PROTEZA PARIALA SCHELETATA

PROTEZA PARIALA SCHELETATAEdentaia parialaEdentatia partialaeste starea fiziopatologica a arcadelor dentare caracterizata prin pierderea a 1 pana la 13 dinti de pe arcada.Absenta dintilor de pe arcada produce un spatiuedentatiesaubresa dentara.CAUZELE EDENTATIEI PARTIALECauzele care determina aparitia edentatiilor partiale pot fi impartite in;1.cauze dobandite: - caria dentara si complicatiile ei2.cauze congenitale:- anodontia partiala- dinti inclusi3.cauze generale: - tulburari gastro-intestinale- tulburari psihice,indeosebi in edentatiile frontale dar si in cele intinseCOMPLICATIILE EDENTATIEI PARTIALE1.TULBURAREA FUNCTIEI MASTICATORIE2. TULBURAREA FIZIONOMIEI3. TULBURAREA FONATIEI4. MANIFESTARI DENTARE5. MANIFESTARI LA NIVELUL CRESTELOR ALVEOLARE6. MODIFICARI ALE DINAMICII MANDIBULARE (laterodeviaii, coborarea ocluziei)7. MANIFESTARI MUSCULARE8. PARAFUNCTII - bruxism,presarea arcadelor, presiuni pe dini cu lmba sau cu buzele9. MANIFESTARI N ARTICULATIA TEMPORO-MANDIBULARA- cracmente, frecaturi, deviaii la deschiderea gurii, dureri la nivelul ATM, cu diferite iradieri10. MANIFESTARI DE COMPORTAMENTCLASIFICAREA EDENTATIEI DUPA COSTaAceasta clasificare foloseste urmatoarea terminologie:-edentatie frontala,cand lipsesc unii sau toti incisivii si caninii-edentatie laterala, cand lipsesc unii dinti din regiunea premolara si molara, bresa fiind delimitata la ambele extremitati de dinti restanti;poate fi edentatie uni sau bilaterala-edentatie terminala, cand lipsesc dinti din regiunea premolara si molara, bresa fiind delimitata numai mezial de dinti restanti; poate fi uni sau biterminala-edentatie mixta, cand pe arcada dentara coexista 2 sau 3 forme de brese: frontala, laterala si terminala-edentatie extinsacand bresa intersecteaza regiunea larerala si regiunea frontala-edentatie intinsa sau subtotalacand pe o arcada mai sunt prezenti1-2 dintiCLASIFICAREA EDENTATIEI DUPA KENNEDY- clasa I edentatie termino-terminala-plasata posterior dintilor restanti- clasa a-II-a edentatie uniterminalalimitata numai anterior- clasa a-III-a edentatie laterala limitata anterior si posterior de dintii restanti- clasa a-IV-a edentatie situatain zona frontala, de o parte si de alta a liniei medianeApplegate a stabilit cateva reguli de utilizare a clasificarii Kennedy clasificarea precede extractiile dentare, care ar putea sa modifice clasificarea initiala lipsa molarului de minte nu se considera edentatie prezenta molarului de minte poate modifica edentatia cand acesta este dinte stalp lipsa molarului doi nu se considera edentatie daca nu trebuie inlocuit si nu are antagonist edentatia se citeste dinspre posterior catre anterior cea mai posterioara edentatie este clasa principala de edentatie, restul edentatiilor sunt modificari sau brese suplimentarefiecare clasa de edentatie poate avea 1-4 modificari, exceptie face clasa a-IV-a fiind cea mai anterioara clasaPROTEZA SCHELETATADefinitie.Proteza scheletata este un corp fizic, cu dimensiuni si forme variate, realizat sa restaureze morfo-functional aparatul dento-maxilar.Indicatii:A.Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabileB.Situatii clinice care exclud tratamentul prin punte:edentatii frontale asociate cu pierdere de substanta osoasa de diferite cauzeedentatii frontale unde sunt necesare artificii de montare a dintilor artificialiedentatii care se asociaza cu comunicari buco-sinusale sau buco-nazaleedentatii care necesita o reevaluare aDVOElementele structurale ale unei proteze scheletate:conectorii principali (majori)mijloacele de meninere, sprijin si stabilizareconectorii secundari (minori)seile protezeidinii artificialiCaracteristicile clinico-tehnico-terapeuticerestaureaza morfologic integritatea arcadei dentarerestaureaza ocluzia functionalarestaureaza din punct de vedere estetic arcada dentararestaureaza functia masticatoriecreeaza conditii favorabile pentru desfasurarea functiei foneticeare rol profilactic si participa la mentinerea starii de troficitate a tesuturilorvolumul redus creeaza o stare de confort la nivelul cavitatii bucaleeste rezistenta la actiunea presiunilor la care este supusa de catre dintii anatagonistisprijinul este, de cele mai multe ori, pe tesuturile muco-osoase si pe cele dento-parodontale. Sprijinul numai pe tesutul muco-osos, sau numai pe tesuturile dento-parodontale este intalnit foarte rarelementele de mentinere, sprijin si stabilizare sunt complexe, crosete foarte variate si sisteme specialerealizata in cea mai mare parte din aliaje metalice, este lipsita de pericolul fracturariidatorita prezentei aliajului metalic, este in general mentinuta intr-o stare de igiena foarte bunarealizarea in laborator este posibila daca exista aparatura specifica eieste confectionata numai din aliaje speciale, foarte dure, ce se prelucreaza greuFazele clinico-tehnice pentru confectionarea protezei scheletateClinic.Examinarea pacientului, diagnosticul, planul de tratamentClinic.Amprenta documentara sau preliminara.Laborator.Modelul preliminar.Laborator.Lingura individuala.Clinic.Amprenta definitiva sau functionalaLaborator.Modelul definitiv sau de lucru.Laborator.Analiza modelului de lucru la paralelograf si conceperea proiectului protezei scheletate.Laborator.Modelul duplicat.Laborator.Macheta scheletului metalic.Laborator.Tiparul pentru componenta metalica.Laborator.Topirea, turnarea.Laborator.Dezambalarea si prelucrarea componentei metalice.Clinic.Proba componentei metalice pe campul protetic si determinarea rapoartelor intermaxilare.Laborator.Macheta componentei acrilice.Clinic.Proba pe campul protetic.Laborator.Tiparul componentei acrilice.Laborator.Polimerizarea, dezambalarea si prelucrarea componentei acrilice.Clinic.Aplicarea pe campul protetic.CONECTORII PRINCIPALIDefinitie.Sunt elementele transversale ale protezei scheletate care unesc componentele protezei de pe o parte a arcadei cu cele de pe partea opusa. Astfel conectorul principal poate uni seile protezei intre ele sau o sa de elementele de mentinere, sprijin si stabilizare.Caracteristici comune conectorilor principalia.Rigiditatea:-Orice conector principal trebuie sa fie rigid.-Datorita rigiditaii toate solicitarile functionale la care este supusa proteza vor fi distribuite intregii suprafete de sprijin dento-parodontal si muco-osos.-Numai prin rigiditatea conectorului principal celelalte componente ale protezei isi pot indeplini functiile, avand un suport stabil.-Conectorii principali care prezinta un grad de elasticitate nu mai sunt utilizai astazi fiind traumatizanti pentru tesuturile cu care vin in contact, iar proteza este putin rezistenta din punct de vedere mecanic.-Rigiditatea se obtine prin latimea conectorului principal (la maxilar) sau prin grosime si profil deosebit (bara linguala la mandibula).b. Profilaxia esuturilor campului protetic-Conectorii principali nu trebuie sa produca leziuni tesuturilor parodontale marginale sau mucoasei in timpul functiunilor, static sau la insertia si dezinsertia protezei.-La maxilarsunt zone care trebuie despovarate de presiuni (papila incisiva, rugile palatine, rafeul median, torusul palatin) sau zone fata de care conectorul trebuie sa treaca la distanta (parodontiul marginal, torusul maxilar exagerat).--La mandibulaconectorul principal trebuie sa fie la distanta atat de mucoasa procesului alveolar, cat si de parodontiul marginal.-Despovararease obtine prin folierea modelului functional si nu trebuie sa fie exagerata pentru a nu crea un spatiu intre campul protetic si conectorul principal, spatiu in care se vor acumula resturi alimentare.-Despovararea va fi suficienta cand conectorul principal nu exercita presiuni exagerate, care sa fie urmate de leziuni ale mucoasei sau durere.-Despovararea depinde de tipul de sprijin al protezei scheletate si de rezistenta tesuturilor pe care se sprijina conectorul principalb.Confortul pacientului.Se realizeaza prin:-Simetria conectorului principal fata de linia mediana.-Aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital.-Plasarea conectorului principal astfel incat sa nu schimbe substantial conturulesuturilor cu care vine in contact (la maxilar conectorii principali vor fi cat mai plati).-Reproducerea cat mai fidela a conturului anatomic pe care il acopera (ceea ce se obtine prin modelare corespunzatoare).-Acoperirea tesuturilor sa nu fie mai mare decat este cea minima necesara.-ntalnirea conectorilor principali cu celelalte elemente ale protezei sa se faca in unghiuri rotunjite, iar suprafata externa a conectorului sa fie perfect lustruita pentru a se evita retentiile alimentare sau iritatiile limbii.CLASIFICAREA CONECTORILORPRINCIPALIMANDIBULARIbara lingualabara sublingualabara linguala cu croet continuu (bara linguala dubla)placa dento-mucozala mandibularabara vestibularconectorul principal dentarB.MAXILARIplacuta mucozala cu latime redusaplacuta mucozala cu latime mareplacutafenestrata (mucozala anterioara si posterioara)placuta mucozala in forma de Uplaca palatinala completaconectorul principal sub forma de baraCONECTORI PRINCIPALI MANDIBULARIBARA LINGUALAIndicaii:inalime de cel puin 9mm. a procesului alveolar intre fundul de sac linguali parodoniul marginalPoziie:este plasata in dreptul versantului lingual al procesului alveolarmandibular, intre parodoniul marginali fundul de sac lingualfaa de parodoniul marginal, marginea superioara a barei lingualese afla la o distana de 4-5mm.extremitatea inferioara este plasata in fundul de sac lingual, astfel incat sa nu impiedice mobilitatea fiziologica a planeului bucal sau a frenului limbiiplasarea cat mai aproape de planeul bucal evita interferena cu limba in timpul diferitelor funciii evita reteniile alimentare sub baraDistantarea barei linguale:faa de mucoasa procesului alveolar distanarea este cuprinsa intre 0,30i 2 mm., in funcie de sprijinul protezei, forma anatomica a procesului alveolari reziliena mucoasei crestelor alveolare.Distantarea se realizeaza prin foliere cu ceara speciala, pe modelul functional. Grosimea foliei trebuie stabilita de medic si respectata de tehnician.Cand proteza scheletata aresprijin dento-parodontal foliereava fi minima =0,30 mm.Dacaprocesul alveolaresteverticalsirezilientaesteminima foliereava fi de1 mm. Dacaprocesul alveolaresteoblic,foliava fi de1,5 mm., iar daca se adauga orezilienta mare a mucoasei crestelor, grosimea va trebui sa ajunga la2 mm.Candprocesul alveolaresteretentiv (concav)saudintii sunt usor lingualizatifolierea va fi cuprinsa intre1,5 2 mm.Cand exista untorus mandibularva fi necesara o foliere in functie de marimea torusului, grosimea fiind cuprinsa intre0,5 1 mm.Profilul barei.Se considera ca forma cea mai adecvata a barei linguale pe seciune este ceasemipiriforma.Poriunea voluminoasa este plasata catre fundul de sac, iar extremitatea subiata catre parodoniul marginal.Dimensiuni:inalimea barei linguale este de 4-5mm., iar grosimea este de 1mm. la extremitatea superioarai de 3mm. la cea inferioara.Zonele de minima rezistenasunt reprezentate de jonciunea cu conectorii secundari, la unirea cueilei la mijlocul barei.BARA SUBLINGUALASe folosete cand inalimea planeului bucal nu permite plasarea marginii superioare a barei linguale la cel puin 4 mm. de marginea gingivala.Pe seciune forma conectorului este de picatura, la fel cu bara linguala.Se plaseaza posterior faa de dispunerea normala a barei linguale, paralel cu poriunea anterioara a planeului bucal.Indicaii:in locul placuei dento-mucozale, doar daca nu interfera cu micarile frenului limbiiin locul barei linguale daca anatomia campului protetic presupune o deretentivizare masiva, pentru plasarea barei lingualaContraindicaii:prezena torusului mandibular masivinseria inalta a frenului lingualinterferena cu micarile planeului bucalCROSETUL CONTINUUSe mai numetei bara linguala dubla sau bara lui Kennedy.nsumeaza proprietaile barei lingualei placuei dento-mucozale mandibulare.Marginile superioarai inferioara au aceeiai dispoziie cai in cazul placuei dento-mucozale mandibulare, doar ca cele doua componente nu mai sunt unite de o suprafaa metalica, lasand libere supafeele linguale ale dinilor inferiorii papilele gingivale.Este utilizat mai ales la protezele terminale bilaterale.Prelungete braele opozante ale croetelor.Este plasat pe faa linguala a dinilor frontali, supracingular, cand dinii au o inalime suficienta.Este obligatoriu sa se sprijine la extremitai pe pinteni ocluzali sau incizali.Pe seciune este semioval.Dimensiuni: laime = 2-3mm., grosime maxima = 1mmRolul crosetului continuu:rigidizarea barei linguale si marirea rezistenei mecanice a protezeicontribuie la sprijinul parodontal al protezeiasigura meninerea indirecta a protezelor terminale (element antibasculant)stabilizeaza proteza in sens disto-mezialsolidarizeaza dinii restanireface punctele de contact pierdute prin migrarea orizontala a dinilor restaniAvantaje:-meninerea indirecta a protez-tabilizarea suplimentara a protezei prin transferarea stresului masticator asupra dinilor restani-faciliteaza autocuraarea deoarece lasa libere papilele gingi-pe termen lung conserva mai bine dinilor restaniDezavantaje:- are tendina de a reteniona resturi alimentare, mai ales atunci cand dinii anteriori prezinta inghesuiri sau cand conectorul nu este realizat in contact intim cu suprafeele linguale acoperite-nuesteconfortabil pentru pacieni datorita multiplelor margini prezentePLACA DENTO-MUCOZALA MANDIBULARAse plaseaza intre fundul de sac linguali zona supracingulara a dinilor frontaliextremitatea inferioara are pe seciune forma barei lingualei nu trebuie sa jeneze mobilitatea fiziologica a planeului bucal sau a frenului limbiispre superior se continua cu o placua metalica subire de 0,4-0,5mm., care se termina pierdut pe dinii frontali supracingular. n regiunea laterala placaajunge pana in apropierea feelor ocluzale ale dinilor restaniinterdentar ajunge pana la nivelul punctelor de contact dintre dinila nivelul parodoniului marginali al papilei interdentare placa trebuie sa fie uor distanata, prin foliere de 0,2mmindicaii:-in cazuri de atrofie marcata a crestelor in edentaiile terminale-in edentaii terminale insoite de bree suplimentare frontale, pe placa fiind fixai dini artificiali frontaliroluri:aceleai cai croetul continuuBARA VESTIBULARAindicatii:-in situatiile de insertie inalt a planseului bucal-in cazuri clinice ce prezinta olingualizare mare a dintilor frontali-torus exageratforma, dimensiunile, plasarea fata de mucoasa procesului alveolar si parodontiu sunt asemanatoare ca pentru bara lingualalungimea este mai mare decat la bara lingualadezavantaje:-confortul pacientului-produce modificari ale reliefului bucal-produce iritatii ale mucoaseiCONECTORUL PRINCIPAL DENTAR-Este un croet continuu, mai lat si mai gros, ale carei extremitai se termina in seile protezelor.Indicaii:in cazurile de insertie inalta a planseului bucal asociate cu dinti restanti frontali, inalti si verticali.CONECTORII PRINCIPALI MAXILARICaracteristicile conectorilor principali maxilarisunt lati si de grosime micasunt confortabili pentru pacientse prezinta sub forma de placute mai inguste sau mai late, in functie de marimea spatiului edentatlatimea minima trebuie sa fie egala cu marimea spatiului edentat, iar grosimea cuprinsa intre 0,4 si 0,6 mm;cu cat placutele sunt mai inguste grosimea trebuie sa fie mai mareconectorii principali care aucontact numai cu mucoasase numescplacute mucozale, iar cei care au contact si cu dintii restanti se numescplacutedento-mucozaleconectorii principali sub forma de bare sunt foarte rar utilizati (sunt greu de suportat mai ales in edentatiile terminale)in edentatiile de clasa I si a II-a conectorii principali au si rolul de a transmite o parte din presiunile masticatorii siboltii palatinefata de parodontiul marginal al dintilor restanti trebuie sa se opreasca la o distanta de 5mm.limita posterioara a conectorilor principali se afla intotdeauna inaintea liniei Ahmarginea anterioara si posterioara trebuie usor ingrosata pentru a evita leziunile mucoasei in timpul infundarii protezei, dar si de a evita retentiile alimentare sub conectorCLASIFICAREA CONECTORILORPRINCIPALIMAXILARIplacuta mucozala cu latime reduplacuta mucozala cu latime mareplacutafenestrata (mucozala anterioara si posterioara)placuta mucozala in forma de Uplaca palatinala completaconectorul principal sub forma de baraPLACUTA MUCOZALA CU LATIME REDUSAIndicatii:edentatii laterale (clasa a III-a) in care proteza scheletata are sprijin dento-parodontal.Dimensiuni:latimea placutei este egala cu marimea spaiului edentat, iar grosimea va fi de 0,60mm.Desi este in contact cu mucoasa bolii palatine, nu transmite presiuni suportului muco-osos deoarece proteza are sprijin dento-parodontal.Daca exista torus palatin sau rafeu median proeminent este necesara despovararea acestor zone.Grosimea folierii este in functie de marimea torusului(0,5-1 mm) sau rafeului median(0,3-0,4 mm).PLACUTA MUCOZALA CU LATIME MAREIndicatii:-edentatii terminale(clasa Ii a II-a) cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de 6 dinti restanti, iar torusul este absent sau de mici dimensi-edentatii latero-terminaleAcopera aproximativ 2/3 din suprafata boltii palatine.Limita anterioaraajunge in zona rugilor palatine si este reprezentata de o linie imaginara ce uneste cei mai anteriori pinteni. Aceasta margine trebuie sa se termine in depresiunea dintre 2 rugi palatine si nu pe proeminenta unei rugi,deoarece marginea prea reliefata este usor sesizata de limba si deci inconfortabila pentru pacientLimita posterioaraeste ceva mai anterioara de linia Ah.Latimea trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea seilor.n zona de unire cu seile metalice este mai groasa si prezinta un prag extern si unul mucozal, la care se va termina acrilatul seilor.jonctiunea cu conectorii secundari se face in unghiuri rotunjite.Sunt necesare despovararea torusului si a rafeului median, precum si folierea rugilor palatine (0,20-0,30 mm).mbunatateste mentinerea prin fenomenul de adeziune.n dreptul dintilor laterali este necesara decoletarea, placuta trecand obligatoriu la 5 mm. de parodontiul marginalPLACUTAFENESTRATA(MUCOZALA ANTERIOARA SI POSTERIOARAIndicatii:-torus palatin mare situat in mijlocul bolii palatine-pacienii tolereaza cu dificultate oplaca palatinala completa-in toate tipurile de edentaiiAre forma de paralelogram cu unghiurile rotunjite.Lasa libera zona centrala a boltii palatine.Este cel mai rigid conector principal si cel mai putin utilizat.Placuta anterioaraeste mai lata, avand cam 6-9 mm; se plaseaza cu marginea anterioara la cel putin 5 mm de parodontiul dintilor restanti, paralel cu acesta intre doua rugi palatine, fara sa depaseasca pintenii cei mai anteriori.Fata externa a placutei anterioare trebuie sa redea forma anatomica a zonei pe care se aplica.Placuta posterioaraeste mai ingusta, avand 4-5 mm latime si ajunge pana in apropierea liniei AH;pe sectiune trebuie sa fie semiovala, aspectul fiind asemanator cu al unei bare.Placuta anterioara si posterioara vor fi unite de doua benzilaterale de 5-6 mm latime , plasate paralel cu parodontiul marginal al dintilor laterali si la o ditanta de 5mm de acesta.PLACUTA N FORMA DE UEste indicatanumai in cazurile in care exista un torus palatin mare, plasat posterior pana aproape de limita distala a palatului durMarginea anterioara se plaseaza la cel putin 5 mm de parodontiul marginal al dintilor frontali si laterali, iar marginea posterioara ajunge pana in apropierea bazei torusului.Pentru a fi suficient de rigid, se recomanda ca acest conector sa aiba grosimea de 0,6 mm.PLACUTA DENTO-MUCOZALAIndicatii:ocand exista mai putini dinti restanti (numai grupul frontal)ocand exista creste bine reprezentateocand exista torus palatin situat posterioroin edentaii care se asociaza cu breefrontale, diniiartificiali fiind fixai in conectorul principalPlacuta dento-mucozala ajunge pe dintii frontali pana in regiunea supracingulara, la acest nivel margineaconectorului fiind subtiata, se pierdelinPLACA PALATINALA COMPLETAIndicatii:cazuri clinice cu puini dini restani (frontali sau laterali) si creste atrofiateMarginea anterioara ajunge pe dinii frontali, supracingular.Sprijinul dento-parodontal se asigura prin crearea de trepte supracingulare pe C. si I.C. sau prin realizarea unor gherue incizale, nefizionomice.Interdentar placa ajunge pana la nivelul punctelor de contact dintre dini.Limita posterioara este reprezentata de linia Ah.Grosimea placii este de 0,40 mm.CONECTORUL PRINCIPAL MAXILAR SUB FORMA DE BARAEste un conector cu o laime mai mica de 8mm. = bara palatinalaDezavantaje:flexibil, datorita laimii reduseprea voluminosnu ofera rezistenai suport decat printr-o ingroare importantainconfortabil pentru pacientIndicaii:-edentaiile de clasa a III-a Kennedy, cu unul sau doi dini abseni pe fiecare hemiarcadaBARA PALATINALA DUBLAEste alcatuita dintr-o bara anterioarai una posterioara.Are aceleai dezavantaje cai bara palatinala simpla.Pentru a fi un conector rigid este necesara ingroarea celor 2 bare.Este foarte voluminosi interfera cu funciile limbii.Indicaii:in cazul unui torus palatinal voluminosi inoperabilcand nu este necesar un sprijin importantcand dinii stalpi anteriorii posteriori sunt dispui la distanaIndicaiile conectorilor principali maxilariA.Daca suportul parodontal al dinilor restani este afectat atunci sprijinul trebuie sa fie muco-osos,de aceea se indica placua palatinala cu laime mare sau placua palatinala completa .B.Daca suportul parodontal al dinilor restani este normal atunci se indica placua palatinala cu laime redusa sau bara palatinala.C.Pentru edentaiile intinse de clasa I sau a II-a Kennedy, unde rigiditatea este foarte importanta se indica placua fenestratasau placua palatinala completD.n cazul restaurarilor edentaiilor frontale se pot folosi placua fenestrata, placua palatinala completasau placua in U.E.Daca exista torus palatinal inoperabil se indica folosirea placuei fenestrate, a conectorului tip bara dubla sau a placuei in U.F.Bara palatinala simpla sau dubla este foarte rar indicata.G.Conectorul in U se folosete cu mult discernamant, deoarece flexibilitatea sa determina efecte secundare importante.CONECTORII SECUNDAriConform The Glossary of Prosthodontics Terms reprezinta elementele de legatura dintre conectorul principali celelalte componente ale P.P.sSunt cunoscui si sub numele debare secundareConectorii secundari sunt utilizati pe fetele proximale ale dintilor ce delimiteaza spatiul edentat sau interdentar pentru a nu fi perceputi usor de limba.n 2003, conectorii secundari au fost clasificai in 4 categorii:- conectori secundari care unesc croetele cu conectorul principal- conectori secundari care unesc elementele de meninere indirecta sau pinteni auxiliari cu conectorul principal- conectori secundari care unesceile protetice cu conectorul principal- conectori sec. care indeplinesc funcia de braretentiv pentru anumite tipuri de croeteConectorul secundar care unete croetul cu conectorul principalRoluri: - susine braele croetului- susine pintenul ocluzalSe modeleaza cat mai extins in sens vestibulo-oral, dar cat mai subire in sens mezio-distal.Nu se plaseaza pe suprafee convexei mai ales pe suprafeele orale.Conectorii secundari care susin pintenii auxiliariPintenii = componente lae PPM, plasai pe dinii stalpi, cu rolul de a transmite forele de-a lungul axului lung al acestora.Se intalnesc cu conectorul principal in unghi drepti se plaseaza in ambrazurile orale, pentru a oferi cat mai mult confort pacientului.Forma lor este uor curbata pentru a evita fracturarea scheletului.Conectorii secundari care formeaza braul retentiv al croetelor divizateSunt singurii conectori secundari care nu trebuie sa fie rigiji, deoarece fac parte din tr-un sistem elastic ( croetul dentar)EILE PROTETICEAcopera crestele edentate, oferind suport dinilor artificiali.Participa la transmiterea forelor masticatorii catreesuturile campului protetic.Funcii:- refac funcia masticatorie- refac funcia estetica, in cazulprotezarii edentaiilor de clasa a IV-a KennedyCaracteristicileeilor protetice-adaptarea intimai precisa laesuturile cu care vin in contact-rezistena mecanicai rigiditate-greutate redusa-suprafee externe bine lustruitei fara retentivita-conductivitate termica buna-refacereai meninerea fizionomiei-sa permita efectuarea captuirii, rebazarilori reparaiilorClasificareaeilorDupa clasa de edentaie protezata:ei cu suport dentarei extinse distalDupa materialul din care sunt confecionate:ei acriliceei metaliceeile cu suport dentareile cu suport dentar sunt indicate in protezarea edentaiilor clasa a III-ai a IV-a Kennedy.Reprezinta o punte de legatura intre dinii stalpi, care previne migrarea orizontala a dinilor limitrofi breeii migrarea verticala a dinilor antagoniti.Nu necesita captuirieile extinse distaleile extinse distal sunt indicate in protezarea edentaiilor de clasa Ii a II-a Kennedy.Au roli in reteniai stabilitatea PPS.Poriunea meziala aeii este susinuta de pintenul ocluzal, iar poriunea distala este susinuta deesuturile subiacente.Se extinde distal cat mai mult, pentru ca presiunile masticatorii sa fie aplicate pe o arie cat mai larga.eile proteticeCele mai folosite sunteile acrilice, datorita avantajelor clinicei tehnice.eile metalice sunt mai puin folosite datorita dificultailor tehnice, deoarece sunt foarte greu sau imposibil de captuiti/sau reparat.eile metalice sunt indicate in edentaiile de clasa a III-a.Avantajeleeilor protetice:oReproduc cu fidelitate detalii anatomicei lipsa deformarilor.oRaspuns tisular mai bun.oConductivitate termica.oGreutatei grosime redusaArcadele dentare artificialonlocuiesc dinii naturali pierdui.oReprezinta componenta care se vede, care asigura o masticaie eficientai o fonetica corespunzatoareAlegerea dinilor artificialioDintii restanti si dintii antagonisti constituie repere importante, la care se adauga inaltimea spatiului protetic si morfologia crestei alveolare (lata, inalta, ascutita, atrofiata)on zona frontala, sunt alesi sa corespunda culoarea, marimea si forma cu a dintilor vecini. n edentatii frontale sunt alesi dupa testele corelatiei dento-faciale.oRelieful fetei ocluzale al dintilor laterali este dependent de relieful ocluzal al dintilor antagonistiReguli pentru montarea dintilorn spatiile edentate din zona frontala,dinii sunt montati de o parte si de alta a liniei mediene, astfel incat sa restaureze curbura arcadei, fiecare dinte fiind inclinat mai mult sau mai putin in cele doua sensuri, mezio-distal si vestibulo-palatinal (inclinare intalnita la dintii naturali).Redarea aspectului facial avut inainte de edentatie este uneori obtinut prin:-crearea spatiilor interdentare (diastema, treme), pozitii particulare ale unor dinti (suprapuneri, rotiri in ax)-artificii cromatice care sa imite obturatii sau dinti devitalin spatiile din zonele laterale si terminale dintii sunt montati pe creasta alveolara, pentru ca proteza sa nu prezinte miscari de basculare, sa se poata efectua masticatiaTipuri de dini artificiali1.Dini prefabricai din ceramica (rar folosii)2.Faete din ceramica (caracter istoric)3.Dini ceramici ari pe scheletul PPS (in cazul inchiderii unei bree frontale reduse, concomitent cu protezarea unei bree intinse)4.Dini prefabricai din raini acrilice5.Dini acrilici confecionai in laborator6.Dini metalici (rar folosiiELEMENTELE DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZAREElementele de mentinereau rolul sa impiedice desprinderea protezei de pe campul protetic.Elementele de sprijinse opun tendintelor de infundare a protezei pe campul protetic.Elementele de stabilizarese opun tendintei de deplasare a protezei in plan orizontal.Se impart in doua categorii:Elemente principale(mecanice):elementele cu actiune directa: crosetele si mijloacele specialeelementele cu actiune indirecta: mijloace antibasculanteElemente auxiliare: adeziunea, retentivitatile anatomice ale campului protetic, tonicitatea musculara, frictiunea dintre elementele protezei si dintii restanti.ELEMENTE CU ACTIUNE DIRECTASunt constructii mecanice obtinute prin diferite procedee tehnologice, care isi exercita actiunea datorita contactului cu fetele dintilor restanti.Sunt cunoscute sub numele decrosetesisisteme de stabilizareCROSETELESuntrealizate in scopul stabilizarii pe campul protetic.Clasificare :omodelate din sarma- crosete din sarmaodin aliaje turnate- crosete turnateomodelate ca produse fabricate - crosete prefabricateocombinand cele trei procedee - crosete mixteFunctiile croseteloroMentinereaoStabilizareaoSprijinuloncercuireaoReciprocitateaoPasivitateaMentinerea -bratul elastic aplicat in zona retentiva a dintelui stalp actioneaza prin agatare sau prin oprire sa impiedice desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic.Stabilizarea -elementele rigide aplicate supraecuatorial care se opun tendintei de mobilizare in plan orizontal al protezei.Sprijinuleste asigurat de pintenul ocluzal si de toate partile crosetului asezate supraecuatorial care se opun infundarii protezei pe campul protetic.ncercuirea -crosetul prin bratele sale, cuprinde mai mult de 180 din circumferinta dintelui pe care este asezat, astfel proteza este stabilizata orizontalReciprocitatea:actiunea bratului elastic sa fie neutralizata de rigiditatea bratului rigid sau, actiunea a doua brate active sa fie egala. Deci o concordanta intre actiunea celor doua brate.Pasivitatea -crosetul asezat pe dinte, nu exercita nici o presiune, exista numai un contact lejer intre cele doua suprafete (dentare si metalice) ale crosetuluiCrosetele turnateSunt obtinute prin turnare, modelate din ceara sub forma de macheta odata cu celelalte parti componente ale protezei si turnate deodata.Prezinta un contact in suprafata cu dintele respectiv, spre deosebire de crosetele din sarma, care au contact linear.Din acest punct de vedere, crosetele turnate sunt mai neigienice decat cele din sarmaClasificarea croetelor turnate1.crosete circulare2.crosete divizate descrise de Roach3.crosete Ney4.crosete cu forme particulareCrosetele circularePrezinta bratele (retentiv si opozant) in contact cu dintele stalp pe o suprafata mare, aproape il incercuieste.Clasificare:dupa numarul dintilor pe care se aplicadupa numarul total al bratelor din care se compun croseteledupa numarul bratelor active elasticedupa numarul conectorilor secundari si dupa pozitia lor topograficaDupa numarul dintilor pe care se aplica:- monodentare- bidentare- tridentareDupa numarul total al bratelor din care se compun crosetele:- crosete cu doua brate- crosete cu trei brate- crosete cu patru brate- crosete cu sase brateDupa numarul bratelor active elastice:- crosete cu un singur brat elastic (monoactive)-crosete cu doua brate active (biactive)-crosete cu trei brate elastice (triactive)- crosete cu patru brate elastice (tetractive)Dupa numarul conectorilor secundari si dupa pozitia lor topografica:- crosete cu un singur conector secundar- crosete cu doi conectori secundari- crosete cu trei conectori secundariCrosetul Ackers (circular cu 3 brate)Este caracteristic crosetelor circulare.Este alcatuit din 5 elemente componente:-1 este elastic (retentiv)-4 sunt rigide (corpul, conectorul secundar, bratul reciproc si pintenul)Corpul crosetuluieste portiunea rigida, asezata pe fata proximala a dintelui stalp, in vecinatatea crestei marginale. Din el pornesc cele trei brate (retentiv, opozant si pintenul).Bratul retentiv(elastic sau activ) porneste din corp, traverseaza ecuatorul si se termina in zona retentiva, subecuatoriala dupa ce a incercuit 2/3 din fata vestibulara sau orala a dintelui in sens mezio-distal. Dimensiunea acestui brat se micsoreaza spre varf, unde este efilat. Bratul retentiv are doua portiuni, una supraecuatoriala rigida si alta subecuatoriala flexibila.Pintenul ocluzalporneste din corpul crosetului spre fata ocluzala.Este un element rigid, fata de corp are directie orizontala perpendicular pe acesta, intre cele doua elemente se formeaza un unghi drept.Pintenul este asezat intr-un lacas special creat in foseta meziala sau distala de pe fata ocluzala a dintelui stalp.Bratul reciproc(contracroset, brat opozant sau brat rigid) este rigid si plasat pe fata opusa celei pe care este asezat bratul activ.Acest brat are contact cu zona supraecuatoriala. Dimensiunea este uniforma pe tot traiectulConectorul secundar, este elementul care face legatura intre corpul crosetului si saua protezei.Este rigid, asezat pe fata proximala a dintelui si la nivelul parodontiului marginal trece la distanta de cel putin 1,5 mm.Funciile croetului Ackersbratul retentiv prin portiunea elastica subecuatorialase opune tendintei de desprindere a protezeide pe campul proteticpintenul ocluzal, bratul reciproc si portiunea supraecuatoriala rigida a bratului retentiv,impiedica infundarea si deplasarile laterale ale protezelorbratul reciproc neutralizeaza forta bratului retentiv cand traverseaza ecuatorul dintelui, pentru cadintele pe care este aplicat sa nu fie mobilizat in momentul insertiei si dezinsertiei protezeide pe campul proteticCrosetul Bonwill(crosetul circular cu 6 brate)Caracteristici morfo-functionale:este alcatuit din 6 brate (doua retentive, doua reciproce si doi pinteni)este biactiveste bidentarpoate fi considerat un dublu croset Ackerseste recomandat pe molari sau premolari, intre care exista tremaCrosetele divizate RoachCaracteristici:bratul retentiv poseda conector secundar propriu ce pleaca direct din saua protezeibratul retentiv este mai elastic decat cel al crosetelor circularebratul retentiv ramane situat in zona cervicala a dintelui stalpi este mai putin vizibil decat bratul retentiv al crosetelor circulareprezinta contact cu dintele stalp, pe o suprafata mai mica decat cele circularetoate crosetele divizate sunt compuse din 6 elementebratul opozant, corpul, pintenul ocluzal si conectorul secundar rigid, sunt identice cu ale crosetelor circulareprimele crosete divizate descrise de Roach prezinta bratele elastice in forma de litere si au fost notate cu ajutorul unui sistem memotehnic, cu numele deCLUSTIRCrosetul divizat cu bratul in TEste tipul reprezentativ al crosetelor divizateElemente comunecu crosetul circular cu trei brate:corpul situatpe o fata proximalapintenul asezat in lacasul ocluzalbratul opozant (reciproc) situat in zona supraecuatoriala de pe fata orala a dintelui stalpbratul activ are forma litereiTcu un segment transversal asezat pe dinte si un segment vertical plasat in dreptul procesului alveolarEste format din sase elemente componente: patrurigide si doua elasticeSegmentul transversal sau dentarincercuieste 2/3 din fata vestibulara a coroanei, este in contact cu zona subecuatoriala.

Segmentul vertical sau alveolaruneste segmentul dentar cu saua protetica.n traiectul sau se afla la oarecare distanta de coletul dintelui si de mucoasa gingivala a procesului alveolar.Functii:de mentinere prin bratul elasticparticipa la franarea sau limitarea tendintei de basculare a protezelor terminalefraneaza infundarea protezei pe campul proteticparticipa la stabilizarea orizontalaCrosetele NeySunt 6 tipuri.Primele patru crosete Ney rezulta dintr-o combinatie intre crosetele circulare si divizate, sunt biactive, utilizate mai mult.Ultimele doua sunt circulare monoactCrosetul Ney nr.1Deriva din crosetul circular cu trei brate Ackers.Este compus din: conector secundar, corp, pinten si doua brate circulare, ambele sunt retentive (extremitatile lor traverseaza ecuatorul, ajung in zona subecuatoriala cu forme efilate).Aceste brate asigura o mentinere dubla si reciproca, fiind asezate pe fetele vestibulare si orale ale dintelui stalp.Este indicat pe dintii cu ecuatorul aproape de zona cervicala.Crosetul Ney nr.2Deriva din crosetul divizat cu bratul elastic in T.Crosetul prezinta urmatoarele elemente:- trei conectori secundari dintre care doi sunt elastici si altul rigid- un pinten ocluzal- doua brate elastice in forma de TFiecare brat este elastic, plasat in zonele subecuatoriale, vestibular si oral.Este indicat pe dintii cu retentivitate vestibulo-distala si oro-distalaCrosetul Ney nr.3Rezulta din combinarea dintre crosetul nr.1 cu nr.2.Elemente componente:- doi conectori secundari, unul rigid si altul elastic- un pinten ocluzal- doua brate retentive, unul in forma bratului de la crosetul nr.1 si altul in forma bratului de la crosetul nr.2Conectorul secundar elastic uneste bratul in T la saua protezei.Crosetul Ney nr.4Corpul si pintenul ocluzal sunt obtinute prin turnare.Bratele active sunt elastice, realizate din sarma, lipite la corpul crosetului.Din punct de vedere tehnic este un croset mixt, obtinut cu dificultate.Este indicat pe dintii cu retentivitate situata aproape de marginea ocluzala a fetelor vestibulare si orale.Crosete prefabricateSunt realizate din elemente prefabricate obtinute industrial prin ambutisare, in diferite forme.Elementele prefabricate sunt confectionate din aliaje de crom-nichel.Elementele fabricate sub forma literei T, Y sau cruce sunt comercializate impreuna cu setul de clesti necesari pentru efectuarea modelarii.Din elementul prefabricat in forma literei T se pot realiza crosete divizate cu bratul elastic in forma de T sau in semi T sau un croset cu doua brate.Elementul prefabricat in forma de cruce permite confectionarea crosetului circular cu trei brate monoactive.Elementele prefabricate sunt modelate dupa proiectul facut pe model, respectandu-se regulile enumerate la crosetele din sarma.Crosetele mixteAceste crosete sunt obtinute prin tehnologii diferite: bratele retentive sunt modelate din sarma, iar celelalte elemente sunt confectionate prin turnare (pinteni, brat reciproc, corp, conector secundar).Sunt apreciate mai mult decat alte tipuri, deoarece nu prezinta dezavantajele bratelor retentive turnate, ci avantajele bratelor elastice din sarma.Avantajele bratelor retentive din sarma:-contactul cu fata dintelui este liniar-vizibilitatea redusa-modelajul sarmei este usor-activarea este posibila pe parDezavantajele bratului retentiv turnat:-flexibilitatea redusa-contactul in suprafata cu fata dintelui, ceea ce favorizeaza formarea placii microbiene-contactul intim, determina eroziunea smaltului-sunt vizibile-nu se pot activa-nu se pot reparaSISTEME SPECIALESistemele speciale sunt dispozitive mecanice complexe care fac legatura protezei scheletate cu dintii restanti.Caracteristici clinico-tehnico-terapeuticeau dimensiuni foarte redusesunt compuse din minim doua parti - una ramane fixata la dintele stalp, iar alta la protezapartile componente au dimensiuni si forme foarte precise una fata de cealalta, sa se poata asamblaintre cele doua parti componente apar forte de frecare, factori determinanti ai functionalitatii acestor sisteme specialesunt confectionate industrialaliajele din care sunt confectionate sunt extra-dure si dureelementul care se fixeaza pe dintele stalp este dintr-un aliaj mai dur decat cel montat pe protezafunctionalitatea insotita de forte de frecare determina uzura lorelementul mai putin dur atasat la proteza se uzeaza fiind inlocuit de un altulutilizarea lor impune realizarea unui tratament protetic atent: coroane de acoperire, dispozitive radiculare, coroane de substitutie sau punti dentaresunt folosite minimum doua sisteme cu repartizare topografica diferita pe campul proteticpozitia lor este determinata la nivelul microprotezelor numai cu ajutorul paralelografuluisistemele sunt asezate in axul de insertie al protezei pe campul proteticaxele celor doua sisteme sunt paralele sau usor convergente spre ocluzaltoate sistemele datorita dimensiunilor foarte reduse si a asezarii lor, restaureaza functia fizionomicatoate sistemele imbunatatesc functionalitatea protezei scheletateimpun o supraveghere atenta, calificata, efectuata periodic, pentru a nu fi suprasolitati dintii stalpipretul de cost al sistemelor speciale este specific pentru fiecare tip, simplu sau complexClasificarea sistemelor speciale1.culise2.capse3.telescoape4.bare cu calareti5.sisteme magnetice sistemeCULISELECele doua componente ale acestora sunt reprezentate de matrice si de patrice.Matriceaare aspect tubular, forma sectiunii trasnversale este diferita.Patriceapatrunde in interiorul matricei, fiind cu aceeasi forma in sectiune transversala.Clasificarea culiselor:-dupa forma sectiunii trasnversale sunt: circulare, trapezoidale, ovale, in forma literei T sau-dupapozitie, sunt : extracoronare si intracoronare-dupa functionalitate: activabile si neactivabileDupa un timp de utilizare, eficienta lor diminua datorita scaderii fortei de frictiune dintre matrice si patrice, ceea ce atrage dupa sine schimbarea lor sau confectionarea altei proteze.Actiunea culiselor:mentin proteza pe campul protetic, datorita preciziei celor doua componenteeprezinta elementele de sprijin dento-parodontal, pentru protezele terminalese creeaza sprijin mixt si sprijin dento-parodontal pentru protezele intercalatePentru a fi utilizatein stabilizarea protezelor scheletate, este obligatoriu ca dintii vecini spatiului edentat sa fie acoperiti cu microproteze, pe care se lipeste o parte componenta a acesteia(matricea sau patrice).Locul unde va fi fixata este precizat cu paralelograful.Dezavantajele culiselor:uzura in timp, dupa care devin ineficienteancorajul rigid la dintii stalpi are consecinte nefavorabile pentru troficitatea tesuturilor parodontale, dupa o perioada de timp acestia devin mobili.n scop profilactic, se procedeaza astfel: sunt solidarizati cu ajutorul microprotezelor 2-3 dinti stalpi si saua protezei este periodic rebazataCAPSELESunt mecanisme minuscule, formate din doua parti componente reprezentate de matrice si patrice.Patricease lipeste pe capacul unui dispozitiv radicular care se cimenteaza la o radacina dentara.Matriceaeste fixata in saua protezeiToate capsele sunt activabile, fie prin indepartarea cu o lama de bisturiu a jumatatilor patricei, sectionata partial in sens axial, fie prin strangerea celor 2, 4 sau 8 folii ale matricei, sectionate partial.Tubul este eliminat dupa polimerizarea acrilatului seii, in locul lui ramane spatiul liber.Indicatia capselor este in special in edentatia subtotala.Clasificarea capselor este facuta dupa forma patricei, care poate fi:cilindrica si sfericaCapsele Biaggi 648 si 650Diferenta dintre acestea constain aspectulmatricelorsi a modului de actiune.Una asigura mentinerea protezei prin frictiune,matricea fiind tubulara, cealalta asigura mentinerea asemanator unui croset, matricea trecand de circumferinta maxima a patricei sferice, asa cum crosetul trece peste ecuatorul proteticAmandoua matricele pot fi activate si sunt prevazute cu un sant ce serveste la ancorarea in acrilatul seilor.Patricele sferice se continua cu o tije care ajuta la fixarea pe un dispozitiv radicular prin lipire sauprin supraturnare. n acest ultim caz tija patricei va fi introdusa in macheta din ceara a dispozitivului radicular, turnarea fiind facuta peste patrice.Aceste capse sunt confectionate din aur 18 karate, platinat 10% sau din Palliag.Pentru o buna si echilibrata mentinere a protezei, sunt necesare doua capse plasate la nivelul caninilor sau premolarilor.Sistemul fiind acoperit de seile acrilice, realizeaza o mentinere cu bun efectfizionomic.Capsele RothermannPatricea este rotunda si prezinta un sant circular.Se realizeaza din aur-platinat extra dur si se fixeaza prin lipire la un dispozitiv radicular.Matricea este realizata din aur-platinat, seamana cu un croset circular si prezinta retentii pentru acrilatul seilor.Exista capse Rothermann prevazute cu discuri de distantare intre matrice si patrice, pentru ca dispozitivul sa actioneze ca un ruptor de forte.Capsele DalboSunt realizate in doua variante: cu patrice cilindro-sferica din aur platinat si cu matrice din aur-platinat extra dur si tipul cu patrice sferica din aur platinat ca si matricea.Se livreaza si cu disc de distantare intre matrice si patriceTELESCOAPELEoSunt constituite din cape cilindrice sau cilindroconice, cimentate pe dintii restanti si coroane turnate cu grosime totala, fixate la saua protezei.oTelescoparea este caracterizata de o suprafata de frictiune mare, ceea ce reprezinta o conditie favorabila pentru mentinerea si stabilitatea protezei pe campul protetic.oFunctionalitatea telescoapelor este diminuata in timp prin scaderea fortei de frictiune dintre cele doua suprafete, posibilitati de activare nu exista.oTelescoparea se caracterizeaza prin:-mentinerea protezei pe campul protetic-transmiterea presiunilor ocluzale dintilor restanti- stabilizareoSprijinul obtinut cu ajutorul sistemului de telescopare este mixt rigid pentru protezele terminale si dento-parodontal pentru cea intercalata.oCapeledintii stalpi in cadrul tratamentului protetic sunt preparati prin slefuire, amprentati, iar capele confectionate in laborator prin turnare si apoi cimentate pe dinti. Capele sunt turnate din aliaje foarte dure, aur platinat 120-200.oCoroanele turnate- capele sunt amprentate in cabinet dupa cimentarea lor pe dinti. n laborator sunt confectionate coroanele dupa procedeele cunoscute si fixate la saua protezei.oCoroanele sunt confectionate din aliaje mai putin dure, aur platinat 120.oIndustrial sunt produse cape de forma cilindrica ce se fixeaza la un dispozitiv radicular, la saua protezei este fixat un alt cilindru echivalentul coroanei turnate in care culiseazaBARELE CU CALARETISe compun dintr-o parte fixa sub forma unei bare cu diferite profile(rotunda, ovalara, patrata, dreptunghiular-lamelara), solidarizata la coroanele care acopera dintii ce marginesc edentatia sau la dispozitive radiculare cimentate pe radacinile unor dinti restanti de o parte si o parte mobila sub forma de jgheab metalic fixat la saua protezeiCaracteristici clinico-tehnico-terapeuticeindicate in edentatii frontale, laterale si subtotaleau eficienta optima din punct de vedere al mentinerii, sprijinului si stabilizarii protezei pe campul proteticsunt invizibile -pronuntat aspect esteticfunctionalitatea se mentine timp indelungat deoarece sunt activabileindicatia este conditionata de inaltimea spatiului proteticpentru cele solidarizate radicular, apare necesitatea amputarii coroanelor dentare, fata de care pacientii au retineriSistemul DolderSistemul Dolder frictionaleste indicat in edentatiile intercalate unde nu se produc infundari, proteza are sprijin dento-parodontal.Bara urmeaza profilul crestei alveolare la aproximativ 1-2 mm distanta.Bara are in sectiune forma literei U sau patrat, jgheabul metalic activabil este intim aplicat pe acesta, se produce frictiuneasi se adauga sprijinul rigid.Sistemul Dolder rezilienteste indicat in edentatiile cu brese terminale, unde se produc infundari datorita rezilientei mucoasei; proteza are sprijin dento-mucozal.Bara are in sectiune forma ovoidala, sunt folosite in special in edentatiile subtotale mandibulare cand mai exista numai cei doi canini.Proteza mandibulara dobandeste sprijin, mentinere si stabilizare foarte bune. n edentatii se previne infundarea protezei cu sprijin mixt dento-mucozal.Sistemul Ackermann si sistemul GilmoreSunt asemanatoare cu cel descris de Dolder, micile deosebiri pe care le prezinta sunt realizate cu intentia de a mari forta de frictiune intre cele doua componenteSistemele articulateSistemele speciale articulate sunt utilizate in edentatiile terminate, ele permitand seilor protetice un grad mai mare sau mai mic de mobilitate.Clasificare:- ruptorii de fore- amortizorii de presiune (de foreRuptorii de forteNumiti si intrerupatori, sau distribuitori de forte sau presiune sunt dispozitive prefabricate, care fac legatura intre dintii stalpi si seile terminate.Aurolul distribuirii presiunilor din timpul masticatiei, fie pe creste, fie si pe creste si pe dintii stalpi, in functie de numarul si amplitudinea miscarilor seilor pe care le permite dispozitivul.Dintre ruptorii care permit o singura miscare a seilor, amintim balamaleleBalamaleleSunt dispozitive de legatura intre componenta dentara si saua protezei terminale, care permit infundarea limitata a seii (bascularea prin infundare a extremitatii distale) fara sa se tractioneze de dintii stalpi.Balamalele sunt compuse din doua parti: o parte este lipita la crosetele dentare cu ajutorul unui ax transversal, vestibulo-oral.Amortizorii de forteAmortizorii de forte sunt de fapt tot ruptori de forte care insa, datorita unor resorturi elastice, readuc seile in pozitia initiala, dupa incetarea efortului masticator.Resorturile elastice au o rezistenta mult inferioara fortelor de masticatie. Pentru a actiona ca un adevarat amortizor, resortul ar trebui sa aiba o rezistenta de cateva kilograme. Sub 2 kilograme resorturile au numai rolul de a readuce seile la pozitia de plecare, dupa incetarea presiunii de masticatie. Desi destul de slabe, resorturile contribuie totusi la decompresiunea tesuturilor mucozale ale crestei alveolare. Daca resortul este mai puternic, la nivelul crestelor ajung mai putine presiuni. Un resort mai putin puternic se recomanda cand dintii stalpi au o valoare parodontala redusa, la nivelul crestelor ajungand mai multe presiuni.Sistemele magneticePentru a fi eficiente, sistemele magnetice trebuie sa indeplineasca cateva cerinte importante si anume: intensitate si permanenta magnetica cat mai ridicate, la dimensiuni cat mai mici.Din 1978 au aparut aliaje magnetice din cobalt-samariu, care au o intensitate magnetica de 10 ori mai mare si o permanenta magnetica de 40 de ori mai mare decat a oricarui aliaj magnetic cunoscut.Un astfel de sistem magnetic de mentinere a protezelor a fost brevetat de prof. Gillings din Sidney. Forta de atractie magnetica a unui astfel de magnet de uzprotetic este de 100-400 g, iar permanenta magnetica de 10 ani.O unitate magnetica utilizata pentrumentinerea protezelor este alcatuitadintr-un dublu magnet de mici dimensiuni, cu polii inversati, ceea ce dubleaza forta magnetica.Acest mini-magnet este acoperit cu o capsula de otel inoxidabil, in grosime de 0,20-0,25 mm, care protejeaza magnetul de mediul bucal si limiteaza si campul magnetic exterior.Magnetul se fixeaza in baza protezei, in dreptul unei radacini dentare acoperite de un dispozitiv radicular, turnat dintr-un aliaj magnetizabil (Keeper) ce contine cobalt-platina.

PROTEZA PARIALA SCHELETATAMIJLOACE ANTIBASCULANTEELEMENTE AUXILIAREDESIGNUL UNEI PROTEZE SCHELETMIJLOACE ANTIBASCULANTEoSe numesci elemente indirecte de meninere, sprijini stabilizare.oProtezele termino-terminale prezinta o miscare de rotatie, de balans, in jurul axului reprezentat de dintii stalpi pe care se afla crosetele.oDupa sensul deplasarii extremitatii seii bascularea este de 2 feluri: prin desprindere si prin infundare.oBascularea prin desprindere - desprindere incompleta a extremitatii distale a seii terminale de pe campul protetic.oDesprinderea este produsa de urmatorii factori:-alimentele aderente-fortade gravitatie-mobilizarea partilor moi periproteticeElementele folosite pentru oprirea acestei basculari depasesc linia crosetelor, fiind reprezentate de toate componentele protezei care se sprijina pe dintii meziali.Eficienta elementului antibasculant este mai mare daca este asezat la distanta, mezial de axul in jurul caruia se produce bascularea.Elementele care se opun bascularii prin desprindere sunt:pintenul ocluzalasezat in foseta meziala a primului premolar sau pintenul supracingular pe canin, in functie de tipul de edentatiecrosetul dentar continuuse intinde pe toti dintii frontali restanti, in zona supracingulara, ceea ce favorizeaza dispersarea presiunilor. Este eficient daca la extremitatile lui exista pinteni ocluzali sau meziali, care sa se sprijine pe dinti pentru a transmite presiunile dento-parodontalgherutele incizaleaplicate in lacasurile preparate la nivelul unghiurilor proximale ale marginilor incizaleplacuta dento-mucozalacu sprijin dento-parodontal are actiune eficienta, dar este utilizata foarte rar si in special la mandibulaculisele, coroanele telescopateparticipa la franarea tendintei de basculare a seii terminaleBascularea prin infundare apare datorita infundarii extremitatii distale a seii terminale.Este favorizata de rezilienta mucoasei.Are o amplitudine redusa, nu se poate anula in totalitate.Reprezinta cauza principala care determina modificari in troficitatea tesuturilor parodontale de la nivelul dintilor stalpi.Elementele care se opun bascularii prin infundare sunt:seile protetice extinse la maximsistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare aplicate pe microproteze care solidarizeaza mai multi dinti intre eituberozitatea maxilara si tuberculul piriform acoperite de saua terminalacrosetele cu brate elastice aplicate pe dintii stalpipintenii ocluzali sa fie aplicati numai in foseta meziala a dintilor stalpisistemele speciale de tipul ruptorilor de forte (disjunctorilor) sau a amortizorilor de forte, daca rezilienta mucoasei este foarte mareseile sa fie realizate dupa amprente functionale de compresiunerebazarea periodica a seilor distale in urma unei supravegheri atenteELEMENTELEAUXILIAReretentivitatea campului proteticmusculatura periproteticaadeziuneaprafurile adezivevointa pacientuluiRetentivitatea campului proteticedentat partial intervine in franarea miscarilor in plan orizontal, astfel:crestele alveolare proeminente franeaza tendinta de deplasare orizontala a protezelortuberozitatile retentive franeaza tendinta de mezializare si participa la oprirea tendintei de desprinderetuberculul piriform franeaza distalizarea si tendinta de infundare prin basculare a seilor in edentatia terminalabolta palatina ogivala franeaza tendinta de deplasare lateralaMusculatura oro-facialainfluenteaza pozitiv stabilizarea protezei scheletate asemanatoare cu actiunea pe care o exercita asupra protezelor partiale acrilice.Forma usor concava a versantului vestibular al seilor dirijeaza fortele de contractie musculara spre campul protetic.Versantul lingual realizat concav si subtire, nu impiedica miscarile limbii, si nu apare tendinta de mobilizare a protezei de pe campul protetic.Adeziunea,are valoare redusa la protezele scheletate.Apare la seile terminale la maxilar si la mandibula.Prafurile si pastele adezive, pentru perioada de adaptare, favorizeaza stabilizarea, fiind depuse pe suprafata mucozala a seilor terminale.n contact cu saliva se formeaza un gel adeziv care lipeste pentru un timp limitat (4-8 ore) seile pe campul proteticVointa pacientuluieste un factor important pentru mentinerea protezei pe campul protetic.Pacientii care-si doresc restaurarea protetica, gasesc modalitati de contractie a musculaturii oro-faciale intr-un anumit sens si gest mimic, prin care-si franeaza tendinta de deplasare a protezei in momentul cand simt ca aceasta s-ar putea deplasa de pe campul protetic fara nici un element de stabilizare, mai ales in fazele de trecere de la edentatii reduse la edentatii intinse sau totale.DESINGUL UNEI PROTEZE SCHELETATEConceperea unei proteze scheletate depinde de urmatorii factori:clasa de edentatie partialanumarul, forma si pozitia dintilor restantivaloarea parodontala a acestor dintiaspectul crestelor edentate si al mucoasei acoperitoareaxele de rotatie potentiala a protezeitipul de ocluzie a dintilor restantisolicitarea ocluzala a dintilor proteticitrecutul protetic al pacientuluiConceperea unei proteze scheletate respecta o ordine in configurarea partilor componente:1.sevor desena mai intai seile viitoarei proteze2.seva configura conectorul principal (forma, intindere, plasament, rezistenta, confort, relatia cu parodontiul si mucoasa mobila)3.sestabilesc apoi elementele de mentinere, sprijin si stabilitate4.sestabilesc elementele de mentinere indirecta-antibasculante5.secontureaza arcadele dentare (forma, culoare, montare, relatii ocluzale)Desenarea bazei protezeioFoloseste o axa de simetrie care pleaca din regiunea anterioara dintre cei doi incisivi si ajunge posterior intre foveele palatine.oSe traseaza mai intai intinderea seilor care trebuie sa cuprinda creasta edentata in intregime si tuberozitatea maxilara.oLimita posterioara este o linie curba cu concavitatea posterioara, situata anterior de linia Ah aproximativ in regiunea meziala a dintelui stalp mezial.oCand exista o edentatie latero-laterala, latimea conectorului nu trebuie sa depaseasca 10 mm si este situat pe aceeasi axa transversalaon cazul existentei unui torus palatinal situat posterior, conectorul principal va fi placuta in forma de U indiferent de edentatie.oDaca torusul este plasat in regiunea mijlocie a boltii, conectorul va fi o placuta fenestrata.Elementele de mentinere sprijin si stabilitateoCrosetele sunt plasate astfel incat axul care uneste bratele active sa treaca pe cat posibil prin mijlocul protezei.oPe dintii limotrofi bresei terminale se plaseaza un croset in T, pe dintii izolati un croset circular cu 4 brate, iar pe dintii frontali un croset mai putin vizibil-mixt.ontr-o edentatie terminala unilaterala fara modificari, ancorarea protezei se face cu croset Bonwill pe hemiarcada integra.ontr-o edentatie latero-laterala, clasa a-III-a cu o modificare, ancorarea se face cu crosete turnate sau mixte plasate pe toti cei 4 dinti restanti.on edentatii frontale proteza scheletata va fi mentinuta tot cu 4 crosete plasate pe dintii limitanti anteriori si pe molarii 1si 2 de pe hemiarcadele restante.oPe primii premolari se vor plasa crosete Ackers, iar pe molarii 1 si 2crosete Bonwill (vor avea si actiune antibasculanta).onfundarea protezei este impiedicata prin plasarea pintenilor pe dintii ce limiteaza bresele edentate.on edentatiile intercalate pintenii se plaseaza pe dintii stalpi din imediata vecinatate a breselor edentate.on edentatiile terminale in scopul realizarii unui sprijin mixt echilibrat pintenii se plaseaza in fosetele meziale.oDeplasarea transversala a protezei este impiedicata prin bratul opozant in intregime si prin pintenii ocluzalioMezializarea este franata prin portiunea distala a bratului opozant.oDistalizarea este franata prin portiunea meziala a bratului opozant si prin pintenul ocluzaloBascularea prin desprindere se produce in jurul unui ax ce uneste bratele active ale crosetelor plasate pe dintii limitrofi breselor edentate - LINIA FULCRUM SECUNDARA.oPentru a impiedica aceasta basculare se plaseaza elemente contrabasculante sub forma de pinteniocluzali sau supracingulari pe dintii situati mezial de axa de basculare.on edentatia termino-terminala redusa, elementele antibasculante sunt pintenii plasati in foseta meziala a primului premolar.ontr-o edentatie intinsa elementele se vor plasa supracingular pe caninioAbsenta tuturor dintilor laterali obliga alegerea conectorului dentar ca elementului antibasculanton edentatiile de clasa a-II-a elementul antibasculant va fi plasat pe partea opusa edentatiei terminale.on edentatiile frontale intinse, bascularea prin desprindere poate aparea in timpul vorbirii, masticatiei sub actiunea alimentelor lipicioase.oBascularea se poate impiedica prin aplicarea crosetului Bonwill pe molari.Conturarea arcadelor dentare artificialeoLa protezele frontale se vor utiliza dinti de forma, marime, culoare corespunzatoare arcadelor restante si aspectului dintilor pierdui.on zonele laterale, pentru a evita supraincarcarea dintilor stalpi si a crestelor se recomanda utilizarea regulii celor 3Ha lui Ackermann-heteromorfi-heteronumar--heterotopieHETEROMORFIE- se monteaza molarii cu diametrul vestibulo-oral mai redus decat a dintilor naturali.HETERONUMAR- nu se aplica pe seile terminale molarul de minte.HETEROTOPIE- plasarea unui premolar in locul ultimului dinte distal de pe sa ar reduce presiunea in regiunea posterioarasi actiunea de desprindereprotezei datorate alimentelorlipicioase.Desenarea bazei protezeioLa mandibula desenarea bazei foloseste axa de simetrie, iar seile cuprind crestele edentate in intregime (2/3 din tuberculul piriform).oConectorul principal cel mai utilizat este bara linguala, cind distanta dintre coletul dintilor frontali si insertia frenului limbii este mai mica de 8 mm.oDesenarea bazei linguale tine seama de aceeasi simetrie a liniei mediene.oSe traseaza doua linii curbe paralele intre ele si cu coletul dintilor frontali pana la nivelul seilor care trebuie sa cuprinda crestele edentate in intregime.oPlacuta dento-mucozala se deseneaza cu marginea superioara pana la nivelul supracingular pe frontali, iar inferior aproape de insertia frenului si planseului.oLa nivelul dintilor laterali se decoleteaza.Elementele de mentinere sprijin si stabilitateoPlasarea elementelor de mentinere, sprijin si stabilitatea se poate face ca la maxilar.oDeschiderea crosetelor pe dintii laterali se face cu predilectie vestibulo-mezial pe premolari si linguo-mezial pe molari.Proteza pariala scheletataPARALELOGRAFULI ANALIZA MODELELORLA PARALELOGRAFParalelografulEste un instrument utilizat pentru determinarea paralelismului relativ dintre doua sau mai multe suprafee de pe un model.Este un aparat modern, cu ajutorul lui se efectueaza analiza stiintifica a modelului in scopul proiectarii protezei scheletate.Funcionarea acestui instrument se bazeaza pe doua principii:Axiomalui PITAGORA = doua drepte paralele in acelai plan, nu se intalnesc niciodataTeorema lui SOYER = daca mai multe drepte sunt perpendiculare pe plan, sunt paralele intre ele.Utilizari:determinarea paralelismului suprafeelor proximale ale dinilor stalpi,care servesc ca planuri de ghidaj la inseriai dezinseria protezeideterminarea axei de inserie a p.p.s.tripodarea =repozitionarea modelului in aceeasi pozitie ori de cate ori este nevoiemasurareai localizarea zonelor de interferena dentara sau muco-osoasa de pe modelul de studiu ceea ce permite formularea unui diagnostic corecti fundamentarea unui plan de tratament. Are valoare de model documentar intermediar.marcarea certa a zonelor campului proteticce trebuiesc pregatite inaintea protezariimarcarea convexitaii maxime a dinilor implicai in protezare determinarea ecuatorului protetici reperarea zonelor optime pentru aplicarea braelor active ale croeteloralegereai poziionarea croetelor dentarei a sistemelor specialeajustarea machetelor unor proteze fixein concordana cu axa de inserie a ppsDupa modul de funcionare se disting 3 categorii de paralelografe clasice:-cubraorizontal fix tip Ney-cubraorizontal articulat Ney modernizat-cu bravertical articulatElementele componente ale paralelografului NeySoclu stabilizator( platforma, baza) este o placa metalica rotunda pe care sunt fixate celelalte elmente componente.Bravertical fix situat excentric, sudat de soclu, care susine o parte din elementele mobile ale aparatului.Braorizontal rigid sau articulat angrenat la braul vertical, care culiseaza vertical. Este format din 2-3 segmente articulate in baalma.Tija verticala de fixare a accesoriilor este angrenata pe extremitatea libera a braului orizontal rigidi paralela cu braul vertical. Are o mandrina culisabila necesara fixarii accesoriilor.Masua port-model care la extremitatea libera deine un platou pe care se poziioneaza modelul de analizat, iar la celalalt capat se fixeaza pe soclu.Unele paralelografe au un dispozitiv de fixare la soclu stabilizator care poate fi un magnet sau un dispozitiv mecanic de retenie.ntre platoul de poziionare a modeluluii zona de fixare la soclu a masuei exista o articulaie reglabila multidirecionala NUCA- utilizata pentru micarea in orice direcie a modelului fixat pe masuaPe masua sunt fixate dispozitive de fixare sau blocare pentru model, denumite piedicasauopritorul platoului. Sunt folosite pentru fixarea temporara a masuei intr-o anumita poziie.Accesoriilesunt:-tija de analiza (detectoare, de reglaj)-tija de carbon (port mina de grafit)-retentivometrele (jojele, reteniometrele)-tijele razua (spatulele de cearaTija detectoarese numete idegeel de palpareeste utilizata in scop diagnostic pentru aprecierea paralelismului zonelor proximale ale dinilor stalpieste fixata la tija verticala de fixare a accesoriilorculiseaza tangenial pe convexitaile campului protetic, fiind poziionata perpendicular pe planul de ocluzieeste folosita la materializarea axului de inserie, la evidenierea zonelor retentive subecuatoriale, a interferenelor dentare, dar i in tripodareTija port-mina de grafiteste folosita pentru trasarea liniilor ecuatorului protetic pe model i pentru evidenierea zonelor de interferenaAre o componenta metalica sub forma de jgheab = mandrina, in care se insera i se fixeaza mina de grafitTija razuaEste o lama de cuit de ceara care are o parte activa i o alta de fixareSe folosete in etapa de deretentivizare paralela a modelului, la indepartarea i paralelizarea cerii plasate proximalRetentivometreleau dublu rol: determina localizarea zonei de maxima retentivitate subecuatoriala ( locul de amplasare a parii active a croetului) i contribuie i la determinarea axului de inserieSunt tije cilindrice, care au la capatul activ discuri perpendiculare pe direcia tijeiDiscurile au 3 diametre variabile: 0,25; 0,50; 0,75 mm sau in inch 0,010; 0,020; 0,030 inch.Obiectivele analizei la paralelografAnaliza modelului de studiu, cu scop diagnostici cu rol esenial in tratamentul de pregatire a campului protetic edentat parial pentru protezare.Analiza modelului de lucru cu scopul de a realiza design-ulPPS, de a marca zona de amplasare a croetelori a elementelor de meninere indirecte.Alte utilizari : pentru amplasareai prelucrarea componentelor speciale ale PPS.Etapele analizei la paralelografModelul de studiuSe amplaseaza modelul pe masua paralelografului, cu planul de ocluzie paralel cu planul mesei. Accesoriile trebuie sa fie perpendiculare pe acest plan.Se identificai se palpeaza suprafeele proximale ale dinilor stalpi pe care se ghideaza inseriai dezinseria protezei scheletate.Se apreciaza retentivitatea dinilor stalpi.Se evalueazai se masoara interferenele dentare, se marcheazai se decid soluiile practice de corecie.Se realizeaza tripodarea.Dupa aceasta etapa urmeaza corecturile efectuate in cabinet.Modelul de lucruSe amplaseaza modelul pe masua paralelografului, cu planul de ocluzie paralel cu planul mesei. Accesoriile trebuie sa fie perpendiculare pe acest plan.Stabilirea axului final de inseriei dezinserie al protezei.Trasarea ecuatorului protetic, determinarea retentivitaii optime a dinilor stalpii marcarea zonelor de amplasare a croetelor turnate.Marcarea locului de unde pornete varful braului activ al croetului.Amplasarea pe arcada a sistemelor speciale dupa principii estetice.Tripodarea.IzoparalelografeleSunt instrumente complexe necesare pentru prelucrari de maxima precizie.Dein sisteme de frezaj, cu posibilitai de inclinare sau rotaie a modelelor in diverse poziii.Elemente componente:- soclu-masua pe care se situeaza modelul- bravertical excentric, de care se ataeazaun micromotorMicromotorul situeaza freza de prelucrat in axul de inserie al viitoarei proteze.Viteza de rotaie = 0-30.000 rotaii pe minut.Instrumentarul rotativ este format din:-freze pentru ceara- freze diferite pentru frezajul structura metalica-freze de finisare- gume pentru lustruireTipuri de izoparalelografePARASKOP M firma BEGO- are 5 instrumente de frezaj de la 1,3 la2 mm.- face preparaii la inclinaii de 2 la 6 gradeIZOPARALELOGRAFEFERRARODENTAL- deriva din sistemele Ney- realizeaza frezaje in ceara, frezaje de precizieiprelucrari de PPSTEHNICI DE CONFECTIONARE A SCHELETULUI METALICProtezele scheletate sunt realizate prin urmatoarele procedee tehnice:din elemente fabricate ce reprezinta diferite parti ale protezei, care sunt modelate, asamblate si unite. Procedeul este simplu dar mai putin precis.prin turnarea intregului schelet metalicFazele clinice pentru ambele procedee sunt identice, fazele de laborator sunt diferite.TEHNICA DE OBTINERE CU ELEMENTE FABRICATEProtezele acrilice cu baze reduse, in urma cu patru decenii, au fost inlocuite in unele edentatii, de proteze scheletate metalice realizate din elemente fabricate.n prezent ele sunt confectionate si indicate in mod exceptional.Pentru obtinerea acestor proteze scheletate sunt necesare urmatoarele materiale si instrumente:modelul de lucru din ghips dur pe care s-a desenat planul protezeielementele fabricate metalice, pentru conectorii principali si croseterasini acrilicedintii artificialiclesti cu profile diferite, puternici, pentru realizarea modelarii componentelor metalicesursa de caldura pentru lipit componenta metalicaFazele tehnice:schita in creion a viitoarei proteze pe modelul de lucrumodelarea si adaptarea conectorului principal, cu ajutorul clestilor puternici care au 3 falci.modelarea si adaptarea elementelor de stabilizare(crosetelor) metalice cu ajutorul clestilorsolidarizarea intre ele a tuturor elementelor componente (sei, conectori principali, secundari si crosete) modelate, adaptate si asamblate pe modelmodelarea machetei componentei acrilice, insotita de montarea dintilor artificialitransformarea machetei in piesa acrilica prin ambalare si polimerizarea acrilatuluiCaracteristicile clinico-tehnico-terapeuticeale protezei scheletate din elemente fabricate:oconfortul pacientului, comparativ cu proteza partiala acrilica, datorita volumului redusorezistenta crescuta la presiunile ocluzaleotehnica de executie este simplaotimpul necesar pentru confectionare este micoelementele fabricate, modelate, nu sunt adaptate foarte precis la elementele campului protetic.oproteza este instabila si mai putin echilibrataTEHNICA DE OBTINERE PRIN TURNARETEHNICA TRADITIONALA (EMPIRICA)Proteza scheletata, obtinuta dupa acest procedeu tehnologic, nu prezinta o adaptare foarte precisa pe campul protetic.Tehnica de lucru pentru confectionarea componentei metalice:- schita pe modelul de lucru a viitoarei proteze scheletate- izolarea suprafetei modelului de lucru cu ulei de vaselina sau cu lacuri speciale- modelarea machetei viitoarei componente metalice din ceara strict in limitele desenului- prepararea machetei pentru ambalare. Pe macheta sunt aplicate tijele, in numar de 3-5, fixate de macheta, se intalnesc la o distanta de circa 30 mm unde sunt solidarizate cu ceara fierbinte- ambalarea machetei: ambalarea libera sau pe modelTEHNICA MODERNAProtezele scheletate realizate dupa aceasta tehnica se remarca prin sprijinul dento-parodontal sau dento-mucozal in edentatia partiala, cu stabilizare optima in toate sensurile.Planul protezei scheletate este conceput numai dupa analiza modelului la paralelograf, iar macheta este modelata pe modelul duplicat din masa de ambalat.Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice:precizia remarcata prin adaptarea la structurile campului proteticsprijinul imbunatatit este mai mult pe dintii restanti decat muco-osos, ceea ce permite transmiterea mai fiziologica a presiunilor ocluzaleconfort evident, prin eliberarea zonelor functionale ale campului protetic avand dimensiuni reduse(aliaje rezistente)igienic sunt intretinute mai bine, datorita prelucrarii fizico-chimice in laboratorrezistenta mecanica imbunatatita ( nu se fractureaza si nu se deformeaza)PROTEZA PARIALA SCHELETATAMODELUL DUPLICATI MACHETA COMPONENTEI METALICE A PPSMODELUL DUPLICATDuplicarea modelului de lucru se refera la amprentarea modelului de lucru pregatiti turnarea unui nou model din masa de ambalat.Amprentarea se realizeaza cu hidrocoloizi reversibili sau cu elastomeri de sinteza.Scopul duplicariieste cel de confecionare a unui model refractar, pe care sa se poata realiza macheta componentei metalice a PPS, care nu se mai scoate de pe model. Se obine astfel un schelet metalic intim adaptat la campul protetic, fara deformarea componentelor sale.Pregatirea modelului in vederea duplicariiConsta in:folierea modeluluigravarea modeluluideretentivizarea dinilor restani sau a altor zone de interferenaFolierea modeluluiEste operaiunea prin care se distaneaza componente ale campului protetic de unele zone ale machetei.Este necesara pentru echilibrarea presiunilor aplicate de proteza pe campul protetic.Se realizeaza diferit pentru maxilari pentru mandibula.Consta in marcarea pe model a zonei de foliat, peste care se muleazai se lipete una sau mai multe folii de staniu sau plumb.Grosimea foliei variaza intre 0,2 1 mm.La maxilarse foliaza: crestele alveolare, torusul maxilar, exostozele, zonele cu creasta balanta neoperabile, rafeul median, papila incisiva, rugile palatinei parodoniul marginal.Se va folia parial modelul doar pe trasee care se intersecteaza cu conectorul principal.La mandibulase foliaza urmatoarele zone: crestele alveolarei torusul mandibular.Sfecificul folierii la mandibula se refera la necesitatea distanarii de campul protetic a intregului traseu al conectorului principal.Gravarea modeluluiEste procedeul de gratare a modelului la o adancimei laime de 1mm, pe liniile de contur ale conectorului principal.Prin gravare se obine o mai buna etaneizare a conectorului principal maxilar.Se practica doar la maxilar.Sporete rezistena mecanica a placuelor mucozale, pentru ca aici apare o ingroare a aliajului din care se toarna componenta metalica a PPS.Deretentivizarea dinilor restani sau a altor zonePrin deretentivizare se faciliteaza glisarea la inseriai dezinseria protezei scheletate.Este de 3 feluri: paralela, modelatai arbitrara.Deretentivizarea paralelase obine cu ajutorul paralelografului.Se adreseaza dinilor stalpii dinilor restani.Se realizeaza pe feele proximale ale dinilor stalpi, dinspre edentaie.Se utilizeaza ceara calibrata sau folie de plumb.Deretentivizarea modelatanu necesita paralelograf.Se adreseaza zonelor subecuatoriale vestibularei orale de pe dinii stalpii conectorilor secundari.Se utilizeaza ceara dura roz.Deretentivizarea arbitrarase adreseaza zonelor retentive de pe model, situate in afara proiectului scheletului.Favorizeaza duplicarea i realizarea modelului refractar, astfel incat sa nu se produca fracturi sau deformari de material i demularea sa fie facila.Se realizeaza la nivelul parodoniului marginal al dinilor restani de pe model, pe zonele retentive muco-osoase.Izolarea modeluluiModelul este introdus intr-un vas cu apa calda timp de 15-20 minute, in scopul imbibarii porilor superficiali pentru ca materialul duplicator sa nu se lipeasca de suprafata lui.Duplicarea modeluluiTimpii obtinerii modelului duplicat sunt:modelul de lucru este introdus in conformator dupa ce a fost deretentivizat, gravat si izolatse aplica capacul conformatoruluise toarna materialul duplicator pana se umple conformatorulse indeparteaza modelul de lucru din conformator obtinandu-se astfel un tiparse prepara masa de ambalat care se introduce prin vibrare pentru a elimina bulele de aermodelul este degajat din amprenta prin sectionarea acesteia, apoi soclul este prelucrat si se obtine astfel un model duplicatCaracteristicile tehnice ale modelului duplicateste realizat din masa de ambalatmorfologic este mult modificat fata de cel de lucru (datorita pregatirilor facute)prezinta un tunel si palnia de turnare in centrul boltii palatine sau a planseuluieste confectionat prin turnare in amprenta duplicatoarefoloseste pentru modelarea machetei si confectionarea tiparuluiModelul duplicat dupa ce a fost obtinut este umed si cu suprafata poroasa, ceea ce-l face impropriu pentru modelajul machetei.Uscarea modeluluiScopuri:sa se elimine apa din structura materialuluisa se obtina partial dilatarea termicasa se creeze conditiile favorabile pentru desfasurarea urmatoarei faze (impregnarea)Tehnic de lucru: modelul este introdus intr-un cuptor special, cu reglare termostatica. Timpul de lucru este de 45 minute, interval in care temperatura creste lent de la 20C pe scara de control pana la 200-250C.Impregnarea modeluluiSe realizeaza pentru a mari aderenta, proprietate favorabila pentru asezarea si fixarea profilelor utilizate la confectionarea machetei.Tehnica de lucru: modelul este scos din cuptor prin prinderea cu ajutorul unui cleste special, asezat pe un suport metalic (instrument intalnit in laborator) si cufundat de 2-3 ori intr-un vas in care exista un amestec de ceara topita, parafina si colofoniuMACHETA COMPONENTEI METALICEEste realizata din elemente preformate sau modelate din ceara.Elementele preformatesunt obtinute din ceara sau mase plastice.Au forme diferite: placute, bare, benzi, brate de crosete, grile pentru sei, retentiipentru dintii proteAvantajele elementelor preformate:-grabesc executia machetei-partile componente ale machetei sunt obtinute cu dimensiuni (grosimi) corespunzatoare (uniforme)-prezinta suprafata neteda-decupajul este bine finisatCearadin care se modeleaza macheta prezinta urmatoarele proprietati fizico-chimice:starea de plasticitate modelabila se obtine in jurul temperaturii de 30-40Cnu are flexibilitate remanentacoeficient de contractie la racire aproape nulrezistenta la ruperese modelaza prin taiere si radierearde fara sa lase reziduriaspect cromatic reprezentat de culori intenseun grad de transparenta in strat subtireTehnica de obinere a machetei: elementele preformate din ceara sunt aplicate pe model in limitele desenului, cu ajutorul unui adaptor de guma sau cu o radiera obisnuita.Partile machetei sunt realizate in ordinea in care a fost efectuat proiectul.Se incepe cu seile, dupa care se modeleaza conectorul principal, ultimile sunt realizate elementele de mentinere, sprijin si stabilizareElementele pentru crosete sunt aplicate pe traiectul desenului si adaptate.Pintenii ocluzali se obtin prin picurarea cerii in lacasul ocluzal si la locul de unire cu celelalte elemente ale crosetului. La fel sunt obtinute si gherutele incizale.Trecerea de la grila retentiva a seii la conectorul principal se face printr-o treapta de circa 1,5 mm. La acest nivel, rasina acrilica ce constituie suprafata orala a seii va fi intr-un strat gros.Asamblarea si fixarea diverselor segmente componente ale machetei se realizeaza cu ceara fierbinte picurata cu spatula.Unghiurile rezultate, la locurile de intalnire a diferitelor segmente, sunt rotunjite, pentru a nu se crea locuri retentive.Macheta realizata din elemente preformate din mase acrilice termoplastice, este fixata la suprafata modelului cu un adeziv special. Elementele sunt unite intre ele cu ceara fierbinte, depusa prin picurare.Macheta realizata din placa de ceara.Este folosita sub forma de folie care este usor transparenta.Folia este asezata si adaptata pe suprafata modelului.Cu spatula este decupata dupa conturul desenului care apare vizibil datorita transparentei cerii.Conectorii secundari, benzile dentare si crosetele sunt obtinute prin picurare.Dezavantajele machetei obinute din placa de ceara:consumul mare de timpceara picurata are grosime inegalamodelajul solicita manualitate si experientaCONFECTIONAREA TIPARULUITiparul este o piesa intermediara, format din mai multi pereti, ce delimiteaza o cavitate.Peretii sunt constituiti din material refractar.Cavitatea comunica cu exteriorul printr-un canal (tunel).Tiparul rezulta in urma ambalarii macheteiAlegerea conformatorului si solidarizarea modelului duplicat la capacului acestuia.Realizarea machetei canalelor de patrundere a aliajului fluid.Realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor.Detensionarea suprafetei machetei.Cuplarea cilindrului conformator la capac.Prepararea pastei de masa de ambalat si turnarea ei.Topirea si arderea machetei.Canalele de turnare sunt realizate pentru a se crea posibilitatea aliajului sa curga in cavitatea tiparului.Locul de implantare a machetei canalelor secundare - sunt preferate zonele groase ale machetei, pentru a favoriza curgerea aliajului fluid in locurile mai subtiri.Locurile de unire dintre machetele canalelor secundare cu macheta scheletului si cu tija palniei sunt realizate in unghiuri larg deschise (mai mari de 90).Machetele canalelor secundare sunt orientate in directia de curgere a aliajului, sa formeze o cale rectilinie si scurta. Sunt realizate aproximativ 3-6 machete pentru aceste canale, cu repartizarea topografica bine gandita, astfel incat prin fiecare canal sa se distribuie in mod echilibrat aliajul.Evacuarea totala a gazelor din cavitatea tiparului se obtine prin crearea celei de a doua comunicari intre acestea cu exteriorul. Sunt realizate canale pentru evacuarea gazelor astfel: 2-3 fire de nylon, de par de cal sau de ceara sunt fixate cu o extremitate pe partea cea mai indepartata a machetei, iar cealalta extremitate pe palnia conformatorului, aproape de partea cea mai evazata.Aceste fire, dupa ardere, lasa un tunel ingust = canalele pentru evacuarea gazelor.Detensionarea-macheta se depune intr-un aparat de detensionare care este format dintr-o baie de apa cu reglare termostatica, unde se mentine cateva minute la temperatura de 25-35C.Se recomanda ca in timpul modelarii macheta sa nu fie racita, iar lichidul cu care se prepara masa de ambalat sa posede aceeasi temperatura cu apa din baia de detensionare.Degresarea machetei- pentru a favoriza aderenta pastei de masa de ambalat sa seobtina o piesa turnata cu suprafetele netede, foarte precise, asupra carora sa se intervina cat mai putin in fazele ulterioare de prelucrare.Operatia de degresare se efectueaza cu alcool sau cu solutie concentrata de detergenti casnici.Industria producatoare de materiale dentare comercializeaza solutii in flacoane (Waxit) care insotesc masa de ambalat.PreancalzireAmbalajul dupa degajarea din conformator se introduce, cu palnia orientata in jos, intr-un cuptor destinat sa efectueze preancalzirea.Tehnicse desfasoara astfel: cuptorul este conectat la curentul electric dupa ce s-a introdus ambalajul in interior. Temperatura se ridica progresiv timp de 60-90 minute pana la 200C.Preancalzirea, ca operatie tehnica, este realizata cu o viteza de incalzire specifica, de regula, 120-150C/ora.