Asociaţia cultural-educativă “Ambasadorii Prieteniei” Târgovişte, Calea Domnească 252, E-mail: corinaleca222@yahoo.com

RAPORT DE ACTIVITATE 2010-20111

Rezumat

Anii 2010 şi 2011 au însemnat finalul Proiectului DID (Deliberating in a Democracy) şi căutarea finanţării pentru câteva proiecte noi. Dacă Proiectul DID s-a încheiat în forţă, aşa cum s-a desfăşurat încă de la început, septembrie 2007, nu toate solicitările de finanţare au avut sorţi de izbândă. Precizăm că Proiectul DID a urmărit educarea elevilor de liceu şi a profesorilor lor pentru participarea la un proces democratic fundamental – deliberarea2. El a fost finanţat de către Departamentul pentru Educaţie al SUA prin intemediul unui consorţiu alcătuit din ONG-uri: Street Law Inc. din Washington D.C., Constitutional Rights Foundations din Los Angeles şi Chicago. Proiectul3 a constat în parteneriate între licee din judeţul Dâmboviţa/România (sau alte foste ţări comuniste) şi din câteva state americane (Carolina de Sud, în cazul nostru). Elevii şi profesorii respectivi desfăşurau activităţi similare la clasă (lecţii de deliberare pe teme controversate de interes pentru adolescenţi) şi comunicau pe o platformă de discuţie online. Profesorii (români şi americani) vizitau liceele din ţara parteneră şi asistau la diferite activităţi. Reprezentanţi ai asociaţiilor şi şcolilor participante se întâlneau la sfârşitul fiecărui an şcolar pentru a analiza experienţele acumulate şi a planifica perioada următoare. În plus faţă de colegii noştri din alte ţări, echipa noastră a realizat câteva activităţi în comunitate (elevii au dus unele teme de deliberare din şcoală, pe stradă, în cercurile lor de prieteni etc.) şi un ghid de bune practici compus din toate provocările şi inovaţiile celor trei ani ai proiectului.

Cele două reușite ale anului 2011 înseamnă câștigarea unui proiect Comenius Regio (Voluntariat pentru o viață mai bună) în care asociația este parteneră cu CCD Dâmbovița, respectiv unui proiect original la AFCN (Adm. Fondului Cultural Național): Harta creativității județului Dâmbovița – instrument de formare culturală și antreprenorială a elevilor de liceu.

Proiectul DID – Deliberarea în democraţie

Pe parcursul anului 2010 au avut loc seminarii pentru profesori, lecţii de deliberare la clasă, schimburile de experienţă cu partenerii americani, publicarea Ghidului de bune practici şi a unor articole şi conferinţa finală a proiectului. Datorită succesului proiectului în toate ţările participante

1 Raportul se referă la doi ani deoarece în 2011, asociația nu a avut activitate continuă în proiecte. Fără ilustrările din 2010, nu vă puteți da seama de capacitatea noastră de funcționare. 2 Structura întrebărilor pentru deliberare este: Ar trebui ca statul/autorităţile să adopte politica X în problema Y? Elevii susţin şi combat argumentat respectiva politică publică, schimbându-şi rolurile pe parcursul lecţiei. În final, fiecare grup de 4 elevi trebuie să ajungă la o înţelegere pe care susţine în faţa colegilor şi fiecare elev îşi poate exprima argumentat poziţia. Dilemele cu care se confruntă elevii se datorează tensiunilor dintre drepturile, valorile, principiile democraţiei care sunt cuprinse în acea problemă/întrebare din realitate (de exemplu, obligativitatea votului aduce în conflict dreptul cetăţenilor de a alege liber şi obligaţia statului de a asigura ordinea şi stabilitatea vieţii sociale-politice-economice; acceptarea exprimării urii în public pune în conflict libertatea de exprimare şi demnitatea-imaginea de sine a individului/grupurilor sau păstrarea ordinii şi siguranţei publice).3 Pentru informaţii complete vezi: www.deliberating.org

1

(Cehia, Estonia, Lituania, Serbia, Macedonia, Rusia, Azerbaijan şi Ucraina) partenerii americani au hotărât prelungirea lui cu o jumătate de an. Până în ianuarie 2011, echipa noastră a reuşit să realizeze un scurt film despre proiect (http://www.ccd-dambovita.ro/publicatii.html ), o activitate complexă cu elevi de la mai multe licee participante şi prezentarea metodei deliberării unor studenţi masteranzi în ştiinţe sociale, la Universitatea Bucureşti.

A.Formarea profesorilor a cuprins profesorii implicaţi în proiect şi profesori sau viitori profesori de ştiinţe sociale din Târgovişte sau Bucureşti. Ca în toate activităţile noastre, capacitatea analitică a fost solicitată la maxim şi cei 13 profesori DID (dintre care 8 se aflau în al treilea an de participare) nu au fost niciodată participanţi pasivi la exerciţiile sau atelierele facilitate de către coordonatorul proiectului. Dincolo de structura stabilită de către iniţiatorii din SUA, Proiectul DID a avut o puternică dimensiune de proprietate locală a echipelor naţionale participante. Profesorii români au decis cum să folosească resursele financiare şi de know how astfel încât ei şi elevii lor să aibă un câştig maxim. Caracteristicile desfăşurării proiectului în România au fost: - metoda CAS (controversa academică structurată) a fost folosită la orele de deliberare DID dar şi la alte activităţi cu elevii. Faptul că doar 2 profesori predau ştiinţe sociale, iar ceilalţi fizică, chimie, limba română, limba engleză, informatică sau psihologie a fost o provocare. Unele teme (încălzirea globală, clonarea, delincvenţa juvenilă, violenţa domestică, eutanasia) au fost abordate mai profund prin prisma specialităţii profesorilor respectivi, iar utilitatea metodei deliberării în diferite contexte de învăţare a reprezentat o motivaţie în plus pentru toţi profesorii participanţi.- elevii au fost încurajaţi să desfăşoare diferite activităţi/proiecte în şcoală şi în comunitate. După desfăşurarea lecţiei de deliberare4 (lectura textului, identificarea şi susţinerea argumentelor pro şi contra întrebării pentru deliberare, prezentarea propriilor opinii şi argumente, respectiv analizarea întregului proces), unii elevi

Pentru profesorii DID care foloseau metoda deliberării la clasă de câteva luni sau de doi ani, rolul acestor întâlniri a fost de integrare a temelor de deliberare în curriculum şi în contextul general al educaţiei civice a elevilor, de îmbunătăţire a înţelegerii aspectelor juridice, politice sau ştiinţifice ale temelor, de şlefuire a utilizării CAS (controversei academice structurate), de utilizare a unor metode eficiente de evaluare a progresului elevilor, de schimb de experienţă şi de evaluare finală a prestaţiei noastre. La seminarul din ianuarie 2010 (al treilea din ultimul an al proiectului) s-a lucrat în echipă pentru planificarea unor lecţii de deliberare pe temele: Agresiunea virtuală, Jocurile video violente, Minorităţile în democraţie şi Justiţia pentru minori. Profesorii cu vechimi diferite în cadrul Proiectului DID au apreciat şansa acestei colaborări, care a continuat pe parcursul desfăşurării respectivelor lecţii. Principala idee conturată în cadrul ultimului seminar DID a constat în utilitatea realizării unei culegeri de experienţe diverse (clasă, extra-clasă, formarea altor profesori etc.) ale profesorilor implicaţi în proiect.

În 2010, o parte importantă a formării a fost destinată altor profesori. Dacă la sfârşitul anului 2009 a avut loc o sesiune DID în cadrul întâlnirii metodice a directorilor responsabili cu educaţia, în ianuarie 2011 am desfăşurat un atelier pentru 12 profesori de ştiinţe sociale de la Colegiul Economic din Târgovişte. Carmen Rădulescu (prof. DID la această instituţie) şi Corina Leca (coord. Proiectului în România) au prezentat experienţa acumulată, metoda CAS şi o lecţie de deliberare (Schimbarea climei la nivel global). În noiembrie şi decembrie 2010 au avut loc două sesiuni scurte pentru prezentarea metodei CAS şi a Ghidului de bune practici unui număr de 24 de profesori de ştiinţe sociale din judeţul Dâmboviţa, respectiv 10 studenţi masteranzi de la Facultatea de ştiinţe ale educaţiei şi psihologie (prof. Laura Căpiţă) din cadrul Univ. Bucureşti. Dacă profesorii

4 Temele şi paşii deliberării şi pot fi accesate la www.deliberating.org . Temele folosite în România în anul şcolar 2009-2010 au fost Demonstraţiile publice, Educaţia pentru non-cetăţeni, Eutanasia, Globalizarea şi comerţul echitabil, Răspunderea parentală, Minorităţile în democraţie, Restricţiile de circulaţie pentru tineri, Schimbarea climei la nivel global, Serviciul naţional şi Supravegherea. Paşii CAS sunt: lectura textului şi explicarea tuturor conceptelor şi termenilor specifici, identificarea şi prezentarea argumentelor pro/contra de către perechile de elevi, verificarea înţelegerii argumentelor de către cealaltă pereche, inversarea rolurilor (identificarea, susţinerea argumentelor şi verificarea înţelegerii lor) – echipa pro devine contra şi invers, stabilirea poziţiei echipei de 4 elevi şi susţinerea ei argumentată în faţa clasei, debriefing-ul.

2

Dâmboviţeni au fost mai atenţi la posibilităţile de utilizare a metodei în diferite contexte de învăţare, studenţii au insistat pe analizarea realităţilor politice, economice etc. în cadrul unor activităţi educaţionale. Aceştia din urmă au analizat principiile democraţiei utilizate în lecţiile DID şi au găsit multe motive pentru educaţia civică a tinerilor, indiferent de profesia pentru care se pregătesc.

B. Activităţile cu elevii. Fiecare clasă DID a desfăşurat în anul şcolar 2009-2010 3 sau 4 deliberări după care a avut loc o comunicare cu clasele corespondente din Maryland, pe Discussion Board. Elevii au votat pe site-ul DID pentru temele deliberate la clasă şi au semnalat câteva aspecte specifice ale respectivelor probleme în cele două ţări. În general, colectivele noastre au fost omogene (clasele IX-XII), dar trei profesoare au ales să lucreze cu elevi de vârste diferite. Toate deliberările au fost urmărite de către coordonatorul proiectului, iar după lecţie au fost analizate pe scurt împreună cu profesorul respectiv. Ca şi în anul doi al proiectului, după fiecare lecţie, coordonatorul a trimis tuturor profesorilor mesaje cu scurte observaţii şi comentarii. Acest lucru a fost cerut chiar de către profesori după primele vizite nefilmate din anul doi. În primul an, aproape toate deliberările au fost filmate şi analizate în cadrul seminariilor. Dacă în SUA, lecţiile de deliberare s-au desfăşurat la discipline precum Guvernare, Istorie, Ed. Civică, la noi ele au fost, cel mai des, o activitate extra-curriculară. Unii profesori au integrat însă CAS la dirigenţie, limba română, economie, geografie-protecţia mediului sau psihologie. O caracteristică a acestui an a fost numărul mare de teme noi alese de către profesorii români (7 din 15). Acest lucru poate fi şi rezultatul deschiderii colegilor noştri şi ai elevilor lor către probleme care depăşesc cadrul naţional, chiar datorită oportunităţilor de cunoaştere şi de comunicare oferite de Proiectul DID.

Pe 10 decembrie, 33 de elevi de la 4 licee din Proiectul DID, în majoritate neparticipanţi la lecţiile de deliberare au colaborat în cadrul unei activităţi complexe (un mic sondaj de opinie despre beneficiile democraţiei, făcut chiar de elevi în Târgovişte, un scurt istoric al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi o deliberare pe tema interzicerii părăsirii României, pentru o anumită perioadă, de către tinerii care au beneficiat de burse de studiu de la stat). Pe 13 mai, în cadrul vizitei coordonatoarei proiectului (Bebs Chorack, Street Law Inc. din Washington D.C.), 25 de elevi şi 5 profesori au participat la o analiză generală a Proiectului DID. Pe lângă foarte stimulatoarele discuţii cu Bebs şi vizionarea unui film realizat de elevii unui liceu american partener, elevii români au pus sub microscop diferitele aspecte ale experienţei lor DID. Lucrând pe grupe, au reflectat şi discutat despre cum i-au influenţat lecţiile DID în viaţa reală, părţile favorite ale deliberărilor (şi motivele alegerilor respective), contribuţiile lor la lecţii, activităţile extra-clasă şi idei pentru continuarea proiectului. Elevii au apreciat mult şansa de a-şi dezvolta gândirea critică, exprimarea în public şi capacitatea de lucru în grup. De asemenea, ei s-au dovedit conştienţi de faptul că acest proiect i-a pus în legătură cu problemele reale ale zilelor noastre şi i-a împins spre comunitate în calitate de cetăţeni activi (mulţi şi-au amintit vizita la Centrul de reeducare de la Găeşti din martie 2009 şi campaniile împotriva violenţei). Cei mai mulţi elevi şi-au exprimat dorinţa de a informa în mod organizat alţi tineri şi chiar autorităţile locale, despre beneficiile imediate şi pe termen mai lung ale unui astfel de proiect. Acesta a fost un eveniment unic la nivelul proiectului. Nici o altă ţară participantă nu a acordat atâta atenţie evaluării şi nu a implicat elevii atât de concret în acest proces.

Un aspect deosebit al activităţii elevilor este premiul doi câştigat de Alexia Guşa de la Liceul de arte “Bălaşa Doamna” din Târgovişte la Concursul naţional de proiecte pentru Consiliile elevilor, care a avut loc in iunie 2011 la Tulcea. Ea a prezentat Proiectul DID şi beneficiile lui pentru profesori şi elevi şi a impresionat asistenţa prin convingerea cu care a susţinut utilitatea socială a unui asemenea demers educaţional.

C. Schimbul de experienţă cu partenerii americani a avut şi în 2010, 2 episoade. În ianuarie, 4 profesori români au fost pentru o săptămână în Montgomery County, Maryland, iar în martie am primit vizita a trei profesori americani. Agenda vizitelor a constat în întâlniri cu echipele de proiect din cele două locaţii (dar şi cu unele familii), discuţii cu elevi DID, urmărirea unor lecţii de deliberare dar şi la alte discipline (geografie, istorie, limba engleză, în funcţie de interesele

3

oaspeţilor), vizitarea unor muzee şi instituţii administrative şi tot felul de evenimente culturale. În fiecare an, schimbul de experienţă a fost cea mai apreciată şi spectaculoasă componentă a proiectului. Oaspeţii (mai ales colegii americani) aveau multe informaţii şi materiale (poze, jurnale) de la elevii lor şi elevii gazdă au fost deosebit de bucuroşi să cunoască realitatea ţării partenere în acest mod foarte uman. Din păcate, aceste vizite nu au fost urmate de o comunicare consistentă pe mail sau Discussion Board, nici de partea elevilor, nici de partea cadrelor didactice. Au rămas însă discuţiile autentice despre sistemele de educaţie din cele două ţări, personaje simbolice din cele două culturi, stereotipuri şi prejudecăţi culturale, problemele momentului (încălzirea globală, „sfârşitul lumii”) etc. care au crescut sensibil respectul de sine al elevilor români (mai ales al celor care s-au exprimat în limba engleză), dar şi preţuirea oaspeţilor americani faţă de capacităţile acestora. Principala deosebire a vizitei în Maryland a fost implicarea autorităţilor locale şi ale celor din domeniul educaţiei (Departamentul pentru Educaţie al SUA). Noi nu am reuşit să avem o discuţie cu primarul Târgoviştei sau cu consilierii locali.

D. Realizarea materialelor despre proiect. Ghidul de bune practici a fost realizat între martie şi august 2010 de 9 din cei 13 profesori participanţi şi de coordonatorul proiectului.El a fost tipărit în 500 de exemplare şi distribuit în şcolile din judeţul Dâmboviţa şi la câteva evenimente locale/naţionale (o evaluare a proiectelor europene finanţate la nivelul judeţului, o evaluare a proiectelor finanţate de către Centrul Cultural American, instruirea câştigătorilor de finanţări Comenius Regio, seminarii-conferinţe din cadrul altor proiecte etc.). El este accesibil şi pe site-ul CCD Dâmboviţa (http://www.ccd-dambovita.ro/publicatii.html ), reprezintă singura publicaţie din cadrul întregului Proiect DID şi depăşeşte angajamentul contractual al Asociaţiei „Ambasadorii prieteniei” faţă de finanţatorul american. Motivul realizării ghidului este dorinţa profesorilor români de a da mai departe ceva din complexa lor experienţă profesională şi personală. Faptul că proiectul a durat trei ani şi a pus laolaltă atâtea culturi şi resurse de formare, a fost pentru echipa noastră un drum cu un singur sens: către conceperea unei oglinzi a învăţăturii bogate dobândite de profesorii participanţi.

Ghidul are 5 secţiuni: fundamentul conceptual şi istoricul proiectului, experienţe la clasă (lecţii de deliberare desfăşurate în licee din Târgovişte), alte activităţi (campanii, vizite, parteneriate, proiecte în comunitate iniţiate şi derulate de către elevii DID), jurnalul (reflecţii de parcurs şi planuri de dezvoltare ale unora dintre participanţi) şi textele lecţiilor de deliberare (19 teme traduse din limba engleză şi folosite de profesorii români în cei 3 ani ai proiectului). Ghidul a fost prezentat în numărul din septembrie 2010 (http://www.dare-network.eu/e-dare/e-DARE-09-2010.htm) al buletinul electronic al reţelei DARE (Education for Democracy and Human Rights in Europe – un proiect Grundtvig) şi în numărul 58(3) din 2010 al Revistei de pedagogie.

Valentin Stancu a publicat în 2011 în culegerea "Probleme majore ale omului din sec. XXI" articolul Agresiunea virtuală şi a prezentat rolul participării în Proiectul DID pentru dezvoltara sa profesională în cadrul Simpozionului naţional “Performanţa în activitatea şcolară şi extraşcolară” desfăşurat la Şcoala Coresi din Târgovişte. Prezentarea lui (Valoarea adăugată şi sustenabilitatea activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului internaţional „Deliberarea în democraţie”) a apărut şi în publicaţia respectivului eveniment “Reflecţii didactice”.

E. În mod firesc, întâlnirile de evaluare au fost mai dese în ultimul an al proiectului. Pe lângă evaluarea făcută de echipa noastră, am participat la conferinţa finală de evaluare a proiectului care a avut loc la Myrtle Beach, Carolina de Sud.

Echipa noastră a fost compusă din 13 profesori în anul şcolar 2009-2010. Din păcate doar 6 au putut participa la seminarul final de la Hotelul Peştera/Munţii Bucegi (14-16 mai), dar energia şi creativitatea manifestate acolo au fost rememorate mult timp după aceea. Lucrând pe grupe, participanţii au analizat în detaliu fiecare componentă sensibilă a proiectului (performanţa elevilor, comunicarea pe Discussion Board, activităţile extra-clasă) enunţând aspectele bune, problematice şi sugerând activităţi/măsuri ulterioare. Au urmat o discuţie (moderată de Bebs Chorak) despre competenţele sociale, capacitatea de rezolvare a problemelor şi responsabilitate, care sunt cele mai

4

importante schimbări vizate de Proiectul DID şi o sesiune de elaborare a unor rubrici de evaluare pentru anumite obiective specifice lecţiilor de deliberare. Trăsătura majoră a acestor activităţi a fost evidenţierea sentimentului proprietăţii şi a responsabilităţii profesorilor participanţi precum şi a implicării lor intelectuale şi emoţionale profunde în acest proiect. Autoevaluarea individuală făcută la seminarul final a mai ilustrat o dată seriozitatea, interesul profesional şi ataşementul profesorilor faţă de ideea şi echipa proiectului. Unele reflecţii detaliate (ce am învăţat despre democraţie şi despre mine din acest proiect, ce planuri de dezvoltare am etc.) au ajuns în ghid sub forma paginilor de jurnal. Tot la seminarul final s-au decis structura Ghidului de bune practici şi modul de lucru.

Evaluarea a fost o componentă puternică a tuturor activităţilor din cadrul proiectului. Fiecare seminar/atelier/sesiune pentru profesori a fost evaluat în scris, în maniere creative, dar profund analitice. Toate rezultatele au fost prompt folosite în îmbunătăţirea prestaţiei noastre şi aduse imediat la cunoştinţa profesorilor, elevilor sau celor care participat la evenimentul evaluat. Autoevaluarea a fost dimensiunea principală a procesului de evaluare şi a avut menirea să responsabilizeze şi să sporească implicarea celor vizaţi (de regulă, s-a folosit în cazul profesorilor). Justificarea utilizării ei susţinute este credinţa noastră că profesorii sunt mai motivaţi să participe la un efort de durată, iar rezultatele respectivului demers au şanse mai mari să fie de calitate, dacă datele de lucru sunt stabilite cu contribuţia participanţilor. Proiectul DID a fost văzut şi condus drept o investiţie pe termen lung. Până în prezent, se confirmă aşteptarea ca profesorii formaţi în cadrul proiectului să fie agenţi ai schimbării în şcolile lor, dar şi persoane resursă sau chiar membrii noi ai asociaţiei „Ambasadorii prieteniei”.

Cea mai spectaculoasă şi aşteptată activitate de evaluare a fost conferinţa din iulie 2010 de la Myrtle Beach. Cei 4 profesori români şi coordonatoarea au participat la diferite ateliere (exemple de deliberare, analize ale unor aspecte conceptuale şi metodologice ale proiectului), au prezentat specificul proiectului DID şi schiţa Ghidului de bune practici. Conferinţa a mai prilejuit şi discutarea unor teme majore (educaţia civică în ţările postcomuniste, specificitatea culturală a metodelor pedagogice folosite, efectele proiectului – rezultatele evaluării) cu cercetători de referinţă în domeniu (Dr. Judith Torney-Purta, University of Maryland, Dr. Diana Hess, University of Wisconsin-Madison, Dr. Pat Avery, University of Minnesota). De asemenea, organizatorii americani au prezentat planul de continuare a proiectului în America Centrală şi de Sud. Această întâlnire ne-a permis şi discutarea altor posibilităţi de parteneriat. Am lucrat cu Bebs Chorak de la Street Law Inc. din Washington şi cu colegi din asociaţii din Cehia, Serbia şi Macedonia la finalizarea unui proiect destinat educaţiei civice a romilor din cele trei ţări europene, pe baza metodei CAS şi a experienţei noastre în Proiectul DID. Din păcate, Departamentul pentru Educaţie nu a mai finanţat acest proiect.

Alte activităţiÎn 2010, Olga Manea a desfăşurat la Şcoala I. Aleaxandru Brătescu-Voineşti din Târgovişte

proiectul „Stop accidentelor, viaţa are prioritate”. Parteneri au fost poliţia rutieră şi poliţia de proximitate. Elevii claselor a patra au fost instruiţi pentru reînfiinţarea patrulei Micilor poliţişti, s-au vizionat filme şi s-au organizat concursuri. Peste 400 de copii îmbracaţi în veste fosforescente au participat la 3 marşuri de avertizare a conducătorilor auto şi pietonilor cu privire la pericolele rutiere şi necesitatea reducerii vitezei pe drumurile publice. La unul dintre marşuri au participat şi elevi de la Şcoala Matei Basarab şi Şcoala Mihai Viteazul.

Scrierea altor proiecte în perioada august 2010 – noiembrie 2011

Deşi aceasta este o preocupare permanentă a asociaţiei noastre, ea capătă un plus de energie în urma unor proiecte de succes sau în preajma lansării unor runde de finanţare pe teme de interes pentru asociaţie. Experienţa, vizibilitatea şi încrederea dobândite prin Proiectul Deliberarea în Democraţie ne-au dat, în mod cert, un impuls să concepem alte demersuri de schimbare a calităţii educaţiei formale şi nonformale în judeţul nostru. În septembrie 2010, asociaţia şi-a schimbat conducerea, a racolat câţiva membri din rândul profesorilor participanţi la Proiectul DID (am ajuns

5

la 11 persoane) şi şi-a reorganizat statutul. De atunci, Consiliul Director este compus din Corina Leca (preşedinte), Teodora Popa (vicepreşedinte) şi Norica Oprea (secretar). În octombrie 2010 am participat la Târgul local al ONG-urilor, unde am prezentat ultimele 2 proiecte ale asociaţiei (Deliberarea în democraţie şi Asigurarea calităţii ECD) şi am distribuit cele 2 ghiduri. Tot atunci am pregătit documentaţia pentru CEE Trust în legătură cu proiectul de 18 luni “Through Personal Responsibility and Collective Action, towards Community Development and Sustainable Democracy” pe care doream să îl implementăm împreună cu NNPGD din Găeşti. Nu am fost acceptaţi şi în mai 2011 am aplicat la Balkan Trust for Democracy pentru aceeaşi idée, dar reformulată pentru 1 an şi mai puţine comunităţi/proiecte locale. Nu am primit nici acceptul lor.

La finalul anului 2010 am scris împreună cu CCD Dâmboviţa, o şcoală generală şi un liceu din oraş un proiect de voluntariat Comenius Regio pentru doi ani. El a fost aprobat şi am început activitatea în octombrie 2011 cu prezentarea conceptului în comunitatea locală şi primirea vizitei a 3 parteneri din regiunea Martfu, Ungaria. În decembrie 2011, o echipă din care a făcut parte și un mebru al asociației (Valentin Stancu) a efectuat o vizită de o săptămână la Martfu. Esența acestui schimb de experiență a fost prezentarea unor instituții, organizații și activități concrete din comunitatea maghiară parteneră. Proiectul educă elevii şi profesorii din câteva instituţii din Târgovişte să participe la viaţa comunităţii, să identifice problemele la soluţionarea cărora pot contribui şi să convingă autorităţile locale şi mediul de afaceri de utilitatea participării civice, cu alte cuvinte să fie voluntari. Rolul asociației este să formeze cadrele didactice pentru desfășurarea activităților de voluntariat cu elevii, să consilieze școlile în acest sens și să monitorizeze activitățile care au loc la inițiativa școlilor din proiect, precum și să producă diverse materiale pentru Harta locală a voluntariatului, produsul final al proiectului. Proiectul este ilustrat pe site-ul http://voluntariatcomeniusregio.wordpress.com/2012/04/22/pm-in-martfu-april-2012/

În iulie 2011, ca urmare a participării la un curs POS DRU de dezvoltare a competenţelor antreprenoriale, am scris un alt proiect pentru un club local al copiilor şi tinerilor „Vreau să trăiesc într-o lume normală!” Am început să căutăm bani la firme locale, bănci şi companii mari (în baza prevederii CF privind dirijarea a 20% din impozitul pe profit către asociaţii etc.), iar când Centrul Cultural American şi-a manifestat interesul pentru idee, am rescris proiectul în limba engleză în formatul solicitat de respectiva instituţie. Am contactat toţi formatorii, partenerii şi câteva şcoli şi am creat un site (http://clubultineriloristeti.wordpress.com/) pentru a începe promovarea clubului în rândul beneficiarilor (copii şi tineri între 12 şi 19 ani). Câteva firme locale s-au arătat interesate de abordarea noastră şi au spus fie că ne dau sume mici, fie să le contactăm la finalul anului 2011 sau începutul anului 2012 pentru a avea o situaţie clară a bugetului lor. Deoarece Centrul Cultural American nu ne-a răspuns favorabil, nu am mai continuat procedura de strângere de fonduri de la firme (nu puteam începe activitatea cu sume atât de mici). Ţinem legătura cu respectivele companii şi cu partenerul identificat pentru acest proiect: Biblioteca judeţeană „I. Heliade Rădulescu” din Târgovişte. Am mai schiţat nişte idei de colaborare cu această instituţie (de exemplu, facilitatori pentru proiecte locale destinate tinerilor, educarea onestităţii şi dezvoltarea originalităţii în demersurile elevilor şi studenţilor), care ne va găzdui orice activitate de educaţie în măsura posibilităţilor. La ediţia din 2011 a Târgului local al ONG-urilor (5 octombrie), pe care a organizat-o biblioteca prin intermediul unui proiect din cadrul său (Europe Direct), am verificat realismul celor mai recente idei şi am căutat parteneri şi colaboratori. Elevii, tinerii, cadrele didactice, reprezentanţii altor ONG-uri au fost entuziasmaţi de prezentările noastre şi sperăm că printre ei se vor afla câţiva parteneri reali.

În noiembrie 2011 am trimis la AFCN (Adm. Fondului Cultural Național) Proiectul Harta creativității județului Dâmbovița – instrument de formare culturală și antreprenorială a elevilor de liceu. El a fost inspirat de un succes din 2008 al Consiliului Britanic, care a realizat o cartografiere a industriilor creative din judeţul Iași, cu cercetători profesioniști. În cazul nostru, vom lucra cu elevi de liceu care vor fi instruiți pentru a lua interviuri unor creativi/artiști/întreprinzători locali. Partenerii noștri sunt Centrul jud. de cultură (care este și cofinanțator), Biblioteca judeţeană „I. Heliade Rădulescu”și Asoc. Industrii Creative din Iași. Deoarece schema de finanțare a presupus și

6

contribuția solicitantului, am căutat și sponsori (BCR Pucioasa ne-a acordat 2000 lei). Cu un buget redus cu peste 25% de către AFCN, am început derularea proiectului în aprilie 2012.

Situația financiară În anul 2010 am avut venituri în valoare de 48419 lei (din finanțarea proiectelor, sponsorizări și 2%) și am cheltuit 67927 lei (în proiecte și alte activități cu copiii).În anul 2011 nu am avut venituri, dar am cheltuit 937 lei pentru terminarea extensiei Proiectului DID (Deliberarea in Democrație). Singurul finanțator din această perioadă a fost Departamentul pentru Educație al SUA, prin Proiectul DID. Sumele din sponsorizări și 2% au fost folosite de către fost președintă a asociației (d-na înv. Olga Manea, care a și convins oamenii să contribuie) pentru realizarea unor activități extra-școlare cu elevii claselor mici de la Școala I. Alex. Brătescu-Voinești din Târgoviște (campanii pentru conștientizarea stării mediului, excursii etc.).

Concluzii

Perioada analizată în acest raport a fost neuniformă în rezultate şi deosebit de solicitantă pentru membrii asociaţiei. Bogăţia activităţilor din cadrul Proiectului DID ne-a inspirat câteva proiecte noi, dar nu am găsit sprijinul financiar necesar lansării tuturor. Complexitatea solicitărilor din proiectul descris, ne-a ajutat să formăm o echipă puternică, flexibilă şi inventivă. Oameni care au participat direct la ultimele proiecte mari ale asociaţiei (DID şi Asigurarea calităţii ECD) se simt motivaţi şi responsabili să continue demersul de schimbare a comunităţii noastre şi acest lucru este un indicator clar de succes al respectivelor proiecte. Asociaţia foloseşte metodele pedagogice interactive în toate activităţile sale cu elevii şi cadrele didactice, dar, mai mult, se dovedeşte un cercetător implicat în propriul experiment şi învaţă mereu din propria experienţă. Problemele pe care le identificăm conţin parţial soluţia pentru rezolvarea sau ameliorarea lor. Aceasta a fost, de regulă, învăţătura pe care am desprins-o din experienţa noastră. Standardele înalte autoimpuse, ne complică deseori parcursul, relaţia cu partenerii şi beneficiarii, dar pe termen mai lung, ne facem cel mai mare serviciu. Oamenii antrenaţi prin/în proiectele asociaţiei sunt profesionişti competenţi şi competitivi în diferite circumstanţe (de la conducerea unor şcoli, la administrarea unor proiecte şcolare şi de la cercetarea unor probleme structurale ale sistemului de educaţie, la iniţierea unor acţiuni punctuale cu impact în comunitate).

Aspectele pentru care trebuie să dedicăm mai multă energie sunt vizibilitatea, identificarea partenerilor (mai ales instituţionali) potriviţi şi a resurselor pentru derularea proiectelor pe care le avem. Va trebui să exploatăm la maxim tehnologiile moderne şi să ne promovăm ideile şi realizările cu ajutorul Internetului şi mijloacelor utilizate de tineri sau de alte categorii cărora ne adresăm.

Derularea celor două proiecte câștigate în 2011, trebuie să ne impună în conștiința publicului local drept un actor serios, inovator și perseverent în a corecta marile probleme de educație sau de etică ale comunității.

Corina Leca, preşedinte Asoc. „Ambasadorii Prieteniei”, iulie 2012

7