prezentare pod.moldovei.ppt

22
PODIŞUL MOLDOVEI de Tudor Zilot şi Lucian Costuleanu

Upload: andreea-strimbu

Post on 25-Oct-2015

476 views

Category:

Documents


35 download

TRANSCRIPT

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          

                         

PODIŞUL MOLDOVEI

de Tudor Zilot

şi Lucian Costuleanu

Situat în Nord-Estul şi Estul ţării, Podişul Moldovei este limitat:

•N – graniţa cu Ucraina

•S – Câmpia Română

•E – Valea Prutului

•V – Carpaţii Orientali şi Subcarpaţii Moldovei(Valea Moldovei şi a Siretului)

Valea Moldovei şi Culoarul Siretului desparte Podişul Moldovei de Subcarpaţii Moldovei.

Podişul Moldovei s-a format prin depunerea de aluviuni pe un fundament foarte vechi astfel:

•Jumătatea nordică s-a format în orogeneza baikaliană şi face parte din Platforma Est –Europeană constituită din şisturi cristaline

•Peste fundamentul cristalin se găsesc strate groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul erelor mezozoică şi neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrişuri, nisipuri), înclinate uşor spre sud-est (în jumătatea de nord) şi spre sud (în jumătatea de sud).

CRACTERISTICI:

rocile sunt dispuse orizontal sau au o înclinare foarte redusă; diferenţele de relief sunt date de rezistenţa rocilor la eroziune; - porţiunile mai înalte au altitudini cuprinse între 500 şi 600m şi s-au dezvoltat pe roci mai dure(gresii, conglomerate) - regiunile mai joase au altitudini cuprinse între 200 şi 300m şi s-au dezvoltat pe un substrat format predominant din argile;Jumătatea sudică fundamentul este asemănător cu cel al Podişului Dobrogei. înclinarea generală este de la NV spre SE; specifice sunt alunecările de tren care apar datorită substratului format din argile şi acumulării de apă ceea ce duce la desprinderea unor porţiuni din suprafaţa reliefului;

relieful Podişului Moldovei are, în ansamblu, anumite aspecte specifice datorită caracterului rigid al stratelor situate în adâncime dar şi a înclinării slabe a stratelor situate la suprafaţă ceea ce îi dă aspectul de unitate aspectul de unitate reprezentativă de podiş. reprezentativă de podiş.

Podişul Moldovei are trei mari subdiviziuni:Podişul Moldovei are trei mari subdiviziuni:

Podişul SuceveiPodişul Sucevei

Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei)Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei)

Podişul BârladuluiPodişul Bârladului

PODIŞUL SUCEVEIPODIŞUL SUCEVEI

Este situat în NV podişului şi are un relief diversificat cu aspect Este situat în NV podişului şi are un relief diversificat cu aspect tipic de podiş;tipic de podiş;

are altitudini cuprinse între 500 şi 600m, altitudinea maximă are altitudini cuprinse între 500 şi 600m, altitudinea maximă este în Dealul Ciungi - 688m;este în Dealul Ciungi - 688m;

contactul cu zona montană este foarte strâns, Podişul Moldovei contactul cu zona montană este foarte strâns, Podişul Moldovei este practic “lipit” de Carpaţii Orientali;este practic “lipit” de Carpaţii Orientali;

Podişul Sucevei se continuă şi la est de Valea Siretului printr-o Podişul Sucevei se continuă şi la est de Valea Siretului printr-o culme deluroasă formată din roci mai dure care se termină printr-culme deluroasă formată din roci mai dure care se termină printr-un abrupt spre Câmpia Moldoveiun abrupt spre Câmpia Moldovei..

CÂMPIA MOLDOVEICÂMPIA MOLDOVEI

(CÂMPIA JIJIEI)(CÂMPIA JIJIEI)

Este situată în NE podişului şi apare ca o zonă mai joasă, Este situată în NE podişului şi apare ca o zonă mai joasă, depresionară, atât faţă de Podişul Sucevei cât şi faţă de Podişul depresionară, atât faţă de Podişul Sucevei cât şi faţă de Podişul Bârladului;Bârladului;

AreAre altitudini cuprinse între 200 şi 300m, şi un relief relativ altitudini cuprinse între 200 şi 300m, şi un relief relativ neted dezvoltat pe un substrat argilos;neted dezvoltat pe un substrat argilos;

Datorită utilizării sale ca zonă agricolă este denumită Datorită utilizării sale ca zonă agricolă este denumită “câmpie”, fără să aibă un relief asemănător câmpiilor;“câmpie”, fără să aibă un relief asemănător câmpiilor;

Pe râurile care străbat Câmpia Moldovei s-au amenajat Pe râurile care străbat Câmpia Moldovei s-au amenajat numeroase iazuri;numeroase iazuri;

Podgoria Cotnari,existentă în Câmpia Moldovei, confirmă Podgoria Cotnari,existentă în Câmpia Moldovei, confirmă structura de podiş a acesteia. structura de podiş a acesteia.

PODIŞUL BÂRLADULUIPODIŞUL BÂRLADULUI

Ocupă partea centrală şi sudică a Podişului Moldovei, Ocupă partea centrală şi sudică a Podişului Moldovei, reprezentând cea mai mare subunitate;reprezentând cea mai mare subunitate;

Se desfăşoară între Siret şi Prut fiind predominat de bazinul Se desfăşoară între Siret şi Prut fiind predominat de bazinul râului Bârlad;râului Bârlad;

În partea nordică are altitudini care depăşesc 500m, care scad În partea nordică are altitudini care depăşesc 500m, care scad odată cu apropierea de Câmpia Română ajungând până la 200-odată cu apropierea de Câmpia Română ajungând până la 200-300m;300m;

Podişul Bârladului este împărţit în:Podişul Bârladului este împărţit în:

Podişul Central Moldovenesc(partea mai înaltă a podişului) Podişul Central Moldovenesc(partea mai înaltă a podişului) situat în nordul Podişului Bârladuluisituat în nordul Podişului Bârladului

are altitudini care depăşesc 500mare altitudini care depăşesc 500m

la contactul cu Câmpia Jijiei, dar şi pe unele văi ale podişului la contactul cu Câmpia Jijiei, dar şi pe unele văi ale podişului apar frecvent forme de relief abrupte denumite apar frecvent forme de relief abrupte denumite cueste(coaste)cueste(coaste) – – Costa Iaşilor; Costa Iaşilor;

Colinele Tutovei, situate în partea sudică a podişuluiColinele Tutovei, situate în partea sudică a podişului

Se desfăşoară ca o succesiune de dealuri şi văi Se desfăşoară ca o succesiune de dealuri şi văi paralele care coboară de la N spre S;paralele care coboară de la N spre S;

În componenţa sa intră Dealurile Fălciului şi În componenţa sa intră Dealurile Fălciului şi Podişul Covurlui.Podişul Covurlui.

•Culturi specifice Podişului Moldovei

Cueste

•Marne •Calcare

•Gresii•Argile

•Pietrişuri •Nisipuri

•Iaz zona Sucevei