiare, IFRS 9 înlocuiește standardul
internațional de contabilitate (IAS) 39.
(2) Comisia a adoptat IFRS 9 prin Regulamentul (UE) 2016/2067 al Comisiei1. În conformitate
cu acest regulament, instituțiilor de credit și firmelor de investiții (denumite în continuare
„instituțiile”) care utilizează IFRS pentru a-și pregăti situațiile financiare le revine
obligația de a aplica IFRS 9 de la data primului exercițiu financiar care începe la 1 ianuarie
2018 sau ulterior acestei date.
1 Regulamentul (UE) 2016/2067 al Comisiei din 22 noiembrie 2016 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de
contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului
European și al Consiliului în ceea ce privește Standardul Internațional de Raportare
Financiară 9 (JO L 323, 29.11.2016, p. 1).
25
(3) Aplicarea IFRS 9 ar putea duce la o creștere bruscă semnificativă a ajustărilor pentru
pierderile de credit așteptate și, în consecință, la o scădere bruscă a fondurilor proprii de
nivel 1 de bază ale instituțiilor. În timp ce Comitetul de la Basel pentru supraveghere
bancară analizează în prezent cadrul de reglementare pe termen mai lung a ajustărilor
pentru pierderile de credit așteptate, ar trebui să se introducă în Regulamentul (UE) nr.
575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1 măsuri tranzitorii pentru
diminuarea impactului negativ posibil semnificativ asupra fondurilor proprii de nivel 1 de
bază care poate decurge din contabilizarea pierderilor de credit așteptate .
(4) În rezoluția sa din 6 octombrie 2016 privind standardele internaționale de raportare
financiară: IFRS 92, Parlamentul European a solicitat un regim de tranziție progresivă,
care ar atenua impactul noului model de depreciere prevăzut de IFRS 9.
(5) În cazul în care bilanțul de deschidere al unei instituții în ziua în care se aplică pentru
prima dată IFRS 9 reflectă o scădere a fondurilor proprii de nivel 1 de bază ca urmare a
ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate majorate, inclusiv ajustările pentru
pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor financiare care sunt
depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la IFRS 9 prevăzut în anexa la
Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei3 („Anexa referitoare la IFRS 9”), în
comparație cu bilanțul de închidere din ziua precedentă, instituției ar trebui să i se
permită să includă în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază o parte a ajustărilor pentru
pierderile de credit așteptate majorate, pe parcursul unei perioade de tranziție.
Respectiva perioadă de tranziție ar trebui să aibă o durată maximă de cinci ani și ar trebui
să înceapă în anul 2018. Partea din ajustările pentru pierderile de credit așteptate care
poate fi inclusă în fondurile proprii de nivel 1 de bază ar trebui să scadă cu timpul până la
zero pentru a se asigura punerea deplină în aplicare a IFRS 9 în ziua imediat următoare
încheierii perioadei de tranziție.
Impactul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate asupra fondurilor proprii de
nivel 1 de bază nu ar trebui să fie complet neutralizat în cursul perioadei de tranziție.
1 Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie
2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de
modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1). 2 Nepublicată încă în Jurnalul Oficial. 3 Regulamentul (CE) nr . 1126/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de adoptare a anumitor
standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 320, 29.11.2008, p. 1).
26
(6) Instituțiile ar trebui să decidă dacă să aplice respectivele măsuri tranzitorii și să informeze
autoritatea competentă în consecință. Pe parcursul perioadei de tranziție, orice instituție
ar trebui să aibă posibilitatea de a reveni, o singură dată, asupra deciziei inițiale, sub
rezerva aprobării prealabile a autorității competente, care ar trebui să se asigure că
această decizie nu este motivată de considerente de arbitraj de reglementare.
(7) Deoarece ajustările pentru pierderile de credit așteptate înregistrate după data de la
care o instituție aplică pentru prima dată IFRS 9 ar putea crește în mod neașteptat ca
urmare a unei degradări a perspectivelor macroeconomice, instituțiilor ar trebui să li se
acorde asistență suplimentară în astfel de cazuri.
27
(8) Instituțiile care decid să aplice măsuri tranzitorii ar trebui să aibă obligația de a ajusta
calculul elementelor normative care sunt direct afectate de ajustările pentru pierderile de
credit așteptate, pentru a se asigura că acestea nu primesc asistență inadecvată în
materie de capital. De exemplu, ajustările specifice pentru riscul de credit prin care
valoarea expunerii este redusă în conformitate cu abordarea standard pentru riscul de
credit ar trebui reduse prin aplicarea unui factor care are efectul de a majora valoarea
expunerii. Aceasta ar garanta că o instituție nu ar beneficia atât de creșterea fondurilor
sale proprii de nivel 1 de bază ca urmare a măsurilor tranzitorii, cât și de reducerea valorii
expunerii.
(9) Instituțiile care decid să aplice măsurile tranzitorii privind IFRS 9 precizate în prezentul
regulament ar trebui să își facă publice fondurile proprii, ratele de capital și rata efectului
de levier, indiferent dacă măsurile tranzitorii se aplică sau nu, pentru a permite publicului
să stabilească impactul măsurilor respective.
28
(10) De asemenea, este oportun să se prevadă măsuri tranzitorii pentru derogarea de la limita
aplicabilă expunerilor mari, disponibilă pentru expunerile la anumite datorii ale sectorului
public din statele membre, denominate în alte monede decât monedele naționale ale
statelor membre. Perioada de tranziție ar trebui să aibă o durată de trei ani, începând de
la 1 ianuarie 2018, pentru expunerile de acest tip înregistrate la sau după … [data
semnării prezentului regulament de modificare], în timp ce expunerile de acest tip
înregistrate până la această dată ar trebui să își păstreze drepturile obținute și să
beneficieze în continuare de derogarea aplicabilă expunerilor mari.
(11) Pentru a permite aplicarea de la 1 ianuarie 2018 a măsurilor tranzitorii prevăzute de
prezentul regulament, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua
următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(12) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui modificat în consecință,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
29
Articolul 1
Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se modifică după cum urmează:
1. Se introduce următorul articol:
„Articolul 473a
Introducerea IFRS 9
(1) Prin derogare de la articolul 50, și până la finalul perioadei de tranziție stabilite la
alineatul (6) din prezentul articol, următoarele instituții pot include în fondurile lor
proprii de nivel 1 de bază cuantumul calculat în conformitate cu prezentul alineat:
(a) instituțiile care își întocmesc situațiile financiare conform standardelor internaționale
de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6
alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002,
(b) instituțiile care, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din prezentul
regulament, realizează evaluarea activelor și a elementelor extrabilanțiere și
determinarea fondurilor proprii conform standardelor internaționale de
contabilitate adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6
alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 și
(c) instituțiile care realizează evaluarea activelor și a elementelor extrabilanțiere în
conformitate cu standarde de contabilitate în temeiul Directivei 86/635/CEE și care
utilizează un model pentru pierderile de credite așteptate identic cu cel utilizat în
standardele internaționale de contabilitate adoptate în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002.
Cuantumul menționat în primul paragraf se calculează ca sumă a următoarelor
elemente:
(a) pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu
partea a treia titlul II capitolul 2, cuantumul (ABSA) calculat conform
următoarei formule:
ABSA = (A2,SA + A4,SA-t) 𝑓
30
unde:
A2,SA = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (2);
A4,SA = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (4), pe baza
cuantumurilor calculate în conformitate cu alineatul (3);
f = factorul aplicabil prevăzut la alineatul (6);
t = creșterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilității
fiscale a cuantumurilor A2,SA și A4,SA;
(b) pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu
partea a treia titlul II capitolul 3, cuantumul (ABIRB) calculat conform
următoarei formule:
ABIRB = (A2,IRB + A4,IRB-t)∙ 𝑓
31
unde:
A2, IRB = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (2), ajustat în
conformitate cu alineatul (5) litera (a);
A4,IRB = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (4), pe baza
cuantumurilor calculate în conformitate cu alineatul (3), ajustate în
conformitate cu alineatul (5) literele (b) și (c);
f = factorul aplicabil prevăzut la alineatul (6);
t = creșterea fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată deductibilității
fiscale a cuantumurilor A2,IRB și A4,IRB.
▌
(2) Instituțiile calculează cuantumurile A2,SA și A2,IRB menționate la alineatul (1) al doilea
paragraf literele (a) și respectiv (b), drept cea mai mare dintre valorile menționate
la prezentul alineat literele (a) și (b), separat pentru expunerile lor care sunt supuse
ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 și pentru
expunerile lor care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia
titlul II capitolul 3:
(a) zero;
32
(b) cuantumul calculat în conformitate cu punctul (i), din care se scade
cuantumul calculat în conformitate cu punctul (ii):
(i) suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în
conformitate cu punctul 5.5.5 din IFRS 9 astfel cum se prevede în anexa
la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 («Anexa referitoare la IFRS 9») și
cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata
de viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa
referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării inițiale a
IFRS 9;
(ii) cuantumul total al pierderilor din depreciere la activele financiare
clasificate drept împrumuturi și creanțe, al investițiilor păstrate până la
scadență și al activelor financiare disponibile pentru vânzare, astfel
cum sunt definite la punctul 9 din IAS 39, altele decât instrumentele de
capital și unitățile sau acțiunile în organisme de plasament colectiv,
determinate în conformitate cu punctele 63, 64, 65, 67, 68 și 70 din
IAS 39 astfel cum se prevede în anexa la Regulamentul (CE) nr.
1126/2008, la 31 decembrie 2017 sau cu o zi înaintea datei aplicării
inițiale a IFRS 9.
33
(3) Instituțiile calculează cuantumul cu care valoarea menționată la litera (a)
depășește valoarea menționată la litera (b), separat pentru expunerile lor care sunt
supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 și
pentru expunerile lor care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a
treia titlul II capitolul 3:
(a) suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate
cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9 și cuantumul ajustărilor
pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în
conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările
pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor
financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la
Anexa referitoare la IFRS 9, la data raportării;
(b) suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni, determinate în conformitate
cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9, și cuantumul ajustărilor
pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață, determinate în
conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la IFRS 9, fără ajustările
pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață în cazul activelor
financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în apendicele A la
Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data aplicării inițiale a
IFRS 9.
34
(4) Pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a
treia titlul II capitolul 2, în cazul în care cuantumul specificat în conformitate cu
alineatul (3) litera (a) depășește cuantumul precizat la alineatul (3) litera (b),
instituțiile stabilesc că A4,SA este egal cu diferența dintre respectivele valori, iar în
caz contrar stabilesc că A4,SA este egal cu zero.
Pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a
treia titlul II capitolul 3, în cazul în care cuantumul specificat în conformitate cu
alineatul (3) litera (a), după aplicarea alineatului (5) litera (b), depășește cuantumul
pentru aceste expuneri astfel cum este specificat la alineatul (3) litera (b), după
aplicarea alineatului (5) litera (c), instituțiile stabilesc că A4,IRB este egal cu diferența
dintre respectivele valori, iar în caz contrar stabilesc că A4,IRB este egal cu zero.
35
(5) Pentru expunerile care sunt supuse ponderării la risc în conformitate cu partea a
treia titlul II capitolul 3, instituțiile aplică alineatele (2)-(4) după cum urmează:
(a) pentru calculul A2,IRB , instituțiile reduc fiecare dintre cuantumurile calculate
în conformitate cu alineatul (2) litera (b) punctele (i) și (ii) din prezentul
articol cu suma cuantumurilor pierderilor așteptate calculată în conformitate
cu articolul 158 alineatele (5), (6) și (10) la 31 decembrie 2017 sau cu o zi
înainte de data aplicării inițiale a IFRS 9. Atunci când pentru cuantumul
menționat la alineatul (2) litera (b) punctul (i) din prezentul articol rezultă din
calcul un număr negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului respectiv
ca fiind egală cu zero. Atunci când pentru cuantumul menționat la alineatul
(2) litera (b) punctul (ii) din prezentul articol rezultă din calcul un număr
negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului respectiv ca fiind egală cu
zero;
36
(b) instituțiile înlocuiesc cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (3) litera
(a) din prezentul articol cu suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni,
determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9,
și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de
viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la
IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață
în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în
apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, din care se deduce suma
cuantumurilor pierderilor așteptate aferente pentru aceleași expuneri,
calculată în conformitate cu articolul 158 alineatele (5), (6) și (10) la data
raportării. În cazul în care din calcul rezultă un număr negativ, instituția
stabilește valoarea cuantumului menționat la alineatul (3) litera (a) din
prezentul articol ca fiind egală cu zero;
37
(c) instituțiile înlocuiesc cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (3) litera
(b) din prezentul articol cu suma pierderilor de credit așteptate pe 12 luni,
determinate în conformitate cu punctul 5.5.5 din Anexa referitoare la IFRS 9,
și cuantumul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate pe durata de
viață, determinate în conformitate cu punctul 5.5.3 din Anexa referitoare la
IFRS 9, fără ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe durata de viață
în cazul activelor financiare care sunt depreciate, astfel cum sunt definite în
apendicele A la Anexa referitoare la IFRS 9, la 1 ianuarie 2018 sau la data
aplicării inițiale a IFRS 9, din care se deduce suma cuantumurilor pierderilor
așteptate aferente pentru aceleași expuneri, calculate în conformitate cu
articolul 158 alineatele (5), (6) și (10). În cazul în care din calcul rezultă un
număr negativ, instituția stabilește valoarea cuantumului menționat la
alineatul (3) litera (b) din prezentul articol ca fiind egală cu zero.
(6) Instituțiile aplică următorii factori pentru a calcula cuantumurile ABSA și ABIRB
menționate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) și (b):
(a) 0,95 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2018;
38
(b) 0,85 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019;
(c) 0,7 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2020;
(d) 0,5 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2021;
(e) 0,25 pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2022.
Instituțiile al căror exercițiu financiar începe după 1 ianuarie 2018, dar înainte de 1
ianuarie 2019, ajustează datele de la primul paragraf literele (a)-(e), pentru a
corespunde exercițiului lor financiar, raportează datele ajustate autorității lor
competente și le fac publice.
Instituțiile care încep să aplice standarde de contabilitate, astfel cum se
menționează la alineatul (1), la sau după 1 ianuarie 2019, aplică factorii relevanți în
conformitate cu primul paragraf literele (b)-(e), începând cu factorul care
corespunde anului primei aplicări a standardelor de contabilitate respective.
39
(7) În cazul în care o instituție include în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază un
cuantum în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, instituția respectivă
recalculează toate cerințele prevăzute în prezentul regulament și în Directiva
2013/36/UE, care utilizează oricare dintre următoarele elemente, fără a lua în
considerare efectele pe care ajustările pentru pierderile de credit așteptate pe care
le-a inclus în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază le au asupra acestor elemente:
(a) cuantumul creanțelor privind impozitul amânat care este dedus din fondurile
proprii de nivel 1 de bază în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (c)
sau este ponderat la risc în conformitate cu articolul 48 alineatul (4);
(b) valoarea expunerii, astfel cum se determină în conformitate cu articolul 111
alineatul (1), pentru care ajustările specifice pentru riscul de credit prin care
valoarea expunerii este redusă se multiplică cu următorul coeficient (sf):
sf = 1 – (ABSA / RASA)
unde:
ABSA = cuantumul calculat în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf
litera (a);
RASA= cuantumul total al ajustărilor specifice pentru riscul de credit;
40
(c) valoarea elementelor de fonduri proprii de nivel 2 calculată în conformitate
cu articolul 62 litera (d).
(8) Pe parcursul perioadei prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol, în plus față
de publicarea informațiilor solicitate în partea a opta, instituțiile care au decis să
aplice măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol publică cuantumurile
fondurilor proprii, fondurilor proprii de nivel 1 de bază și fondurilor proprii de nivel
1, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază, rata fondurilor proprii de nivel 1, rata
fondurilor proprii totale și indicatorul efectului de levier pe care le-ar avea dacă nu
ar aplica prezentul articol.
(9) O instituție decide dacă să aplice măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol
pe parcursul perioadei de tranziție și informează autoritatea competentă cu privire
la decizia sa până la 1 februarie 2018. În cazul în care a primit aprobarea prealabilă
din partea autorității competente, instituția poate să revină, pe parcursul perioadei
de tranziție, o singură dată, asupra deciziei sale. Instituțiile fac publică orice decizie
adoptată în conformitate cu prezentul paragraf.
41
O instituție care a decis să aplice măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol,
poate decide să nu aplice alineatul (4), caz în care informează autoritatea
competentă cu privire la decizia sa până la 1 februarie 2018. În acest caz, instituția
stabilește că valoarea A4 de la alineatul (1) este egală cu zero. În cazul în care a
primit aprobarea prealabilă din partea autorității competente, instituția poate să
revină, pe parcursul perioadei de tranziție, o singură dată, asupra deciziei sale.
Instituțiile fac publică orice decizie adoptată în conformitate cu prezentul paragraf.
10. În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, ABE emite,
până la 30 iunie 2018, orientări referitoare la cerințele de publicare stabilite în
prezentul articol.”.
▌
2. La articolul 493, se adaugă următoarele alineate:
„(4) Prin derogare de la articolul 395 alineatul (1), autoritățile competente pot permite
instituțiilor să înregistreze oricare dintre expunerile prevăzute la alineatul (5) din
prezentul articol care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (6) din prezentul
articol, până la următoarele limite:
(a) 100 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituției până la 31 decembrie 2018;
(b) 75 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituției până la 31 decembrie 2019;
(c) 50 % din fondurile proprii de nivel 1 ale instituției până la 31 decembrie 2020.
Limitele menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) se aplică valorilor
expunerilor după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit în
conformitate cu articolele 399-403.
▌
42
(5) Măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) se aplică următoarelor expuneri:
(a) elementelor de activ care constituie creanțe asupra administrațiilor centrale,
băncilor centrale sau entităților din sectorul public din statele membre;
(b) elementelor de activ care constituie creanțe garantate în mod expres de
administrații centrale, de bănci centrale sau de entități din sectorul public din
statele membre;
(c) altor expuneri față de sau garantate de administrații centrale, de bănci
centrale sau de entități din sectorul public din statele membre;
(d) elementelor de activ care constituie creanțe asupra administrațiilor regionale
sau autorităților locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri față
de administrația centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2);
(e) altor expuneri față de sau garantate de administrațiile regionale sau
autoritățile locale din statele membre, care sunt tratate ca expuneri față de
administrația centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).
43
În sensul literelor (a), (b) și (c) de la primul paragraf, măsurile tranzitorii prevăzute
la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai elementelor de activ și altor
expuneri față de sau garantate de entități din sectorul public care sunt tratate ca
expuneri față de o administrație centrală, o administrație regională sau o
autoritate locală în conformitate cu articolul 116 alineatul (4). În cazul în care
elementele de activ și alte expuneri față de sau garantate de entități din sectorul
public sunt tratate ca expuneri față de o administrație regională sau o autoritate
locală în conformitate cu articolul 116 alineatul (4), măsurile tranzitorii prevăzute la
alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai în cazul în care expunerile față de
respectiva administrație regională sau autoritate locală sunt tratate ca expuneri
față de administrația centrală în conformitate cu articolul 115 alineatul (2).
(6) Măsurile tranzitorii prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol se aplică numai
în cazul în care o expunere menționată la alineatul (5) din prezentul articol
îndeplinește toate condițiile următoare:
(a) expunerii i s-ar atribui o pondere de risc de 0 % în conformitate cu versiunea
articolului 495 alineatul (2) în vigoare la 31 decembrie 2017;
(b) expunerea a fost înregistrată la data de … [data semnării prezentului
regulament de modificare] sau ulterior acestei date.
44
(7) O expunere, astfel cum este menționată la alineatul (5) din prezentul articol,
înregistrată anterior datei de ... [data semnării prezentului regulament de
modificare] și căreia, la 31 decembrie 2017, i s-a atribuit o pondere de risc de 0 % în
conformitate cu articolul 495 alineatul (2), este exceptată de la aplicarea articolului
395 alineatul (1).”.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ▌ ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.
Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2018.
▌
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele
membre.
Adoptat la …,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
45
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0469
Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace ***I
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11
martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace
(COM(2016)0447 – C8-0264/2016 – 2016/0207(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2016)0447),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 209 alineatul (1) și articolul 212
alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora
propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0264/2016),
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului
69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului
Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 octombrie 2017, de a aproba poziția
Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru
dezvoltare (A8-0261/2017),
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la
prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii
46
Europene împreună cu actul legislativ final;
3. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în
mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
47
P8_TC1-COD(2016)0207
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 30 noiembrie 2017 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 230/2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și
pace
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 209 alineatul (1) și
articolul 212 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară1,
1 Poziția Parlamentului European din 30 noiembrie 2017.
48
întrucât:
(1) În Declarația comună privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene intitulată
„Consensul european”1 și în Declarația comună privind „Noul consens european privind
dezvoltarea”2, Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul
Consiliului, Parlamentul European și Comisia au recunoscut legătura dintre securitate și
dezvoltare.
(2) În Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată printr-o rezoluție a Adunării Generale
a Organizației Națiunilor Unite la 25 septembrie 2015, se subliniază importanța promovării
unor societăți pacifiste și favorabile incluziunii atât ca obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD)
16, cât și în vederea atingerii altor rezultate în domeniul politicii de dezvoltare. ODD 16
solicită în mod explicit „Consolidarea instituțiilor naționale relevante, inclusiv prin
intermediul cooperării internaționale, pentru consolidarea capacităților la toate nivelurile,
în special în țările în curs de dezvoltare, în scopul prevenirii violenței și combaterii
terorismului și a criminalității”.
(3) Obiectivul principal al politicii de dezvoltare a Uniunii este reducerea și, pe termen lung,
eradicarea sărăciei.
(4) În comunicatul privind reuniunea la nivel înalt din 19 februarie 2016, Comitetul de
asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a
actualizat directivele de raportare privind asistența oficială pentru dezvoltare în domeniul
păcii și securității ▌. Finanțarea acțiunilor întreprinse în conformitate cu prezentul
regulament constituie asistență oficială pentru dezvoltare atunci când îndeplinește
criteriile stabilite în respectivele directive de raportare sau în orice directivă de raportare
ulterioară asupra căreia Comitetul de asistență pentru dezvoltare poate să convină.
1 JO C 46, 24.2.2006, p. 1. 2 JO C 210, 30.6.2017, p. 1.
49
(5) Sprijinirea actorilor din sectorul de securitate din țările terțe, inclusiv, în circumstanțe
excepționale, a forțelor armate în contextul prevenirii conflictelor, al gestionării sau
stabilizării situațiilor de criză, este esențială pentru a asigura condiții adecvate pentru
eradicarea sărăciei și dezvoltare. ▌O bună guvernanță, un control democratic eficace și o
supraveghere civilă eficace ale sistemului de securitate, inclusiv ale forțelor armate, precum
și respectarea drepturilor omului și a statului de drept sunt principii esențiale ale unui stat
funcțional în orice context și ar trebui să fie promovate printr-o sprijinire mai amplă a
reformei sectorului de securitate din țările terțe.
(6) În Concluziile sale din 19-20 decembrie 2013 privind politica de securitate și apărare
comună (PSAC), Consiliul European a subliniat importanța sprijinirii țărilor partenere și a
organizațiilor regionale, prin furnizarea de formare, de consiliere, de echipament și de
resurse, după caz, astfel încât acestea să își sporească propria capacitate de a preîntâmpina
sau de a gestiona crizele.
(7) În Comunicarea comună din 28 aprilie 2015 intitulată „Consolidarea capacităților ca sprijin
pentru securitate și dezvoltare – Înzestrarea partenerilor pentru prevenirea și gestionarea
crizelor”, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate au reafirmat necesitatea de a construi societăți stabile și sigure pentru
îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare.
50
(8) În conformitate cu abordarea cuprinzătoare a UE și în vederea maximizării impactului,
eficienței și coerenței sprijinului UE, Consiliul, în Concluziile sale din 18 mai 2015 ▌privind
PSAC, a invitat Comisia și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de
securitate să elaboreze, în consultare cu statele membre, un cadru strategic la nivelul
Uniunii pentru sprijinirea reformei sectorului de securitate. Respectivul concept de politică
reunește PSAC și toate celelalte instrumente relevante ale politicii externe și de securitate
comune (PESC), precum și instrumentele de cooperare pentru dezvoltare, cu respectarea
temeiurilor juridice, a obiectivelor principale și a procedurilor decizionale ale fiecăruia.
(9) Consolidarea capacităților actorilor militari din țările terțe ar trebui realizată ca parte a
politicii de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii atunci când urmărește în principal
obiective din domeniul dezvoltării și ca parte a PESC a Uniunii atunci când urmărește în
principal obiective din domeniul păcii și securității, în conformitate cu articolul 40 din
Tratatul privind Uniunea Europeană . Prezentul regulament respectă aplicarea
procedurilor și sfera de aplicare a competențelor instituțiilor în cadrul politicii de
cooperare pentru dezvoltare și al PESC ale Uniunii.
(10) Asistența acordată de Uniune în temeiul prezentului regulament ar putea acoperi
furnizarea de programe de consolidare a capacităților în sprijinul dezvoltării și al
securității pentru dezvoltare, inclusiv ▌de formare, de mentorat și de consiliere privind, de
exemplu, drepturile omului, guvernanța și statul de drept, protecția femeilor și a copiilor,
răspunsul civil la crize, gestionarea resurselor umane și cooperarea tehnică.
51
(11) Comisia urmează să monitorizeze îndeaproape măsurile în temeiul prezentului
regulament. Comisia urmează să informeze Parlamentul European în mod corespunzător
și în timp util cu privire la punerea în aplicare a asistenței Uniunii în conformitate cu
prezentul regulament. Până cel târziu la 30 iunie 2020, Comisia urmează să evalueze
impactul, eficacitatea și coerența cu ODD 16 ale măsurilor adoptate în temeiul prezentului
regulament. În acest scop, Comisia urmează să asocieze toate părțile interesate
relevante, inclusiv organizațiile societății civile și autoritățile locale, în faza de evaluare,
asigurându-se că ele joacă un rol semnificativ în acest proces. Comisia urmează să
realizeze, acolo unde este cazul, evaluări comune împreună cu statele membre.
Rezultatele urmează să fie folosite pentru elaborarea programelor și alocarea resurselor
și să consolideze în continuare coerența și complementaritatea acțiunii externe a Uniunii.
(12) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului1ar
trebui modificat în consecință,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
1 Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11
martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (JO L 77, 15.3.2014, p. 1).
52
Articolul 1
Regulamentul (UE) nr. 230/2014 se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:
„Atunci când Uniunea acordă asistență actorilor din sectorul de securitate, aceasta poate
include, în situații excepționale, și asistența acordată actorilor militari, astfel cum se prevede la
articolul 3a,▌ în contextul unui proces mai larg de reformă a sectorului de securitate ▌sau al
consolidării capacităților ca sprijin pentru dezvoltare și securitate pentru dezvoltare în țări
terțe, în conformitate cu obiectivul general de realizare a dezvoltării durabile.”
2. Se introduce următorul articol:
„Articolul 3a
Consolidarea capacităților actorilor militari în sprijinul dezvoltării și al securității pentru
dezvoltare
(1) Pentru a contribui la dezvoltarea durabilă, ▌care necesită crearea unor societăți
stabile, pașnice și favorabile incluziunii, asistența acordată de Uniune în temeiul
prezentului regulament poate fi utilizată pentru a dezvolta capacitatea actorilor
militari din țările partenere, în circumstanțe excepționale, astfel cum se prevede la
alineatul (3), pentru a se realiza activități de dezvoltare și activități de securitate
pentru dezvoltare.
(2) ▌Asistența în temeiul prezentului articol poate include în special furnizarea de programe
▌de consolidare a capacităților în sprijinul dezvoltării și al securității pentru dezvoltare,
inclusiv formare, mentorat și consiliere, precum și furnizarea de echipamente▌,
îmbunătățirea infrastructurii ▌și furnizarea unor servicii direct legate de asistența
respectivă.
53
(3) Asistența în temeiul prezentului articol se acordă numai în următoarele situații:
(a) în cazul în care cerințele nu pot fi satisfăcute prin recurgerea la actori
nemilitari pentru a îndeplini în mod adecvat obiectivele Uniunii în temeiul
prezentului regulament și ▌în care există o amenințare la adresa existenței
unor instituții de stat care funcționează ▌sau la adresa protecției drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, iar instituțiile de stat ▌nu pot face față
▌amenințării respective▌; și
(b) în cazul în care există un consens între țara parteneră în cauză și ▌Uniune
▌asupra faptului că actorii militari sunt esențiali pentru ▌menținerea,
instituirea sau reinstituirea condițiilor esențiale pentru dezvoltarea ▌durabilă,
▌inclusiv în situații de criză și în contexte și situații de fragilitate sau
destabilizare.
(4) Asistența acordată de Uniune în temeiul prezentului articol nu se utilizează pentru a
finanța consolidarea capacităților actorilor militari în alte scopuri decât furnizarea
activităților de dezvoltare ▌și a activităților de securitate pentru dezvoltare. În
special, aceasta nu se utilizează pentru a finanța:
(a) cheltuielile militare recurente;
(b) achiziționarea de arme și muniție sau a oricărui alt echipament conceput
pentru a aplica o forță letală;
(c) formarea care este ▌destinată să contribuie în mod specific la capacitatea de
luptă a forțelor armate.
54
(5) La conceperea și punerea în aplicare a măsurilor în conformitate cu prezentul articol,
Comisia promovează responsabilizarea țării partenere. Comisia elaborează, de
asemenea, elementele și bunele practici necesare pentru a asigura sustenabilitatea
pe termen mediu și lung și promovează statul de drept și principiile dreptului
internațional.
(6) Comisia instituie procedurile adecvate de evaluare a riscurilor, de monitorizare și de
evaluare pentru măsurile adoptate în temeiul prezentului articol.”
3. La articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Asistența Uniunii prevăzută la articolul 3 și, după caz, la articolul 3a, se acordă prin
intermediul unor măsuri excepționale de asistență și al unor programe de răspuns
interimare.”
4. La articolul 8, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Documentele de strategie tematice constituie cadrul general al punerii în aplicare a
asistenței prevăzute la articolele 4 și 5, precum și la articolul 3a, după caz.
Documentele de strategie tematice oferă un cadru de cooperare între Uniune și țările
sau regiunile partenere în cauză.”
5. La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Comisia se asigură că măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament și care
privesc combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și măsurile
reglementate în temeiul articolului 3a, se pun în aplicare în conformitate cu dreptul
internațional, inclusiv cu dreptul internațional al drepturilor omului și cu dreptul
internațional umanitar.”
6. La articolul 13, se adaugă următorul alineat:
„(4) O sumă suplimentară de 100 000 000 EUR se adaugă la pachetul financiar
menționat la alineatul (1) și se alocă măsurilor care intră sub incidența
articolului 3a.”
▌
55
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele
membre.
Adoptat la…,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
56
ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ
Declarație privind sursele de finanțare a măsurilor de asistență care intră sub incidența articolului
3a din Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie
2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace
Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord că finanțarea consolidării capacităților
pentru sprijinirea dezvoltării și a securității pentru dezvoltare ar trebui să se facă în cadrul rubricii IV
din cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în primul rând prin realocări, menținând
totodată, în cea mai mare măsură posibilă, echilibrul financiar între toate instrumentele. În plus, fără
a aduce atingere prerogativelor autorității bugetare în cadrul procedurii bugetare anuale, aceste
realocări nu ar trebui să includă utilizarea creditelor alocate pentru măsuri prevăzute de
Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de
instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020.
57
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0470
Rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz
de insolvență ***I
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a
Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește
rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz de insolvență
(COM(2016)0853 – C8-0479/2016 – 2016/0363(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2016)0853),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către
Comisie (C8-0479/2016),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere avizul Băncii Centrale Europene1,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European2,
– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului
69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului
Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 noiembrie 2017, de a aproba poziția
Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-
0302/2017),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
1 JO C 132, 26.4.2017, p.1. 2 JO C 173, 31.5.2017, p.41.
58
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în
mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
59
P8_TC1-COD(2016)0363
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 30 noiembrie 2017 în
vederea adoptării Directivei (UE) 2017/... a Parlamentului European și a Consiliului de
modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește rangul instrumentelor de datorie
negarantate în ierarhia creanțelor în caz de insolvență
▌
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Băncii Centrale Europene1,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European2,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară3,
1 JO C 132, 26.4.2017, p. 1. 2 JO C 173, 31.5.2017, p. 41. 3 Poziția Parlamentului European din 30 noiembrie 2017.
60
întrucât:
(1) La 9 noiembrie 2015, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) a publicat Lista termenilor și
condițiilor privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (TLAC) („standardul TLAC”), care
a fost aprobată de G20 în noiembrie 2015. Obiectivul standardului TLAC este de a asigura că
băncile de importanță sistemică globală (G-SIB), denumite în cadrul Uniunii instituții de
importanță sistemică globală (G-SII), dispun de capacitatea necesară de absorbție a pierderilor
și de recapitalizare, pentru a contribui la garantarea faptului că, în cazul unei rezoluții și în
perioada imediat următoare, funcțiile esențiale pot fi îndeplinite în continuare fără ca
fondurile contribuabililor (fondurile publice) sau stabilitatea financiară să fie puse în pericol. În
comunicarea sa din 24 noiembrie 2015 intitulată „Către finalizarea Uniunii bancare”, Comisia
s-a angajat ca, până la sfârșitul anului 2016, să înainteze o propunere legislativă care să permită
punerea în aplicare în dreptul Uniunii a standardului TLAC în termenul convenit la nivel
internațional, și anume până în 2019.
61
(2) Punerea în aplicare a standardului TLAC în dreptul Uniunii trebuie să țină seama ▌de cerința
minimă existentă specifică instituției privind fondurile proprii și pasivele eligibile (MREL),
aplicabilă tuturor instituțiilor ▌din Uniune▌, astfel cum este prevăzută în Directiva
2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului1. Având în vedere că TLAC și MREL
urmăresc același obiectiv, și anume garantarea faptului că instituțiile ▌din Uniune ▌au o
capacitate suficientă de absorbție a pierderilor și de recapitalizare, cele două cerințe ar
trebui să fie elemente complementare ale unui cadru comun. În mod concret, Comisia a
propus ca nivelul minim armonizat al standardului TLAC pentru G-SII („cerința minimă
TLAC”), precum și criteriile de eligibilitate pentru pasivele folosite în vederea respectării
acestui standard, să fie introduse în dreptul Uniunii prin intermediul unor modificări aduse
Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului2, în timp ce
majorarea specifică instituțiilor care intră în categoria G-SII-urilor și cerința specifică
instituțiilor care nu intră în categoria G-SII-urilor, precum și criteriile de eligibilitate
relevante, ar trebui introduse prin modificări specifice aduse Directivei 2014/59/UE și
Regulamentului (UE) nr. 806/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului3. Prezenta
directivă, referitoare la rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor
în caz de insolvență, este complementară actelor legislative menționate anterior, în forma
propusă spre modificare, și Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a
Consiliului4.
1 Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de
instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).
2 Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
3 Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).
4 Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
62
(3) Având în vedere aceste propuneri și pentru a asigura securitatea juridică pentru piețe și
pentru entitățile care intră sub incidența MREL și TLAC, este important să se asigure
claritatea, în timp util, cu privire la criteriile de eligibilitate pentru pasivele folosite în
vederea respectării MREL și a dreptului Uniunii prin care TLAC este pus în aplicare, precum
și să se introducă dispoziții corespunzătoare de păstrare a drepturilor obținute în ceea ce
privește eligibilitatea pasivelor emise înainte de intrarea în vigoare a criteriilor de
eligibilitate revizuite.
(4) Statele membre ar trebui să se asigure că ▌instituțiile ▌dispun de o capacitate suficientă de
absorbție a pierderilor și de recapitalizare pentru a asigura absorbția pierderilor și
recapitalizarea ▌în mod rapid și fără impedimente, cu un impact minim asupra stabilității
financiare, urmărindu-se evitarea unui impact asupra contribuabililor. Acest obiectiv ar
trebui realizat prin respectarea permanentă de către ▌instituții ▌atât a cerinței minime
TLAC care urmează să fie transpusă în dreptul Uniunii printr-o modificare a
Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cât și a cerinței privind fondurile proprii și pasivele
eligibile prevăzută în Directiva 2014/59/UE.
63
(5) Conform standardului TLAC, G-SII trebuie să îndeplinească cerința minimă TLAC, cu anumite
excepții, utilizând pasive subordonate ▌al căror rang în caz de insolvență este inferior
▌pasivelor excluse din TLAC („cerința de subordonare”). În conformitate cu standardul
TLAC, subordonarea urmează să fie realizată prin intermediul efectelor juridice ale unui
contract (cunoscută sub numele de „subordonare contractuală”), al legislației dintr-o
anumită jurisdicție (cunoscută sub numele de „subordonare legală”) sau al unei anumite
structuri corporative (cunoscută sub numele de „subordonare structurală”). În cazurile
prevăzute în Directiva 2014/59/UE, instituțiile care intră în domeniul de aplicare al acestei
directive ar trebui să îndeplinească cerința specifică fiecăreia dintre ele prin pasive
subordonate, astfel încât să se reducă la minimum riscul introducerii de acțiuni în instanță
de către creditorii care consideră că, în caz de rezoluție, pierderile creditorilor sunt mai
mari decât cele pe care le-ar fi suportat în cadrul unor proceduri obișnuite de insolvență
(principiul potrivit căruia niciun creditor nu trebuie să fie dezavantajat).
(6) O serie de state membre au modificat deja sau sunt în curs de a modifica normele privind
rangul pe care datoriile cu rang prioritar negarantate îl dețin în temeiul legislației lor
naționale în materie de insolvență, pentru a permite ▌instituțiilor ▌din statele respective să
respecte în mod mai eficace cerința de subordonare, facilitând astfel procesul de rezoluție.
64
(7) Există divergențe semnificative între reglementările adoptate până în prezent la nivel
național. Lipsa unor norme armonizate la nivelul Uniunii creează insecuritate atât în rândul
▌instituțiilor ▌emitente, cât și al investitorilor și este probabil să facă mai dificilă aplicarea
instrumentului de recapitalizare internă pentru instituțiile transfrontaliere. Lipsa unor
norme armonizate la nivelul Uniunii este probabil să conducă, de asemenea, la
denaturarea concurenței pe piața internă, întrucât costurile pe care le suportă ▌instituțiile
▌pentru a respecta cerința de subordonare ▌și costurile pe care le suportă investitorii
atunci când cumpără instrumente de datorie emise de ▌instituții ▌ar putea înregistra
variații considerabile de la un stat membru la altul.
(8) În rezoluția sa din 10 martie 2016 privind uniunea bancară1, Parlamentul European a invitat
Comisia să prezinte propuneri pentru a reduce și mai mult riscurile juridice de plângeri
formulate în temeiul principiului potrivit căruia niciun creditor nu trebuie să fie
dezavantajat și, în concluziile sale din 17 iunie 2016, Consiliul a invitat Comisia să prezinte o
propunere privind o abordare comună a ierarhiei creditorilor băncilor, în vederea
consolidării securității juridice în caz de rezoluție.
(9) Prin urmare, este necesar să se elimine obstacolele semnificative din calea funcționării
pieței interne și să se evite denaturarea concurenței care rezultă din lipsa unor norme
armonizate la nivelul Uniunii privind ierarhia creditorilor băncilor și să se ia măsuri pentru a
se preîntâmpina apariția unor astfel de obstacole și denaturări în viitor. În consecință,
temeiul juridic adecvat pentru prezenta directivă este articolul 114 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene.
1 Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.
65
(10) Pentru a reduce la minimum atât costurile aferente respectării cerinței de subordonare, cât
și eventualul impact negativ asupra ▌costurilor de finanțare, prezenta directivă ar trebui să
le permită statelor membre să păstreze, dacă este cazul, actuala categorie de datorii cu
rang prioritar negarantate obișnuite, a căror ▌emisiune este mai puțin costisitoare pentru
▌instituții ▌decât emisiunea oricăror alte pasive subordonate. Pentru a consolida
posibilitățile de soluționare a instituțiilor, prezenta directivă ar trebui totuși să impună
statelor membre să creeze o nouă ▌categorie de datorii cu rang prioritar „neprivilegiate”
care, în caz de insolvență, ar trebui să aibă un rang superior instrumentelor de fonduri
proprii și pasivelor subordonate care nu se califică drept instrumente de fonduri proprii,
dar inferior altor pasive cu rang prioritar. Instituțiile ar trebui să fie în continuare libere să
emită instrumente de datorie atât din categoria datoriilor cu rang prioritar, cât și din
categoria datoriilor cu rang prioritar „neprivilegiate”. Dintre aceste două categorii, fără a
aduce atingere altor opțiuni și derogări prevăzute în standardul TLAC în vederea
respectării cerinței de subordonare, doar categoria datoriilor cu rang prioritar
„neprivilegiate” ar trebui să fie eligibilă pentru respectarea cerinței de subordonare ▌. Prin
aceasta se urmărește să se permită ▌instituțiilor ▌utilizarea instrumentelor de datorie cu
rang prioritar obișnuite mai puțin costisitoare pentru finanțarea proprie sau din orice alt
motiv operațional și să emită instrumente de datorie din noua categorie de datorii cu rang
prioritar „neprivilegiate” pentru a obține finanțare, respectând totodată cerința de
subordonare. Statelor membre ar trebui să li se permită să creeze mai multe categorii
pentru alte pasive negarantate obișnuite, cu condiția să se asigure, fără a aduce atingere
altor opțiuni și derogări prevăzute în standardul TLAC, că numai categoria instrumentelor
de datorie cu rang prioritar „neprivilegiate” este eligibilă pentru îndeplinirea cerinței de
subordonare.
66
(11) Pentru a se asigura că noua categorie de instrumente de datorie cu rang prioritar
„neprivilegiate” îndeplinește criteriile de eligibilitate, astfel cum sunt descrise în standardul
TLAC și astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2014/59/UE, și pentru a spori astfel
securitatea juridică, statele membre ar trebui să se asigure că aceste instrumente de
datorie au o scadență contractuală inițială ▌de cel puțin un an, nu conțin instrumente
financiare derivate încorporate și nici nu sunt instrumente financiare derivate și că
documentele contractuale relevante referitoare la emisiunea acestora și, acolo unde este
cazul, prospectul precizează în mod explicit rangul inferior pe care îl ocupă în cadrul
procedurilor obișnuite de insolvență. Instrumentele de datorie cu dobândă variabilă
derivată dintr-o rată de referință utilizată la scară largă, precum Euribor sau Libor, și
instrumentele de datorie care nu sunt denominate în moneda națională a emitentului, cu
condiția ca principalul, rambursarea și dobânzile să fie denominate în aceeași monedă, nu
ar trebui considerate, doar pe baza acestor caracteristici, instrumente de datorie care
conțin instrumente derivate încorporate. Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere
niciunei cerințe din dreptul intern de a înscrie instrumentele de datorie în registrul social
de pasive al emitentului, astfel încât să se îndeplinească condițiile pentru categoria de
instrumente de datorie cu rang prioritar „neprivilegiate” prevăzută în prezenta directivă.
67
(12) Pentru a consolida securitatea juridică pentru investitori, statele membre ar trebui să se
asigure că, în legislația lor națională în materie de insolvență, instrumentele de datorie
negarantate obișnuite și alte pasive negarantate obișnuite care nu sunt instrumente de
datorie au un rang de prioritate superior noii categorii de instrumente de datorie cu rang
prioritar „neprivilegiate” ▌. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că noua
categorie de instrumente de datorie cu rang prioritar „neprivilegiate” are un rang de
prioritate superior rangului de prioritate al instrumentelor de fonduri proprii și rangului de
prioritate al oricăror ▌pasive subordonate care nu se califică drept fonduri proprii.
(13) Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume stabilirea unor norme armonizate privind
rangul acordat în caz de insolvență instrumentelor de datorie negarantate, în scopul
aplicării cadrului de redresare și de rezoluție al Uniunii și, în special, în scopul îmbunătățirii
eficacității regimului de recapitalizare internă, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de
către statele membre, dar, având în vedere amploarea acțiunii, pot fi realizate mai bine la
nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității,
astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În
conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv,
prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective. În
special, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere altor opțiuni și derogări
prevăzute în standardul TLAC pentru respectarea cerinței de subordonare.
68
(14) Este oportun ca modificările aduse Directivei 2014/59/UE prevăzute în prezenta directivă să
se aplice creanțelor negarantate care rezultă din instrumente de datorie emise începând
cu data de la care se aplică prezenta directivă ▌. Cu toate acestea, din motive de securitate
juridică și pentru a diminua cât mai mult costurile aferente tranziției, este necesar să se
introducă garanții adecvate în ceea ce privește rangul în caz de insolvență al creanțelor
care decurg din instrumente de datorie emise înainte de această dată. Prin urmare,
statele membre ar trebui să se asigure că, în caz de insolvență, rangul tuturor creanțelor
negarantate restante care rezultă din instrumente de datorie pe care instituțiile ▌le-au
emis înainte de această dată este reglementat de legislația statelor membre, astfel cum era
adoptată la 31 decembrie 2016. În măsura în care anumite legislații naționale, astfel cum
erau adoptate la 31 decembrie 2016, au abordat deja obiectivul de a permite instituțiilor
să emită pasive subordonate, o parte sau toate creanțele negarantate restante care
rezultă din instrumente de datorie emise înainte de data aplicării prezentei directive ar
trebui să poată avea, în caz de insolvență, același rang ca instrumentele de datorie cu
rang prioritar „neprivilegiate” emise în conformitate cu condițiile prevăzute în prezenta
directivă. În plus, după data de 31 decembrie 2016 și înainte de data intrării în vigoare a
prezentei directive, statele membre ar trebui să își poată adapta legislațiile lor naționale
care reglementează, în cadrul procedurilor obișnuite de insolvență, rangul creanțelor
negarantate rezultate din instrumente de datorie emise după data aplicării legislațiilor
respective, în scopul respectării condițiilor prevăzute în prezenta directivă. În acest caz,
numai creanțele negarantate rezultate din instrumentele de datorie emise înainte de
aplicarea respectivei legislații naționale noi ar trebui să fie reglementate în continuare de
legislația statelor membre, astfel cum era adoptată la 31 decembrie 2016.
69
(15) Prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă că prezenta
directivă ar trebui să se aplice în continuare în cazul în care entitățile emitente nu mai
intră sub incidența cadrului de redresare și de rezoluție al Uniunii, în special ca urmare a
cesionării activităților lor de creditare sau de investiții unei părți terțe.
(16) Prezenta directivă armonizează rangul acordat creanțelor negarantate rezultate din
instrumente de datorie în cadrul procedurilor obișnuite de insolvență și nu se referă la
rangul acordat depozitelor în caz de insolvență într-o măsură mai mare decât dispozițiile
existente aplicabile din Directiva 2014/59/UE. Prin urmare, prezenta directivă nu aduce
atingere niciunei legislații naționale existente sau viitoare a statelor membre care
reglementează procedurile obișnuite de insolvență și care se referă la rangul acordat
depozitelor în caz de insolvență, în măsura în care acest rang nu este armonizat prin
Directiva 2014/59/UE, indiferent de data la care au fost constituite depozitele. Până la …
[3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], Comisia ar trebui
să revizuiască aplicarea Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește rangul acordat
depozitelor în caz de insolvență și să evalueze în special necesitatea unor modificări
ulterioare ale acesteia.
(17) Pentru a asigura securitatea juridică pentru piețe și instituțiile individuale și pentru a
facilita aplicarea eficace a instrumentului de recapitalizare internă, prezenta directivă ar
trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
70
Articolul 1
Modificări aduse Directivei 2014/59/UE
▌
Directiva 2014/59/UE se modifică după cum urmează:
1. La articolul 2 alineatul (1), punctul 48 se înlocuiește cu următorul text:
„48. «instrumente de datorie»:
(i) în sensul articolului 63 alineatul (1) literele (g) și (j), înseamnă obligațiuni și
alte forme de datorii transferabile, instrumente care creează sau recunosc o
datorie și instrumente care dau dreptul de a achiziționa instrumente de
datorie, şi
(ii) în sensul articolului 108, înseamnă obligațiuni și alte forme de datorii
transferabile și instrumente care creează sau recunosc o datorie;”;
2. Articolul 108 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 108
Rangul acordat în ierarhia în materie de insolvență
(1) Statele membre se asigură că în legislația lor națională care reglementează
procedurile obișnuite de insolvență:
71
(a) următoarele depozite au același rang de prioritate care este superior
rangului acordat creanțelor deținute de creditorii obișnuiți negarantați:
(i) acea parte din depozitele eligibile ale persoanelor fizice, ale
microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii care
depășește nivelul de acoperire prevăzut la articolul 6 din
Directiva 2014/49/UE;
(ii) depozitele persoanelor fizice și ale microîntreprinderilor și ale
întreprinderilor mici și mijlocii, care ar fi depozite eligibile dacă nu ar fi
fost făcute prin intermediul sucursalelor situate în afara Uniunii ale
unor instituții stabilite în Uniune.
(b) următoarele depozite au același rang de prioritate care este superior
rangului acordat în temeiul literei (a):
(i) depozitele acoperite;
(ii) schemele de garantare a depozitelor subrogate în drepturile și
obligațiile deponenților care beneficiază de acoperire în caz de
insolvență.
72
▌(2) Statele membre se asigură că, în cazul entităților menționate la articolul 1
alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d), creanțele negarantate obișnuite au, în
legislația lor națională care reglementează procedurile obișnuite de insolvență, un
rang de prioritate superior creanțelor negarantate care rezultă din instrumentele de
datorie care îndeplinesc următoarele condiții:
(a) scadența contractuală inițială a instrumentelor de datorie este de cel puțin un
an;
(b) instrumentele de datorie nu conțin instrumente financiare derivate
încorporate și nici nu sunt instrumente financiare derivate;
(c) documentele contractuale relevante și, după caz, prospectul care se referă la
emisiunea acestor instrumente de datorie precizează în mod explicit rangul
inferior acordat în temeiul prezentului alineat.
(3) Statele membre se asigură că ▌ creanțele negarantate rezultate din instrumentele de
datorie care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b) și (c) au,
în legislația lor națională care reglementează procedurile obișnuite de insolvență, un
rang de prioritate superior rangului de prioritate al creanțelor rezultate din
instrumentele menționate la articolul 48 alineatul (1) literele (a)-(d).
73
(4) Fără a aduce atingere alineatelor (5) și (7), statele membre se asigură că legislația
lor națională care reglementează procedurile obișnuite de insolvență, astfel cum era
adoptată la ▌ 31 decembrie 2016, se aplică rangului acordat în procedurile obișnuite
de insolvență creanțelor negarantate care rezultă din instrumente de datorie emise
de entitățile menționate la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d)
înainte de data intrării în vigoare a măsurilor de transpunere în dreptul intern a
Directivei (UE) …/… a Parlamentului European și a Consiliului*+.
(5) În cazul în care, după data de 31 decembrie 2016 și înainte de … [data intrării în
vigoare a prezentei directive de modificare], un stat membru a adoptat o legislație
națională care reglementează rangul acordat în procedurile obișnuite de insolvență
creanțelor negarantate rezultate din instrumente de datorie emise după data
aplicării unei astfel de legislații, alineatul (4) al prezentului articol nu se aplică
creanțelor rezultate din instrumente de datorie emise după data aplicării
respectivei legislații naționale, cu condiția respectării tuturor condițiilor de mai jos:
(a) legislația națională respectivă prevede că, în cazul entităților menționate la
articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d), creanțele negarantate
obișnuite au, în cadrul procedurilor obișnuite de insolvență, un rang de
prioritate superior rangului creanțelor negarantate care rezultă din
instrumentele de datorie care îndeplinesc următoarele condiții:
(i) scadența contractuală inițială a instrumentelor de datorie este de cel
puțin un an;
+ JO: a se introduce numărul de ordine al prezentei directive de modificare.
74
(ii) instrumentele de datorie nu conțin instrumente financiare derivate
încorporate și nici nu sunt instrumente financiare derivate; şi
(iii) documentele contractuale relevante și, după caz, prospectul care se
referă la emisiunea acestor instrumente de datorie precizează în mod
explicit rangul inferior acordat în temeiul dreptului intern;
(b) în temeiul legislației naționale respective, creanțele negarantate rezultate
din instrumente de datorie care îndeplinesc condițiile prevăzute la litera (a)
de la prezentul paragraf au, în cadrul procedurilor obișnuite de insolvență, un
rang de prioritate superior rangului de prioritate al creanțelor rezultate din
instrumentele menționate la articolul 48 alineatul (1) literele (a)-(d).
La data intrării în vigoare a măsurilor de transpunere în dreptul intern a
Directivei (UE) …/…++, creanțele negarantate rezultate din instrumente de datorie,
menționate la litera (b) de la primul paragraf, au același rang de prioritate ca cel
menționat la alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și la alineatul (3) din prezentul
articol.
++ JO: a se introduce numărul de ordine al prezentei directive de modificare.
75
(6) În sensul alineatului (2) litera (b) și al alineatului (5) primul paragraf litera (a)
punctul (ii), instrumentele de datorie cu dobândă variabilă derivată dintr-o rată de
referință utilizată la scară largă și instrumentele de datorie care nu sunt
denominate în moneda națională a emitentului, cu condiția ca principalul,
rambursarea și dobânzile să fie denominate în aceeași monedă, nu sunt
considerate, doar pe baza acestor caracteristici, instrumente de datorie care conțin
instrumente derivate încorporate.
(7) Statele membre care au adoptat, înainte de 31 decembrie 2016, o legislație
națională care reglementează procedurile obișnuite de insolvență, în temeiul căreia
creanțele negarantate obișnuite rezultate din instrumente de datorie emise de
entitățile menționate la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(d) sunt
împărțite în două sau mai multe ranguri de prioritate diferite sau în temeiul căreia
rangul de prioritate al creanțelor negarantate obișnuite rezultate din astfel de
instrumente de datorie se modifică în raport cu toate celelalte creanțe negarantate
obișnuite de același rang, pot prevedea ca instrumentele de datorie cu cel mai
scăzut rang de prioritate dintre respectivele creanțe negarantate obișnuite să aibă
același rang ca cel al creanțelor care îndeplinesc condițiile de la alineatul (2)
literele (a), (b) și (c) și de la alineatul (3) din prezentul articol.
________________
* Directiva (UE) …/… a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a
Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește
rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz de
insolvență (JO L …).”
76
Articolul 2
Transpunere
(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor
administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la ... [12 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare sau 1 ianuarie 2019, oricare
dintre ele survine mai devreme]. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire
la aceasta.
Statele membre aplică respectivele acte de la data intrării lor în vigoare în dreptul intern.
(2) Atunci când statele membre adoptă actele menționate la alineatul (1), acestea conţin o
trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării
lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(3) Alineatul (2) nu se aplică în cazul în care actele naționale ale statelor membre, aflate în
vigoare înainte de data intrării în vigoare a prezentei directive, sunt conforme cu prezenta
directivă. În aceste cazuri, statele membre informează Comisia în consecință.
77
(4) Statele membre comunică Comisiei și Autorității Bancare Europene textele principalelor
dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă
▌.
Articolul 3
Revizuirea
Până la ... [trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], Comisia revizuiește
aplicarea articolului 108 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE. Comisia evaluează în special
necesitatea unor modificări ulterioare în ceea ce privește rangul acordat depozitelor în caz de
insolvență. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în această privință.
78
Articolul 4
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în ▌ ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
Articolul 5
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la ...,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
79
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0471
Anumite obligații privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de
servicii și vânzările de bunuri la distanță *
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE și a
Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe valoarea
adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță
(COM(2016)0757 – C8-0004/2017 – 2016/0370(CNS))
(Procedura legislativă specială – consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2016)0757),
– având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în
temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0004/2017),
– având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-
0307/2017),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293
alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se
îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în
mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul -1 (nou)
80
Textul propus de Comisie Amendamentul
(-1) Deficitul dintre veniturile
preconizate din TVA și încasările efective
(deficitul în materie de TVA) în Uniune se
cifra la aproximativ 152 de miliarde EUR
în 2015 și frauda transfrontalieră
corespundea unei pierderi de venituri din
TVA de aproximativ 50 de miliarde EUR
pe an în Uniune, ceea ce face ca problema
TVA să fie una importantă ce trebuie
abordată la nivelul Uniunii și face ca
adoptarea unui regim definitiv în materie
de TVA bazat pe principiul impozitării la
destinație să devină și mai urgentă.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 3
Textul propus de Comisie Amendamentul
(3) Evaluarea acestor regimuri speciale
introduse la 1 ianuarie 2015 a identificat o
serie de domenii în care sunt necesare
îmbunătățiri. În primul rând, ar trebui
redusă sarcina suportată de
microîntreprinderile stabilite într-un stat
membru care prestează ocazional astfel de
servicii către alte state membre pentru a
respecta obligațiile în materie de TVA în
alte state membre decât statul lor membru
de stabilire. Prin urmare, ar trebui introdus
un prag, la nivel comunitar, până la care
aceste prestări de servicii să rămână supuse
la plata TVA în statul membru de stabilire.
În al doilea rând, obligația de a respecta
cerințele de facturare și de ținere a
registrelor ale tuturor statelor membre în
care sunt prestate serviciile este foarte
împovărătoare. Prin urmare, pentru a
reduce la minimum sarcina pentru
întreprinderi, normele referitoare la
facturare și la ținerea registrelor ar trebui
să fie cele aplicabile în statul membru de
identificare al furnizorului care utilizează
regimurile speciale. În al treilea rând,
persoanele impozabile care nu sunt stabilite
(3) Evaluarea acestor regimuri speciale
introduse la 1 ianuarie 2015 a identificat o
serie de domenii în care sunt necesare
îmbunătățiri. În primul rând, ar trebui
redusă sarcina suportată de
microîntreprinderile stabilite într-un stat
membru care prestează ocazional astfel de
servicii către alte state membre pentru a
respecta obligațiile în materie de TVA în
alte state membre decât statul lor membru
de stabilire. Prin urmare, ar trebui introdus
un prag, la nivel comunitar, până la care
aceste prestări de servicii să rămână supuse
la plata TVA în statul membru de stabilire.
În al doilea rând, obligația de a respecta
cerințele de facturare ale tuturor statelor
membre în care sunt prestate serviciile este
foarte împovărătoare. Prin urmare, pentru a
reduce la minimum sarcina pentru
întreprinderi, normele referitoare la
facturare ar trebui să fie cele aplicabile în
statul membru de identificare al
furnizorului care utilizează regimurile
speciale. În al treilea rând, persoanele
impozabile care nu sunt stabilite în
Comunitate, dar sunt înregistrate în scopuri
81
în Comunitate, dar sunt înregistrate în
scopuri de TVA într-un stat membru (de
exemplu, deoarece desfășoară operațiuni
ocazionale supuse TVA în statul membru
respectiv) nu pot utiliza nici regimul
special pentru persoanele impozabile care
nu sunt stabilite în Comunitate, nici
regimul special pentru persoanele
impozabile stabilite în Comunitate. În
consecință, se propune ca acestor persoane
impozabile să li se permită să utilizeze
regimul special pentru persoanele
impozabile care nu sunt stabilite pe
teritoriul Comunității.
de TVA într-un stat membru (de exemplu,
deoarece desfășoară operațiuni ocazionale
supuse TVA în statul membru respectiv)
nu pot utiliza nici regimul special pentru
persoanele impozabile care nu sunt stabilite
în Comunitate, nici regimul special pentru
persoanele impozabile stabilite în
Comunitate. În consecință, se propune ca
acestor persoane impozabile să li se
permită să utilizeze regimul special pentru
persoanele impozabile care nu sunt stabilite
pe teritoriul Comunității.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 3 a (nou)
Textul propus de Comisie Amendamentul
(3a) Deși evaluarea privind
funcționarea mini-ghișeului unic este în
mare măsură pozitivă, 99 % din veniturile
din TVA prelucrate prin intermediul mini-
ghișeului unic sunt declarate de numai
13 % din întreprinderile înregistrate, ceea
ce demonstrează că este necesar ca statele
membre să promoveze mini-ghișeul unic
pentru o gamă mai largă de întreprinderi
mici și mijlocii, pentru a depăși barierele
din calea comerțului electronic
transfrontalier.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
Textul propus de Comisie Amendamentul
(9a) Prezenta directivă de modificare ar
putea duce la o creștere a costurilor
administrative pentru transporturile mici,
dat fiind că pachetele din această
categorie necesită o etichetă distinctivă
82
care să indice faptul că s-a recurs la
sistemul de TVA la import, iar sectorul
serviciilor poștale trebuie să sorteze
pachetele pentru care a fost utilizat
sistemul de TVA la import. Statele
membre și Comisia ar trebui să acorde o
atenție deosebită impactului asupra
sectorului serviciilor poștale.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 14
Textul propus de Comisie Amendamentul
(14) Data aplicării dispozițiilor prezentei
directive ține cont, acolo unde este cazul,
de timpul necesar în vederea instituirii
măsurilor care se impun pentru aplicarea
prezentei directive și pentru ca statele
membre să își adapteze sistemul informatic
pentru înregistrare și pentru declararea și
plata TVA.
(14) Data aplicării dispozițiilor prezentei
directive ar trebui să țină cont, acolo unde
este cazul, de timpul necesar în vederea
instituirii măsurilor care se impun pentru
aplicarea prezentei directive și pentru ca
statele membre și întreprinderile să își
adapteze sistemul informatic pentru
înregistrare și pentru declararea și plata
TVA.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
Textul propus de Comisie Amendamentul
(17a) Propunerea Comisiei este doar
unul din elementele necesare pentru
eliminarea deficitului de încasări de TVA;
sunt necesare măsuri suplimentare pentru
a combate în mod eficient frauda în
domeniul TVA în Uniune;
83
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou) Directiva 2006/112/CE
Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)
Textul propus de Comisie Amendamentul
(-1) La articolul 14 se adaugă
următorul alineat:
„3a. Atunci când o persoană
impozabilă care acționează în nume
propriu, dar în contul unei alte persoane,
ia parte la vânzarea la distanță de bunuri
importate din țări terțe sau teritorii terțe
în transporturi cu o valoare intrinsecă
mai mică de 150 EUR sau suma
echivalentă în moneda națională și are o
cifră de faceri anuală ce depășește
1 000 000 EUR sau suma echivalentă în
moneda națională în anul calendaristic în
curs, inclusiv în cazurile în care în scopul
vânzării la distanță se utilizează o rețea de
telecomunicații, o interfață sau un portal,
se consideră că persoana impozabilă în
cauză a primit și a furnizat ea însăși
bunurile respective.”
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 Directiva 2006/112/CE
Articolul 58 – alineatul 2 – litera b
Textul propus de Comisie Amendamentul
(b) serviciile sunt prestate unor clienți
situați în orice stat membru, altul decât
statul membru menționat la litera (a);
(b) serviciile sunt prestate unor clienți
situați în orice stat membru, altul decât
statul membru menționat la litera (a);
precum și
Amendamentul 9
84
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 Directiva 2006/112/CE
Articolul 58 – alineatul 2 – litera c
Textul propus de Comisie Amendamentul
(c) valoarea totală, fără TVA, a
prestărilor respective nu depășește, în anul
calendaristic curent, 10 000 EUR sau
echivalentul acestei sume în moneda
națională, și nu a depășit această sumă în
cursul anului calendaristic precedent.
(c) valoarea totală, fără TVA, a
prestărilor respective nu depășește, în anul
calendaristic curent, 35 000 EUR sau
echivalentul acestei sume în moneda
națională, și nu a depășit această sumă în
cursul anului calendaristic precedent.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 Directiva 2006/112/CE
Articolul 369 – alineatul 2 – paragraful 2
Textul propus de Comisie Amendamentul
„Statul membru de identificare stabilește
perioada în cursul căreia persoanele
impozabile nestabilite în Comunitate
păstrează aceste registre.”
„Respectivele registre se păstrează timp de
cinci ani de la sfârșitul anului
calendaristic în cursul căruia s-a efectuat
operațiunea.”
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Articolul 2 – titlu
Textul propus de Comisie Amendamentul
Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu
efect de la 1 ianuarie 2021
Modificări ale Directivei 2006/112/CE cu
efect de la 1 aprilie 2021
85
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1
Textul propus de Comisie Amendamentul
Cu efect de la 1 ianuarie 2021, Directiva
2006/112/CE se modifică după cum
urmează:
Cu efect de la 1 aprilie 2021, Directiva
2006/112/CE se modifică după cum
urmează:
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 6 Directiva 2006/112/CE
Titlul V – capitolul 3a – articolul 59c – alineatul 1 – litera c
Textul propus de Comisie Amendamentul
(c) valoarea totală, fără TVA, a
livrărilor reglementate de prezentele
dispoziții nu depășește, în anul
calendaristic curent, suma de 10 000 EUR
sau echivalentul acesteia în monedă
națională și nu a depășit suma menționată
nici în cursul anului calendaristic anterior.
(c) valoarea totală, fără TVA, a
livrărilor reglementate de prezentele
dispoziții nu depășește, în anul
calendaristic curent, suma de 35 000 EUR
sau echivalentul acesteia în monedă
națională și nu a depășit suma menționată
nici în cursul anului calendaristic anterior.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 7 Directiva 2006/112/CE
Articolul 143 – alineatul 1 – litera ca
Textul propus de Comisie Amendamentul
„(ca) importul de bunuri, atunci când
TVA este declarată în cadrul regimului
special din titlul XII capitolul 6 secțiunea 4
și atunci când, cel târziu în momentul
prezentării declarației de import, codul de
înregistrare în scopuri de TVA al
furnizorului sau al intermediarului care
„(ca) importul de bunuri, atunci când
TVA este declarată în cadrul regimului
special din titlul XII capitolul 6 secțiunea 4
și atunci când, cel târziu în momentul
prezentării declarației de import, codul de
înregistrare în scopuri de TVA al
furnizorului sau al intermediarului care
86
acționează în contul său, alocat în temeiul
articolului 369q, a fost furnizat biroului
vamal competent din statul membru de
import;”
acționează în contul său, alocat în temeiul
articolului 369q, a fost furnizat biroului
vamal competent din statul membru de
import, iar Comisia precizează într-un act
natura exactă a declarației de import;”
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 21 Directiva 2006/112/CE
Articolul 369b – paragraful 1
Textul propus de Comisie Amendamentul
Statele membre permit oricărei persoane
impozabile care efectuează vânzări
intracomunitare de bunuri la distanță și
oricărei persoane impozabile nestabilite în
statul membru de consum, care prestează
servicii unei persoane neimpozabile care
este stabilită sau își are domiciliul stabil
sau reședința obișnuită în respectivul stat
membru, să utilizeze prezentul regim
special. Prezentul regim special se aplică
tuturor acelor bunuri livrate sau servicii
prestate în Comunitate.
Statele membre permit oricărei persoane
impozabile care efectuează vânzări
intracomunitare de bunuri la distanță și
oricărei persoane impozabile nestabilite în
statul membru de consum, care prestează
orice servicii unei persoane neimpozabile
pentru a recurge la acest sistem special
prevăzut la prezentul capitol, indiferent
unde aceasta este stabilită sau își are
domiciliul stabil sau reședința obișnuită.
Prezentul regim special se aplică tuturor
acelor bunuri livrate sau servicii prestate în
Comunitate.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 29 Directiva 2006/112/CE
Articolul 369l – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
Textul propus de Comisie Amendamentul
(5a) Valoarea mărfurilor, care nu
poate depăși 150 EUR, în conformitate cu
prezentul alineat, se stabilește în funcție
de cursul de schimb al monedei, în
conformitate cu articolul 53 din Codul
vamal al UE, în măsura în care aceste
87
mărfuri sunt tranzacționate în monedă
străină.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 30 Directiva 2006/112/CE
Articolul 369y – paragraful 1
Textul propus de Comisie Amendamentul
Atunci când persoana destinatară a
bunurilor din transporturi cu o valoare
intrinsecă ce nu depășește 150 EUR nu
optează pentru aplicarea mecanismelor
standard de import al bunurilor, inclusiv
pentru aplicarea unei cote reduse de TVA
în conformitate cu articolul 94 alineatul
(2), statul membru de import permite
persoanei care prezintă bunurile în vamă pe
teritoriul Comunității să utilizeze
mecanismele speciale pentru declararea și
plata TVA la import, în cazul acelor bunuri
pentru care expedierea sau transportul se
încheie în statul membru respectiv.
Atunci când nu se utilizează regimul
special prevăzut la capitolul 6 secțiunea 4 pentru importul bunurilor din transporturi
cu o valoare intrinsecă de maximum 150
EUR, statul membru de import permite
persoanei care prezintă bunurile în vamă în
contul persoanei căreia îi sunt destinate
acestea pe teritoriul Comunității să
utilizeze mecanismele speciale pentru
declararea și plata TVA la import, în cazul
acelor bunuri pentru care expedierea sau
transportul se încheie în statul membru
respectiv.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 30 Directiva 2006/112/CE
Articolul 369z – alineatul 1 – litera b
Textul propus de Comisie Amendamentul
(b) persoana care prezintă bunurile în
vamă pe teritoriul Comunității este
responsabilă cu colectarea TVA de la
persoana destinatară a bunurilor.
(b) persoana care declară bunurile în
vamă pe teritoriul Comunității este
responsabilă cu colectarea TVA de la
persoana destinatară a bunurilor.
Amendamentul 19
88
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 30 Directiva 2006/112/CE
Articolul 369z – alineatul 2
Textul propus de Comisie Amendamentul
Statele membre emit dispoziții potrivit
cărora persoana care prezintă bunurile în
vamă pe teritoriul Comunității trebuie să ia
măsurile corespunzătoare pentru a se
asigura că persoana destinatară a bunurilor
plătește taxa corectă.
Statele membre emit dispoziții potrivit
cărora persoana care declară bunurile în
vamă pe teritoriul Comunității trebuie să ia
măsurile corespunzătoare pentru a se
asigura că persoana destinatară a bunurilor
plătește taxa corectă.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Articolul 3 – paragraful 1
Textul propus de Comisie Amendamentul
Cu efect de la 1 ianuarie 2021, titlul IV
din Directiva 2009/132/CE se elimină.
Cu efect de la 1 aprilie 2021, titlul IV din
Directiva 2009/132/CE se elimină.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 4
Textul propus de Comisie Amendamentul
Statele membre aplică dispozițiile necesare
pentru a se conforma articolelor 2 și 3 din
prezenta directivă de la 1 ianuarie 2021.
Statele membre aplică dispozițiile necesare
pentru a se conforma articolelor 2 și 3 din
prezenta directivă de la 1 aprilie 2021.
89
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0472
Cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe
valoarea adăugată *
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr.
904/2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe
valoarea adăugată (COM(2016)0755 – C8-0003/2017 – 2016/0371(CNS))
(Procedura legislativă specială – consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2016)0755),
– având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în
temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0003/2017),
– având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-
0306/2017),
1. aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;
2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293
alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se
îndepărteze de la textul aprobat de acesta;
4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în
mod substanțial propunerea Comisiei;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
90
Textul propus de Comisie Amendamentul
(1a) Gaura veniturilor din TVA
neîncasate era estimată la 12,8% sau 152
miliarde EUR pe an, inclusiv 50 miliarde
EUR reprezentând fraudele
transfrontaliere în materie de TVA, ceea
ce face ca TVA să fie o chestiune
importantă de tratat la nivelul Uniunii.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 5
Textul propus de Comisie Amendamentul
(5) Deoarece în cadrul regimurilor
speciale un stat membru de identificare
colectează și controlează TVA-ul în contul
statelor membre de consum, este oportun
să se prevadă un mecanism prin care statul
membru de identificare să beneficieze de
un tarif din partea statelor membre de
consum în cauză, pentru a compensa
costurile de colectare și control. Cu toate
acestea, deoarece sistemul actual, în cadrul
căruia se reține un tarif din sumele de TVA
care urmează să fie transferate de către
statul membru de identificare statelor
membre de consum, a creat complicații
pentru administrațiile fiscale, în special în
ceea ce privește returnările, un astfel de
tarif ar trebui să fie calculat și plătit anual,
în afara regimurilor speciale.
(5) Deoarece în cadrul regimurilor
speciale un stat membru de identificare
colectează și controlează TVA-ul în contul
statelor membre de consum, este oportun
să se prevadă un mecanism prin care statul
membru de identificare să beneficieze de
un tarif din partea statelor membre de
consum în cauză, pentru a compensa
costurile de colectare și control. Cu toate
acestea, deoarece sistemul actual, în cadrul
căruia se reține un tarif din sumele de TVA
care urmează să fie transferate de către
statul membru de identificare statelor
membre de consum, a creat complicații
pentru administrațiile fiscale, în special în
ceea ce privește returnările, un astfel de
tarif ar trebui să fie calculat și plătit anual,
în afara regimurilor speciale și, în cazul în
care se fac rambursări între valute
naționale diferite, ar trebui aplicată rata
de schimb valutar în vigoare publicată de
Banca Centrală Europeană.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 6
Textul propus de Comisie Amendamentul
91
(6) Pentru a simplifica colectarea
datelor statistice referitoare la aplicarea
regimurilor speciale, Comisia ar trebui
autorizată să acceseze automat informațiile
generale referitoare la regimurile speciale,
stocate în sistemele electronice ale statelor
membre, cu excepția datelor referitoare la
persoane impozabile individuale.
(6) Pentru a simplifica colectarea
datelor statistice referitoare la aplicarea
regimurilor speciale, Comisia ar trebui
autorizată să acceseze automat informațiile
generale referitoare la regimurile speciale,
stocate în sistemele electronice ale statelor
membre, cu excepția datelor referitoare la
persoane impozabile individuale. Statele
membre ar trebui încurajate să ia toate
măsurile necesare pentru a pune aceste
informații generale la dispoziția altor
autorități naționale relevante, dacă nu au
făcut-o deja, cu scopul de a combate
frauda în materie de TVA și spălarea de
bani.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
Textul propus de Comisie Amendamentul
(7a) Comunicarea între Comisie și
statele membre ar trebui să fie adecvată și
eficace, pentru a îndeplini cu
promptitudine obiectivele prezentului
regulament.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
Textul propus de Comisie Amendamentul
(9a) Folosirea sistemelor IT pentru
combaterea fraudelor le-ar putea permite
autorităților competente să identifice mai
rapid rețelele implicate în fraude și să-și
lărgească raza de acțiune. O abordare „la
țintă”, echilibrată, în utilizarea noilor
tehnologii ar putea reduce necesitatea
unor măsuri generale de combatere a
fraudelor din partea statelor membre,
mărind, totodată, eficiența politicii de
92
combatere a fraudelor.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b Regulamentul (UE) nr. 904/2010
Secțiunea 3 – subsecțiunea 1 – articolul 47a - paragraful 1
Textul propus de Comisie Amendamentul
Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică de
la 1 ianuarie 2021.
Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică de
la 1 ianuarie 2021. Statele membre își
comunică între ele fără întârziere toate
informațiile menționate la subsecțiunea 2,
cu excepția cazului în care se specifică în
mod explicit altceva.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b Regulamentul (UE) nr. 904/2010
Secțiunea 3 – subsecțiunea 3 – articolul 47j - aliniatul 4
Textul propus de Comisie Amendamentul
4. Fiecare stat membru comunică
celorlalte state membre și Comisiei
detaliile referitoare la persoana competentă
responsabilă pentru coordonarea anchetelor
administrative din statul membru respectiv.
4. Fiecare stat membru comunică
celorlalte state membre și Comisiei
detaliile referitoare la persoana competentă
responsabilă pentru coordonarea anchetelor
administrative din statul membru respectiv.
Aceste informații se publică pe site-ul
internet al Comisiei.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b Regulamentul (UE) nr. 904/2010
Secțiunea 3 – subsecțiunea 4 – articolul 47l - paragraful 3 a (nou)
93
Textul propus de Comisie Amendamentul
În termen de doi ani de la data aplicării
prezentului regulament, Comisia face o
reexaminare pentru a verifica viabilitatea
și rentabilitatea tarifului și, eventual, face
rectificările care se impun.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b Regulamentul (UE) nr. 904/2010
Secțiunea 3 – subsecțiunea 5 – articolul 47m - paragraful 1
Textul propus de Comisie Amendamentul
Statele membre acordă Comisiei acces la
informațiile statistice stocate în sistemele
lor electronice în conformitate cu articolul
17 alineatul (1) litera (d). Aceste informații
nu cuprind date cu caracter personal.
Statele membre acordă Comisiei acces la
informațiile statistice stocate în sistemele
lor electronice în conformitate cu articolul
17 alineatul (1) litera (d). Aceste informații
nu cuprind deloc date cu caracter personal
și se limitează la informațiile necesare în
scopurile statistice relevante.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b Regulamentul (UE) nr. 904/2010
Secțiunea 3 – subsecțiunea 6 – articolul 47n - paragraful 1– litera f
Textul propus de Comisie Amendamentul
(f) informațiile la care trebuie să aibă
acces Comisia, astfel cum se prevede la
articolul 47m, precum și mijloacele tehnice
pentru extragerea acestor informații.
(f) informațiile la care trebuie să aibă
acces Comisia, astfel cum se prevede la
articolul 47m, precum și mijloacele tehnice
pentru extragerea acestor informații.
Comisia are grijă ca extragerea datelor să
nu le impună statelor membre o sarcină
administrativă inutilă.
95
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0453
Proiect de buget rectificativ nr. 6/2017 - Reducerea creditelor de plată și de
angajament în conformitate cu previziunile actualizate de cheltuieli și cu
actualizarea veniturilor (resurse proprii și amenzi)
Rezoluţia Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la poziția
Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 al Uniunii Europene pentru
exercițiul financiar 2017: Reducerea creditelor de plată și de angajament în funcție de
previziunile actualizate privind cheltuielile și de actualizarea veniturilor (resurse proprii
și amenzi) (14275/2017 – C8-0417/2017 – 2017/2217(BUD))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
Consiliului1, în special articolul 41,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017,
adoptat definitiv la 1 decembrie 20162,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2
decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-20203,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul
European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni
bugetare și buna gestiune financiară4,
– având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 adoptat de Comisie la 9
octombrie 2017 (COM(2017)0597),
– având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 adoptată de
Consiliu la 27 noiembrie 2017 și transmisă Parlamentului European în aceeași zi
1 JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 2 JO L 51, 28.2.2017. 3 JO L 347, 20.12.2013, p. 884. 4 JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
96
(14275/2017 – C8-0417/2017),
– având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0379/2017),
A. întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 urmărește să aducă la zi atât
componenta de cheltuieli, cât și componenta de venituri a bugetului, pentru a se ține
seama de cele mai recente evoluții;
B. întrucât, în ceea ce privește cheltuielile, proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017
diminuează nivelul creditelor de plată cu 7 719,7 milioane EUR, fiind afectate în special
liniile bugetare de la rubrica 1b (Coeziune economică, socială și teritorială) și, într-o
mai mică măsură, liniile bugetare de la rubrica 2 (Creștere durabilă – resurse naturale),
rubrica 3 (Securitate și cetățenie) și rubrica 4 (Europa globală), precum și Fondul de
solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) și, prin urmare, reduce contribuțiile naționale
în consecință;
C. întrucât prin proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 se reduce nivelul creditelor de
angajament disponibile în cadrul rubricii 2 cu 15,33 milioane EUR și se dezangajează
credite de angajament alocate FSUE în valoare de 46 de milioane EUR;
D. întrucât, în ceea ce privește veniturile, proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017
cuprinde, de asemenea, anumite ajustări legate de revizuirea previziunilor privind
resursele proprii tradiționale (și anume taxe vamale și cotizații pentru sectorul
zahărului), de bazele de calcul ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) și ale venitului
național brut (VNB), precum și de includerea în buget a corecțiilor aplicabile în
favoarea Regatului Unit aferente exercițiilor 2013 și 2016 și de finanțarea acestora;
E. întrucât prin intermediul proiectului de buget rectificativ nr. 6/2017 se ține seama de
cuantumul amenzilor care au devenit definitive și care depășesc nivelul prevăzut inițial
pentru bugetul pe 2017, ridicându-se la 3 209,7 milioane EUR, și se înscrie în buget
diferența dintre valoarea estimată și cea reală (respectiv suma de 2 209,7 milioane
EUR), reducând în consecință contribuțiile datorate de statele membre la bugetul
Uniunii cu titlu de resurse proprii;
F. întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017 are drept consecință restituirea către
bugetele naționale a unei sume de 9 829,6 milioane EUR, care se adaugă la suma de
6 405 milioane EUR, al cărei transfer către bugetele naționale a fost deja confirmat de
bugetul rectificativ nr. 2/2017,
1. își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la existența unui excedent de plată de
7 719,7 milioane EUR; ia act cu deosebită surprindere de situația fondurilor structurale
și de investiții europene (fondurile ESI) de la subrubrica 1b, în cazul cărora statele
membre, în previziunile pe care le-au publicat în luna iulie, au revizuit în sens
descendent valoarea estimată a cererilor de plată, care au fost reduse cu 5,9 miliarde
EUR ca urmare a întârzierilor sistematice în punerea în aplicare a programelor, privând
astfel un număr mare de potențiali beneficiari și potențiale proiecte de sprijinul acordat
de Uniune; regretă, de asemenea, faptul că statele membre nu au reușit să respecte
calendarul preconizat în ceea ce privește lansarea programelor lor naționale aferente
Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondului pentru securitate internă
(FSI) și să pună în aplicare în mod adecvat mecanismele de transfer al refugiaților, ceea
ce a dus la anularea creditelor corespunzătoare în valoare de 287,6 milioane EUR de la
rubrica 3;
2. ia act de analiza efectuată de Comisie privind cauzele subutilizării creditelor de la
97
subrubrica 1b, cum ar fi accentul pus pe absorbția pachetelor aferente perioadei de
programare 2007-2013, adoptarea cu întârziere a temeiurilor juridice, prelungirea
perioadei de timp necesare pentru desemnarea autorităților naționale, schimbările
intervenite odată cu adoptarea noului cadru juridic, precum și reducerea stimulentelor ca
urmare a revizuirii normei N + 3 referitoare la dezangajare; este îngrijorat de faptul că,
potrivit ultimelor previziuni ale serviciilor Comisiei privind plățile, tendința de
subutilizare a creditelor se va menține și în anii următori și va cauza reportarea către
următorul cadru financiar multianual (CFM) a unor credite de plată suplimentare în
valoare de 31 de miliarde EUR; ia act de faptul că nu toate statele membre se confruntă
cu aceleași dificultăți în ceea ce privește execuția creditelor; îndeamnă, în special,
statele membre în cazul cărora s-a constatat un nivel foarte ridicat de subutilizare a
creditelor să adopte măsurile necesare pentru a pune în aplicare în mod corespunzător
programele Uniunii convenite de comun acord, cu asistență din partea Comisiei;
3. regretă întârzierile înregistrate în plata fondurilor alocate de Uniune țărilor aflate în curs
de preaderare și țărilor vecine, care au determinat o reducere semnificativă a plăților (-
702,2 milioane EUR) într-un moment în care aceste fonduri sunt mai necesare ca
oricând; recunoaște faptul că Uniunea este uneori nevoită să intervină într-un mediu
imprevizibil; invită Comisia să adopte măsurile necesare, inclusiv prin intensificarea
dialogului politic și consolidarea asistenței tehnice, pentru a preveni astfel de întârzieri;
4. constată cu satisfacție, în schimb, că programele Uniunii de la subrubrica 1a
(Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă) sunt, în
general, puse în aplicare în mod corespunzător, fapt ilustrat de prezentul proiect de
buget rectificativ și de aprobarea recentă a transferului global, prin intermediul căruia
subrubrica 1a absoarbe o parte semnificativă din fondurile puse la dispoziție ca urmare a
subutilizării plăților de la alte rubrici; subliniază că, pe baza acestor observații, se poate
demonstra că abordarea Consiliului este greșită, deoarece promovează în mod constant
reducerea creditelor alocate subrubricii 1a din motive legate de o presupusă lipsă a
capacității de absorbție;
5. își exprimă încă o dată regretul cu privire la faptul că sumele eliberate ca urmare a
subutilizării creditelor alocate programelor Uniunii și a aplicării amenzilor prevăzute de
politica de concurență a Uniunii sunt folosite pentru a reduce contribuțiile bazate pe
VNB ale statelor membre, în loc să fie utilizate pentru finanțarea priorităților Uniunii;
subliniază că, în urma actualizărilor cuprinse în proiectul de buget rectificativ
nr. 6/2017, se restituie la bugetele statelor membre o contribuție bazată pe VNB în
valoare de 9 829,6 milioane EUR, care se adaugă la suma de 6 405 milioane EUR, al
cărei transfer către bugetele naționale a fost deja aprobat prin bugetul rectificativ
nr. 2/2017; atrage atenția că dezacordul dintre cele două componente ale autorității
bugetare în ceea ce privește cheltuielile efectuate în cadrul bugetului pe 2018 al Uniunii,
survenit după finalizarea lecturii Parlamentului European și la începutul perioadei de
conciliere, vizează o sumă de numai 3 619,8 milioane EUR în credite de angajament și
2 182,4 milioane EUR în credite de plată;
6. aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 6/2017;
7. încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului
rectificativ nr. 6/2017 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene;
8. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale.
98
99
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0458
Procedura bugetară 2018
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018
aprobat de comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare (14587/2017 – C8-
0416/2017 – 2017/2044(BUD))
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere și declarațiile
Parlamentului European, Consiliului și Comisiei referitoare la acesta (14587/2017 – C8-
0416/2017),
– având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2018, adoptat de Comisie la 29 iunie 2017 (COM(2017)0400),
– având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru
exercițiul financiar 2018 adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2017 și transmisă
Parlamentului European la 13 septembrie 2017 (11815/2017 – C8-0313/2017),
– având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2018 la proiectul de buget general al
Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018, prezentată de Comisie la 16
octombrie 2017,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 referitoare la poziția Consiliului
privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 20181
și amendamentele bugetare pe care le conține,
– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind
sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene2,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
1 Texte adoptate la această dată, P8_TA(2017)0408.
2 JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
100
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
Consiliului1,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2
decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-20202,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul
European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni
bugetare și buna gestiune financiară3,
– având în vedere articolele 90 și 91 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul delegației sale la comitetul de conciliere (A8-0359/2017),
1. aprobă textul comun convenit în cadrul Comitetului de conciliere, care constă din
ansamblul următoarelor documente:
- lista liniilor bugetare care nu sunt modificate în raport cu proiectul de buget sau cu
poziția Consiliului;
- sumele totale aferente rubricilor cadrului financiar;
- sumele linie cu linie pentru toate posturile bugetare;
- un document consolidat cuprinzând sumele și textul final pentru toate liniile
bugetare care au fost modificate în cadrul procedurii de conciliere;
2. confirmă declarațiile comune ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei
anexate la prezenta rezoluție;
3. ia act de declarațiile unilaterale ale Comisiei și ale Consiliului anexate la prezenta
rezoluție;
4. încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului general
pentru exercițiul financiar 2018 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție legislativă
Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organelor interesate, precum și
parlamentelor naționale.
1 JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
2 JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
3 JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
101
ANEXĂ
18.11.2017
FINAL
Buget 2018 – Elemente aferente concluziilor comune
Prezentele concluzii comune cuprind următoarele secțiuni:
1. Bugetul pe 2018
2. Bugetul pe 2017 – Bugetul rectificativ nr. 6/2017
3. Declarații
Prezentare generală
A. Bugetul pe 2018
Potrivit elementelor aferente concluziilor comune:
- cuantumul total al creditelor de angajament în bugetul pe 2018 se stabilește la 160 113,5
milioane EUR; per total, aceasta lasă o marjă, sub plafoanele CFM pentru 2018, de 1 600,3
milioane EUR în credite de angajament;
- Cuantumul total al creditelor de plată din bugetul pe 2018 se stabilește la
144 681,0 milioane EUR.
- Instrumentul de flexibilitate pentru 2018 este mobilizat cu credite de angajament în cuantum
de 837,2 milioane EUR pentru rubrica 3 Securitate și cetățenie.
- Marja globală pentru angajamente este utilizată la un nivel de 1 113,7 milioane EUR pentru
rubrica 1a „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” și rubrica 1b „Coeziune
economică, socială și teritorială”.
- Decizia (UE) 2017/344 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016
privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în 20171 va fi modificată pentru a
ajusta profilul de compensare astfel încât să scadă suma compensată de la rubrica 5,
„Administrație”, în 2018 de la 570 milioane EUR la 318 milioane EUR și, în consecință, să
introducă compensarea sumei de 252 de milioane EUR pentru aceeași rubrică în 2020.
- creditele de plată din 2018 aferente mobilizării instrumentului de flexibilitate în 2014, 2016,
2017 și 2018 sunt estimate de Comisie la 678,3 milioane EUR.
B. Bugetul pe 2017
Potrivit elementelor care stau la baza concluziilor comune, proiectul de buget rectificativ nr.
6/2017 este acceptat conform propunerii Comisiei.
1 JO L 50, 28.2.2017, p. 57.
102
1. Bugetul pe 2018
1.1. Linii „închise”
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentele concluzii, sunt confirmate toate liniile
bugetare nemodificate nici de Consiliu, nici de Parlament și liniile bugetare la care Parlamentul a
acceptat amendamentele Consiliului în lectura lor respectivă.
Pentru celelalte linii bugetare, Comitetul de conciliere a convenit asupra concluziilor incluse în
secțiunile 1.2-1.7 de mai jos.
1.2. Chestiuni orizontale
Agenții descentralizate
Contribuția UE (în credite de angajament și credite de plată) și numărul de posturi pentru toate
agențiile descentralizate sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a
fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, cu următoarele excepții:
La rubrica 3:
o Oficiul European de Poliție (EUROPOL, articolul bugetar 18 02 04), pentru care s-
au alocat 10 noi posturi iar creditele de angajament și creditele de plată s-au
majorat cu 3 690 000 EUR.
o Biroul European pentru Azil (EASO, articolul bugetar 18 03 02), pentru care
creditele de angajament și creditele de plată sunt majorate cu 5 000 000 EUR.
o Agenția Europeană pentru Îmbunătățirea Cooperării Judiciare (EUROJUST,
articolul bugetar 33 03 04), pentru care s-au alocat 5 noi posturi iar creditele de
angajament și creditele de plată s-au majorat cu 1 845 000 EUR.
La rubrica 1a:
o Agenția GNSS European (GSA, articolul bugetar 02 05 11), pentru care s-au
alocat 5 noi posturi iar creditele de angajament și creditele de plată s-au majorat cu
345 690 EUR.
o Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (ESMA, articolul bugetar
12 02 06) pentru care nivelul creditelor de angajament și de plată și numărul de
posturi au fost reduse până la nivelul din proiectul de buget.
Agenții executive
Contribuția din partea UE (în credite de angajament și de plată și numărul de posturi) pentru
agențiile executive sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost
modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018.
Proiecte pilot/acțiuni pregătitoare
Este convenit un pachet cuprinzător de 87 de proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare (PP/AP), în valoare
totală de 100,0 milioane EUR în credite de angajament, astfel cum s-a propus de către Parlament, pe
lângă acțiunea pregătitoare propusă de Comisie în proiectul de buget pe 2018.
Când un proiect-pilot sau o acțiune pregătitoare pare să fie acoperită de un temei juridic existent,
Comisia poate propune transferul creditelor în contul temeiului juridic corespunzător pentru a facilita
realizarea acțiunii.
Acest pachet respectă întru totul plafoanele pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare stabilite
în regulamentul financiar.
103
1.3. Rubricile de cheltuieli din cadrul financiar – credite de angajament
După ce a luat în considerare concluziile de mai sus privind liniile bugetare „închise”, agențiile,
proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, comitetul de conciliere a convenit următoarele:
Rubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă
Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a
fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, însă cu ajustările convenite de Comitetul de
conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
1.1.11 Sisteme europene de radionavigație prin
satelit (EGNOS și Galileo) -4 090 000
02 05 01
Dezvoltarea și furnizarea de infrastructuri
și servicii globale de radionavigație prin
satelit (Galileo) până în 2020
623 949 000 621 709 000 -2 240 000
02 05 02
Furnizarea de servicii prin satelit care
îmbunătățesc performanțele GPS pentru
a acoperi treptat întreaga regiune a
Conferinței Europene a Aviației Civile
(CEAC) până în 2020 (EGNOS)
185 000 000 183 150 000 -1 850 000
1.1.13 Programul european de observare a
Pământului (Copernicus) -10 370 000
02 06 01
Furnizarea de servicii operaționale care
se bazează pe observații spațiale și date
in situ (Copernicus)
130 664 000 129 364 000 -1 300 000
02 06 02
Dezvoltarea unei capacități autonome a
Uniunii de observare a Pământului
(Copernicus)
507 297 000 498 227 000 -9 070 000
1.1.14 Corpul european de solidaritate (CES)
-30 000 000
15 05 01 Corpul european de solidaritate 68 235 652 38 235 652 -30 000 000
1.1.31 Orizont 2020
110 000 000
02 04 02 01 Poziție fruntașă în sectorul spațial 173 389 945 184 528 490 11 138 545
02 04 02 03 Creșterea nivelului de inovare în
întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) 36 937 021 43 178 448 6 241 427
06 03 03 01
Realizarea unui sistem european de
transport eficient din punctul de vedere
al utilizării resurselor, ecologic, sigur și
fără sincope
53 986 199 56 835 072 2 848 873
08 02 01 01 Consolidarea cercetării de frontieră în
Consiliul European pentru Cercetare 1 827 122 604 1 842 122 604 15 000 000
104
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
08 02 02 01
Poziție fruntașă în nanotehnologii,
materiale avansate, tehnologia laser,
biotehnologie și producție și procesare
avansate
518 395 125 524 204 453 5 809 328
08 02 03 03 Tranziția spre un sistem energetic fiabil,
durabil și competitiv 330 244 971 336 486 398 6 241 427
08 02 03 04
Realizarea unui sistem european de
transport eficient din punct de vedere al
resurselor, ecologic, sigur și fără sincope
230 777 055 239 323 675 8 546 620
08 02 03 05
Realizarea unei economii care utilizează
resursele în mod eficient și este
rezistentă la schimbările climatice,
precum și aprovizionarea sustenabilă cu
materii prime
297 738 618 303 307 891 5 569 273
08 02 08 Instrumentul pentru IMM-uri 471 209 870 481 209 870 10 000 000
09 04 02 01 Poziție fruntașă în materie de tehnologii
ale informației și comunicațiilor 722 055 754 725 189 515 3 133 761
15 03 01 01
Acțiunile Marie Skłodowska-Curie —
crearea, dezvoltarea și transferarea de
noi competențe, cunoștințe și inovații
870 013 019 885 710 765 15 697 746
32 04 03 01 Tranziția spre un sistem energetic fiabil,
durabil și competitiv 300 984 111 320 757 111 19 773 000
1.1.4 Competitivitatea întreprinderilor și
întreprinderile mici și mijlocii (COSME) 15 000 000
02 02 02
Îmbunătățirea accesului la finanțare al
întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)
sub formă de participare la capital și
datorii
199 554 000 214 554 000 15 000 000
1.1.5 Educație, formare și sport („Erasmus+”)
54 000 000
15 02 01 01
Promovarea excelenței și cooperării în
domeniul educației și formării în Europa,
precum și a relevanței acestora pentru
piața forței de muncă
1 955 123 300 1 979 123 300 24 000 000
15 02 01 02
Promovarea excelenței și cooperării în
domeniul tineretului în Europa, precum și
a participării tinerilor la viața democratică
europeană
182 672 916 212 672 916 30 000 000
1.1.7 Vamă, Fiscalis și combaterea fraudei
-1 365 232
105
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
14 02 01 Sprijin pentru funcționarea și
modernizarea uniunii vamale 80 071 000 78 860 555 -1 210 445
14 03 01 Îmbunătățirea funcționării sistemelor de
impozitare 32 043 000 31 888 213 -154 787
1.1.81 Mecanismul pentru interconectarea
Europei (MIE) - Energie -19 773 000
32 02 01 04
Contribuția Uniunii la instrumentele
financiare pentru crearea unui mediu mai
propice investițiilor private în proiecte din
domeniul energiei
19 773 000 0 -19 773 000
1.1.DAG Agenții descentralizate
-3 965 555
02 05 11 Agenția GNSS European 30 993 525 31 338 525 345 000
12 02 06 Autoritatea Europeană pentru Valori
Mobiliare și Piețe (ESMA) 15 947 170 11 636 615 -4 310 555
1.1.OTH Alte acțiuni și programe
-2 346 000
02 03 02 01 Sprijin pentru activitățile de standardizare
efectuate de CEN, CENELEC și ETSI 18 908 000 18 562 000 -346 000
26 02 01
Proceduri de atribuire și publicitate
pentru contractele de achiziții publice de
bunuri, lucrări și servicii
8 500 000 7 500 000 -1 000 000
29 02 01
Furnizarea de informații statistice de
calitate, introducerea de noi metode de
producție a statisticilor europene și
întărirea parteneriatului cu Sistemul
Statistic European
59 475 000 58 475 000 -1 000 000
1.1.PPPA Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare
51 650 000
1.1.SPEC
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor
Comisiei și al competențelor specifice
conferite Comisiei -2 900 000
01 02 01
Coordonarea și supravegherea uniunii
economice și monetare, inclusiv a
monedei euro, și comunicarea aferentă
12 000 000 11 500 000 -500 000
04 03 01 08 Relații industriale și dialog social 16 438 000 15 038 000 -1 400 000
06 02 05
Activități de sprijin pentru politica
europeană în domeniul transporturilor și
drepturile pasagerilor, inclusiv activități
de comunicare
11 821 000 10 821 000 -1 000 000
106
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
Total
155 840 213
În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 22 001,5 milioane EUR,
ceea ce nu lasă nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de 21 239 milioane EUR de la rubrica 1a, și se
poate recurge la o sumă de 762,5 milioane EUR din marja globală pentru angajamente.
Rubrica 1b — Coeziune economică, socială și teritorială
Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a
fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, însă cu ajustarea convenită de Comitetul de
conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
1.2.5
Inițiativa privind ocuparea forței de
muncă în rândul tinerilor (alocare
complementară specifică) 116 666 667
04 02 64 Inițiativa privind ocuparea forței de
muncă în rândul tinerilor 233 333 333 350 000 000 116 666 667
1.2.PPPA Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare
7 700 000
Total
124 366 667
În consecință, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 55 532,2 milioane EUR,
ceea ce nu lasă nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de 55 181 milioane EUR de la rubrica 1b, și se
poate recurge la o sumă de 351,2 milioane EUR din marja globală pentru angajamente.
Rubrica 2 — Creștere durabilă: Resurse naturale
Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a
fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, însă cu ajustările convenite de Comitetul de
conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
2.0.10
Fondul european de garantare agricolă
(FEGA) – Cheltuieli de piață și plăți
directe -229 900 000
05 03 01 10 Schemă de plată de bază (BPS) 16 556 000 000 16 326 100 000 -229 900 000
2.0.PPPA Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare
15 600 000
Total
-214 300 000
107
Scăderea creditelor de angajament este pusă integral pe seama creșterii veniturilor disponibile
alocate FEGA provenite din excedentul din 31 octombrie 2017 care va acoperi în întregime nevoile
sectorului, astfel cum au fost actualizate în scrisoarea rectificativă nr. 1/2018. Printre aceste nevoi
actualizate, scrisoarea rectificativă nr. 1/2018 majorează plățile pentru:
Tinerii fermieri cu 34 milioane EUR (postul bugetar 05 03 01 13),
Practicile agricole benefice pentru climă și mediu cu 95 milioane EUR (postul bugetar
05 03 01 11),
Alte măsuri pentru carne de porc, carne de pasăre, ouă, apicultură și alte produse de
origine animală cu 60 milioane EUR (postul bugetar 05 02 15 99),
Programele naționale de sprijinire a sectorului vinicol cu 7 milioane EUR (postul bugetar
05 02 09 08) și
Măsurile de depozitare a laptelui praf degresat cu 2 milioane EUR (postul bugetar
05 02 12 02).
Ca urmare, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 59 285,3 milioane EUR, lăsând
o marjă de 981,7 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 2.
Rubrica 3 – Securitate și cetățenie
Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a
fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, însă cu ajustările convenite de Comitetul de
conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
3.0.11 Europa creativă
3 500 000
15 04 01
Întărirea capacității financiare a IMM-
urilor și a organizațiilor mici și foarte mici
din sectoarele culturale și creative
europene și stimularea dezvoltării
politicilor și a unor noi modele de afaceri
34 528 000 35 528 000 1 000 000
15 04 02
Subprogramul „Cultura” — Sprijinirea
acțiunilor transfrontaliere și promovarea
circulației și mobilității transnaționale
68 606 000 71 106 000 2 500 000
3.0.8 Produse alimentare și hrană pentru
animale -6 500 000
17 04 01
Ameliorarea sănătății animalelor și
asigurarea unui nivel înalt de protecție a
animalelor în Uniune
161 500 000 160 000 000 -1 500 000
17 04 02
Detectarea la timp a organismelor
dăunătoare pentru plante și eradicarea
lor
25 000 000 22 000 000 -3 000 000
17 04 03 Asigurarea de controale eficace, eficiente
și fiabile 57 483 000 55 483 000 -2 000 000
3.0.DAG Agenții descentralizate
10 535 000
108
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
18 02 04
Agenția Uniunii Europene pentru
cooperare în materie de aplicare a legii
(Europol)
116 687 271 120 377 271 3 690 000
18 03 02 Biroul European de Sprijin pentru Azil
(BESA) 85 837 067 90 837 067 5 000 000
33 03 04 Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii
Europene (Eurojust) 36 506 468 38 351 468 1 845 000
3.0.PPPA Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare
12 650 000
Total
20 185 000
Ca urmare, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 3 493,2 milioane EUR, ceea ce
nu lasă nicio marjă sub plafonul de cheltuieli de 3 181 milioane EUR de la rubrica 1b, și se poate
recurge la o sumă de 837,2 milioane EUR din marja globală pentru angajamente.
Rubrica 4 – Europa globală
Creditele de angajament sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a
fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, însă cu ajustările convenite de Comitetul de
conciliere, detaliate în tabelul de mai jos:
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
4.0.1 Instrumentul de asistență pentru
preaderare (IPA II) -95 000 000
05 05 04 02
Sprijin pentru Turcia — dezvoltarea
economică, socială și teritorială și
alinierea progresivă aferentă la acquis-ul
Uniunii
148 000 000 131 000 000 -17 000 000
22 02 01 01
Sprijin pentru Albania, Bosnia și
Herțegovina, Kosovo1, Muntenegru,
Serbia și fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei — Reforme politice și
alinierea progresivă aferentă la acquis-ul
Uniunii
189 267 000 199 267 000 10 000 000
22 02 03 01 Sprijin pentru Turcia — Reforme politice și
alinierea progresivă aferentă la acquis-ul 217 400 000 167 400 000 -50 000 000
1 Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul Kosovo și este conformă cu
Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, precum și cu
Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo.
109
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
Uniunii
22 02 03 02
Sprijin pentru Turcia - dezvoltarea
economică, socială și teritorială și
alinierea progresivă aferentă la acquis-ul
Uniunii
274 384 000 236 384 000 -38 000 000
4.0.2 Instrumentul european de vecinătate
(IEV) 50 000 000
22 04 01 03
Țările mediteraneene — Consolidarea
încrederii, securitate, precum și
prevenirea și soluționarea conflictelor
262 072 675 296 072 675 34 000 000
22 04 01 04
Sprijin pentru procesul de pace și
asistență financiară pentru Palestina și
Agenția Organizației Națiunilor Unite de
Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații
Palestinieni din Orientul Apropiat
(UNRWA)
293 379 163 299 379 163 6 000 000
22 04 02 02 Parteneriatul estic — Reducerea sărăciei
și dezvoltarea durabilă 351 556 726 361 556 726 10 000 000
4.0.3 Instrumentul de cooperare pentru
dezvoltare (ICD) 20 000 000
21 02 07 03 Dezvoltare umană 193 374 058 205 874 058 12 500 000
21 02 20
Erasmus+ — Contribuție din partea
instrumentului de cooperare pentru
dezvoltare (ICD)
94 928 673 102 428 673 7 500 000
4.0.4 Instrumentul de parteneriat pentru
cooperarea cu țările terțe (IP) -3 000 000
19 05 01
Cooperarea cu țările terțe pentru succesul
și promovarea intereselor Uniunii și a
intereselor reciproce
126 263 000 123 263 000 -3 000 000
4.0.OTH Alte acțiuni și programe
-1 083 000
13 07 01
Sprijin financiar pentru a încuraja
dezvoltarea economică a comunității
turco-cipriote
32 473 000 34 473 000 2 000 000
21 02 40 Acorduri privind produsele de bază 5 583 000 2 500 000 -3 083 000
4.0.PPPA Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare
8 900 000
110
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
4.0.SPEC
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor
Comisiei și al competențelor specifice
conferite Comisiei 1 000 000
19 06 01 Activități de informare cu privire la
relațiile externe ale Uniunii 12 000 000 15 000 000 3 000 000
21 08 01
Evaluarea rezultatelor ajutoarelor
acordate de Uniune și acțiuni pe baza
acestora și misiuni de audit
30 676 000 29 176 000 -1 500 000
21 08 02 Coordonare și sensibilizare în materie de
dezvoltare 13 036 000 12 536 000 -500 000
Total
-19 183 000
Ca urmare, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la 9 568,8 milioane EUR, lăsând o
marjă de 256,2 milioane EUR până la limita maximă de cheltuieli de la rubrica 4.
Rubrica 5 – Administrație
Numărul de posturi din organigramele instituțiilor și creditele propuse de Comisie în proiectul de
buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, sunt convenite de
Comitetul de conciliere, cu următoarele excepții:
Secțiunea Parlamentului a cărui lectură este aprobată;
Secțiunea Consiliului a cărui lectură este aprobată;
Serviciul European de Acțiune Externă pentru care sunt alocați 800 000 EUR pentru
crearea unui nou post bugetar 2 2 1 4 Capacitatea de comunicare strategică. Acest
lucru are ca scop dotarea corespunzătoare a Serviciului European de Acțiune Externă
pentru a acoperi instrumentele de comunicare strategică, contractarea de experți în
comunicare strategică, sprijinirea pluralismului lingvistic al produselor de comunicare
strategică și angajarea și menținerea unei rețele de specialiști în contra-dezinformare
în statele membre și în țările învecinate. Postul bugetar 3 0 0 4 Alte cheltuieli
administrative este redus cu 800 000 EUR pentru a asigura neutralitatea bugetară.
În plus, impactul asupra bugetului pe 2018 al actualizării salariale automate aplicabile începând cu
data de 1 iulie 2017 este integrat în toate secțiunile instituțiilor după cum urmează:
în EUR
Parlamentul -2 796 000
Consiliu -948 000
Comisie (inclusiv pensii) -13 179 600
Curtea de Justiție -868 800
Curtea de Conturi -357 000
111
Comitetul Economic și Social European -193 000
Comitetul Regiunilor -146 000
Ombudsmanul -24 600
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor -13 459
Serviciul European de Acțiune Externă -878 400
Total -19 404 859
În cele din urmă, au fost identificate reduceri suplimentare de 5 de milioane EUR la toate instituțiile
pentru cheltuieli aferente clădirilor, după cum urmează:
în EUR
Consiliu -378 623
Comisie (inclusiv pensii) -3 637 499
Curtea de Justiție -270 611
Curtea de Conturi -96 409
Comitetul Economic și Social European -89 461
Comitetul Regiunilor -63 393
Ombudsmanul -7 016
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor -9 526
Serviciul European de Acțiune Externă -447 462
Total -5 000 000
În consecință, și după luarea în calcul a proiectelor pilot și a acțiunilor pregătitoare (3,5 milioane EUR)
propuse în cadrul secțiunii 1.2 de mai sus, nivelul convenit al creditelor de angajament este stabilit la
9 665,5 milioane EUR, lăsând o marjă de 362,5 milioane EUR sub plafonul de cheltuieli de la rubrica 5,
după utilizarea sumei de 318,0 milioane EUR din marjă pentru a compensa mobilizarea marjei pentru
situații neprevăzute în 2017.
112
Instrumente speciale FEG, RAU și FSUE
Creditele de angajament pentru Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) și Rezerva pentru
ajutoare de urgență (RAU) sunt stabilite la nivelul propus de Comisie în proiectul de buget, astfel cum
a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018. Rezerva pentru Fondul de solidaritate al
Uniunii Europene (FSUE, articolul bugetar 40 02 44) este suprimată.
1.4. Credite de plată
Nivelul global al creditelor de plată în bugetul pe 2018 este stabilit la nivelul din proiectul de buget,
astfel cum a fost modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, cu următoarele ajustări convenite
de Consiliul de conciliere:
1. În primul rând, se ține seama de nivelul convenit al creditelor de angajament pentru
cheltuielile nediferențiate, pentru care nivelul creditelor de plată este egal cu nivelul
creditelor de angajament. Aici intră și reducerea suplimentară a cheltuielilor agricole cu -
229,9 milioane EUR. Efectul combinat este o scădere cu 255,3 milioane EUR.
2. Creditele de plată pentru toate proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare noi propuse de
Parlament sunt stabilite la 50% din creditele de angajament corespunzătoare sau la nivelul
propus de Parlament, în cazul în care acesta este mai mic. În cazul prelungirii proiectelor-
pilot și a acțiunilor pregătitoare existente, nivelul creditelor de plată este cel definit în
proiectul de buget plus 50% din creditele de angajament corespunzătoare noi sau la nivelul
propus de Parlament, în cazul în care acesta este mai mic. Efectul combinat este o majorare
cu 50,0 milioane EUR.
3. Ajustările la următoarele linii bugetare sunt convenite ca urmare a evoluției creditelor de
angajament pentru cheltuielile diferențiate:
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
1.1.14 Corpul european de solidaritate (CES)
-22 501 000
15 05 01 Corpul european de solidaritate 51 177 000 28 676 000 -22 501 000
1.1.5 Educație, formare și sport („Erasmus+”)
12 000 000
15 02 01 01
Promovarea excelenței și cooperării în
domeniul educației și formării în Europa,
precum și a relevanței acestora pentru
piața forței de muncă
1 845 127 000 1 857 127 000 12 000 000
1.1.DAG Agenții descentralizate
-3 965 555
02 05 11 Agenția GNSS European 30 993 525 31 338 525 345 000
12 02 06 Autoritatea Europeană pentru Valori
Mobiliare și Piețe (ESMA) 15 947 170 11 636 615 -4 310 555
1.1.OTH Alte acțiuni și programe
-900 000
26 02 01
Proceduri de atribuire și publicitate
pentru contractele de achiziții publice de
bunuri, lucrări și servicii
8 200 000 7 300 000 -900 000
113
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
3.0.DAG Agenții descentralizate
10 535 000
18 02 04
Agenția Uniunii Europene pentru
cooperare în materie de aplicare a legii
(Europol)
116 687 271 120 377 271 3 690 000
18 03 02 Biroul European de Sprijin pentru Azil
(BESA) 85 837 067 90 837 067 5 000 000
33 03 04 Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii
Europene (Eurojust) 36 506 468 38 351 468 1 845 000
4.0.1 Instrumentul de asistență pentru
preaderare (IPA II) -76 300 000
05 05 04 02
Sprijin pentru Turcia — dezvoltarea
economică, socială și teritorială și
alinierea progresivă aferentă la acquis-ul
Uniunii
120 000 000 107 200 000 -12 800 000
22 02 01 01
Sprijin pentru Albania, Bosnia și
Herțegovina, Kosovo1, Muntenegru,
Serbia și fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei — Reforme politice și
alinierea progresivă aferentă la acquis-ul
Uniunii
219 000 000 221 500 000 2 500 000
22 02 03 01
Sprijin pentru Turcia — Reforme politice
și alinierea progresivă aferentă la acquis-
ul Uniunii
86 000 000 48 500 000 -37 500 000
22 02 03 02
Sprijin pentru Turcia - dezvoltarea
economică, socială și teritorială și
alinierea progresivă aferentă la acquis-ul
Uniunii
291 000 000 262 500 000 -28 500 000
4.0.2 Instrumentul european de vecinătate
(IEV) 12 500 000
22 04 01 03
Țările mediteraneene — Consolidarea
încrederii, securitate, precum și
prevenirea și soluționarea conflictelor
125 000 000 133 500 000 8 500 000
22 04 01 04
Sprijin pentru procesul de pace și
asistență financiară pentru Palestina și
Agenția Organizației Națiunilor Unite de
Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații
260 000 000 261 500 000 1 500 000
1 Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul Kosovo și este conformă cu
Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, precum și cu
Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Kosovo.
114
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
Palestinieni din Orientul Apropiat
(UNRWA)
22 04 02 02 Parteneriatul estic — Reducerea sărăciei
și dezvoltarea durabilă 320 000 000 322 500 000 2 500 000
4.0.3 Instrumentul de cooperare pentru
dezvoltare (ICD) 16 900 000
21 02 07 03 Dezvoltare umană 170 000 000 179 400 000 9 400 000
21 02 20
Erasmus+ — Contribuție din partea
instrumentului de cooperare pentru
dezvoltare (ICD)
95 995 100 103 495 100 7 500 000
4.0.OTH Alte acțiuni și programe
1 000 000
13 07 01
Sprijin financiar pentru a încuraja
dezvoltarea economică a comunității
turco-cipriote
25 000 000 26 000 000 1 000 000
4.0.SPEC
Acțiuni finanțate în cadrul prerogativelor
Comisiei și al competențelor specifice
conferite Comisiei 1 500 000
19 06 01 Activități de informare cu privire la
relațiile externe ale Uniunii 13 700 000 15 200 000 1 500 000
Total
-49 231 555
4. Se fac reduceri suplimentare ale creditelor de plată sunt făcute la următoarele linii bugetare:
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
1.2.12 Regiuni în tranziție
-55 000 000
04 02 61
Fondul social european — Regiuni în
tranziție — Obiectivul „Investiții pentru
creștere și ocuparea forței de muncă”
1 345 000 000 1 305 000 000 -40 000 000
13 03 61
Fondul european de dezvoltare regională
(FEDR) — Regiuni în tranziție — Investiții
pentru creștere economică și ocuparea
forței de muncă
2 750 463 362 2 735 463 362 -15 000 000
1.2.13 Competitivitate (regiuni mai dezvoltate)
-90 000 000
04 02 62 Fondul social european — Regiunile mai
dezvoltate — Obiectivul „Investiții pentru
creștere economică și ocuparea forței de
2 882 000 000 2 847 000 000 -35 000 000
115
În EUR
Linia
bugetară/Programul: Denumire
PB 2018 (incl.
SR 1)
Bugetul pe
2018 Diferență
muncă”
13 03 62
Fondul european de dezvoltare regională
(FEDR) — Regiuni mai dezvoltate —
Investiții pentru creștere economică și
ocuparea forței de muncă
3 497 060 077 3 442 060 077 -55 000 000
1.2.2 Cooperarea teritorială europeană
-90 500 000
13 03 64 01
Fondul european de dezvoltare regională
(FEDR) — Cooperare teritorială
europeană
1 004 701 248 914 201 248 -90 500 000
1.2.31 Asistență tehnică
-4 500 000
13 03 65 01 Fondul european de dezvoltare regională
(FEDR) — Asistență tehnică operațională 72 000 000 69 000 000 -3 000 000
13 03 66
Fondul european de dezvoltare regională
(FEDR) — Acțiuni inovatoare în domeniul
dezvoltării urbane durabile
43 321 859 41 821 859 -1 500 000
Total
-240 000 000
1. Rezerva pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (articolul bugetar 40 02 44) este
suprimată (-88,0 milioane EUR).
Aceste acțiuni vor asigura un nivel al creditelor de plată în valoare de 144 681,0 milioane EUR, o
reducere de 582,5 milioane EUR față de proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin
scrisoarea rectificativă nr. 1/2018.
1.5. Rezerve
Nu există alte rezerve în afara celor din proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin scrisoarea
rectificativă nr. 1/2018, cu excepția postului bugetar 22 02 03 01 Sprijin pentru Turcia — Reforme
politice și alinierea progresivă aferentă la acquis-ul Uniunii, pentru care suma de 70 000 000 EUR în
credite de angajament și 35 000 000 EUR în credite de plată este înscrisă în rezervă până la
îndeplinirea următoarelor condiții:
„Fondurile vor fi eliberate atunci când, potrivit raportului anual al Comisiei, Turcia realizează
îmbunătățiri măsurabile suficiente în domeniile statului de drept, democrației, drepturilor omului și
libertății presei.”
Comentariul bugetar de la postul bugetar 22 02 03 01 se modifică în consecință.
1.6. Comentarii la buget
Cu excepția cazului în care sunt tratate în mod special în punctele precedente, s-a ajuns la un acord
privind amendamentele introduse de Parlamentul European sau de Consiliu cu privire la textul
comentariilor la buget, cu excepția celor privind liniile bugetare enumerate în următoarele două
tabele:
116
Liniile bugetare pentru care amendamentele introduse de Parlamentul European, sunt
aprobate odată cu modificarea propusă de către Comisie în scrisoarea sa privind
caracterul executabil.
Linia bugetară Denumire
06 02 01 01 Eliminarea blocajelor, sporirea gradului de interoperabilitate feroviară, stabilirea conexiunilor
lipsă și îmbunătățirea tronsoanelor transfrontaliere
09 05 01 Subprogramul „MEDIA” — Acțiuni la nivel transnațional și internațional și promovarea circulației
și mobilității transnaționale
18 04 01 01 Europa pentru cetățeni — Consolidarea memoriei istorice și întărirea capacității de participare
civică la nivelul Uniunii
21 02 07 03 Dezvoltare umană
22 02 03 02 Sprijin pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială și alinierea progresivă aferentă la
acquis-ul Uniunii
Linii bugetare pentru care respectivul comentariu bugetar, astfel cum a fost propus în
proiectul de buget și modificat prin scrisoarea rectificativă nr. 1/2018 și prin
actualizarea FEGA, este aprobat.
Linia bugetară Denumire
02 02 01 Promovarea spiritului antreprenorial și îmbunătățirea competitivității și a accesului pe piețe al
întreprinderilor din Uniune
02 03 04 Instrumente pentru guvernanța pieței interne
05 02 08 03 Fonduri operaționale pentru organizațiile de producători
05 03 01 01 Schema de plată unică (SPU)
05 03 01 10 Schemă de plată de bază (BPS)
05 04 60 01 Promovarea dezvoltării rurale durabile și a unui sector agricol al Uniunii mai echilibrat din punct de
vedere teritorial și al mediului, mai ecologic și mai inovator
08 02 02 02 Facilitarea accesului la finanțarea de risc pentru investițiile în cercetare și inovare
09 05 05 Acțiuni multimedia
13 03 61 Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) — Regiuni în tranziție — Investiții pentru creștere
economică și ocuparea forței de muncă
13 03 62 Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) — Regiuni mai dezvoltate — Investiții pentru
creștere economică și ocuparea forței de muncă
13 06 01 Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni
grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei
18 02 01 02 Prevenirea și combaterea criminalității organizate transfrontaliere și îmbunătățirea gestionării
riscurilor și a crizelor de securitate
18 03 01 01 Consolidarea și dezvoltarea sistemului european comun de azil și aprofundarea solidarității și a
partajării responsabilității între statele membre
117
Linia bugetară Denumire
21 04 01 Consolidarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale și susținerea reformelor
democratice
23 02 01 Furnizarea de ajutor umanitar și de asistență alimentară cu rapiditate, eficacitate și în funcție de
nevoi
33 02 07 Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE)
Se înțelege că amendamentele introduse de Parlamentul European sau de Consiliu nu pot modifica
sau extinde domeniul de aplicare al unui temei juridic existent și nu pot impieta asupra autonomiei
administrative a instituțiilor, și că acțiunea poate fi dusă la bun sfârșit cu resursele disponibile.
1.7. Linii bugetare noi
Nomenclatura bugetară propusă de Comisie în proiectul de buget, astfel cum a fost modificat prin
scrisoarea rectificativă nr. 1/2018, a fost convenită cu includerea:
proiectelor pilot și a acțiunilor pregătitoare noi propuse în cadrul secțiunii 1.2 de mai
sus; și
a noului post bugetar 2 2 1 4 în cadrul secțiunii „Serviciul European de Acțiune
Externă”, propus la punctul 1.3 de mai sus.
2. Bugetul pe 2017
Proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 6/2017 este aprobat conform propunerii Comisiei.
118
3. Declarații
3.1. Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind
creditele de plată
„Parlamentul European și Consiliul reamintesc nevoia de a asigura, în contextul execuției, o evoluție
ordonată a plăților în legătură cu creditele pentru angajamente, în vederea evitării unui eventual
nivel anormal de facturi restante la sfârșit de an.
Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să continue monitorizarea îndeaproape și activă a
punerii în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020. În acest scop, ele invită Comisia să
prezinte în timp util cifre actualizate privind situația punerii în aplicare, precum și estimări referitoare
la cerințele în materie de credite de plată în 2018.
Consiliul și Parlamentul European vor lua orice decizie necesară în timp util, pentru nevoi justificate
în mod corespunzător, pentru a preveni acumularea unui volum excesiv de facturi neplătite și pentru
a asigura că cererile de plată sunt rambursate corespunzător.”
3.2. Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei
referitoare la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor
„Parlamentul, Consiliul și Comisia reamintesc că reducerea șomajului și, în special, a șomajului în
rândul tinerilor rămâne o prioritate politică comună înaltă și, în acest sens, își reafirmă voința de a
rezolva această problemă utilizând în modul cel mai bun posibil resursele bugetare disponibile, în
special prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
Prin urmare, Parlamentul, Consiliul și Comisia salută creșterea cuantumului alocat acestei inițiative în
2018. Cu toate acestea, este esențială nu doar asigurarea unei finanțări adecvate în bugetul UE, ci și
instituirea totodată a procedurilor corespunzătoare pentru punerea în aplicare efectivă a acesteia.
În acest sens, este necesară o cooperare eficace între Parlament, Consiliu și Comisie pentru a se
asigura cel mai mare impact posibil al măsurilor adoptate.
Prin urmare, Consiliul și Parlamentul European se angajează să țină seama cu prioritate de
necesitatea modificării Regulamentului privind dispozițiile comune ca urmare a adoptării bugetului
pentru exercițiul financiar 2018.
Comisia va facilita aprobarea rapidă a modificărilor aduse programelor pentru punerea în aplicare a
Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.”
3.3. Declarație unilaterală a Comisiei referitoare la Inițiativa privind ocuparea forței
de muncă în rândul tinerilor
„Reducerea șomajului în rândul tinerilor rămâne o prioritate politică majoră. Comisia se angajează să
monitorizeze îndeaproape evoluția punerii în aplicare a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în
rândul tinerilor. În cazul în care această inițiativă cunoaște o evoluție accelerată și capacitatea de
absorbție permite o creștere, Comisia va propune creșterea finanțării inițiativei prin intermediul unui
buget rectificativ care urmează a fi finanțat din marja globală pentru angajamente în conformitate cu
articolul 14 din Regulamentul privind CFM.
În acest caz, Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să ajungă rapid la o decizie cu privire la
orice astfel de proiect de buget rectificativ.”
3.4. Declarație unilaterală a Consiliului privind reducerea cu 5 % a personalului
„Consiliul reamintește că ultimul an prevăzut pentru punerea deplină în aplicare a reducerii cu 5 % a
personalului a fost 2017. Cu toate acestea, dat fiind că nu toate instituțiile, organele și agențiile au
119
îndeplinit obiectivul de reducere, Consiliul îndeamnă la continuarea în 2018 a eforturilor de punere în
aplicare a acordului.
Este esențial ca obiectivul de reducere cu 5 % a personalului să fie realizat de toate instituțiile,
organele și agențiile și să fie monitorizat până când este atins pe deplin. Având în vedere acest lucru,
Consiliul invită Comisia să continue evaluarea rezultatului acestui exercițiu, în scopul de a desprinde
învățăminte pentru viitor.”
121
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0461
Acordul de cooperare științifică și tehnologică UE-Egipt: participarea
Egiptului la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona
mediteraneeană (PRIMA) ***
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de cooperare științifică
și tehnologică dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt de stabilire a
clauzelor și condițiilor privind participarea Republicii Arabe Egipt la Parteneriatul în
domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) (11965/2017 – C8-
0345/2017 – 2017/0196(NLE))
(Procedura de aprobare)
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11965/2017),
– având în vedere proiectul de acord de cooperare științifică și tehnologică între Uniunea
Europeană și Republica Arabă Egipt de stabilire a clauzelor și condițiilor privind
participarea Republicii Arabe Egipt la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în
zona mediteraneeană (PRIMA) (11926/2017),
– având în vedere Decizia (UE) 2017/1324 a Parlamentului European și a Consiliului din
4 iulie 2017 privind participarea Uniunii la Parteneriatul în domeniul cercetării și
inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) derulat în comun de mai multe state
membre1,
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu
articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a)(v) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0345/2017),
– având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din
Regulamentul său de procedură,
– având în vedere recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-
0353/2017),
1. aprobă încheierea acordului;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și
1 JO L 185, 18.7.2017, p. 1.
122
Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii
Arabe Egipt.
123
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0462
Acordul de cooperare științifică și tehnologică UE-Algeria: participarea
Algeriei la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona
mediteraneeană (PRIMA) ***
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de cooperare științifică și
tehnologică dintre Uniunea Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară
de stabilire a clauzelor și condițiilor privind participarea Republicii Algeriene
Democratice și Populare la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona
mediteraneeană (PRIMA) (11964/2017 – C8-0346/2017 – 2017/0197(NLE))
(Procedura de aprobare)
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11964/2017),
– având în vedere proiectul de acord de cooperare științifică și tehnologică dintre Uniunea
Europeană și Republica Algeriană Democratică și Populară de stabilire a clauzelor și
condițiilor privind participarea Republicii Algeriene Democratice și Populare la
Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA)
(11924/2017),
– având în vedere Decizia (UE) 2017/1324 a Parlamentului European și a Consiliului din
4 iulie 2017 privind participarea Uniunii la Parteneriatul în domeniul cercetării și
inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) derulat în comun de mai multe state
membre1,
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu
articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a)(v) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0346/2017),
– având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din
Regulamentul său de procedură,
– având în vedere recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-
0354/2017),
1. aprobă încheierea acordului;
1 JO L 185, 18.7.2017, p. 1.
124
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și
Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii
Algeriene Democratice și Populare.
125
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0463
Acordul de cooperare științifică și tehnologică UE-Iordania: participarea
Iordaniei la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona
mediteraneeană (PRIMA) ***
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de cooperare științifică și
tehnologică dintre Uniunea Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei de stabilire a
clauzelor și condițiilor privind participarea Regatului Hașemit al Iordaniei la
Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA)
(11966/2017 – C8-0343/2017 – 2017/0200(NLE))
(Procedura de aprobare)
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11966/2017),
– având în vedere proiectul de acord de cooperare științifică și tehnologică dintre Uniunea
Europeană și Regatul Hașemit al Iordaniei de stabilire a clauzelor și condițiilor privind
participarea Regatului Hașemit al Iordaniei la Parteneriatul în domeniul cercetării și
inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) (11927/2017),
– având în vedere Decizia (UE) 2017/1324 a Parlamentului European și a Consiliului din
4 iulie 2017 privind participarea Uniunii la Parteneriatul în domeniul cercetării și
inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) derulat în comun de mai multe state
membre1,
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu
articolul 186 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0343/2017),
– având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din
Regulamentul său de procedură,
– având în vedere recomandarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-
0355/2017),
1. aprobă încheierea acordului;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și
1 JO L 185, 18.7.2017, p. 1.
126
Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului
Hașemit al Iordaniei.
127
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0464
Aderarea Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas la
Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii
internaționale de copii *
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a României să accepte, în interesul
Uniunii Europene, aderarea Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii
Bahamas la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii
internaționale de copii (COM(2017)0360 – C8-0234/2017 – 2017/0150(NLE))
(Procedura de consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2017)0360),
– având în vedere articolul 38 al patrulea paragraf din Convenția de la Haga din 1980
asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf
litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost
consultat de către Consiliu (C8-0234/2017),
– având în vedere avizul Curții de Justiție1 privind competența externă exclusivă a
Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din
1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de
procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0364/2017),
1. aprobă autorizarea României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea
Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas la Convenția de la Haga
din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului,
Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent
al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.
1 Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
128
129
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0465
Aderarea Republicii Panama, a Republicii Uruguay, a Republicii Columbia
și a Republicii El Salvador la Convenția de la Haga din 1980 asupra
aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Austriei și a României să accepte, în
interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii Panama, a Republicii Uruguay, a
Republicii Columbia și a Republicii El Salvador la Convenția de la Haga din 1980
asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2017)0369 – C8-
0231/2017 – 2017/0153(NLE))
(Procedura de consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2017)0369),
– având în vedere articolul 38 al patrulea paragraf din Convenția de la Haga din 1980
asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf
litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost
consultat de către Consiliu (C8-0231/2017),
– având în vedere avizul Curții de Justiție1 privind competența externă exclusivă a
Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din
1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de
procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0362/2017),
1. aprobă autorizarea Austriei și a României să accepte, în interesul Uniunii Europene,
aderarea Republicii Panama, a Republicii Uruguay, a Republicii Columbia și a
Republicii El Salvador la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale
răpirii internaționale de copii;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului,
Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent
1 Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
130
al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.
131
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0466
Aderarea Republicii San Marino la Convenția de la Haga din 1980 asupra
aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Croației, Portugaliei, României și
Țărilor de Jos să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii San
Marino la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii
internaționale de copii (COM(2017)0359 – C8-0232/2017 – 2017/0149(NLE))
(Procedura de consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2017)0359),
– având în vedere articolul 38 paragraful al patrulea din Convenția de la Haga din 1980
asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf
litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost
consultat de către Consiliu (C8-0232/2017),
– având în vedere avizul Curții de Justiție1 privind competența externă exclusivă a
Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din
1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de
procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0360/2017),
1. aprobă autorizarea Croației, Portugaliei, României și Țărilor de Jos să accepte, în
interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii San Marino la Convenția de la Haga
din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului,
Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent
al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.
1 Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
132
133
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0467
Aderarea Georgiei și a Africii de Sud la Convenția de la Haga din 1980
asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii *
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la
propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a Luxemburgului și a României să
accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Georgiei și a Africii de Sud la
Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii
(COM(2017)0357 – C8-0233/2017 – 2017/0148(NLE))
(Procedura de consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2017)0357),
– având în vedere articolul 38 al patrulea paragraf din Convenția de la Haga din 1980
asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf
litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost
consultat de către Consiliu (C8-0233/2017),
– având în vedere avizul Curții de Justiție1 privind competența externă exclusivă a
Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din
1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,
– având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de
procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0361/2017),
1. aprobă autorizarea Luxemburgului și a României să accepte, în interesul Uniunii
Europene, aderarea Georgiei și a Africii de Sud la Convenția de la Haga din 1980
asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului,
Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent
1 Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
134
al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.
135
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2017)0473
Situația din Yemen
Rezoluţia Parlamentului European din 30 noiembrie 2017 referitoare la situația din
Yemen (2017/2849(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Yemen, îndeosebi
cele din 15 iunie 20171 și din 25 februarie 20162 referitoare la situația umanitară din
Yemen și Rezoluția din 9 iulie 2015 referitoare la situația din Yemen3,
– având în vedere declarația Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii
pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) din 8 octombrie 2016 privind
atacul din Yemen, declarația din 19 octombrie 2016 privind acordul de încetare a
focului din Yemen și declarația din 21 noiembrie 2017 privind situația din Yemen,
– având în vedere declarația din 11 noiembrie 2017 a Comisarului UE pentru ajutor
umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides, referitoare la situația
umanitară din Yemen,
– având în vedere concluziile Consiliului din 3 aprilie 2017 referitoare la situația din
Yemen,
– având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la atacurile asupra spitalelor
și școlilor, încălcări ale dreptului internațional umanitar4 și Rezoluția sa din 27 februarie
2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate5,
– având în vedere Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internațional
umanitar,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) referitoare la
Yemen, în special rezoluțiile nr. 2342 (2017), nr. 2266 (2016), nr. 2216 (2015), nr. 2201
(2015) și 2140 (2014),
– având în vedere declarațiile trimisului special al ONU pentru Yemen, Ismail Ould
Cheikh Ahmed, din 30 ianuarie, 12 iulie, 19 august și 26 octombrie 2017 referitoare la
1 Texte adoptate, P8_TA(2017)0273. 2 Texte adoptate, P8_TA(2016)0066. 3 JO C 265, 11.8.2017, p. 93. 4 Texte adoptate, P8_TA(2016)0201. 5 JO C 285, 29.8.2017, p. 110.
136
situația din Yemen,
– având în vedere declarația prezentată în fața CSONU la 12 iulie 2017 de Subsecretarul
General al Organizației Națiunilor Unite pentru afaceri umanitare de la acea dată,
Stephen O’Brien,
– având în vedere declarația comună a Programului Alimentar Mondial (PAM), Fondului
Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)
din 16 noiembrie 2017, prin care se solicită ridicarea imediată a blocadei umanitare din
Yemen,
– având în vedere evenimentul la nivel înalt al donatorilor organizat la 25 aprilie 2017 sub
egida ONU în legătură cu criza umanitară din Yemen, în cursul căruia a fost oferită
suma de 1,1 miliarde USD pentru a acoperi un deficit de finanțare de 2,1 miliarde USD
aferent anului 2017,
– având în vedere decizia Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din septembrie 2017
de a ancheta toate presupusele încălcări ale drepturilor omului din Yemen din timpul
conflictului,
– având în vedere declarațiile prezidențiale ale Consiliului de Securitate al ONU din 15
iunie 2017, în care părțile din Yemen sunt invitate să se implice în mod constructiv și cu
bună credință într-un efort de soluționare a conflictului, și din 9 august 2017, privind
amenințarea foametei în Yemen,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât diversele runde de negocieri sub egida ONU nu au dus la progrese
semnificative către o soluție politică în Yemen; întrucât părțile beligerante și susținătorii
lor regionali și internaționali, inclusiv Arabia Saudită și Iranul, nu au reușit să ajungă la
un acord de încetare a focului sau la orice fel de soluție, iar luptele și bombardamentele
la întâmplare continuă în același ritm; întrucât niciuna dintre părți nu a obținut o victorie
militară și este puțin probabil să reușească acest lucru în viitor; întrucât găsirea unei
soluții politice la acest conflict, sub auspiciile inițiativei de pace a ONU în Yemen, ar
trebui să fie o prioritate pentru UE și pentru întreaga comunitate internațională;
B. întrucât situația umanitară din Yemen este în continuare catastrofală; întrucât
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a declarat că
situația din Yemen este „cea mai gravă situație de urgență din lume în privința
securității alimentare”; întrucât, potrivit Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor
umanitare (OCHA), 20,7 milioane de persoane din Yemen au nevoie de ajutor, în
special de asistență alimentară, iar 7 milioane dintre ei se confruntă cu o „situație de
urgență în privința securității alimentare”; întrucât 2,2 milioane de copii suferă de
malnutriție severă acută și la fiecare 10 minute un copil moare din cauze care pot fi
prevenite; întrucât 2,9 milioane de persoane sunt strămutate intern și un milion de
persoane au fost returnate;
C. întrucât, potrivit ONU, în atacurile aeriene și luptele de la sol și-au pierdut viața peste
8 000 de persoane, dintre care 60 % civili, și au fost rănite peste 50 000 de persoane,
inclusiv un mare număr de copii, de când coaliția condusă de Arabia Saudită a intervenit
în războiul civil din Yemen în martie 2015; întrucât luptele, atât la sol, cât și în aer, au
făcut imposibil accesul în zonă al observatorilor pe teren din cadrul Oficiului ONU
pentru Drepturile Omului, pentru a verifica numărul de victime în rândul civililor;
întrucât aceste cifre reflectă, prin urmare, numai numărul morților și răniților pe care
OHCHR a reușit să-l coroboreze și să-l confirme;
137
D. întrucât grupurile vulnerabile, femeile și copiii sunt în mod special afectați de ostilitățile
în curs și de criza umanitară; întrucât numărul victimelor civile continuă să crească;
E. întrucât, potrivit organizației „Salvați copiii”, în Yemen mor zilnic 130 de copii;
întrucât cel puțin 1,8 milioane de copii au fost nevoiți să renunțe la școală, pe lângă cei
1,6 milioane care nu erau școlarizați înainte de izbucnirea conflictului;
F. întrucât Organizația Mondială a Sănătății raportează că „peste jumătate din unitățile
medicale au fost închise ca urmare a deteriorării, distrugerii sau lipsei de fonduri” și se
înregistrează o penurie gravă de materiale medicale; întrucât 30 000 de lucrători din
domeniul sănătății a căror activitate este fundamentală nu au fost plătiți de peste un an;
G. întrucât distrugerea infrastructurii și colapsul serviciilor publice au contribuit la
declanșarea epidemiei de holeră; întrucât, la 2 noiembrie 2017, OCHA a anunțat că
aproape 895 000 de cazuri suspectate de holeră, soldate cu circa 2 200 de decese, au fost
raportate începând cu data de 27 aprilie 2017; întrucât mai mult de jumătate din cazuri
implică copii; întrucât este dificil să se stabilească cu certitudine numărul real al
cazurilor de holeră, deoarece accesul către mai multe regiuni este limitat și mulți
pacienți suspectați sunt tratați înainte de a se stabili un diagnostic exact;
H. întrucât aproape 90 % din produsele alimentare de bază din țară sunt importate; întrucât
raportorul special al ONU privind impactul negativ al măsurilor coercitive unilaterale a
subliniat deja mai demult că blocada aeriană și navală aplicată Yemenului de către
forțele de coaliție constituie una dintre cauzele principale ale actualei catastrofe
umanitare; întrucât această blocadă a limitat și a perturbat importurile și exporturile de
produse alimentare, combustibil și medicamente, precum și ajutoarele umanitare;
întrucât întârzierile nejustificate și/sau refuzul intrării navelor în porturile din Yemen
reprezintă o măsură coercitivă unilaterală (MCU) ilegală în temeiul dreptului
internațional;
I. întrucât situația umanitară din Yemen s-a agravat după ce, la 6 noiembrie 2017, coaliția
condusă de Arabia Saudită a blocat frontierele terestre, maritime și aeriene ale țării;
întrucât portul maritim Aden și postul de frontieră al-Wadea dintre Arabia Saudită și
Yemen a fost redeschis; întrucât, cu toate acestea, sunt încă blocate porturile Hodeida și
Saleef, precum și aeroportul din Sanaa, preluate de rebelii Houthi în martie 2015, prin
care intră în Yemen aproximativ 80 % din importuri, inclusiv bunuri comerciale și
umanitare; întrucât agențiile umanitare au avertizat că, dacă nu este ridicată blocada,
Yemenul se va confrunta cu cea mai mare foamete întâlnită în lume de decenii, cu
milioane de victime;
J. întrucât Rezoluția 2216 a CSONU prevede în mod explicit că Comitetul pentru
sancțiuni poate declara persoanele implicate ca fiind vinovate de „împiedicarea
furnizării de asistență umanitară în Yemen”;
K. întrucât atacurile aeriene conduse de coaliție în interiorul și în jurul zonei Sanaa s-au
intensificat în ultimele săptămâni, provocând victime în rândul civililor și distrugerea
infrastructurilor; întrucât coaliția condusă de Arabia Saudită este acuzată că ar fi lansat
zeci de raiduri aeriene la întâmplare care au ucis și rănit mii de civili, încălcând legile
războiului, inclusiv prin utilizarea munițiilor cu dispersie, interzise la nivel
internațional; întrucât, la 4 noiembrie 2017, rebelii Houthi au lansat rachete balistice
asupra principalului aeroport internațional civil din Riad; întrucât alte zeci de rachete au
fost lansate înspre teritoriul Arabiei Saudite în acest an; întrucât dreptul războiului
interzice atacurile deliberate și generalizate asupra civililor; întrucât astfel de atacuri
sunt considerate crime de război, iar persoanele care le comit pot fi urmărite penal
138
pentru crimă;
L. întrucât situația din Yemen prezintă riscuri grave pentru stabilitatea regiunii, în special
în Cornul Africii, în zona Mării Roșii și în Orientul Mijlociu în general; întrucât
gruparea Al-Qaida din Peninsula Arabică (AQAP) a profitat de deteriorarea situației
politice și de securitate din Yemen, extinzându-și prezența și crescând numărul și
amploarea atacurilor sale teroriste; întrucât AQAP și așa-numitul Stat islamic
(ISIS/Daesh) s-au implantat în Yemen și au comis atacuri teroriste, care s-au soldat cu
moartea a sute de persoane;
M. întrucât forțele Houthi/Saleh, sprijinite de Iran, fac obiectul unui embargo internațional
asupra armelor; întrucât, potrivit celui de al 18-lea Raport anual al UE cu privire la
exporturile de arme, statele membre ale UE au continuat să autorizeze transferurile de
arme către Arabia Saudită de la escaladarea conflictului, ceea ce reprezintă o încălcare a
Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind controlul
exporturilor de arme; întrucât, în Rezoluția Parlamentului European din 25 februarie
2016 referitoare la situația umanitară din Yemen, VP/ÎR a fost invitată să lanseze o
inițiativă care să vizeze aplicarea de către UE a unui embargo asupra armelor împotriva
Arabiei Saudite, în conformitate cu Poziția comună 2008/944/PESC;
N. întrucât, potrivit UNICEF, educația a 2 milioane de copii a fost întreruptă; întrucât
„peste 1 700 de școli nu pot fi folosite în prezent, ca urmare a daunelor cauzate de
conflict, a faptului că găzduiesc persoane strămutate în interiorul țării (PSI) sau a
ocupării de către grupuri armate”, conform OCHA; întrucât există dovezi privind cazuri
de recrutare și utilizare a copiilor pentru a lupta sau a executa sarcini militare; întrucât
mii de cadre didactice, după ce nu au fost plătite timp de peste un an, au fost obligate să
renunțe la locurile lor de muncă pentru a găsi venituri alternative; întrucât, din cauza
distrugerii infrastructurii esențiale, puținele școli care încă funcționează sunt greu
accesibile;
O. întrucât jurnaliștii sunt împiedicați sistematic să intre în Yemen de către coaliția
condusă de Arabia Saudită, interzicându-li-se inclusiv să participe la zborurile pentru
acordarea de ajutor ale ONU către capitala controlată de rebelii Houthi, Sanaa;
P. întrucât deciziile de a adăuga anumite persoane pe listele cu țintele operațiunilor cu
drone sunt deseori luate în absența unor mandate sau ordine judecătorești; întrucât
vizarea și uciderea ulterioară a anumitor persoane se desfășoară fără respectarea
garanțiilor procedurale;
Q. întrucât, de la începutul conflictului, Uniunea Europeană a alocat ajutor umanitar în
valoare de 171,7 milioane EUR; întrucât ajutorul umanitar acordat de UE vizează cu
prioritate sănătatea, alimentația, securitatea alimentară, asigurarea de protecție, adăpost,
apă și accesul la instalații sanitare;
R. întrucât, în pofida evenimentului la nivel înalt de strângere de fonduri pentru criza
umanitară din Yemen, organizat la Geneva în aprilie 2017 și în cursul căruia diverse țări
și organizații și-au asumat angajamentul de a face donații în valoare de
1,1 miliarde USD, fondurile puse la dispoziție de donatori la 21 noiembrie 2017
reprezentau numai 56,9 % din suma de 2,3 miliarde USD solicitată de ONU pentru
operațiuni umanitare în Yemen în 2017;
1. condamnă în termenii cei mai fermi violențele care au loc în Yemen și toate atacurile
împotriva civililor și infrastructurilor civile, care reprezintă crime de război; își exprimă
profunda preocupare cu privire la deteriorarea alarmantă a situației umanitare din
Yemen; regretă profund pierderile de vieți omenești cauzate de conflict și suferința
139
extremă a persoanelor private de ajutor umanitar și de bunuri de primă necesitate, prinse
în acest conflict, strămutate sau care și-au pierdut mijloacele de subzistență și transmite
condoleanțe familiilor victimelor; își reafirmă angajamentul de a continua să sprijine
Yemenul și poporul yemenit;
2. își reafirmă sprijinul total pentru eforturile Secretarului General al ONU și ale trimisului
special al Secretarului General al ONU pentru Yemen de a obține reluarea negocierilor;
subliniază că numai o soluție politică, incluzivă și bazată pe negocieri pentru acest
conflict poate reinstaura pacea și poate menține unitatea, suveranitatea, independența și
integritatea teritorială a Yemenului; solicită tuturor actorilor internaționali și regionali
să dialogheze constructiv cu părțile din Yemen pentru a permite o dezamorsare a
conflictului și negocierea unui acord; îndeamnă Arabia Saudită și Iranul să depună
eforturi pentru a pune capăt luptelor din Yemen și a îmbunătăți relațiile bilaterale; invită
Iranul să înceteze imediat furnizarea de sprijin pentru forțele Houthi din Yemen, fie
direct, fie prin intermediari;
3. invită toate părțile implicate în conflict să ajungă urgent la un acord privind o încetare a
ostilităților, sub monitorizarea ONU, ca un prim pas în direcția reluării negocierilor de
pace sub egida ONU; solicită tuturor părților să se angajeze, cu bună credință și fără
condiții prealabile, într-o nouă rundă de negocieri de pace sub egida ONU, cât mai
curând posibil; regretă decizia luptătorilor Houthi și a aliaților acestora de a-l respinge
pe Ismail Ould Cheikh Ahmed ca negociator de pace;
4. invită VP/ÎR să propună urgent o strategie integrată a UE pentru Yemen și să asigure un
nou impuls pentru o inițiativă de pace în Yemen sub auspiciile ONU; își reiterează
sprijinul față de eforturile depuse de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)
pentru a media reluarea negocierilor și îndeamnă toate părțile implicate în conflict să
răspundă acestor eforturi în mod constructiv, fără a impune precondiții; subliniază că
întreprinderea unor acțiuni pentru creșterea încrederii, cum ar fi eliberarea prizonierilor
politici, măsuri imediate pentru o încetare de durată a focului, un mecanism de retragere
a forțelor monitorizată de ONU, facilitarea accesului umanitar și comercial, inițiative
Track II, care să implice actori politici, de securitate și ai societății civile, este esențială
pentru a favoriza o revenire la calea politică;
5. regretă închiderea porturilor maritime, a aeroporturilor și a frontierelor terestre yemenite
de către Arabia Saudită și partenerii săi de coaliție, ceea ce a dus la o deteriorare și mai
accentuată a situației din țară; consideră că măsurile luate de coaliție pentru a-și relua
operațiunile în portul Aden și a deschide punctul de trecere a frontierei al-Wadea sunt
un pas în direcția bună; îndeamnă coaliția să asigure reluarea imediată a activităților în
porturile Hodeida și Saleef și deschiderea frontierelor terestre pentru ajutorul umanitar
și furnizarea de produse comerciale de bază;
6. subliniază faptul că Consiliul de Securitate al ONU, în vederea atât a abordării
urgențelor umanitare, cât și a reinstaurării încrederii între părți într-un mod propice
negocierilor politice, încurajează un acord rapid cu privire la trimiterea de noi
observatori în cadrul Mecanismului de verificare și inspecție al ONU, îmbunătățirea
capacității tuturor porturilor yemenite și accesul crescut la aeroportul Sanaa;
7. invită toate părțile implicate să permită accesul total și imediat al convoaielor umanitare
în zonele afectate de conflict, pentru a putea oferi ajutor celor care au nevoie și solicită
să se asigure securitatea lucrătorilor umanitari; invită Consiliul și CSONU ca, la
implementarea Rezoluției 2216 a CSONU, să identifice persoanele care împiedică
furnizarea asistenței umanitare în Yemen și să le impună acestora sancțiuni specifice;
140
8. condamnă atacurile aeriene nediferențiate conduse de coaliție, care au provocat victime
în rândul civililor, inclusiv copii, și distrugerea infrastructurilor civile și medicale;
condamnă atacurile nediferențiate similare ale forțelor Houthi și aliate și care s-au
soldat cu uciderea civililor și utilizarea spitalelor și școlilor de către aceste grupuri ca
baze de pregătire a atacurilor;
9. condamnă atacurile nediferențiate cu rachete asupra orașelor din Arabia Saudită, în
special asupra principalului aeroport internațional civil din Riad, aeroportul
internațional King Khaled, din 4 noiembrie 2017, de către forțele Houthi/Saleh;
10. îndeamnă toate părțile să permită accesul jurnaliștilor în țară, inclusiv în toate teritoriile
și dincolo de liniile frontului din țară; constată că blocarea de către Yemen a accesului
jurnaliștilor în țară este cauza lipsei de acoperire a crizei, fapt care îngreunează
eforturile lucrătorilor umanitari de a atrage atenția comunității internaționale și a
donatorilor asupra situației devastatoare; salută recenta eliberare a jurnaliștilor Yahya
Abdulraqeeb al-Jubeihi, Abed al-Mahziri și Kamel al-Khozani și solicită eliberarea
imediată și necondiționată a tuturor jurnaliștilor aflați încă în închisoare;
11. invită toate părțile să respecte dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al
drepturilor omului, să asigure protecția civililor și să se abțină de la a viza în mod direct
infrastructurile civile, în special infrastructurile medicale și sistemele de aprovizionare
cu apă;
12. reamintește că atacurile deliberate împotriva populației civile și a infrastructurii civile,
inclusiv a spitalelor și a personalului medical, reprezintă o gravă încălcare a dreptului
internațional umanitar; îndeamnă comunitatea internațională să dispună urmărirea
penală internațională a celor răspunzători de încălcările dreptului internațional săvârșite
în Yemen; sprijină întru totul, în această privință, decizia Consiliului ONU pentru
Drepturile Omului de a efectua o anchetă cuprinzătoare cu privire la crimele comise în
conflictul din Yemen;
13. sprijină pe deplin eforturile depuse de statele membre ale UE și de țările terțe de a
institui mecanisme internaționale pentru a colecta probe și a-i trage la răspundere pe cei
vinovați de încălcări grave ale drepturilor omului și încălcări ale dreptului internațional
umanitar; subliniază că asigurarea tragerii la răspundere a celor vinovați de încălcări
este esențială pentru soluționarea pe termen lung a conflictului; salută, în acest sens,
înființarea unui grup al ONU de experți internaționali și regionali eminenți cu mandatul
de a monitoriza situația drepturilor omului în Yemen și de a prezenta rapoarte în acest
sens, precum și de a realiza o examinare cuprinzătoare a tuturor presupuselor încălcări și
abuzuri la adresa drepturilor internaționale ale omului și a altor domenii relevante și
aplicabile ale dreptului internațional, comise de toate părțile implicate în conflict
începând cu martie 2015; regretă că eforturile de lansare a unei anchete independente au
fost blocate;
14. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că instabilitatea din Yemen a fost
exploatată de organizațiile teroriste și extremiste, cum ar fi ISIS/Daesh și AQAP;
îndeamnă guvernul Yemenului să își asume responsabilitățile în combaterea ISIS/Daesh
și AQAP; subliniază că este nevoie ca toate părțile implicate în conflict să ia măsuri
ferme împotriva acestor grupări, ale căror activități reprezintă o amenințare serioasă
pentru negocierea unui acord și pentru securitatea din regiune și din afara acesteia;
afirmă angajamentul UE de a se opune grupărilor extremiste și ideologiilor lor și
subliniază necesitatea ca părțile din regiune să facă același lucru;
15. invită Consiliul să promoveze în mod real respectarea dreptului internațional umanitar,
141
conform orientărilor UE aplicabile; subliniază mai ales că se impune stricta aplicare de
către toate statele membre ale UE a normelor prevăzute în Poziția comună
2008/944/PESC; reamintește, în această privință, rezoluția sa referitoare la situația
umanitară din Yemen, în care VP/ÎR este invitat să lanseze o inițiativă care să vizeze
impunerea de către UE a unui embargo asupra armelor împotriva Arabiei Saudite, având
în vedere acuzațiile grave de încălcare de către Arabia Saudită a dreptului internațional
umanitar în Yemen și faptul că autorizarea în continuare a vânzărilor de arme către
Arabia Saudită ar încălca, prin urmare, Poziția comună 2008/944/PESC;
16. susține apelul UE prin care aceasta solicită tuturor părților implicate în conflict să ia
toate măsurile necesare pentru a preveni toate formele de violență și a răspunde
acestora, inclusiv violența sexuală și bazată pe gen în situațiile de conflict armat;
condamnă în mod ferm încălcările drepturilor copilului și își exprimă preocuparea cu
privire la accesul limitat al copiilor la îngrijirile medicale de bază și la educație;
condamnă recrutarea și folosirea copiilor-soldați în cadrul ostilităților, de către forțele
guvernamentale sau de către grupuri armate ale opoziției;
17. salută angajamentele asumate în cadrul evenimentului la nivel înalt al donatorilor pentru
criza umanitară din Yemen și subliniază necesitatea unor acțiuni umanitare coordonate
sub egida ONU, pentru a ușura suferința populației yemenite; solicită mobilizarea
imediată a fondurilor angajate pentru Yemen și finanțarea integrală a Planului ONU de
răspuns umanitar pentru Yemen pe 2017;
18. salută faptul că UE și statele sale membre sunt pregătite să își intensifice asistența
umanitară pentru populația din întreaga țară, pentru a răspunde nevoilor în creștere și
pentru a-și mobiliza asistența pentru dezvoltare în vederea finanțării unor proiecte în
sectoarele esențiale;
19. sprijină ferm activitatea secretarului general adjunct pentru probleme umanitare și
coordonator al ajutorului de urgență al ONU, Mark Lowcock, și a predecesorului său,
Stephen O’Brien, în scopul ușurării suferinței populației yemenite;
20. solicită UE și statelor sale membre ca, pe lângă eforturile umanitare și politice pe care le
depun, să sprijine acțiunile de consolidare a păcii și de reziliență, inclusiv prin
sprijinirea actorilor societății civile și a structurilor economice și de guvernanță de la
nivel local, pentru a asigura restabilirea rapidă a serviciilor de bază și a infrastructurii, a
stimula economia locală și a promova pacea și coeziunea socială;
21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre,
Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al
Consiliului de Cooperare al Golfului, Secretarului General al Ligii Statelor Arabe și
guvernului Republicii Yemen.