politici urbane fr

8/19/2019 Politici Urbane Fr

1/17

Politici urbane


2/17

I. Geneza și evoluția politicii urbane•

Spre deosebire de Franța, unde politica urbană s-aremarcat prin acțiuni ample și consistente:

• Convenția Habitat et vie sociale după 1977;

• Dezvoltarea socială a cartierelor (deceniul 9),

• crearea Delegației interministeriale a orașului și aConsiliului Național al orașelor (din 1988);

• lansarea contractelor de Dezvoltare socială a

cartierelor;• legea Besson (1990) pentru persoanele cele mai de

favorizate;

• lansarea unei politici publice a orașului (1990);


3/17

• legea de orientare pentru oraș (1991) cu debușeuspre îmbunătățirea Codului urbanismului, alconstrucțiilor și a locuirii;

• contractul de oraș (1993);

• reorientarea politicii orașului spre crearea delocuri de muncă;

• definirea unei metode de intervenție fondată pezonarea și ierarhizarea teritorială a problemelorurbane de rezolvat (1995);

• noua politică urbană după 2003 (dezvoltare

durabilă, coeziune socială, grija față de mediu;• finanțări globale și mijloace pentru ameliorarea

cadrului de viață a locuitorilor și lărgirea ofertei

de locuri de muncă)


4/17

• Legea Angajarea națională pentru locuințe (2010)era făcută după model românesc (punerea la

dispoziție de terenuri de către primării pentruconstrucția de locuințe sociale);

• Planul Speranțe Periferie (2007);

•

Planul Periferii (2008);• Planul de relansare a economiei (2009);

• Marele împrumut (2010) fac parte dintr-un

eșafodaj de politici urbane concertate (legislative)


5/17

Caracteristicile politicii urbanefranceze

• - solidaritatea cu diferențele sociale și teritoriileaflate în dificultate

• - o viziune multidimensională: locuire, urbanism,

educația, dezvoltarea economică, securitatea cupilonul principal dat de cuplul habitat/loc demuncă

• - Un sistem multipartenerial determinat de

descentralizare, dezvoltarea intercomunalității• - ponderea majoritară a finanțării publice spre

deosebire de Marea Britanie unde finanțarea destat trebuie însoțită de finanțarea privată


6/17

Obiective și metode - dezbateri

• - alegerea obiectivelor (mărirea mixitățiiurbane sunt la ordinea zilei dar ambigui).Alegerea criterială nu este întotdeauna și cea

mai bună metodă în a alege obiecivele

• - demultiplicarea teritoriilor (adaptarea lasituațiile locale specifice; efectuarea zonării ca

punct cheie al urbanismului; )


7/17

II.Actorii politicii urbane

• - În Franța există un Consiliu național al orașelor (CNV)sub coordonarea primului-ministru, cu putere de dcizieși care ăși aduce aprotul în elaborarea politicii urbane șipunerea în practică (format din aleși locali și

reprezentanții unor asociații• Comitetul interministerial al orașelor (CIV) cu misiunea

de a defini, anima, coordona, evalua acțiunile Statului în cadrul politicii urbane

• Există și un Secretariat general al CIV, care contribuie laelaborarea și punerea în practică a politicii urbane

• Prefectul este intermediarul între colectivitățile localeși guvern, gestionarul creditelor creditelordeconcentrate (locuirea socială)


8/17

Instanțele locale

• Descentralizarea a transformat colectivitățilelocale în actori ai dezvoltării sociale urbane

• Comunele urbane au primit competențe privind

locuirea, diversitatea habitatului, ele avândobligația de a stabili și programe locale pentruhabitat

• Statul ca armonizator social și-a păstrat doar 20 %

din locuințele sociale• Statul poate interveni însă atunci când interesele

o cer sau au loc derapaje


9/17

Contractul Oraș•

1. alegerea perimetrelor de intervenție –2000-2006 a avut ca obiectiv transformarealogicii de a se concentra pe cartier spreaglomerație (orașul sistemic)

• A doua etapă a acestui contract a avut caobiectiv dezvoltarea intercomunalității

• 2. Conținutul contractului – aducerea derăspunsuri la situațiile specifice. Patru au fostdirecțiile acestui contract:


10/17

• 1. nivelul de trai (locuire, urbanism,deplasări)

• 2. serviciile publice• 3. activitățile economice

• 4. prevenția delicvenței

• Deoarece orașele franceze s-au confruntatcu celebrele revolte urbane s-a lansat recent

Contractul urban de coeziune socialăconcentrat pe înființarea de locuri de muncăpentru tineri


11/17

Agenția națională pentru renovareurbană

• - ia ființă în 2003

• Misiunea sa este de a declanșa și a asistafinanciar operațiune de renovare urbană acartierelor în dificultate

• ANRU are cote fixe (un anumit număr derebilitări profunde, demolări, construcții noi)

• Totul se desfășoară pe bază de convenții,comunitățile locale încheind aceste convenții


12/17

Mare Proiect al Orașului

• Primele mari porietce încep în 1991,. Părțilesemnatare fiind Statul și colectivitățileteritoriale (123 de contracte concentrate pe

mari proiecte și operațiuni de reînnoireurbană)


13/17

Finanțarea

• 1,7 miliarde euro în 1995 și 8 miliarde în 2009

• Aceste sume defalcate sunt provenite dincredite specifice ale ministerului însărcinat cupolitca orașului, compensații fiscale careacționează asupra cotizațiilor patronale,impozitele pe beneficii, taxa funciară, credite

înscrise în bugetul altor ministere (educație,sănătate, muncă, interne etc.)


14/17

Dispozitive favorizante• Împrumutul locativ cu folosință social (PLUS) din 1999;

condiția fiind ca cel puțin 30 % din locuințe să fie cudestinație socială

• Împrumutul locativ social (PLS) – din 2001 pentrupersoanele în vârstă sau cu handicap; dobânzi mult maimici decât cele ale pieței

• Exoneraraea de taxă funciară – pe o perioadă de 25 deani; din 1998 se adaugă un TVA de numai 5,5 %

• Mobilizarea terenurilor publice neutilizate – puse ladispoziția celor care construiesc locuințe sociale laprețuri mai mici decât prețul pieței

• Elaborarea planurilor strategice a patrimoniului (PSP) –armonizarea cererii cu oferta de construcții sociale


15/17

• Ajutoare la reabilitarea locuințelor existentedin 1988 (subvenții de 25-40 % din valoarea

lucrărilor)• Planurile de salvare a coproprietăților din

1996 (îndatorare excesivă, degradarea

locuințelor în Franța fiind 6,3 milioane decoproprietăți – planul permite ajutorareapersoanelor cu dificultăți economice și aflate în imposibilitatea de a-și mai plăti ratele)

• Crearea unui Fond de solidaritate pentrulocuințe)


16/17

Acțiuni de restructurare a mariloransambluri

• 1. înfrumusețarea și ameliorarea construcțiilor(confortul interior, izolare termică, fonică,refacerea casei scărilor și intrărilor etc.)

• 2. dezanclavarea (accentul pe deplasare – cel maibun exemplu fiind reinstalarea tramvaiului înorașele franceze)

• 3. Recompoziția spațiilor urbane (morfologic,sociologic, economic cu reamneajarea spațiilor

deschise, distrugerea dalelor, reurbanizarea,lucrări asupra centralității urbane)

• 4. opțiunile de demolare sau reconstrucție


17/17

politici urbane fr

Documents