Cetatea Rupea şi-a deschisporţile, după ce a parcursun proces complex de mo-dernizare. Pentru reface-rea zidurilor cetăţii, repa-rarea turnurilor şi amena-jările din curtea interioa-ră au fost accesate fondurieuropene.

„Demersurile în vederea re-novării cetăţii au începutîncă din anul 2002 şi în2013 am reuşit să finalizămşi lucrările. Nu pot spune căam terminat totul, deoarece,ca la orice casă, tot timpulmai ai câte ceva de lucru şivom continua amenajările.

O să vedem dacă cu fonduriproprii sau o să primim spri-jin guvernamental sau o fi-nanţare europeană”, a pre-cizat primarulFlavius Dumi-trescu.

Acesta a pre-cizat că dejacetatea a fostinclusă în cir-cuitele turisti-ce naţionale şiinternaţionale,iar mâine, vorsosi primeleauto care cu turişti, ţinândcont că astăzi

s-a făcut deschiderea oficia-lă. „Această cetate reprezin-tă un punct important deatracţie turistică, ce trebuie

bifat pe harta României. Ţinsă-i felicit pe toţi cei care aupus umărul la dezvoltareaacestui proiect şi au reuşitsă îl ducă până la capăt”,a  completat şi prefectul Mihai Mohaci.

Totuşi, chiar dacă totuleste nou la cetate au apărutdeja primele probleme: van-dalii. Profitând de prezenţaşefilor Poliţiei Braşov şi Jan-darmeriei Braşov, primarula subliniat faptul că obiecti-vul va trebui păzit pentru aputea fi păstrat în bune con-diţii şi mai ales să facă cins -te întregului judeţ.

Lucrările de reabilitare aCetăţii Rupea au început în2009 cu fonduri europene,prin Programul OperaţionalRegional, dar şi cu fonduri

din bugetul CJ valoarea to-tală a investiţiei fiind de30,82 milioane de lei. Ceta-tea a fost închisă de maimulţi ani din cauza stării dedegradare în care ajunsese.„Dacă acum câţiva ani vor-beam de o ruină, în prezent,Cetatea din Rupea reprezin-

tă poate principala atracţieturistică din nordul judeţuluiBraşov. Şi pentru oraşul Ru-pea este o realizare impor-tantă pentru că va atrage maimulţi turişti în zonă, în drumspre Sighişoara”, a precizatMihai Pascu, vicepreşedin-tele CJ Braşov.

Lucrările pentru execuţiapistei aeroportului interna-ţional Braşov-Ghimbav sedesfăşoară conform grafi-

cului stabilit, în proporţiede peste 50%. Pista va figata chiar mai repede decâttermenul stabilit. pag. 5

Conducerea Primăriei Bra-şov a anunţat că intenţionea-ză să reintroducă în circuitulturistic Peştera Laptelui. Edi-

lii caută o soluţie de finanţa-re, ori prin asocierea cu unpartener, ori prin finanţarede la bugetul local. pag. 8

„Cu autobuzul pe traseeleturistice din Braşov”, „Pro-cesul milimetrilor” la fabri-ca „Rulmentul”, începuturi-

le iluminatului public elec-tric şi alte subiecte din pagi-nile ziarelor din Braşovul dealtădată. pag. 6-7

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 5 – 16–30 iunie 2013

Aeroportul începe să prindă contur Peştera Laptelui, un nou punct de atracţieZiarele Braşovului de altădată

Cetatea Rupea, noua„bijuterie” a Braşovului

„Una dintre principaleleîndatoriri ale comunitățiieste aceea de a se îngriji deviitorul acesteia. Iar viitorulnostru sunt copiii. De aceeaam investit și vom investi încontinuare pentru ca aceștiasă aibă tot ce le trebuie săse afirme. Iar bucuria noas-tră este cu atât mai mare cucât copiii noștri de mons -trea ză că fac parte din elitanațională”, spune primarulIoan Gârbacea.

El a dat ca exemplu rezul -tatele obținute nu doar înplan sportiv și artistic, undePrimăria a cumpărat costu-me populare sau echi pa -mente sportive, dar și lamatematică sau limbi străi -ne. Și iată, succint, câteva rezultate ale elevilor dinHălchiu, la com petițiile spor -tive, unde au fost pre gătițide profe sorii Călin Daniel-Teodor și Șivichi Anton.

Rugby Tag: la clasele I-IV,campioni naționali, iarMarin Robert – cel mai bunși complet jucător, claseleV-VIII – locul 4 național.

Fotbal: clasele I-IV –locul 3 faza interjudețeană,clasele V-VIII – locul 3, fazape microcerc.

Handbal: clasele V-VIII –băieți: locul 4 faza inter-județeană, fete: locul 4 fazainterjudețeană.

Șah: faza pe microcerc:Ștefănică George Aurelian –locul I, Marcu Ionela – locul 3.

Tenis de masă: faza pe mi-crocerc: Morjan Liviu – locul I,Dragosloveanu Sebastian –locul 3.

Școala gimnazială de laHălchiu a participat în lunamai și la „Proiectul educa -țional național de imple-mentare a jocului de RugbyTag”, unde la clasele I-IV aobținut locul I, iar Marin Ro-bert titlul de cel mai tehnicjucător al turneului, la clase-le V-VIII tot locul I, iar Pavel

Vlad a fost desemnat cel maitehnic jucător. Un alt eveni-ment care promovează spor-tul juvenil la Hălchiu esteconcursul de tenis de masă„Paleta de Aur”, care a ajunsîn acest an la ediția a noua.

La concursul „Cangurul”, auobținut rezultate remarcabileBangălă Georgiana și PavelLorena la engleză (profesorElena Irimie), Căpățână TimeaAndreea la germană, iar lafaza județeană a olimpiadei,Bangălă Georgiana a luatpremiul 3, iar Rădoiu Mirunași Pavel Lorena mențiuni(profesor Rusuleț Cora),mențiune la faza județeanăde istorie Bangălă Georgia-na (profesor Diea Mariana),iar la matematică au fost15 elevi care au obținut re-zultate foarte bune (pro -fesori Chițu Moise și ChiruMaria).

Echipa de dansuri a luatlocul 2 la „Comoara Etno”,Roxana Bălăceanu diplomăde excelență la secțiuneacântece populare, iar la Fes-tivalul „Românilor de pretu-tindeni, ansamblul „Floarede Castan” a obținut locul 1(profesor Ciobotaru Marius,director Stănescu Angela,coregraf Drăgușin Angela).

Și Școala gimnazială dinSatu Nou, cu predare în lim-ba maghiară, se mândreștecu rezultate foarte bune. Laconcursul de limba și litera-tura maghiară „Furkesz”, lafaza națională Schmidt Kris-ta a obținut premiul 3, la fazajudețeană a concursului dematematică „Csillagserzo”,Tamas Balasz a obținut locul2, iar la concursul de mate-matică „Zrinyi Ilona”, fazajudețeană, eleva Tamas Esz-ter a obținut locul 3. Tot ea,la concursul de povești aluat locul 1, faza județeanăși locul 1 la tenis de masăfete , faza de microcerc (pro-fesor Rută Marius).

Rezultate remarcabile ale elevilor din Hălchiu

Şoseaua care face legătu-ra între Şercaia şi Hoghiz vafi refăcută de Consiliul Ju-deţean Braşov şi companiaLafarge Ciment. Consilieriijudeţeni au aprobat asocie-rea cu producătorul francezde ciment „în vederea reali-zării unor lucrări adiacente”la drumul Şercaia – Hoghiz.

Autorităţile au criticat îndese rânduri compania fran-ceză, care are o fabrică de ci-ment la Hoghiz, că distrugedrumul şi nu doreşte să îşiaducă aportul la refacerea

lui. În urma asocierii com-pania va participa cu mate-riale de construcţii – cimentşi materiale de carieră – întimp ce Consiliul Judeţeanva participa cu bani.

Preşedintele CJ Braşov,Aristotel Căncescu, a anun-ţat că forul judeţean a reuşitsă bugeteze şase milioane delei pentru acest drum, osumă insuficientă, însă, careva fi folosită pentru primadată doar pentru reabilitareadrumurilor din Fântâna, Co-măna şi Hoghiz.

Investiţiile la Hălchiu sunt gândite la bănuţ„Dacă nu vrem să ajungemde ocara sătenilor, nu tre-buie să promitem lucruri pecare nu le facem. De aceea,împreună cu Consiliul Lo-cal, ne facem în fiecare anbugetul astfel încât la fina-lul anului să nu ni se poatăreproşa că am promis cevaşi nu am făcut”.

Aceasta este filozofia de ad-ministraţie publică la Hăl-chiu, după cum ne-a prezen-tat-o primarul Ioan Gârbacea.Indiferent la ce oră îl întrebi,îţi poate spune la ultimul bă-nuţ cum au fost repartizaţibanii de la bugetul local.

Infrastructuracomunei esteprioritară

La fel ca în toate locali-tăţile rurale, infrastructurareprezintă o prioritate, maiales că tinerii pleacă la oraşpentru că vor apă curentă,canalizare etc.

În primul rând, se va faceactualizarea Planului Urba-nistic General al localităţii,prin includerea tuturor pla-nurilor urbanistice zonaleexistente şi sistematizareaconstrucţiilor, care va figata până în octombrie.

Astfel, pentru perioada ur-mătoare este programatărealizarea alimentării cu apăşi canalizarea din cartierulde tineri, investiţie de 1,7milioane de lei, pentru anulîn curs suma prevăzută fiindde 435.000 de lei. Lucrărilevor fi făcute prin credit fur-nizor, cu termen de rambur-sare de 4 ani. Lucrările suntîn curs de executare, fiindîncepute anul trecut.

Tot pentru perioada ur-mătoare este prinsă lainvestiţii repararea DC 31,Hălchiu – Feldioara, careva fi realizată tot cu creditfurnizor. Lucrările costă3,2 milioane de lei şi se vaface în colaborare cu comu-na Feldioara, fiecare loca-litate suportând partea afe-rentă. În 2013, Hălchiu vacheltui 400.000 de lei dinfonduri proprii. De aseme-nea, în Satu Nou, se va tur-

na covor asfaltic pe stradaFeldioarei şi se vor refacerigolele în cele două sateale comunei.

„Ca să nu spună lumea cănu suntem gospodari, tre-buie să reparăm şi Primă-ria. Ne costă 1,8 milioanede lei, iar în acest an amalocat 600.000 de lei. Deasemenea, vom pune lapunct un sistem de videomonitorizare a comunei, cucentrul la Poliţia Locală,

care ne costă 65.000 de lei.Avem bani prevăzuţi şipentru finalizarea bazeisportive a comunei, pentrucare se cheltuie 850.000 delei, în total, pentru 2012 –2013. Vor fi amenajate tri-bunele, vestiarele, se refa-ce gazonul, pista de alerga-re, împrejmuirea şi ilumi-natul nocturn. Aici vor ac-tiva echipa de fotbal, carea promovat într-o grupă su-perioară, dar şi elevii şco-lii generale”, a precizat pri-marul Gârbacea.

Un alt obiectiv prioritareste reabilitarea şi moder-nizarea centrului social. In-vestiţia este de 3,614 mi-lioane de lei, din care de laUE – 2,414 milioane lei, dela bugetul naţional –369.000 lei, restul fiind co-finanţarea locală. Vor fi în-fiinţate opt module undevor fi găzduiţi bătrânii. Deasemenea, în mansardacentrului va fi o sală deconferinţe.

Atracţie pentruinvestitori

Apropierea de Braşov şide DN13 a făcut ca Hăl-chiul să fie în atenţia oame-nilor de afaceri. Pe lângăgrecii de la Olympus, aicis-au construit două parcurifotovoltaice de 11 hectareşi urmează să fie dat în fo-losinţă un al treilea, pe osuprafaţă de 10 hectare.

Apoi, locuitorii din Hăl-chiu au peste 200 de hecta-re în zona parcului indus-trial de la Feldioara, undeexistă utilităţi – energieelectrică, gaz, apă, iar acumse va realiza şi canalizarea.

Experiența primarului Ioan Gârbacea își spune cuvântul în privința dezvoltării comunei Hălchiu

Asociere pentru repararea„Drumului Ruşinii”

Consiliul Judeţean şi Mu-zeul Casa „Ştefan Baciu”organizează, în perioada iulie–septembrie, primaediţie a programului inte-ractiv de vacanţă „Mic şiMare la Muzeu”.

Programul se adreseazăcopiilor cu vârsta cuprinsăîntre 3 şi 7 ani, dar şi părin-ţilor şi bunicilor care îi vorînsoţi la sediul MuzeuluiCasa „Ştefan Baciu”.

Programul se va derula înzilele de marţi pentru copiiicu vârste cuprinse între 3 şi

4 ani, miercuri – pentru ceide 4 şi 5 ani, iar joi – pentrucopiii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani, între orele10.00–11.30.

„Copiii vor veni la muzeuîn cele trei zile, vor vizitamuzeul şi le vom povestidespre obiectele expuse. Deasemenea, vom organiza jocuri interactive, lecturi cupoveşti naţionale şi interna-ţionale, filmuleţe cu poveşti,vom cânta şi vom desena. Nedorim ca prin organizareaacestui program interactiv,

copiii să-şi petreacă o partea timpului liber din vacanţamare într-un mod cât mai diversificat”, a declarat mu-zeograful Bianca Micu.

Fiecare copil va plăti otaxă de 5 lei, bani necesaripentru procurarea materiale-lor necesare jocurilor inte-ractive şi pentru desenat.

„Mic şi Mare la Muzeu” – program de vacanţă pentru copiila Casa „Ştefan Baciu”

Ziarul Astra2

Dumbrăviţa a câştigatlupta pentru infrastructurăCea mai mare realizare aprimarului Popa Zachiu,ajuns la al treilea mandat,după cum spune chiar el,este faptul că 80% din co-mună este la această orăasfaltată.

„Când am ajuns primar, nuera asfaltat niciun metru pă-trat, iar oamenii o ştiu foar-te bine. Am finalizat alimen-tarea cu apă (la Dumbrăviţaera începută, iar la Vlădeniam terminat-o anul trecut),şcolile şi grădiniţele suntmai ceva ca la oraş. Estedrept, fără ajutorul preşedin-telui Aristotel Căncescu şial Consiliului Judeţean, nuam fi reuşit aceste perfor-manţe”, recunoaşte prima-rul Zachiu.

Ca proiecte imediate deviitor, primarul din Dumbră-viţa a anunţat că a depus unproiect la Ministerul Mediu-lui pentru a obţine finanţa-re. Este vorba de realizareareţelei de canalizare – 13,5km la Dumbrăviţa şi 3,5 kmla Vlădeni – pentru careexistă studiu de fezabilitate,costul estimativ fiind de 3,5-4 milioane de euro.

De asemenea, Zachiu vreasă finalizeze asfaltarea stră-zilor: „Anul acesta facemtrei străzi (Coastei şi PoianaMătăsii la Dumbrăviţa şiDumitru Stăniloaie laVlădeni). Mai rămân celedin cartierul Dealul Frumosşi 2 străzi în Vlădeni, pen-tru anul viitor”.

De la promisiuni, la fapte

Puţin câte puţin, cu fieca-re an care trecea, a reuşit săatingă şi să realizeze obiec-tivele şi promisiunile făcu-te comunităţii la fiecare în-ceput de mandat. Astfel,după mulţi, mulţi ani cetă-ţenii comunei noastre au pu-tut constata că drumul de lapromisiuni la fapte nu estechiar atât de imposibil destrăbătut. Au văzut că exis-tă şi oameni care se ţin decuvântul dat, chiar dacă nusunt prea mulţi din aceştia.

Pentru a argumenta cufapte cele susţinute mai susvom enumera cele mai im-portante şi cunoscute pro-iecte şi lucrări realizate înmandatele trecute.

În 2004 nu s-a putut facemare lucru, bugetul fiindsubţire şi în mare parte chel-tuit până la jumătatea anu-lui. Spre comparaţie amin-tim că bugetul pe 2004 erade aproximativ 15 miliardelei vechi, iar pe anul 2011 afost de 64 miliarde lei vechi.Numai pe anul 2012 s-aualocat fonduri din venitullocal pentru asfaltarea a şasestrăzi din Dumbrăviţa şiVlădeni, în valoare de 18miliarde lei vechi. Înaintede 2004 sumele repartizatepentru reparaţii, nu pentruasfaltări, erau de două-treisute de milioane lei vechi.

Totuşi, atunci s-a hotărâtrealizarea aducţiunii cu apăa satului Dumbrăviţa, folo-sind pentru aceasta captareaexistentă şi reţeaua stradalăveche (care era mai bine sănu fi fost deloc deoarececreează mari probleme înfuncţionarea curentă, fiindruginită se produc dese fi-suri în ţevi; era mai bine săfi realizat o reţea nouă cuţevi din PE, cum s-a făcutpe străzile unde n-au fostţevi metalice).

La momentul actual toa-te gospodăriile cetăţenilordin Dumbrăviţa sunt sau sepot racorda la reţeaua de apălocală. De remarcat că, pelângă sursa veche de apă, cudebit insuficient, s-a mairealizat o captare de apă,aproape de sat, în vedereaasigurării unui flux conti-nuu şi suficient de apă. Şiun lucru ce nu trebuie negli-jat, toţi cei ce se folosesc deapa din reţeaua locală nu auplătit nici un leu pentruacest serviciu (chiar dacăacest lucru a necesitat şi mainecesită cheltuieli deosebi-te din partea Primăriei). S-ar părea că nu sunt multe lo-calităţi în ţară care să facăacest lucru.

Această lucrare a fost rea-lizată parte din venituri pro-prii, parte din fonduri de laConsiliul Judeţean Braşov.

Şi în satul Vlădeni a fostrealizată o reţea de alimen-tare cu apă, cu sursă proprie(la ora actuală realizată înproporţie de peste 90%), cufonduri proprii şi cu ajutorde la Consiliul Judeţean. Lu-crarea a costat în final peste18 miliarde de lei vechi (mai

mult decât bugetul comuneidin 2004 şi mai mult decâtlucrarea similară din satulDumbrăviţa, nu mai vorbimde calitate şi durabilitate).

Infrastructură rutierăÎn domeniul infrastructu-

rii rutiere s-au făcut paşii ceimai vizibili şi mai necesaripentru buna desfăşurare avieţii şi activităţii tuturor ce-tăţenilor comunei noastre.

Dacă în 2004 nu exista unmetru pătrat de asfalt nou(erau rămăşiţe ale unui drumturnat prin anii ’80 de fostaAvicola), în 2011 aveam lanivel de comună 15 km destrăzi asfaltate sau betonate;peste 5 km de rigole betona-te, pentru a facilita scurge-rea şi deversarea apelor plu-viale din părţile joase ale sa-tului, câteva sute de podeţedin dale de beton pentru ca-sele gospodarilor, trei poduridin lemn şi parapeţi din be-ton pe cursul Văii Caselor.

Şi, foarte important, anulacesta se vor asfalta şasestrăzi, pe unele şi rigole cupodeţe din beton. Banii suntdeja alocaţi din fonduri pro-prii (peste 18 miliarde leivechi), urmând ca lucrărilesă fie demarate după deru-larea procedurilor legale.

Fonduri suplimentarepentru Primărie

Am tot amintit de fonduriproprii ale Primăriei. Trebu-

ie să spunem că până în 2004singurele venituri propriierau obţinute doar din taxe şiimpozite (4-5 miliarde leivechi), restul sumelor veneaude la bugetul de stat. Ulteriorsituaţia veniturilor s-a modi-ficat substanţial, dovadă fi-ind şi creşterea acestor veni-turi de peste patru ori.

O contribuţie la aceastăcreştere de venituri a avut-oşi înfiinţarea Ocolului Silvic„Codrii Cetăţilor”. Dacă laînceput comuna noastră aveadoar 530 ha de pădure înacest ocol, după mai bine deun an de căutări prin arhiveşi consultând diverse surse,s-a reuşit recuperarea şi tre-cerea în patrimoniul comu-nei a încă 4.000 de ha pădu-re, care era administrată şiexploatată de ocolul silvic destat, cu beneficiile aferente.

Astfel, printr-o bună ad-ministrare de către ocolulsilvic privat înfiinţat în co-mun, s-a reuşit ca în fieca-re an de la înfiinţare, adu-cerea la veniturile Primărieia unor sume cuprinse între4-6 miliarde lei vechi.

Lucruri notabile s-au în-tâmplat şi în domeniul salu-brităţii publice. Până în 2005fiecare familie se descurcacum putea cu gunoaiele me-najere. Trebuia făcut ceva şiîn direcţia aceasta. Mai întâis-a achiziţionat un tractor şio remorcă şi s-au angajatcinci muncitori. În fiecare

săptămână se colecta guno-iul de la toate gospodăriiledin cele două sate.

Taxele pentru acest servi-ciu au fost şi au rămas prin-tre cele mai mici din judeţ.După cinci ani în acest sis-tem, am fost nevoiţi să achi-ziţionăm o autospecială pen-tru colectarea, compactareaşi transportul deşeurilor me-najere la groapa de gunoi.Acum colectarea se face multmai rapid şi mai eficient.

Dar acestea nu sunt singu-rele utilaje achiziţionate înaceşti ani. Un utilaj foarte ne-cesar la intervenţiile frecven-te în reţeaua de apă este bul-doexcavatorul. Acesta poatefi folosit şi la alte lucrări deinfrastructură.

Păcat totuşi că mai avemunii consăteni care se cred întimpurile de dinainte de 2005şi aruncă gunoaiele în cape-tele de sat când merg la ser-viciu cu maşinile personale,sau la muncile câmpului cucăruţele. Natura n-are totuşinici o vină! Şi copiii acesto-ra vor trăi în acest mediu po-luat. E mai comod să laşi sa-cul cu gunoi la poarta caseidecât să te chinui să-l scoţidin sat pe furiş şi să-l aruncidin maşină sau din căruţă.

Pregătiţi pentruurgenţe

Un alt serviciu importantnecesar şi înfiinţat în anii dinurmă este cel legat de situa-

ţiile de urgenţă. Ne gândimîn special la incendii şi lainun daţii. La început s-a ho-tărât achiziţionarea unei au-tospeciale de pompieri dedouă mii de litri, din fonduriproprii. Ulterior prieteniinoştri din Belgia ne-au do-nat două autospeciale depompieri mult mai mari şidotate cu tot necesarul inter-venţiilor de urgenţă.

Dispensarele umane aufost reparate şi reabilitate ca-pital, ajungând la standarde-le actuale după care trebuiesă funcţioneze instituţii aşade importante pentru viaţaşi sănătatea cetăţenilor. Nicidispensarul veterinar nu afost neglijat. A fost renovatîn întregime, chiar dacă încomună numărul animalelora scăzut simţitor de la an laan, iar gospodarii mai serioşise pot număra pe degetelede la mâini.

În altă ordine de idei, suntprevăzuţi bani pentru capta-rea unui izvor de apă de peHamaradia şi a altuia de laterenul de fotbal. Aceste lu-crări, odată finalizate, vorrezolva problema apei în co-mună chiar şi pe timp de se-cetă. Totuşi, „atrag atenţiacetăţenilor că anul acesta s-aanunţat a fi foarte secetos.De aceea, vă rog să nu udămgrădinile cu apă din sistemulcentralizat de aducţiune. LaVlădeni, în urma eforturilorPrimăriei şi ale consilierilorlocali am reuşit finalizareaaproape în întregime a lucră-rilor de aducţiune a apei”.

„Dacă este să vorbesc dealte lucrări de investiţii, văspun că în vacanţa de varăla şcoala din Dumbrăviţa în-cepem lucrările de renovaretotală a acoperişului. La în-ceputul anului 2013, îm-preună cu consilierii localiam hotărât ieşirea din aso-cierea cu ocolul silvic Co-drii Cetăţilor şi am aprobatintrarea în regia publică apădurilor Măieruş. În acestsens s-a aprobat în bugetrealizarea unui sediu de dis-trict în locaţia dispensaruluiveterinar Dum bră viţa. Se vaschimba acoperişul la dis-pensar şi se vor amenaja treicamere. Şi clădirea din cur-tea Primăriei va fi reabilita-tă total”, mai spune prima-rul comunei Dumbrăviţa.

Primarul Popa Zachiu speră ca infrastructura comunei să fie pusă la punct în acest mandat

Ziarul Astra 3

Făgărăşenii vor bea apă cu„gust european” peste doi aniPrimarul Sibiului KlausIohannis a fost prezent lafinele săptămânii trecute laFăgăraş unde a semnatalături de edili un contractîn valoare de 43,49 de mi-lioane de lei, în vedereamodernizării şi extinderiireţelelor de apă şi canal dinmunicipiu.

Primarul Iohannis este pre-şedintele Asociaţiei de Dez-voltare Intercomunitară Si-biu din care face parte şi Fă-găraşul, asociaţie care a ob-ţinut fondurile europene cucare se fac lucrările de apăşi canal.

Cea mai mare parte a re-ţelei de distribuţie a apei dinFăgăraş are o vechime depeste 50 de ani, iar uneleconducte sunt din azboci-ment, interzise în UniuneaEuropeană, fiindcă reprezin-tă un real pericol pentru să-nătate. În total, cu aceştibani, vor fi reabilitaţi 28,4km de conductă de alimen-tare cu apă şi se va realiza oextindere de 3,6 km a reţe-lei. În ceea ce priveşte cana-lizarea vor fi refăcuţi 25,5 dekm de reţea şi se va realiza

o extindere de 8,6 km. Pri-marul Sorin Mănduc a pre-cizat că lucrările vor începedin cartierul Florilor, apoivor continua în Combinat,unde reţeaua este destul deveche şi creează foarte mul-te probleme. „În urmă cucinci ani semnam primelehotărâri de Consiliu Local învederea intrării în Asociaţia

de Dezvoltare Intercomuni-tară Sibiu şi demarării aces-tui proiect de modernizare areţelelor de apă şi canal. Fă-găraşul nu a mai avut partede investiţii în acest dome-niu şi este cel mai mare pro-iect pe care îl derulăm dedupă 1990”, a precizat pri-marul. Lucrările vor dura 22de luni, astfel că peste apro-

ximativ doi ani, făgărăşeniivor avea o reţea modernă deapă şi canalizare.

Cooperare la nivelregional

Edilul Sorin Mănduc i-aînmânat cu această ocazie luiIohannis o plachetă aniver-sară care atestă 720 de anide existenţă a Făgăraşului.

„Semnarea contractului esteun pas extrem de importantdată fiind amploarea lucră-rilor şi faptul că Făgăraşuleste ca mărime al doileadupă Sibiu. Acesta este unexemplu de cum rezolvămnoi problemele regionaleprin dezvoltarea unor proiec-te regionale. Sunt mulţumitcă am inclus Făgăraşul înacest proiect şi ne dorim săfim aproape de Braşov şidupă ce trecem de aceastăcompetiţie a regionalizării,când probabil vom avea pro-iecte comune şi mai mari”,a spus Iohannis.

Programul de investiţii co-finanţat prin POS Mediupentru Făgăraş este mult maiamplu şi include reabilitareacaptării şi a aducţiunilor deapă (4,2 milioane de euro),precum şi construcţia uneistaţii moderne de epurare, in-vestiţie estimată la 5 milioa-ne de euro. Acum, autorită-ţile fac demersuri pentru adebloca fondurile în vederearealizării acestor ultime in-vestiţii în sistemul de apă alFăgăraşului. „Când Braşo-vul a obţinut fonduri, 180 demilioane de euro, pentru rea-

bilitarea şi extinderea reţele-lor de apă din judeţ, proiec-tul era deja mult prea mareşi eram limitaţi şi de condi-ţiile tehnice pentru a intro-duce şi Făgăraşul. Derulareaacestui contract este un mo-tiv în plus că dăm dovadă decooperare la nivel microre-gional nu doar prin vorbe, cişi prin fapte”, a explicat Mi-hai Pascu, vicepreşedinteleCJ Braşov.

Sprijin de la ConsiliulJudeţean

La licitaţia pentru derula-rea proiectului au participat16 firme, dintre care nouăerau asocieri. Cea mai bunăofertă a fost a firmei Reconşi Doje SRL din Bucureşti,care are o experienţă în cons -trucţii din 1992. După fina-lizarea lucrărilor la apă şi ca-nalizare, edilii făgărăşenisperă că CJ Braşov le va dasprijin financiar pentru mo-dernizarea infrastructurii ru-tiere de pe străzile unde s-alucrat la reţele, având în ve-dere că şi cofinanţarea pen-tru acest proiect a fost alo-cată tot din bugetul autorită-ţii judeţene.

Potrivit Înaltului Decret nr.1674 din 12.05.1923, începândcu 1 iulie 1923, se înfiinţează,în garnizoana Bistriţa, Divizia2 Vânători de Munte.

Brigada 2 Vânători de Mun-te „Sarmizegetusa” continuătradiţiile Diviziei 2 Vânătoride Munte în baza aprobării şe-fului Statului Major Generalpe raportul şefului StatuluiMajor al Forţelor Terestre nr.I. 2038 din 30.03.2012.

În perioada 1923 – 1940zona de dislocare a Diviziei 2Vânători de Munte a fost sta-bilită în nordul României, înmasivele muntoase ale Buco-vinei, Maramureşului şi în par-tea de nord a Carpaţilor Orien-tali. În baza prevederilor Înal-tului Decret nr. 1688 din 1 apri-lie 1937, Divizia 2 Vânători deMunte a primit denumirea deBrigada 2 Mixtă Munte. La 30iunie 1941, Brigada 2 MixtăMunte a trecut la ofensivă, încadrul Corpului de Munte, pedirecţia Cernăuţi – Hotin, a par-ticipat la forţarea fluviilor Nis-

tru, Bug şi Nipru până pe lito-ralul Mării Azov, iar după oscurtă refacere în ţară a parti-cipat la acţiunile de luptă dinstepa Nogai, munţii Caucaz şipeninsula Crimeea.

Începând cu 15 martie 1942Brigada 2 Mixtă Munte a pri-mit vechea denumire avutăpână în 1937, adică Divizia 2Vânători de Munte. Începândcu luna august 1944, Divizia2 Vânători de Munte s-a re-organizat şi a asigurat intro-ducerea în luptă a Armatei a4-a, în zona Gilău – Buru şidupă ce în septembrie 1944 aparticipat la eliberarea oraşu-lui Cluj, a primit ordin să în-ainteze spre Oradea.

La 7 noiembrie 1944, Divi-zia 2 Vânători de Munte a tre-cut Tisa. Sfârşitul anului 1944îi găseşte pe vânătorii de mun-te în timpul luptelor grele dinmasivele Bukk-Matra.

După eliberarea Ungariei,militarii Diviziei 2 Vânătoride Munte au acţionat în mun-ţii Tatra pentru eliberarea

Cehos lovaciei, la sfârşitul răz-boiului fiind regrupaţi la nordde oraşul Brno în zona Polna,Zaborna, Dobrutov. Pe par-cursul celor 6 ani de război Di-vizia 2 Vânători de Munte aavut cele mai mari pierderiumane şi materiale.

De patru ori a plecat la lup-tă cu efectivele complete(18.500) şi tot de atâtea ori s-a întors victorioasă, dar cuefectivele la mai puţin de 50%din cele iniţiale. Prin ordinulnr. C.L. 00898 din 30.04.1958al Marelui Stat Major au in-trat în vigoare noi state de or-ganizare pentru Divizia 14Vânători de Munte, aceasta re-venind la denumirea de Bri-gada 2 Vânători de Munte.Dar la 14 aprilie 1961, prinOrdinul C.L. 0020, se desfi-inţează ultima mare unitate devânători de munte din struc-turile Armatei României –Brigada 2 Vânători de Mun-te. Conform Ordinului Mare-lui Stat Major nr. C.L. 001196din 17.11.1964 se reînfiinţea-

ză Brigada 2 Vânători deMunte cu comandamentul şisubunităţile de brigadă în gar-nizoana Braşov şi Batalionul21 Vânători de Munte.

În perioada ce a urmat reîn-fiinţării, Brigada 2 Vânători deMunte a continuat instruireamilitarilor, a participat la apli-caţii, tabere de instrucţie şiconcursuri aplicativ militareunde a obţinut rezultate remar-cabile. Potrivit deciziei Preşe-dintelui R.S. România şiH.C.M. nr. 1330 din21.10.1974, Brigăzii 2 Vână-tori de Munte i s-a atribuit nu-mele de „Sarmizegetusa”.

În perioada de după de-cembrie 1989, organizareastructurală şi subordonareaBrigăzii 2 Vânători de Mun-te „Sarmizegetusa” au fostîntr-o continuă dinamică, im-pusă de cerinţele moderniză-rii Armatei României.

În afara transformărilorstructurale care au caracterizatultimii ani, Brigada 2 Vânătoride Munte „Sarmizegetusa” a

participat la activităţi de in-struire în comun, în ţară şi înstrăi nătate, cu militari din mul-te alte ţări precum şi la nume-roase exerciţii multinaţionale.Între anii 2005 – 2007, unită-ţile brigăzii au trecut prin pro-cesul de certificare naţionalăşi afirmare NATO, brigada fi-ind nominalizată a fi disloca-tă într-un teatru de operaţii în

afara teritoriului statului românîn cadrul forţelor dislocabile.

Este, totodată, notabilă, par-ticiparea cu succes a unităţi-lor şi subunităţilor din Briga-da 2 Vânători de Munte la mi-siunile în afara teritoriului na-ţional, în cadrul misiunilorROFND, UNAMI şi ISAFdin teatrele de operaţii din Ko-sovo, Irak şi Afganistan.

Ziarul Astra4

Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” a împlinit 90 de ani

Lucrările pentru execuţiapistei aeroportului inter-naţional Braşov-Ghimbav,începute la sfârşitul luniiaprilie, se desfăşoară con-form graficului stabilit, vo-lumul excavat până acumfiind de 200.000 de metricubi de pământ scos de pepistă, iar suprafaţa stabili-zată de 90 de metri pătraţi.

Suprafaţa de mişcare a pis-tei este de 140.000 de metripătraţi, în total cu acosta-mentele fiind la 175.000 demetri pătraţi. Suprafaţa pecare se construieşte pistaeste decopertată în totalita-te, în prezent lucrându-se lastratul de balast de fundaţie,gros de 40 de centimetri, adeclarat marţi, managerul deproiect Bogdan Partene,într-o conferinţă de presădesfăşurată pe locul pe carese cons truieşte pista.

La rândul lui, managerulfirmei Vectra SRL, care acâştigat licitaţia pentru cons -trucţia pistei, Marcel Butuza,a declarat că lucrările sunt îngrafic şi că sunt la peste 50%din lucrările de terasament.

„Pregătim acum stratul debalast stabilizat, iar într-olună va începe turnarea be-tonului, un beton special,aproximativ 50.000 de metricubi, şi, după cum am pro-mis, la sfârşitul lunii noiem-

brie 2013 pista aeroportuluiva fi gata”, a spus Butuza.

Pista va fi gata chiarmai repede decâttermenul stabilit

Preşedintele ConsiliuluiJudeţean, Aristotel Cănces-cu, a ţinut să precizeze că lamodul în care s-au desfăşu-rat lucrările începute la sfâr-şitul lunii aprilie pista ar pu-

tea fi gata la sfârşitul luniioctombrie.

„Sunt convins că, la mo-dul cum se lucrează, pista vafi gata în luna octombrie şinu la sfârşitul lunii noiem-brie aşa cum s-a prevăzut.Vreau să vă spun că suntemîntr-o vizită de lucru, nu sun-tem la o inaugurare. În bu-getul de anul viitor al CJvom prevedea un milion de

euro pentru construcţia tur-nului de control şi căutăm unpartener pentru construcţiaterminalului. Aş prefera casă nu implicăm firme priva-te în construcţia terminalu-lui pentru că acestea vin cuinterese mari, cu bani puţinişi vor să obţină doar profi-turi mari. Ministerul Mediu-lui va termina lucrările de în-diguire a pârâului Besălcin

anul viitor. Ce vă pot spuneeste că ne gândim foarte se-rios şi la varianta cu un in-vestitor privat pentru cons -trucţia terminalului care arînsemna cam 10 milioane deeuro, dacă nu vom găsi şiaceşti bani până la urmă.Până la sfârşitul acestui man-dat de aici vor zbura avioa-ne. Inaugurarea aeroportuluişi primele zboruri vor fi pânăla sfârşitul anului 2016”, adat asigurări preşedintele CJ,Aristotel Căncescu.

Ghimbavul se implicăfinanciar

Şi primarul oraşuluiGhim bav, Dorel Toma, aprecizat că primăria Ghim-bav va contribui la lucrărilede la aeroport cu patru mi-lioane de euro, cu două milioane în plus faţă de câts-a prevăzut iniţial.

„Trebuie să facem eforturişi noi alături de CJ şi, avândîn vedere că va fi primul ae-roport din România con-struit de la zero după anul1990, merită să ne implicămpentru ca lucrările să se poa-tă derula conform angaja-mentelor”, a spus primarulGhimbavului.

În schimb, primarul Bra-şovului, George Scripcaru,prezent la conferinţa de pre-să, nu a spus cu ce sumă vacontribui municipalitatea

la  realizarea aeroportului.„Când discuţi despre un pro-iect de genul acesta toate lu-crurile se opresc la aspectulfinanciar, iar municipalita-tea are acest gând să se im-plice în proiect după ce par-curgem paşii procedurali şidupă ce vedem în detaliudespre ce este vorba dinpunct de vedere al proiectu-lui în ansamblu, ţinând contde toate componentele caresunt de derulat conform eta-pelor. Vom discuta şi vomvedea pe fiecare componen-tă în parte în ce fază se află,ce urmează, apoi putem sădeterminăm şi din punct devedere financiar lucrurile.Vă vom anunţa la momen-tul oportun”, a subliniat pri-marul George Scripcaru.

Aeroportul internaţionalBraşov-Ghimbav se cons -truieşte în apropierea socie-tăţii comerciale IAR Ghim-bav, la aproximativ 12 kilo -metri de municipiul reşe-dinţă de judeţ. Pista aero-portului va avea o lungimede 2.820 metri şi o lăţimede 45 metri, cu acostamen-te de 7,5 metri pe fiecareparte.

Potrivit preşedintelui CJ,Aristotel Căncescu, cons -trucţia aeroportului va cos-ta 40 de milioane de euro,faţă de 60 de milioane cât seprevăzuse iniţial.

Sub egida Consiliului Jude-ţean Braşov, la Centrul „Agre-ment” Tâmpa se va desfăşurape toată durata vacanţei devară programul „Sănătate prinmişcare pentru copiii braşo-venilor”. Copiii cu vârste cu-prinse între 7 şi 18 ani, dinBraşov şi din împrejurimi,care vor să facă mişcare înmod sănătos şi distractiv, auposibilitatea să beneficiezegratuit de exerciţii de aerobic,dans aerobic, step aerobic,step coregrafie, tonifiereamusculaturii şi exerciţii de tipPilates, adecvate vârstei şi ne-cesităţilor lor (greutate corpo-rală, tip de personalitate etc.),toate acestea purtând denumi-rea de Kids Aerobic (aerobicspecial creat pentru copii).

În funcţie de numărul do-ritorilor, programul se va de-

rula între orele 10:00 –12:00, una până la trei zilepe săptămână. Pe lângă fap-tul că orele de aerobic suntgratuite, de remarcat este căacest program se adreseazăinclusiv copiilor cu nevoispeciale – copii autişti, hi-poacuzici, cu handicap loco-motor etc, având în vederecă iniţiatoarea lui este antre-noarea Lucia Aldescu, deprofesie psiholog.

Practic, orice copil din ju-deţul nostru se poate bucurade acest program care dife-ră de orele de sport din şcoa-lă, dar urmăreşte acelaşiscop: asigurarea unei dezvol-tări fizice armonioase.

„O oră de Kids Aerobicdin cadrul programului «Să-nătate prin mişcare pentrucopiii braşovenilor» înseam-

nă un ciclu de exerciţii fizi-ce executate în ritmul muzi-cii, care combină mişcărileritmice cu exerciţii de stret-ching şi tonifiere musculară,cu scopul de a îmbunătăţicondiţia fizică a copiilor: fle-xibilitatea, forţa muscularăşi activitatea cardio-respira-torie. Kids Aerobic are caprincipal avantaj ardereagrăsimilor şi reglarea greu-tăţii corporale.

Totodată, îmbunătăţeşteagilitatea şi echilibrul, ajutăla o mobilitate mai bună a ar-ticulaţiilor şi la eliberarea destres”, spune Lucia Aldescu.

Orice copil dornic să facămişcare prin intermediulacestui program se poate în-scrie la sediul Centrului„Agrement”, situat pe AleeaTiberiu Brediceanu.

Ziarul Astra 5

Aeroportul de la Braşov începe să prindă contur, după ani de lupte pentru începerea lucrărilor

Sănătate prin mişcare pentru copii la Centrul Agrement de sub Tâmpa

Satul Arini, aflat la grani-ţa dintre judeţele Braşov şiCovasna, este cunoscut drept„satul fantomă”, din cauzafaptului că aici trăiesc apro-ximativ 800 de romi, careşi-au ridicat case cu forţeproprii, iar toţi au aceeaşiadresă. Satul a fost de fapt„pasat” de la autorităţile co-văsnene la cele braşovene,timp în care situaţia localni-cilor de acolo nu a fost foar-te clară. Acum, acesta apar-ţine din punct de vedere ad-ministrativ de comuna bra-şoveană Măieruş, însă case-le au rămas pe teritoriul ad-ministrativ al Covasnei, res-pectiv comuna Belin.

Podul de lemn care traver-sează Oltul spre acest sat, depe Drumul Judeţean 103G,se află într-o stare avansată

de degradare,fiind cons -truit în anul1950, astfelcă există ris-cul ca local-nicii să rămâ-nă izolaţi deBraşov pânăla urmă.

Totodată,pe acest podse face legătu-ra şi între DN 13 şi localităţi-le covăsnene Baraolt şi Hă-ghig, fiind un drum de legă-tură pentru cei din zona Mă-ieruşului cu Sfântu Gheorghe.

Consiliul Judeţean Braşova aprobat de curând indicato-rii tehnico-economici aferenţiinvestiţiei şi a alocat un mi-lion de lei pentru execuţia lu-crărilor, anul trecut fiind alo-

cate 250.000 de lei în acestsens. Valoarea totală a lucră-rilor este de 1,39 milioane delei şi ar trebui finalizate înmaximum zece luni. În pre-zent, podul, care are o lungi-me de 61,85 metri, este des-tul de şubred, iar barele me-talice de restricţionare a au-tovehiculelor de gabarit de-păşit au dispărut.

Podul degradat spre Arini, aflat între judeţeleBraşov şi Covasna, se va repara anul acesta

Lucrările la pista aeroportuluiBraşov sunt peste 50% executate

Iulian Cătălui

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Braşovul, vechi şi puter-nic centru al „mişcării cultu-rale şi artistice”, atrăgea zil-nic sute şi mii de turişti dor-nici să-l viziteze, să-l cu-noască. Autocare şi automo-bile din cele mai diverse lo-calităţi au devenit de multtimp ceva obişnuit în peisa-jul cotidian al „bătrânuluiburg”, preciza ziaristul D.Rujan, care a făcut un fel desondaj pe mai multe traseeturistice ca să vadă în ce mă-sură aceste itinerarii erau

bine deservite de către „mij-loacele de transport în co-mun”.

Un prim sondaj a fost fă-cut pe traseul Braşov-Pre-deal-Pârâul Rece, unde faţăde anii trecuţi atenţia acor-dată acestei rute de cătreI.T.Bv. era materializată prin„îmbunătăţirea simţitoare atraficului turistic”. Anoma-lia apărea doar în momentulîn care pe traseu erau înre-gistrate „defecţiuni tehnicela unele autovehicule”.

La fel de des solicitat eraşi traseul spre Codlea, în spe-cial spre ştrandul cu apă mairece decât la Polul Nord şicare putea produce „infarc -turi miocardice la inimă” din5 în 5 minute. Autobuzelecirculau din 30 în 30 minu-te până în oraşul Codlea.

Aceeaşi situaţiune era va-labilă şi pentru complexul„Cetate” din Râşnov, unde înperioada de vară tot ştrandulva fi fost principalul punct deatracţie. Aici, solicitările vorfi impus prelungirea liniei cedeservea Râşnovul.

O localitate deosebit defrecventată era Branul, cucelebrul castel-muzeu şi mi-rificele sale împrejurimi.Aici erau întâmpinate greu-tăţi doar pentru navetişti,care dimineaţa veneau, iardupă-amiaza se întorceau dela Braşov.

Rujan lăsase la urmă capi-tolul destul de „controversat”al deservirii cabanelor demare interes turistic, fiind vor-

ba de cabanele Babarunca,Cheia şi satul turistic Şirnea,cu masivul Piatra Craiului.

Situaţia era astfel: la ca-bana Cheia, sâmbăta şi du-minica erau programate câte4 curse, iar la Babarunca,

sâmbăta 2 curse şi dumini-ca 4. Erau ele suficiente?După afluenţa de solicitanţi,da. Însă, cu totul alta era po-ziţia I.T.Bv. atunci când ter-giversa de câteva luni intro-ducerea unei curse spre ho-

telul alpin „Trei brazi”,această construcţie, nouăatunci, fiind cam izolată şirămânând accesibilă doarautomobiliştilor.

„Drum Nou” 25 iunie 1970

Vestea redeschiderii „pro-cesului” a stârnit un viu in-teres în rândul colectivuluide muncă de la fabrica „Rul-mentul” din Oraşul Stalin,spune autorul articolului,D. Popa.

Numeroşi strungari, for-jori, tehnicieni şi ingineri rul-mentişti s-au dus la sala clu-bului uzinei pentru a lua par-te la „procesul intentat demilimetru împotriva aceloracare se fac vinovaţi de risi-pă de metal”! La acestaşa-zis proces au fost adusediferite „corpuri delicte”,piese supradimensionate,

prin caremartorii aususţinut acu-zaţiile cândau depusmărturie înfavoarea mi-limetrului.

T o a r ş u ’Rogoz, pre-ş e d i n t e l ecompletuluide judecată,

a redeschis „procesul” ară-tând importanţa reduceriimilimetrilor de supradimen-sionare la rulmenţi. Apoi,toarşu’ Racoviţă, „procuror”a dat citire actului de acuza-re care a oglindit străduinţamuncitorilor, tehnologilor,maiştrilor pentru reducereaadaosului de prelucrare şilipsurile ce se mai făceausimţite în ceea ce priveşte ri-sipa de metal.

Pe banca „acuzaţilor” seaflau reprezentanţii serviciu-lui tehnic şi proiectări, ai ser-viciilor de aprovizionare,control tehnic, care de la pri-

mul „proces” trebuiau să li-chideze o serie de deficien-ţe tehnologice şi organizato-rice şi care, la auzul „acuza-ţiilor”, au lăsat capul în pă-mânt! „Acuzaţii”, printre ei,toarşii Baloşescu, Goguţă şialţii, de la serviciul de apro-vizionare şi de la cel tehnicau răspuns cam aşa: „Să ve-deţi tovarăşi, că noi am luatmăsuri... şi măsuri foarte im-portante... Am înfiinţat ocondică de reclamaţii (Asis-tenţa izbucneşte în râs sauilaritate în sală!). Mai amceva de spus: Unele acuza-ţii m-au surprins foarte mult;nu se poate ca serviciul teh-nic să nu acceptăm ce estebun. Ne luăm angajamentulsă nu mai tratăm cu superfi-cialitate milimetrii!”

La încheierea dezbaterilors-a dat şi o „sentinţă” carecuprindea „măsuri concretecu sarcini precise pe oameniîn vederea reducerii adaosu-rilor de prelucrare”.

„DRUM NOU”26 iunie 1960

„Cu autobuzul pe traseele turistice”

„Procesul milimetrilor”la fabrica „Rulmentul”

Între 1965 şi 1980, pro-ducţia Întreprinderii de tri-cotaje Braşov, pe scurt „Ia-son”, a crescut de 3,4 ori,producţia fizică s-a dublat,iar productivitatea muncii asporit de 2,5 ori, precizaîntr-un amplu articol ziaris-tul Adrian Teacă.

Practic, aproape de la unan la altul, produsele fabri-cate aici erau noi şi moder-nizate, ţinând astfel pasul cuexigenţele beneficiarilor dinţară şi străinătate. În anii1969 şi 1976, întreprindereaa avut „marea cinste” de aprimi vizitele de lucru ale

toarşului Nicolae Ceauşes-cu, ale cărui „preţioase indi-caţii şi recomandări” au mo-bilizat şi „însufleţit” acestharnic şi talentat colectivmuncitoresc. Astfel, dupăprima vizită de lucru a tov.Ceauşescu, „pe baza indica-ţiilor primite, am stabilit unprogram de măsuri care săasigure modernizarea pro-ducţiei şi îmbunătăţirea ca-lităţii produselor”, declaraing. Maria Georgescu. Caurmare, au fost înlocuite ma-şinile manuale de tricotat cumaşini mecanizate, iar tot peaceste baze, au fost introdu-

se primele maşini de tricotatautomate, care în 1980 eraumajoritare în întreprindereade tricotaje Braşov. În 1969,la prima vizită a toarşuluiCeauşescu, s-a raportat că în-treprinderea realiza câtevasute de modele noi, secreta-rul general al PCR apreciindacest aspect al muncii trico-toarelor braşovence. În 1980,atelierul de creaţie al „Iason”realiza 1.500 de modele noi.

În ce priveşte calitatea pro-duselor, 96% dintre acesteaerau de calitate superioară,iar întreprinderea a putut săasigure acoperirea integralăcu comenzi a capacităţilorpentru producţia destinatăexportului, firma „Iason”fiind în 1980 cunoscută şiapreciată în 20 de ţări, întrecare ţările socialiste, dar şicapitaliste ca: Austria, Ca-nada, Danemarca, Franţa,R.F.G. şi S.U.A. şi Suedia.

„Drum Nou”25 iunie 1980

„Un salt cantitativîn industria tricotajelor”

Ziarul Astra6

Brassói Napló 1933

E s t esemnala-tă apari-ţia uneinoi seriia revistei„Şcoalaşi fami-lia”, pu-blicaţiaAsocia-ţiei Învă-ţătorilordin judeţul Braşov. Printrecei care semnează articole,amintim prof. Radu Prişcu,I. Al. Bran Lemeny, Pompi-liu Nistor. O parte din acestnumăr al revistei este închi-nat memoriei prof. Ioan Da-riu (1855-1931), personali-

tate importantă a pedagogieibraşovene. Redacţia şi admi-nistraţia revistei se află înstrada Sf. Ioan nr. 25.

Gazeta de Transilvania,nr. 63, 19 iunie 1931

La sfârşitul săptămânii tre-cute s-au terminat examene-le publice ale elevilor, ţinu-te în sala festivă a gimnaziu-lui mare (azi Liceul Şaguna)şi prezidate de protopopulIoan Hamzea.

Încheierea festivă a anuluişcolar a fost precedată de ser-viciul divin la Biserica Sf.Nicolae. Discursul festiv l-a

rostit directorulşcolii, prof. IoanDariu, care înacest an îşi va în-cheia activitateadidactică desfă-şurată de-a lun-gul a 35 de ani.

După citirea mediilor şco-lare s-a făcut premierea ele-vilor fruntaşi. S-au adus mul-ţumiri comunităţii şcheienepentru sprijinul în ridicareaşi susţinerea şcolilor, însă s-areclamat lipsa reprezentanţi-lor din Comitetul Parohial şiEforia Şcolilor.

Deşteptarea, nr. 23,10/23 iunie 1910

Revista învăţătorilor din BraşovÎncheierea anului şcolar la şcolile primare din Braşov

Expoziţie de tablouri semnate de pictorul Valeriu Maximilian

Mihaela LUPU

În 17 iunie 1933 a avut locun eveniment important pen-tru oraşul Braşov. Pentru pri-ma oară străzile principaleale oraşului au fost ilumina-te electric. Lumea adunatăîn Piaţa Sfatului a aclamatentuziast această realizare.

Iluminatul electric a ajunsla Braşov printr-o compa-nie suedeză. Dar bucuriaacestei realizari este umbri-tă de nemulţumirea popula-ţiei, iar ziarul Brassói Na-pló ia atitudine, exprimândcerinţele lor. Acestea sunt:

1. Să se reducă preţulmare al curentului electric

2. Să se adapteze şi să sefolosească contoarele vechi

3. Costurile legării lo-cuinţelor la electricitate suntfoarte mari

4. Să se utilizeze cabluri-

le existente şi nu altele noi,mai costisitoare

5. Să se stabilească redu-ceri de preţ în funcţie deconsum

Datorită iniţiativei Uniu -nii Proprietarilor de Locuin-ţe, mai mult de 2000 de fa-

milii au hotărât că nu maifolosesc curent electric pânăla soluţionarea cerinţelor.

Directorul general alcompaniei, dl. Erickson vadiscuta cu reprezentanţii ce-tăţenilor (dr. Flechtenma-cher Carol, deputatul Sza-bó Béni, dr. Moga Constan-tin şi fostul prefect, dr. La-ţicu) şi se speră că rezulta-tul acestor negocieri va fi înfavoarea braşovenilor.

A villanyfény árnyai. În:Brassói Napló, numărspecial, 18 iunie 1933

Lumini şi umbre

La sediul Primăriei se ducdiscuţii aprinse înainteadeschiderii ofertelor firme-lor din toată ţara pentrucons trucţia abatorului de laBraşov.

Licitaţia a fost deschisă dediscursul primarului şi a con-tinuat timp de o oră cu dis-cuţii contradictorii. Primulplic deschis a adus câştigă-torul, o firmă braşoveană cuoferta cea mai bună. Lista ce-lor mai bune 10 oferte:

1. ing. Wildmann (Bra-şov) – 12.933.568 lei

2. J. Steiner (Arad) –13.200.000 lei

3. ing. Aurel Ivanovici(Bucureşti) – 13.500.000 lei

4. ing. Cezar Pop (Bucu-reşti) – 13.830.000 lei

5. ing. Al. Hermann (Bu-cureşti) – 14.000.000 lei

6. Schmidts şi Nicolau(Braşov) – 14.079.228 lei

7. C. Ursescu (Galaţi) şiCompania de ConstrucţieRomână – 14.153.010 lei

8. U. Gallia (Bucureşti) –14.400.000 lei

9. L. Pomporiu (Bucu-reşti) – 14.467.605 lei

10. Dr. Bohatiel şi Devec-seri (Cluj) – 14.468.346 lei

Licitaţia pentru utilareaabatorului va avea loc în26 iunie.Huszonhárom cég tülekedése

a vágóhidi munkáért. În:Brassói Napló, numărspecial, 18 iunie 1933

23 de firme concurează pentrucâştigarea lucrărilor de construcţiea abatorului Braşovului

Pianistul braşovean a ob-ţinut placheta de argint şidiploma de recunoaştere laun concurs internaţional dela Viena.

Tânărul Bernhardt Istváns-a născut în urmă cu 18 anila Braşov, a învăţat la Gim-naziul Şaguna, apoi a urmatcursurile Liceului de Statdin Cernăuţi, unde a dat şiBacalaureatul.

Talentul lui muzical afost descoperit când avea 6ani, prima oară fiind aplau-dat de publicul braşoveanla 14 ani, la un concert fes-tiv de Sfântul Anton. El afost iniţiat în tainele muzi-cii şi pianului de dirijorulStadtler Iosif şi profesoaraSzarvas Orendi Mici, apoila Conservatorul Astra a

fost elevul artistei WeiszIlona.

După o pregătire specialăalături de renumitul profe-sor Szatmári Tibor din Bu-dapesta, ajunge să participela concursul internaţional deinterpretare de la Viena.Pentru concurs a pregătitSonata Apassionata de Be-ethoven, Rapsodia spaniolăşi Fantezie şi Fuga pe temăde Bach – de Liszt Ferenc.

Din 200 de concurenţi els-a numărat între cei 19 ar-tişti premiaţi şi recunoscuţide juriul sever.

Pe perioada vacanţei el vaconcerta în Braşov şi Bucu-reşti.

Bernhárdt István. În:Brassói Napló, numărspecial, 18 iunie 1933

Bernhardt István

DINU Eva

Cunoscutul pro-fesor de desen Va-leriu Maximiliande la Liceul Şagu-na, expune în salamare a liceului, înperioada 5-29 iu-nie, o serie de ta-blouri, acuarelă şiuleiuri, reprezen-tând natura Braşo-vului şi a împreju-rimilor. Operele sepot cumpăra cupreţuri cuprinseîntre 300-500 lei.

Gazeta de Transilvania,

nr. 62, 17 iunie 1931 Valeriu Maximilian – Stejeriş (1930)

Ziarul Astra 7

Conducerea PrimărieiBraşov a anunţat încă deanul trecut că intenţio-nează să reintroducă încircuitul turistic PeşteraLaptelui din Poiana Bra-şov (Postăvarul).

Denumirea peşterii vine dela mineralele care acoperăo suprafaţă întinsă a pere-ţilor, care sunt de o consis-tenţă asemănătoare cu lap-tele, de culoare albă. De-pozitul alb depus pe pere-ţii peşterii se numeşte„montmilch” şi, din păca-te, este scrijelit de turiştiineeducaţi în numeroase lo-curi.

Proiectul de punere învaloare al obiectivului esteestimat la suma de 200.000de lei, iar edilii caută acumo soluţie de finanţare, oriprin asocierea cu un parte-ner, ori prin finanţare de labugetul local.

Lucrările ar presupuneamenajarea căii de accesspre peşteră, curăţarea ei şiamenajarea unui traseu in-terior de vizitare, precumşi iluminarea acesteia.

Un loc ştiut doar decunoscători

Peştera se află la o altitu-dine de 1350 de metri, peversantul nordic al masivu-lui, în apropiere de PoianaDrester, pe traseul dintre ve-

chea trambulină de schi şiPârtia Bradul.

Acum, este vizitată doarde speologi sau oameni aimuntelui care ştiu de exis-tenţa ei, restul turiştilor şichiar braşovenii nu au habar

de existenţa acesteia, doarindicatoarele montane fă-când referire la aceasta.

Peştera este alcătuită dintr-o galerie având lăţimi de 14– 20 metri, aproximativ175 metri lungime şi înălţimi

cuprinse între 3 şi 6 metri. Înacest moment, datorită fap-tului că nu e iluminată, potfi vizitaţi în siguranţă doarprimii 20 de metri.

Pentru a ajunge la peşteră,se porneşte de la intersecţiade lângă restaurantul PoianaUrsului (1020 m), spre est pedrumul betonat, marcat cutriunghi albastru şi cruce ro-

şie. La fosta „carieră”, seocoleşte prin stânga.

De aici începe marcajul pebandă galbenă (urcuş piep-tiş) până în Poiana Drester(1.300 m). Drumul se conti-nuă spre dreapta (nord) pepoteca marcată cu punct al-bastru. La 15 minute de Po-iana Drester se ajunge îndreptul intrării în peşteră.

50 de milioane de eurosunt disponibile începândcu 25 iunie 2013, pentrumodernizarea exploataţiiloragricole, în cadrul celeide-a 11-a sesiuni de depu-nere de proiecte pe Măsura121 din fondurile europenealocate agriculturii româ-neşti, prin APDRP.

În perioada 25 iunie-31 iu-lie 2013, fermierii din jude-ţul Braşov, persoane fizicesau juridice, pot depune pro-iecte pentru a-şi finanţa in-vestiţiile de care au nevoiefie pentru sectorul vegetal,fie pentru zootehnie. Sunteligibili acei solicitanţi carepractică în special activităţi

agricole şi deţin exploataţiicuprinse între 2 şi 50 UDE,înscrise în Registrul Unic deIdentificare APIA. Aceastăsesiune de proiecte pe măsu-ra 121: „Modernizarea ex-ploataţiilor agricole”, oferăşanse suplimentare micilorferme de familie, încurajân-du-le să investească, să iasă

pe piaţă cu produsele lor şi,implicit, să-şi crească veni-turile. Astfel, beneficiariicare au accesat măsura 141din PNDR, respectiv „Spri-jinirea fermelor agricole desemi-subzistenţă au o aloca-re specială, de 10 din tota-lul celor 50 de milioane deeuro disponibili, acest tip deexploataţii (între 2 şi 8 UDE)beneficiind şi de un punctajsuplimentar la evaluarea pro-iectelor.

Pentru a fi selectat, proiec-tul depus pe măsura 121PNDR trebuie să demons -treze creşterea competitivi-tăţii, să fie viabil din punctde vedere economic, să îm-bunătăţească performanţaexploataţiei şi să fie în acordcu potenţialul zonei din careprovine. Doritorii îşi pot au-toevalua proiectele accesândpagina de internet a agenţiei:www.apdrp.ro. Valoarea mi-nimă a unui proiect trebuiesă fie de 5.000 de euro, ceamaximă de 125.000 de euro,iar procentul sumelor ne-rambursabile este cuprins între 40 şi 70%.

Investiţiile care pot fi fi-nanţate sunt: achiziţionareade utilaje agricole noi, cons -truirea/modernizarea infras-tructurii rutiere de acces încadrul exploataţiei agrico-le, construirea şi moderni-zarea fermelor zootehnice,achiziţionarea de instalaţiişi echipamente pentru res-pectarea standardelor, con-struirea şi modernizarea se-relor, înfii n ţarea plantaţiilorde arbuşti, pomi fructiferi,căpşunării etc.

În judeţul Braşov au fostcontractate între 2008 şi2013 circa 60 de proiecte, învaloare de aproximativ 76 demilioane de euro, şi alte 16vor semna contracte în pe-rioada următoare. Astfel sevor finanţa investiţii de încă12 milioane de euro pentrumodernizarea de ferme zoo-tehnice, înfiinţarea de plan-taţii de afini, pentru ciuper-

cării, sere şi căpşunării.„Sperăm ca această sesiu-

ne să fie atractivă pentruagricultori, mai ales în con-diţiile în care în judeţul Bra-şov în lunile aprilie şi mai afost o campanie de informa-re, intitulată „CaravanaPNDR”, derulată de cătreAPDRP în colaborare cuAPIA şi o a doua etapă aacestei campanii se va su-prapune cu sesiunea de de-punere de proiecte pe mă-sura 121”, a declarat Nico-leta Buta, director OJPDRPBraşov.

Persoanele interesate dedepunerea de proiecte în ca-drul acestei măsuri se pot in-forma atât de pe pagina deinternet a APDRP, cât şi lasediul OJPDRP din Braşov,Calea Bucureşti nr. 10 D, tel:0268/ 416140. Proiectele sedepun de luni până vineri, în-tre orele 9.00 şi 14.00.

Noi fonduri europene nerambursabile pentru fermieri

Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro

Ziarul Astra8

Peştera Laptelui, un nou punctde atracţie turistică la Braşov