raport de mediu - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/avize/rm_ea/25...

RAPORT DE MEDIU – Actualizare PUG comuna Buciumeni, Jude Ńul Gala Ńi

Consiliul Local Comuna Buciumeni, Jude Ńul Gala Ńi 1

RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA BUCIUMENI, JUDETUL GALATI

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Buciumeni, Jude Ńul Gala Ńi

Autor SC DANIAS SRL Auditor principal: BM 07- 93/22.10.2008 Evaluator principal: EIM 07- 102/22.10.2008



Draft August 2010

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………... 4 1. Expunerea continutului si a obiectivelor principal e ale planului

sau programului, precum si a relatiei cu alte planu ri si programe relevante ……………………………………… ………………………………

7

1.1. Aspecte generale …………………………………………………………… 7 1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General …………… …………………. 7 1.3. Relatia PUG cu alte planuri si programe relev ante …………………. 12 2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei

sale probabile in situatia neimplementarii planului urbanistic general propus ………………………………………………………………

13

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediul ui ……………………… 13 2.1.1. Apa …………………………………………………………………………….. 13 2.1.2. Aer …………………………………………………………………………….. 14 2.1.3. Sol si subsol ………………………………………………………………… 14 2.1.4. Biodiversitate: flora si fauna ……………………………… …………….. 15 2.1.5. Relief ………………………………………………………………………….. 15 2.1.6. Populatia si sanatatea umana …………………………………… ……… 17 2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhite ctonic …………………... 21 2.1.8. Cai de comunicatie si transport …………………………… …………… 22 2.1.9. Managementul deseurilor ………………………………………………… 22 2.2. Evolutia probabila a mediului in cazul neimpl ementarii PUG …….. 23 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi a fectata

semnificativ ………………………………………………………………….. 27

3.1. Apa …………………………………………………………………………….. 27 3.2. Aer …………………………………………………………………………….. 28 3.3. Sol ……………………………………………………………………………... 29 3.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………… ……….. 29 3.5. Mediul social si economic ………………………………………………. .. 30 3.6. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitect onic …………………... 30 3.7. Zgomot si vibratii …………………………………………………………... 30 3.8. Peisajul … …………………………………………………………………….. 31 4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG ……….. 31 5. Obiective de protectie a mediului stabilite la ni vel national

relevante pentru PUG ……………………………………………………… 39

5.1. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international ………………………………………………

39

5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protec tie a mediului ……… 42



6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului …………………. 46 6.1. Metodologia de evaluare utilizata in PUG ………… ………………….. 46 6.2. Efecte asupra mediului generate de implementa rea PUG …………. 47 6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale i mplementarii PUG

asupra obiectivelor de mediu relevante ……………………………… . 54

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, i nclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera …………………………………… ..

57

8. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compens a cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG ………………………………………………………….

57

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu a pa ………………….. 58 8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu a er …………………... 59 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol …………………... 60 8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate …….. 61 8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului

social si economic …………………………………………………………. 61

8.6. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic …………………...

62

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea v ariantei optime …………………………………………………………………………

63

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monito rizarea efectelor semnificative ale implementarii planului ………………….

66

11. Rezumat fara caracter tehnic ……………………………………………. 69 12. Glosar de termeni ………………………………………………………..... 73 13. Bibliografie …………………………………………………………………... 74 Anexe



INTRODUCERE

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu raŃional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităŃii mediului şi a consecinŃelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinŃă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaŃi oportunitatea de a participa şi de a fi informaŃi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaŃia naŃională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenŃa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenŃa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinŃele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării



de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu AgenŃia NaŃională de ProtecŃia Mediului. Pentru evidenŃierea zonelor critice din punct de vedere al protecŃiei mediului şi transpunerea în termeni concreŃi ai disfuncŃionalităŃilor rurale şi vulnerabilităŃii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Buciumenii şi localităŃilor aparŃinătoare s-au utilizat, în principal:

� metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici;

� metode calitative pentru evidenŃierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepŃiei populaŃiei faŃă de diferite aspecte care caracterizează habitatul;

� mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obŃinute în urma prelucrării.

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuŃiei în spaŃiu şi timp a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenŃierea factorilor de stres în funcŃie de mărimea, importanŃa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepŃia comunităŃii locale asupra principalelor categorii de disfuncŃionalităŃi ale mediului rural care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obŃinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 1.1. Titularul planului Consiliul Local al Comunei Buciumeni, JudeŃul GalaŃi, telefon/fax: 0236 / 822.703 Persoana de contact: Primar Buciumeni – Aloman Sterica 1.2. Autorul atestat al raportului de mediu Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu este SC DANIAS SRL, cu sediul social în GalaŃi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap.61, JudeŃul GalaŃi, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon:0236 412 126, fax: 0236 435180, Certificate de atestare :

• Auditor principal: BM 07 – 93/22.10.2008, • Evaluator principal: EIM 07 – 102/22.10.2008.

1.3. Denumirea planului Actualizare Plan Urbanistic General - Comuna Buciumeni, JudeŃul GalaŃi 1.4. Aşezare geografic ă şi administrativ ă



Comuna Buciumeni este situată în partea de nord - vest a judeŃului GalaŃi, fiind limitrofa judetului Vrancea in partea de vest. Coordonatele geografice ale comunei Buciumeni sunt:

• 460 20' latitudine nordică şi • 270 30' longitudine estică.

Teritoriul administrativ al comunei Buciumeni are urmatoarele vecinatati:

• la nord – vest - teritoriul judeŃului Vrancea; • la sud - est - teritoriul administrativ al comunei łepu; • la nord – est - teritoriul administrativ al comunei Brăhăşeşti; • la vest - teritoriul administrativ al comunei Nicoreşti;

Comuna Buciumeni este formata din 4 sate si anume: Buciumeni – sat resedinta de comuna, HânŃeşti, Tecucelu Sec şi Vizureşti.

Incadrarea Comunei Buciumeni în teritoriul Jude Ńului Gala Ńi

Vecini :

Comuna Buciumeni

1 – Comuna Brahasesti 2 – Comuna Nicoresti 3 – Comuna Tepu 4 – judeŃul Vrancea

1

2

3

4



SuprafaŃa administrativă a comunei este de 4.474,00 ha: din care 2.658,00 ha reprezintă teren agricol şi 1.816 ha teren neagricol. Conform Anuarului statistic – ediŃia 2008, comuna Buciumeni are o populaŃie de 2.624 locuitori. SuprafaŃa agricolă care revine pe un locuitor este de 1,01 ha, iar cea arabilă de 0,81 ha, valorile fiind mai mari, faŃă de mediile pe judeŃ (de 0,6 ha şi respectiv 0,5 ha). 1. Expunerea con Ńinutului şi a obiectivelor principale ale Planului

Urbanistic General, precum si a relatiei cu alte pl anuri si programe relevante

1.1. Aspecte generale

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acŃiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Buciumeni, pe baza analizei pluricriteriale a situaŃiei existente. Se propune conturarea unor direcŃii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcŃionale, potenŃialul uman şi resursele de muncă, populaŃia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaŃiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. PUG a fost elaborat in scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor si anume :

• a stabilirii modului de utilizare a terenurilor şi a condiŃiilor de conformare şi realizare a construcŃiilor;

• stabilirii şi delimitarii zonelor construibile, a zonelor cu interdicŃie temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcŃionale;

• stabilirii şi delimitarii teritoriului intravilan; • evidenŃierii deŃinătorilor terenurilor şi a modului de circulaŃie juridică a

terenurilor; • delimitarii suprafeŃelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de

utilitate publică; 2. Stabiliri zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent); 3. Modernizarii şi dezvoltarii echipării edilitare; 4. Stabilirii şi delimitarii zonelor protejate; 5. Optimizarii relaŃiilor localităŃilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel judeŃean; 6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;



7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire

1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General Prin „propunerile de organizare urbanistică” prezentate în PUG – ul comunei Buciumeni se trasează liniile directoare de dezvoltare viitoare ale comunei, pe planul organizării teritoriale, reŃelele edilitare, managementul deşeurilor, relansarea economică, zone protejate etc. In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităŃilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

• extinderea intravilanului Comunei Buciumeni cu 99,50 ha;

• extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi asigurarea debitului necesar pentru toate localităŃile;

• sistem centralizat de canalizare cu doua staŃii de epurare, care vor fi amplasate în satele Buciumeni, în UTR 45 – Trup A6, respectiv in satul Tecucelu Sec, in UTR 46 – Trup B1, cu respectarea distanŃei minime de 300 m, faŃă de construcŃiile existente şi de cele ce se vor propune a se realiza în zonă; apele epurate se vor refula în receptor natural (parrâul Tecucel), prin intermediul unor staŃiii de pompare ;

• rezolvarea urgentă a evacuării apelor meteorice, evitându-se eroziunea solului;

• rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

• extinderea şi modernizarea reŃelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale;

• extinderea reŃelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susŃinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatorilor uscaŃi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranŃei în exploatare;

• extinderea şi modernizarea reŃelei de telefonie

• revitalizarea spaŃiilor care sunt în conservare şi folosirea optimă a terenurilor destinate dezvoltării activităŃilor agricole;

• amenajarea unui Parc;

• amenajarea a doua zone pentru constructia de locuinte pentru rromi

• amenajarea unei baze de agrement pe iazul din satul Buciumeni

• realizarea unui Centru de Consultanta Internationala pe amplasamentul taberei scolare

• realizare sistem alimentare gaze naturale



BILANT TERITORIAL - Total comuna Buciumeni

EXISTENT PROPUS

ZONE FUNCłIONALE Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Zona locuinte P, P+1 si functiuni complementare 125,68 37,27 171,56 39,29

Zona institutii publice si servicii Alte zone cu functiuni de interes public

4,23 1,25 14,60 3,34

Zona unitati industriale si depozitare 8,43 2,50 8,43 1,93

Unitati agricole 1,00 0,29 1,00 0,23 Zona spatii verzi, sport si agrement 0,64 0,19 28,55 6,54

Zona destinatie speciala 0,05 0,01 0,05 0,01 Zona gospodarie comunala, cimitire 1,50 0,44 1,65 0,38

Zona echipare edilitara si constructii aferente

0,14 0,04 6,50 1,49

Zona cai de comunicatie rutiera 29,18 8,65 38,54 8,82 Alte zone: teren agricol intravilan, rape, ape, etc.

166,34 49,36 165,81 37,97

TOTAL INTRAVILAN 337,19 100 436,69 100 Ca atare, pentru satisfacerea cererilor populaŃiei, intravilanul propus se ridică la 436,69 ha pe total comună, rezultând o suprafaŃă de 99,50 ha ce se adaugă la cele 337,19 ha existente în intravilan.

SuprafaŃa introdusă în intravilan, de 99,50 ha, va fi repartizată în cea mai mare parte zonei pentru locuinŃe, spaŃii verzi amenajate, sport si agrement, precum si zonei de echipare edilitara si constructii aferente.

Teritoriul intravilan propus a fost împărŃit în 45 unităŃi teritoriale de referinŃă (U.T.R.).



Defalcat, pe localitati, suprafetele propuse pentru introducerea in intravilan sunt urmatoarele: 1. pentru satul Buciumeni (din Trup 1 va deveni Tru p A):

Bilant teritorial satul Buciumeni

EXISTENT PROPUS


Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan Zona locuinte P, P+1 si functiuni complementare

32,93 31,75 54,13 35,82


1,20 1,16 5,40 3,58

Zona unitati industriale si depozitare

7,00 6,75 7,00 4,64

Unitati agricole 1,00 0,97 1,00 0,67 Zona spatii verzi, sport si agrement 0,64 0,62 14,74 9,76

Zona destinatie speciala 0,05 0,05 0,05 0,04 Zona gospodarie comunala, cimitire 0,85 0,82 0,85 0,57

Zona echipare edilitara si constructii aferente 0,10 0,10 3,00 1,99


50,95 49,13 50,95 33,72

TOTAL INTRAVILAN 103,72 100 151,13 100 Suprafata introdusa in

intravilan 47,41 ha

Suprafata totala introdusa in intravilan aferenta satului Buciumeni este de 47,41ha.

2. pentru satul Hantesti (din Trupurile 4 si 5 va d eveni Trup C) Bilant teritorial satul Hantesti



EXISTENT PROPUS


Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total


41,84 44,59 61,79 48,28


0,80 0,86 5,60 4,38


0,18 0,20 0,18 0,14

Unitati agricole - - - - Zona spatii verzi, sport si agrement - - 3,75 2,93

Zona destinatie speciala - - - - Zona gospodarie comunala, cimitire 0,24 0,05 0,24 0,19

Zona echipare edilitara si constructii aferente - - 2,24 1,75


42.94 45,76 43,02 33,62

TOTAL INTRAVILAN 93,84 100 127.98 100 Suprafata introdusa in intravilan 34,14

Suprafata totala introdusa in intravilan aferenta satului Hantesti este de 34,14ha.

3. pentru satul Tecucelu Sec (din Trupul 2 va deven i Trup B)

Bilant teritorial satul Tecucelu Sec EXISTENT PROPUS


Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total


28,72 38,76 28,72 38,32


0,30 0,41 0,30 0,4


- - - -

Unitati agricole - - - - Zona spatii verzi, sport si agrement

- - 0,12 0,16

Zona destinatie speciala - - - - Zona gospodarie comunala, cimitire

0,18 0,25 0,18 0,24


Zona cai de comunicatie rutiera 7,40 9,99 7,48 9,98



Alte zone: teren agricol intravilan, rape, ape, etc.

37,50 50,61 37,50 50,04

TOTAL INTRAVILAN 74,10 100 74,95 100 Suprafata introdusa in intravilan 0,85 ha

Suprafata totala introdusa in intravilan aferenta satului Tecucelu Sec este de 0,85ha

4. pentru satul Vizuresti (din Trupul 3 va deveni T rup D)

Bilant teritorial satul Vizuresti

EXISTENT PROPUS


Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total


21,86 34,61 26,59 37,79


0,40 0,64 1,45 0,64


1,25 1,98 1,25 1,78

Unitati agricole - - - - Zona spatii verzi, sport si agrement - - 0,8 1,14

Zona destinatie speciala - - - - Zona gospodarie comunala, cimitire 0,23 0.37 0,38 0,54



34,70 54,94 34,09 48.45

TOTAL INTRAVILAN 63,16 100 70,37 100 Suprafata introdusa in intravilan 7,21 ha

Suprafata totala introdusa in intravilan aferenta satului Tecucelu Sec este de 7,21ha Restul de suprafete pana la 99,50 ha sunt reprezentate de trupuri izolate ce vor deveni intravilan si care vor apartine intregii comune. 1.3. RelaŃia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante



Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă a comunei. Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritate a administraŃiei locale şi de clarificare şi soluŃionare a conflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraŃia locală şi persoane fizice. La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007, în sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecarei zone şi localităŃi, condiŃii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaŃiilor verzi, de protecŃie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor. Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este necesar a se elabora în continuare următoarele documentaŃii:

• cadastru imobiliar al localităŃii (aducere la zi) • planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei destinate

concesionării România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecând de la această premisă, prioritătile şi măsurile incluse în Planul National de Dezvoltare pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum si in Planurile Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agentiilor de Dezvoltare Regionala (A.D.R.). Din Planul de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia întocmit de Cabinet Individual de arhitectură Arh. Roxana Maria Gheorghiu, a rezultat că pentru întocmirea documentatiei de urbanism a fost analizat Planul de Amenajare a Teritoriului National, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal: Galati-Brăila-Tulcea, Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Galati şi Planul de Urbanism General al comunei Buciumeni elaborate în anul 1998 de SC Urban Proiect SA Bucureşti. In P.U.G comuna Buciumeni sunt prevăzute obiective care se regăsesc în Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului, Strategia NaŃională de Gestionare a Deşeurilor, Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor al JudeŃului GalaŃi. 2. Aspectele relevante ale st ării actuale a mediului şi ale evolu Ńiei

sale probabile în situa Ńia neimplement ării Planului Urbanistic General propus

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/



aspectele de mediu care trebuie avuŃi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaŃia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaŃie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul; Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. 2.1. Aspecte relevante ale st ării actuale a mediului 2.1.1 Apa ReŃeaua hidrografică a comunei Buciumeni este formată paraul Tecucel, care este afluent al râului Bârlad si din cateva paraie de mici dimensiuni care au caracter permenent – valea Rapa Rosie si semipermanent – valea paraului Tecucelul Sec. In partea nordica a terenului administrativ se afla un mic lac de baraj antropic. Paraul Rapa Rosie are un curs meandrat, pe alocuri formand zone de execes de umiditate, iar in perioadele cu precipitatii abundente se produc inundatii. Paraul Tecucel are albia meandratata si o lungime de 28 km. Paraul se varsa in raul Barlad, iar in perioadele cu precipitatii abundente provoaca inundatii. Resursele de apa subterana sunt de calitate, dar foarte greu accesibile datorita reliefului. Din analiza statistica realizata de SGA Galati – Directia Apelor Prut Iasi in perioada 2003 – 2008 s-a constatat ca râul Bârlad este cel mai poluat râu care străbate judeŃul GalaŃi, în special în lunile de varǎ datoritǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ mici, oxigenării deficitare care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor. In urma monitorizarii realizate in mai multe sectiuni de control s-au constatat urmatoarele:

• S-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile atât la regimul oxigenului, cât şi la ionii generali de salinitate şi nutrienŃi.

• Gradul de poluare este mai pronunŃat în lunile de varǎ când substanŃele organice reduc concentraŃia de oxigen dizolvat în apǎ ca urmare a proceselor biochimice.

• Desi in anii 2006 si 2007 evolutia calitativa a apei a cunoscut o imbunatatire, in anul 2008 s-a constatat o stare mai puŃin bună a calităŃii apei râului, datorita viiturilor care s-au inregistrat in perioada aprilie-septembrie, care au contribuit la incarcarea cursului de apa cu materii in suspensie antrenate de pe versanti si din sedimentele depuse.

2.1.2 Aer Din punct de vedere meteoclimatic, zona comunei Buciumeni aparŃine sectorului de climă temperat continentală, atât datorită poziŃiei geografice estice în cadrul Ńării, cât şi datorită predominării influenŃei directe a maselor de aer continental, de origine asiatică. Precipitatiile medii anuale sunt 400 - 550 mm, iar repartiŃia lor este foarte neregulată, cu alternanŃe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenŃă a ploilor torenŃiale, ceea ce se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant Cea mai mare frecvenŃă o au vânturile dinspre nord-vest şi nord purtătoare de umiditate. Acestea, alături de structură şi declivitate, explică intensitatea degradărilor de teren pe frunŃile de creastă şi versanŃi orientaŃi în aceeaşi direcŃie. In comuna Buciumeni mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii factorilor de mediu.



Pe teritoriul comunei nu sunt amplasate obiective industriale care prin procesele de ardere sau de productie sa afecteze semnificativ calitatea aerului. 2.1.3 Solul şi subsolul Satele care alcatuiesc comuna Buciumeni prezintă următoarele particularităŃi geomorfologice:

• Satul Buciumeni se dezvolta pe zona de trecere de la lunca paraului Tecucel la campia inalta care se desfasoara intre 170 – 195 m;

• Satul Hantesti se dezvolta preponderent in zona campiei inalte. Altitudinile pe care le atinge relieful in acest areal coboara sub 220m;

• Satele Tecucelu Sec si Vizuresti sunt situate preponderent pe zonele de lunca ale Tecucelului sec, respectiv Tecucelului si subordonat pe zona de trecere spre campia inalta, avand pe aceasta cotele de teren cuprinse intre 120 – 185 m, cu pante de 12 – 14%

Geologic, terenul pe terase este alcătuit din depozite cuaternare de natură eoliană (loessuri sensibile la umezire grupa „B” şi „A”, conform P - 7–2000 – prafuri argilo-nisipoase, argile nisipoase cu concreŃiuni calcaroase, sau nisipuri fine de tip dune, stabilizate), urmate de depozite de natură aluvionară (nisipuri medii – grosiere, pietrişuri şi bolovani rulaŃi). În zona de luncă, se gasesc caraturi de panta si pamanturi aluvionare fine, alcatuite din prafuri argiloase cu nisip, argile prafoase si argile, cu grosimi de cca. 4-5 m, sub care urmeaza nisipuri fine - medii In zona de trecere de la lunca la campia inalta se gasesc urmatoarele formatiuni:

• cărături de pantă negre prăfoase – praf argilos, puŃin umede, prafuri argiloase cafenii închise, consistente, prafuri argiloase galben-cenuşii cu zone feruginoase, consistente, argile prăfoase, toate acestea cu grosimi de 5 – 6 m, urmate de nisipuri fine-medii (satul Tecucel)

• cărături de pantă negre-cafenii prăfoase – prafuri argiloase, puŃin umede şi apoi uscate, prafuri argiloase cafenii, cu elemente grosiere rulate, vârtoase cu grosimi de 3 - 5 m, urmate de nisipuri fine-medii cafenii feruginoase, uscate cu grosimi de cca. 3 m, apoi spre adâncime se dezvoltă un strat de pietriş în amestec cu nisip şi cu zone de nisip cimentat (satele Tecucel si Vizureşti)

În zona de trecere spre câmpia înaltă (satele Buciumeni, Tecucel, Vizureşti şi parŃial HanŃeşti) şi pe câmpia înaltă – preponderent satul HanŃeşti, sub stratul de sol vegetal negru şi cafeniu urmează o succesiune de formaŃiuni eoliene cu structură loessoidă şi anume: loess galben cu calcar degradat, vârtos, praf argilos cafeniu, vârtos, cu intercalaŃii de praf argilos cafeniu – roşcat (sol îngropat), compact, vârtos, insensibil la umezire.



Harta geologic ă a Jude Ńului Gala Ńi

2.1.4. Biodiversitate, flor ă şi faun ă În mod natural, teritoriul administrativ al comunei Buciumeni aparŃine în principal etajului de vegetaŃie stepică şi într-o măsură mai mică etajului de vegetaŃie silvostepică. Pe teritoriul administrativ al comunei Buciumeni, in partea de NV a judetului Galati, la cca. 35 de km de municipiul Tecuci, se găseşte aria naturală protejată de interes naŃional - Rezerva Ńia natural ă Pădurea Buciumeni , declarată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea III – zone protejate – custode DirecŃia Silvică GalaŃi – Ocolul silvic Tecuci. Conform Legii 5/2000 suprafata este de 71,20 ha rezervatie forestiera cu asolamente silvice din asociatii de padure de foioase in amestec de frasin, carpen, fag si tei. Predominant in masiv este teiul, arbore cu o stare buna de vegetatie. Perimetrul protejat este o pepiniera semincicola pentru tei unde densitatea speciei este de 100%. Fauna este strâns legată de biotop şi de vegetaŃie. Terenul de cultură a atras după sine rozătoarele: popândăul, căŃelul pământului, şobolanul, hârciogul, iepurele de câmp. În Pădurea Buciumeni se întâlnesc mamiferele mari: căpriorul, mistreŃul, vulpea. Păsările specifice acestei zone sunt prepeliŃa, potârnichea, ciocârlia. Dintre reptile, sunt răspândite şopârlele de câmp şi şerpii de casă. Datorită reŃelei hidrografice reprezentate de paraul Tecucel, afluent al râului Bârlad, ihtiofauna în această zonă este săracă. Caracteristic pentru stepă este abundenŃa faunei nevertebrate, ca miriapod, paianjeni, insecte. Datorită intervenŃiei omului, păsările câmpului sunt puŃin reprezentate şi au scăzut considerabil ca număr. Speciile care se întâlnesc sunt prepeliŃele, potârnichile prigorii, turturelele şi graurii.

Buciumeni



SuprafaŃa ocupată de păduri este de 1.516 ha, iar suprafaŃa ocupată de vii este de 286 ha. 2.1.5. Relieful Teritoriul administrativ al comunei Buciumeni este amplasat în partea de nord - vest a JudeŃului GalaŃi. Suprafata aferenta comunei Buciumeni se incadreaza geografic in Podisul Barladului. Relieful actual al teritoriului comunei Buciumeni incepe sa se schiteze prin disecarea intensa a fostei campii pliocene aferenta Colinelor Tutovei, in timp ce restul teritoriului reprezinta inca portiuni ale campiei lacustre pliocen – cuaternare originare. Colinele Tutovei constitue o unitate fizico-geografică cu trăsături distincte nu doar din punct de vedere al cadrului natural, ci şi al celui uman geografic. Subunitate a Podişului Bârladului, această regiune este delimitată clar spre vest şi spre est de văile largi a Siretului şi, respectiv, a Bârladului, în timp ce limita nordică este marcată de coasta Racovei şi valea Morii (tributară Siretului). Aspectul comunei Buciumeni este de campie inalta, fiind fragmentat in culmi si paduri prelungi, separate de vai paralele. Pe versanti si suprafete inclinate apar procese uneori evidente de: eroziune, transport, acumulare, care genereaza un microrelief caracteristic. Defrisarile si extinderea culturilor agricole au accentuat eroziunea suprafetelor inclinate mai inalte, au crescut debitele solide ale apelor si au fost accentuate procesele aluviale si coluvio –proluviale ale zonelor mai joase.

Harta unit ăŃilor de relief În ceea ce priveşte deplasările de teren - factorul declanşator pentru acestea este apa, precipitaŃiile căzute pe versant, care provoacă apariŃia alunecărilor sau reactivarea unora mai vechi, concomitent cu inundaŃiile. Alunecările de teren sunt categoria cea mai importantă a deplasărilor de teren.

Buciumeni



Relieful cu pante pronuntate ale campiei inalte si prezenta pamantului loessoid fac ca acesta sa se erodeze, iar particulele de pamant sa fie antrenate usor de apele din precipitatii Seismic, teritoriul administrativ al comunei se încadrează în zona de hazard seismic descris de valoarea de vârf a acceleraŃiei orizontale a terenului ag = 0,28g (acceleraŃia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenŃă de referinŃă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colŃ) a spectrului de răspuns este Tc = 1,0 s. Acesta este afectat de mişcările - cutremurele moldavice, ale căror două focare sunt tributare zonei Vrancea:

- în interiorul depresiunii subcarpatice a Vrancei, cu hipocentri la adâncimi cuprinse între 100 şi 200 km;

- la exterior, în zona Focşani – Mărăşeşti - Tecuci, cu hipocentri mai puŃin adânci, 60 km.

2.1.6. Popula Ńia si sanatatea umana Conform datelor furnizate de DirecŃia JudeŃeană de Statistică in anul 2008, populaŃia totală stabilită a comunei Buciumeni număra 2.624 locuitori, din care 1.260 bărbaŃi (48,02 %) şi 1.364 femei (51,98 %). În privinŃa densităŃii populaŃiei (număr locuitori raportaŃi la suprafaŃa teritoriului administrativ al comunei), comuna Buciumeni dispune de 58,65 loc/km2, iar suprafata agricola care revine la un locuitor este de 1,01ha. In perioada 1992 – 2008, comuna Buciumeni s-a situat in categoria unitatilor administrativ teritoriale care au avut cresteri de populatie.



Gruparea unit ăŃilor teritoriale în jude Ńul Gala Ńi dup ă densitatea popula Ńiei DistribuŃia populaŃiei pe sate (conform datelor de la Directia de Statistica Galati) este prezentată în tabelul de mai jos:

Comuna Buciumeni Numar locuitori - 2008 Buciumeni 1.102 Hantesti 535 Tecucelu Sec 539 Vizuresti 448 Total comuna 2.624

Activitatea economică în comună este slab dezvoltată. Conform Anuarului statistic ediŃia 2008, populaŃia comunei Buciumeni număra 2.624 persoane, din care 1.018 persoane populaŃia activă (967 persoane populaŃia activă ocupată şi 51 şomeri).



Resursele de munc ă şi popula Ńia ocupat ă Emigrările masive de populaŃie tânără din comună au condus inevitabil la diminuarea contingentului fertil şi în consecinŃă la reducerea fertilităŃii şi a natalităŃii, concomitent cu creşterea indicatorilor mortalităŃii. In ceea ce priveşte locurile de muncă în localitatea Buciumeni, acestea sunt cu preponderenŃă în agricultură şi în sfera serviciilor. Principalii agenŃi economici sunt:

- SC Casnica SRL, SC Grocers SRL, SC Aploty SRL, SC Trufanda SRL, SC SergaLux SRL, SC Vanghely SRL, SC PeterTrans SRL, SC ReggioStar SRL, SC Bravalis SRL, SC Simgiano SRL, SC Vasinely SRL, A.F. Zlata Vasile, SC Bisteco SRL. Toate aceste firme desfasoara activitati de comert;

- SC Karmavet SRL - vânzare produse farmaceutice, - SC Diplomatic TV Oil Atlas SRLsi P.F.A. Bostan Antonel - prelucrarea primară a

strugurilor, - SC Vointa SA, SC Bravalis Impex SRL, SC Agroprim SRL - cultura cerelalelor.

Starea de s ănătate a popula Ńiei Starea de sănătate a populaŃiei comunei Buciumeni este monitorizată în cadrul dispensarului uman din satul Buciumeni, iar ca personal de specialitate – 1 medic de familie si 1 asistent. Activit ăŃi economice Comuna Buciumeni face parte din rândul comunelor cu activităŃi preponderent agricole si viticole. FuncŃia agricolă a comunei Buciumeni se materializează în producŃia vegetală, producŃia animalieră, elemente de activităŃi adiacente precum prelucrarea primară a produselor vegetale şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), preponderente mai ales în sectorul privat. De asemenea, tot în sprijinul activităŃii agricole acŃionează şi resortul economic de valorificare pe piaŃa liberă a produselor agroalimentare obŃinute. a) Agricultura Conform bilanŃului teritorial, terenul agricol reprezintă 59,41 % din suprafaŃa totală a comunei. Din acesta 47,56 % este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi secară), a plantelor tehnice (floarea soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr) şi a legumelor. O analiză a producŃiilor medii la principalele culturi agricole ale comunei Buciumeni faŃă de întregul judeŃ, în anul 2008, este prezentată în tabelul de mai jos: Culturi agricole principale Comuna Buciumeni Jude Ńul Gala Ńi % fa Ńă de jude Ń

Grâu şi secară, kg/ha 3.368 2.641 127,52 Porumb, kg/ha 3.400 1.828 185,99 Floarea soarelui, kg/ha 957 821 116,57 Legume, kg/ha 11.120 14.709 75,60 Se observă că producŃiile agricole (dominante pe teritoriul agricol) sunt mult mai mari (cu excepŃia celei de legume) cu cele ale judeŃului, ceea ce confirmă valoarea agricolă a solurilor comunei ca fiind foarte bună. ActivităŃile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor asociaŃii agricole (societăŃi agricole cu personalitate juridică şi asociaŃii familiale). De



asemenea, SC Agricola „Vointa” SA deŃine o bază de colectare şi depozitare a cerealelor. Cele doua mori de pe teritoriul comunei, prelucrează resursele locale de grâu, porumb, seminŃe de floarea soarelui. Pe teritoriul comunei, in satele Buciumeni si Vizuresti exista doua centre de prelucrare struguri, in care se desfasoara activitati de colectare a materiilor prime locale, prelucrare, realizarea produsului finit (produse de vinificatie) si depozitare. Produc Ńia animalier ă Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2008 (comparativ cu anii anteriori) se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaŃiei şi sunt evidenŃiate în tabelul de mai jos comparativ cu anul 2006.

Efective de animale (nr.) 2006 2008 bovine 433 424 porcine 712 1.085 păsări 19.77 18.300 ovine şi caprine 711 530

Folosind un indicator ce reprezintă numărul de animale/gospodărie în scopul aflării necesarului pentru autoconsum (1 porc şi 15 păsări minim/gospodărie) şi Ńinând seama că în comuna Buciumeni (în anul 2008) existau 1.071 de gospodării, indicatorul menŃionat este de 1,01 la porci, iar la păsări este de 17,08 ceea ce reprezintă un existent relativ bun, necesar pentru autoconsum. b) Industria Comuna Buciumeni nu este un centru cu activităŃi industriale (numărul mediu al salariaŃilor care activează în sectorul industrial este mic). Conform datelor furnizate de DirecŃia de statistică, numărul mediu al salariaŃilor în anul 2008, din totalul comunei a fost următorul:

Comuna Buciumeni 2008 Industrie 2 ConstrucŃii 3 ComerŃ 3 Transport 2 AdministraŃie publică 11 ÎnvăŃământ 30 Sănătate şi asistenŃă socială 8 Activitati financiar bancare si de asigurari 2

Dotările existente în cadrul comunei Buciumeni sunt urm ătoarele: a) Institu Ńii publice şi servicii:

• AdministraŃie – Primărie şi Consiliul Local ; • ÎnvăŃământ – 4 şcoli şi 3 grădiniŃe;



• Sănătate – 1 dispensar uman; • Cultură – 1 cămin cultural + monumentul eroilor + sală muzeu; • Culte – 4 biserici şi 4 troiŃe; • Sport – teren sport • Monumente ale naturii – Pădurea Buciumeni • Monumente istorice –Biserica „Sf. Treime” din cadrul Mănăstirii Buciumeni şi

Valul lui Atanaric • PoliŃie

b) Gospod ăria comunal ă • Cimitire – 4

c) Căi de comunica Ńie • Drum judeŃean DJ 252, DJ 252G, DJ 252I • Drum comunal DC 74, 75

d) Constructii aferente lucrari edilitare: • 2 Gospodarii de apa (una in satul Buciumeni si cealalta in satul Hantesti) • 2 Puturi forate.

2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitec tonic Conform Listei NaŃionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teritoriul comunei Buciumeni figurează urmatoarele monumente istorice:

• In pădurea Buciumeni, la 4 km nord de sat, la poziŃia 180, cod. GL-II-m-B-03075 figureaza monumentul de arhitectură, Biserica "Sf. Treime”, datare din anul 1800. Pentru acest monument istoric s-a instituit zonă de protecŃie necesară 500,00 m (extravilan) pe contur, care să asigure conservarea integrată a monumentelor istorice şi a cadrului său natural sau construit.

• la poziŃia 35 cod. GL-I-m-A-02975.02 figurează Valul lui Atanaric sec. II - IV p. Chr. Epoca migraŃiilor, pentru care s-a stabilit zona de protecŃie de 500,00 m în extravilan.

Orice intervenŃie asupra monumentului de arhitectură din comuna Buciumeni, se face numai în condiŃiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor istorice” şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004. Dotările cu caracter religios (biserici) nu necesită zone extinse de protecŃie. Conform Legii 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional –SecŃiunea III – zone protejate, a fost declarată arie natural ă protejat ă de tip rezerva Ńie natural ă – PĂDUREA BUCIUMENI în suprafaŃă de 71,20 ha. 2.1.8. Căi de comunica Ńie şi transport Principalele căi de comunicaŃie de pe teritoriul administrativ al comunei Buciumeni sunt: Rutiere:

• Drumul judeŃean DJ252 face legătura intre satele Hantesti si Buciumeni;



• Drumul judeŃean DJ252G face legătura intre satele Vizuresti si Tecucelu sec; • Drumuri comunale :

- DC 74 - Buciumeni - Tecucelu Sec; - DC 75 - Buciumeni - Vizuresti;

In privinta retelei feroviare, comuna Buciumeni nu are acces imediat la linia de cale ferata simpla Tecuci - Barlad

Pe raza comunei drumurile se prezintă astfel: • DJ 252 este prevazut partial cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară cu pod la km

36+980 (râpa Roşie) şi la km 39+542 (Valea Runcului) – la Buciumeni • DJ 252G este partial pietruit, iar o parte este prevazuta cu imbrăcăminte

asfaltică uşoară • DJ 252I este partial pietruit • DC 74 este pietruit L=4.0 km cu pod la km 2+191 (peste pârâul Vizureşti la

Tecucelu Sec) • DC 75 de la km 1+500- 5+000 este din pământ cu pod la km 5+646 (peste

pârâul Tecucel la Vizureşti), iar de la Km 5+000-6+000 este pietruit • Drumurile comunale pornesc sau se termină în drumuri judeŃene; • Drumurile săteşti interioare sunt din pământ şi pornesc fie din drumurile judeŃene

fie din drumurile comunale. Trama stradală a satelor prezintă trasee sinuoase, declivităŃi mari, curbe şi intersecŃii cu vizibilitate redusă, distante variabile între garduri, lăŃimea carosabilului fiind în mare parte de la 4.0 la 6.0 m;

• IntersecŃiile drumurilor judeŃene cu drumurile comunale sunt neamenajate, deasemenea intersecŃiile străzilor din reŃeaua secundară cu drumurile judeŃene şi comunale;

• Profilurile transversale sunt necorespunzătoare; • PodeŃele ce traversează pârâul Tecucel nu sunt în stare tehnică

corespunzătoare; 2.1.9. Managementul deseurilor Conform prevederilor HG nr. 349/ 2005, spatiile de depozitare din mediul rural aveau termen de reabilitare pana la 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform „Indrumarului de inchidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase” prevazut in anexa 2 a Ordinului 1274/ 2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat cu Ord. Nr. 120/ 2008. Pana la 16.07.2009 locuitorii comunei transportau deseurile din gospodarii la cele doua platforme de gunoi neconforme situate in satele Buciumeni si Tecucelu Sec. Platforma neconforma de gunoi din satul Buciumeni avea o suprafata estimata de 0,5 ha, iar cea din comuna Tecucelu Sec avea o suprafata estimata de 0,4 ha. La sfarsitul lunii iunie, Consiliul local a reusit reabilitarea celor 2 platforme neconforme conform prevederilor legale, urmand o procedura simplificata: compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant. 2.2. Evolu Ńia probabil ă a mediului în cazul neimplement ării Planului Urbanistic

General



Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abordate si identifica problemele legate de mediu si sanatate publica. Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un plan urbanistic general creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat in considerare că un plan urbanistic general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si construit. In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu ca: apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural, peisajul, mediul social si economic, in situatia neimplementarii PUG al comunei Buciumeni.



Evolu Ńia factorilor de mediu in situa Ńia neimplement ării masurilor din Planul Urbanistic General

Factori de mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte in cazul ne implementarii propunerilor

Apa Neacoperirea cu servicii de utilitate publica (alimentare cu apa) pentru întreaga comuna Lipsa sistem de canalizare si staŃii de epurare Lipsa partiala a rigolelor si santurilor de scurgere sau intretinerea celor existente Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru întreaga comuna, care va fi prevăzut cu 2 statii de epurare Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de transfer arondată comunei Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităŃii apelor de suprafaŃa si adâncime, in proces continuu de degradare datorita exploatării intensive a resurselor de apa freatica si a lipsei unui sistem centralizat de alimentare si evacuare/ tratare ape uzate.

Aer Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ Utilizarea combustibilului solid in instalatii cu randament scăzut pentru incălzirea locuintelor si necesităti gospodăresti Lipsa spatii verzi amenajate Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de transfer arondată comunei

Gradul de degradare a drumurilor va creste; RelaŃiile de comunicare dintre localitati vor fi din ce in ce mai restrânse Consumul de combustibil va creste si implicit emisiile de gaze cu efect de sera NemulŃumirea populaŃiei si creşterea fenomenului migrator.

Sol Lipsa sistem de canalizare si tratare apa uzata Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deseurilor menajere

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna, care va fi prevazut cu 2 statii de epurare Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităŃii solului, având in vedere ca in prezent se confrunta cu probleme privind depozitarea necontrolata a deşeurilor,



transfer arondată comunei poluarea solului datorata lipsei unui sistem centralizat de colectare a apelor menajere, alunecărilor de teren

Sănătatea popula Ńiei

Lipsa sistem alimentare cu apa, sistem de canalizare si tratare apa uzata Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere Lipsa spatii verzi amenajate

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurandu-se in acest fel necesarul de apa pentru intreaga comuna. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna, care va fi prevazut cu 2 statii de epurare Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de transfer arondată comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra stării de sănătate si confort a populaŃiei, apariŃia unor boli specifice, având in vedere lipsa dotărilor de utilitate publica (alimentare cu apa, reŃea de canalizare si staŃie de epurare, management defectuos al deşeurilor menajere, spatii verzi si agrement)

Riscuri naturale

Alunecari de teren Executia de lucrari pentru stabilirea zonelor cu alunecari de teren Delimitarea zonei cu riscuri naturale Se instituie “interdictie de construire “ in zonele cu risc

Neimplementarea PUG va conduce la mărirea suprafeŃelor afectate de fenomenele de alunecare de teren.

Biodiversitate Existenta pe teritoriul administrativ al comunei a unei arii protejate de tip rezervatie naturale – Padurea Buciumeni, declarata conform Legii nr. 5/ 2000, privind aprobarea Palnului de amenajare a teritoriului national

-

Neimplementarea PUG nu va avea influente asupra biodiversitatii avand in vedere ca planul nu prevede masuri speciale in acest sens

Patrimoniul arhitectonic,

Existenta pe teritoriul administrativ al comunei

Se vor institui zone de protectie necesară, care să asigure conservarea integrată a

Neimplementarea PUG si a măsurilor propuse pentru instituirea zonelor



arheologic si cultural

Buciumeni a urmatoarelor monumente istorice: Valul lui Atanaric si Biserica "Sf. Treime

acestor monumente istorice si arheologice. de protectie va conduce la degradarea stării de conservare si la distrugerea siturilor arheologice

Peisajul Lipsa spatiilor verzi, a zonelor de joacă si recreere.

Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului. Amplasarea unei fantani decorative in partea de nord a satului Buciumeni impreuna cu un spatiu verde amenajat

Neimplementarea PUG va avea efecte negative asupra peisajului deoarece in continuare se vor depozita haotic deşeurile, spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau inexistente, se va contrui fara a se respecta regulamentul de urbanism local

Zonare teritoriala

Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare in cadrul zonelor de locuit. Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al localitătii.

Introducerea in intravilan a unei suprafete de 45,88 ha cu destinatie de locuinte si functiuni complementare

Se va construi fără a respecta regulamentul de urbanism local

Mediul social si economic

Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ Sistem de management defectuos al deşeurilor Neacoperirea cu servicii de utilitate publica Introducerea in intravilan a unei suprafete de 99,50 ha

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la statia de transfer arondată comunei Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna, care va fi prevăzut cu 2 statii de epurare

Neimplementarea PUG va conduce la diminuarea in continuare a standardului de viata al cetăŃenilor din comuna, datorita lipsei locurilor de munca, a infrastructurii, a utilitătilor publice



Ca si o concluzie, se poate remarca ca implementarea acestui plan va avea un impact pozitiv, mai ales asupra economiei comunei, prin creşterea nivelului de trai al populaŃiei din zonă (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltarea infrastructurii, a reŃelelor de utilităŃi.

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectat ă semnificativ

Avand in vedere suprafata teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni pentru realizarea obiectivelor prevazute in PUG se apreciaza ca impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvoltare se va resimti numai la nivel local şi în imediata vecinătate a acestuia. Acest lucru se datoreaza atat lucrărilor de construcŃii ce se vor efectua si care implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuŃie, cat si amplasarii noilor cladiri fata de cele existente. Din analiza facuta in teren se pot desprinde o serie de alti factori care prin problemele ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea calitatii factorilor de mediu, si anume:

• Degradarea severa a unor terenuri datorită eroziunii, excesului de umiditate, sărături, etc.

• Folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul specialiştilor;

• Lipsa perdelelor de protecŃie, a plantaŃiilor de aliniament de-a lungul căilor de comunicaŃie cu trafic intens (DJ, DC );

InexistenŃa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările la întâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanŃilor în agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecŃie sanitară, determină prin spălări si infiltratii de ape meteorice, impurificarea apelor de suprafaŃă şi mai ales, si mai ale a celor subterane cu substanŃe chimice şi bacteriologice peste limite admise. 3.1. Apa

a) Alimentare cu ap ă potabil ă În prezent în comuna Buciumeni, in satele Buciumeni si Hantesti există sisteme centralizate de alimentare cu apă. In satul Hantesti exista retele de distributie pentru apa potabila pe toate strazile. Sistemul de alimentare cu apa este format din:

• 1 put forat cu adancimea de 240m; • 1 rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 100 mc • 1 statie de clorinare automata cu hipoclorit • 1 statie de pompare; • Retea de distributie din polietilena de inalta densitate

In satul Buciumeni sistemul de alimentare cu apa este format din:

• 1 put forat cu adancimea de 200m; • 1 rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 200 mc • 1 statie de clorinare automata cu hipoclorit



• 1 statie de pompare; • Retea de distributie din polietilena de inalta densitate

Satele Tecucelu şi Vizureşti nu beneficiaza de sisteme de alimentare centralizate. Sursele de apa potabila le constituie fântânile de tip rural, care sunt supuse poluării. Fântânile Ńărăneşti din curŃi sau de pe drumurile săteşti nu au asigurată o zonă de protecŃie sanitară şi apa nu este verificată din punct de vedere a potabilităŃii

b) Evacuarea apelor uzate menajere / canalizarea

Cele patru sate nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apele uzate menajere provenite din locuinŃele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte în regim absorbant. 3.2. Aer Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt reprezentate de:

• numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona; • procese de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea

locuinŃelor • emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentaŃie a gunoiului de grajd.

PoluanŃii sunt : pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaŃie (DJ 252, DJ 252G şi DJ 252I). PoluanŃii principali asociaŃi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Ordinul nr 592/ 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator. , STAS 12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea CondiŃiilor tehnice privind protecŃia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanŃi atmosferici produşi de surse staŃionare. DistribuŃia spaŃială a concentraŃiilor de poluanŃi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiŃiile topoclimatice. În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului. Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităŃilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecŃiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităŃii aerului în România, localitatea Buciumeni, din judeŃul GalaŃi a fost încadrată în lista 3 – unde nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

• sublista 3.1. – zonă pentru care nivelurile concentraŃiei unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10);

• sublista 3.2. – zonă pentru care nivelurile concentraŃiilor unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior



de evaluare şi pragul infrior de evaluare pentru dioxidul de sulf (SO2) si pulberi în suspensie (PM10);

• sublista 3.3. – zonă pentru care nivelurile concentraŃiei unuia sau mai multor poluanŃi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).

3.3. Sol Poluarea solului în zonă este determinată de activităŃile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanŃi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaŃiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. Totusi, managementul corect al deseurilor menajere la nivelul comunei, precum si inchiderea celor doua platforme de deseuri neconforme din punct de vedere al legislatiei de mediu, au contribuit la reducerea poluării solului in zonele aferente amplasamentelor acestora. Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice. Pentru protecŃia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole, comuna Buciumeni nu este nominalizată. 3.4. Biodiversitate Pădurea Buciumeni este conform Anexa nr. 1 din Legea nr. 5/2000 arie naturală protejată de interes naŃional (poziŃia 2.409) cu statut de RezervaŃie naturală. În baza Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amanajare a teritoriului naŃional – SecŃiunea III – zone protejate, Pădurea Buciumeni în suprafaŃă totală de 71,20 ha, face parte integral din fonful forestier proprietate publică a statului, administrat de R.N.P. – Romsilva prin DirecŃia Silvică GalaŃi – Ocolul Silvic Tecuci. Aria naturală protejată se situeză pe teritoriul administrativ al comunei Buciumeni, în partea de nord - vest, la cca. 35 Km nord de municipiul Tecuci, în zona fizico – geografică a României: dealurile Falciului, respectiv în regiunea biogeografică a colinelor Covurluiului. Padurea Buciumeni este habitat de pădure naturală de foioase cu urmatoarele specii de arbori Tilia cordata (tei pucios), Tilia platyphyllos (tei cu frunza mare) , Fagus sylvatica, Qurcus petraea (gorun), Carpinus betulus- rezervaŃie de seminŃe din zona de deal.



In rezervatie se mai intalnesc si specii de arbuşti specifice asociaŃiilor de silvostepă si anume: lemn câinesc (Ligustrum sp), corn (Cornus sp), alun (Corylus sp). Specii de păsări protejate: viespar (Pernis apivorus), acvilă Ńipătoare mică (Aquila pomarina), acvilă Ńipătoare mare (Aquila clanga), caprimulg (Caprimulgus europaeus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), sfrâncioc (Lanius collurio, Lanius minor). Alte specii protejate: Sus scrofa, Capreolus capreolus, Lepus europeus, Vulpes vulpes Vulnerabilitate In conformitate cu prevederile art. 28, alin. 1, din OUG nr. 57/2007 în perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora sunt interzise activităŃile care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate. ActivităŃi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului şi efectele lor în sit şi în vecinătate sunt păşunatul, extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei, curăŃarea pădurii, pescuitul sportiv, vânătoarea, depozitarea deşeurilor menajere, construirea drumurilor, a liniilor de cale ferată, eurotrofizarea, inundaŃiile. În zona studiată, ca urmare a implementării obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic General nu se vor produce modificări ale biodiversităŃii. 3.5. Mediul social şi economic Din analiza situaŃiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Buciumeni, au rezultat o serie de disfuncŃionalităŃi ale zonelor funcŃionale, impunându-se rezolvarea acestora. Principalele disfuncŃionalităŃi sunt reprezentate de :

- fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor; - circulaŃia pe drumurile publice locale; - redimensionarea reŃelelor de alimentare cu energie electrică; - managementul defectuos al deşeurilor; - zonele de protecŃie sanitară.

3.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic Conform Listei NaŃionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teritoriul comunei Buciumeni figurează urmatoarele monumente istorice:

• In pădurea Buciumeni, la 4 km nord de sat, la poziŃia 180, cod. GL-II-m-B-03075 figureaza monumentul de arhitectură, Biserica "Sf. Treime”, biserica ce dateaza din anul 1800.

• la poziŃia 35 cod. GL-I-m-A-02975.02 figurează Valul lui Atanaric sec. II - IV p. Chr. Epoca migraŃiilor.

3.7. Zgomot şi vibra Ńii Principala sursă de zgomot şi de vibraŃii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumurile judetene si comunale. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecŃia populaŃiei. VibraŃiile induse de trafic sunt imperceptibile.



3.8. Peisajul Conform OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului autoritatile publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Până la sfârşitul anului 2013, la o populaŃie de 2.624 locuitori, suprafaŃa de spaŃiu verde a comunei Buciumeni trebuie să ajungă la 68.224 m2 (6,8 ha). In prezent, suprafaŃa ocupată de spaŃiile verzi, sport şi agrement în intravilanul comunei Buciumeni este de 0,64 ha, adica 0,19 % din teritoriu. SpaŃiile verzi existente sunt alcătuite din aliniamentele plantate în lungul străzilor. In scopul măririi suprafeŃei spaŃiului verde, Consiliul Local Buciumeni îşi propune realizarea de aliniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzilor care intră în componenŃa comunei Buciumeni, amenajarea unor spatii verzi, sport şi agrement. Prin PUG propus se vor realiza urmatoarele:

NR. CRT. TIP DE ZONĂ VERDE SUPRAFAłA (ha)

1. Baze sportive si de pescuit sportiv 2,94

2. Fasie plantata 16,47

4. Spatiu verde de protectie a lacului 1,76

5. Spatiu verde de protectie a dotarilor publice: Centru de Consultanta

1,50

6. Spatiu verde public cu acces nelimitat de tip - poiana

5,88

Total suprafe Ńe 28,55

Având în vedere ca prin PUG se vor amenaja 28,55 ha pentru spaŃii verzi şi Ńinând cont de faptul că populaŃia Comunei Buciumeni este de 2624 locuitori, rezultă că fiecărui locuitor îi va reveni o suprafaŃă de spaŃiu verde de cca. 108,8 m2.

4. Orice problema de mediu existenta relevanta pent ru PUG Calitatea globală a mediului inconjurător din teritoriul administrativ territorial al comunei Buciumeni este apreciată ca bună (pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu), calificativ rezultat din insumarea valorilor calitătii apei, aerului, solului, fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea si imbunătătirea calitătii mediului, tinandu-se seama de obiectivele specifice precizate in plan. Avand in vedere ca in teritoriul administrativ al comunei Buciumeni se afla aria naturală protejată de tip rezervaŃie naturală – PĂDUREA BUCIUMENI, in continuare este prezentat si analizat potentialul impact al implementarii obiectivelor propuse prin PUG asupra acesteia.



Rezervatiile natural sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate. Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, in functie de caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe langa activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale organizate. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnat, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geoogic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marin, de resurse genetice si altele. Padurea Buciumeni este habitat de pădure naturală de foioase cu urmatoarele specii de arbori Tilia cordata (tei pucios), Tilia platyphyllos (tei cu frunza mare), Fagus sylvatica, Qurcus petraea (gorun), Carpinus betulus- rezervaŃie de seminŃe din zona de deal. In rezervatie se mai intalnesc si specii de arbuşti specifice asociaŃiilor de silvostepă si anume: lemn câinesc (Ligustrum sp), corn (Cornus sp), alun (Corylus sp). Specii de păsări protejate: viespar (Pernis apivorus), acvilă Ńipătoare mică (Aquila pomarina), acvilă Ńipătoare mare (Aquila clanga), caprimulg (Caprimulgus europaeus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), sfrâncioc (Lanius collurio, Lanius minor). Alte specii protejate: Sus scrofa, Capreolus capreolus, Lepus europeus, Vulpes vulpes Lista cu speciile de arbori si arbusti prezeti in rezervatia naturala Padurea Buciumeni este prezentată în continuare

Tilia cordata (tei pucios , tei cu frunz ă mic ă), este un arbore melifer care poate atinge 25–30 m înălŃime. Are frunze verzi, glausescente pe dos şi cu smocuri de peri ruginii în unghiul nervurilor principale, de formă triunghiulară, ajungând la o lungime de 6–7 cm. Acest arbore are o tulpină groasă de peste 1 m diametru şi coroana piramidală. Este rezistent la frig şi vânt.

Teiul cu frunza mare , sau Tilia platyphyllos, este un arbore melifer, ce face parte din familia Tiliaceae. Acesta este răspândit în aproape toată Europa, în afară de zonele nordice reci. Arborele poate atinge o înălŃime medie de 30 m, uneori până la 35 m, având un ritm de creştere destul de redus. Frunzele sunt mari, având un diametru de până la 15 cm



Fagul (Fagus sylvatica), este un arbore ce ajunge la înălŃimi de până la 35 metri. Este înalt, impunător, cu scoarŃa netedă, cenuşie-albicioasă. Are muguri fusiformi, ascuŃiŃi, iar frunzele în general ovale. Florile sunt unisexuate. Fructul, numit jir, este o nuculă, acoperită de o scoarŃă Ńepoasă. Înflorirea are loc în luna mai. Creşte în special la deal şi munte, dar poate fi întâlnit - sporadic - şi la câmpie, mai ales în regiunile nordice ale României. În trecut forma o pădure întinsă din CarpaŃi până departe în Rusia de astăzi, legată de ceea ce se numeşte acum Taigaua siberiană. Pădurea a fost înlocuită în zonele din nord de Nistru (Podolia) cu silvostepă, stepe şi păduri relicte.

Fagul permite multor specii de plante mărunte să supravieŃuiască în zonele în care predomină, formând, în cadrul aşa - numitelor făgete, biotopuri bogate şi pline de frumuseŃe.

Gorunul - sau stejarul sesil (Quercus petraea) - creste mai drept si are trunchiul mai subtire decat stejarul comun, european. Poate atinge 30m inaltime, traieste pana la 800 de ani si are o frunza lunga si conica cu indentatii mici si un petiol lung. Ghindele sale cresc pe tulpini scurte. Gorunul creste pe dealuri, si nu in vai.

Carpenul (Carpinus betulus) este o specie de foioase din familia Betulaceae, caracterizata de o extrema rusticitate (rezistenta la temperaturi scazute de -15°C) Prefera soarele, dar si mediul un pic mai umbros. Se adapteaza in general la toate tipurile de sol. Rădăcinile sunt adanci si trăiesc în simbioză cu diferite ciuperci sau bacterii. Poate ajunge la o inaltime destul de mare (25 m) cu o coroana deasa, oval-alungita, ce poate atinge diametrul de 12 m. Frunzele sunt alterne, simple cu stipele caduce. Toamna capata o culoare frumoasa de galben-portocaliu. Florile sunt unisexuate, grupate în inflorescenŃe mixte. Fructul carpenului se numeşte achenă

Ligustrum vulgare (lemn câinesc) este un arbust inrudit cu frasinul (Fraxinus excelsior L.) şi liliacul (Syringa vulgaris L.), lemnul câinesc este o specie ce dovedeşte o mare



capacitate de adaptare faŃă de condiŃiile de mediu, fiind întâlnit la noi frecvent în pădurile din zona de câmpie şi de deal. Poate atinge înălŃimi de 3-4 metri. Lemnul câinesc are lujeri verzui, brun-verzui, care degajă un miros neplăcut prin rupere sau zdrelire (de aici şi numele popular al speciei). Frunzele sunt alungite, de 2-7 cm lungime şi până la cca. 1 cm lăŃime, acestea putând rămâne uneori verzi şi peste iarnă. Fructele sunt mici, negricioase, moi, sferice, de 5-9 mm în diametru. Lemnul câinesc contribuie, în cadrul ecosistemelor forestiere, la ameliorarea proprietăŃilor fizice şi chimice ale solului. De asemenea acoperă solul micşorând riscul declanşării proceselor erozionale. Cornul , sau cornul european (Cornus mas) este o specie de planta nativă sudului Europei şi sud-vestului Asiei. Este un arbust mijlociu spre mare, deciduu, sau mai rar un arbore mic, cu înălŃimea între 5 şi 12 metri, scoarŃa maro închis şi crenguŃe verzui. Frunzele sunt opuse, cu lungimea de 4-10 cm şi cu lăŃimea de 2-4 cm, de formă ovoidală. Florile sunt mici (5-10 mm în diametru), cu patru petale galbene, adunate în grupuri de 10-25, şi înfloresc înainte ca frunzele să apară. Fructele (denumite coarne) sunt drupe roşii, alungite, de 2 cm lungime şi 1,5 cm în diametru, conŃinând o singură sămânŃă. Fructele sunt comestibile, şi au gust astringent când sunt consumate proaspete. Fructele se coc spre sfârşitul verii şi seamănă cu fructele coapte de cafea. Specia este cultivată şi ca plantă ornamentală pentru florile de la sfârşitul iernii, care se deschid mai repede decât cele ale forsiŃiei.Din scoarŃa sa se poate produce vopsea, iar din frunze se obŃine tanin. Alunul (Corylus avellana L.) - este un arbust întâlnit pe dealuri şi în pădurile din împrejurimi. Face parte din familia Betulaceae impreuna cu carpenul, arinele si mesteacanul. O caracteristica a lor este ca nu au nevoie de insecte pentru polenizare ci se polenizeaza cu ajutorul vantului (anemofilie). Are flori unisexuate, cele bărbăteşti de culoare galbenă formează amenŃi (mâŃişori). Florile femeieşti sunt globuloase, asemănătoare unor muguri cu 2-4 stigmate purpurii, aşezate sub amenŃi. Perioada de înflorire este februarie-martie şi oferă albinelor în special cantităŃi mari de polen dar şi de nectar. Ca o adaptare la acest mod de polenizare, florile masculine ale acestor arbori produc cantitati mari de polen, foarte fin, capabil sa pluteasca. Un singur matisor de alun produce cam 2 milioane de graunte de polen. Dus de vant, acesta poate ajunge la 500 km departare de copacul care l-a produs. De fapt alunul e principalul vinovat de alergia (de primavara) a polenului sau "guturaiul fanului". Numele Corylus Avellana L al alunului comun vine de la orasul Avella de langa Vezuviu, zona cu multi aluni inca din antichitate. De fapt alunul si-a restrans arealul la sud-vestul Europei in ultima glaciatiune, dar apoi s-a extins mult, incat era cea mai raspandita specie in Europa Centrala acum 9000 de ani. A fost totdeauna o buna sursa de hrana, conservabila, pentru om. Alunul are o talie de 2-6 m sau si mai inalt daca creste solitar. Traieste 80-100 de ani si fructifica la cca 10 ani.



Lista cu speciile de p ăsări si mamifere protejate prezente in rezervatia nat urala Padurea Buciumeni este prezentat ă în continuare : Habitat: Cuibăreşte în păduri de foioase şi conifere în care găseşte copaci în vârstă. Işi construieşte cuibul exclusiv pe copaci si îşi procură hrana din pădure sau lizieră. Preferă păduri cu coronament deschis. Distribu Ńie: În România viesparul are o distribuŃie generală şi uniformă. Lipseşte din zonele întinse fără păduri şi la altitudini peste limita pădurii (1700 m). Este mai rar în zonele de şes, fiincă aici găseşte mai puŃine locuri favorabile pentru cuibărire.

Popula Ńia din România: este apreciata la aproximativ 2.000-2.600 perechi. Pe baza celor mai recente evaluări efectuate de AsociaŃia Grupul Milvus, populaŃia din România poate fi considerabil mai mare. Acvil ă Ńipătoare mic ă - Aquila pomarina

Habitat: preferă pădurile foioase bătrâne din zonele de deal, şes şi cele de luncă. Alege pentru cuibărit zone unde se întind păşuni, câmpii umede şi zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei. Preferă păduri de dimensiuni medii, cuibărind de regulă aproape de lizieră sau în vecinătatea unui poieni. Habitatele de hrănire sunt în special păşuni, fâneŃe şi zone agricole cu un procentaj ridicat al vegetaŃiei naturale.

Distribu Ńie: În România cel mai mare efectiv se găseşte în partea de est şi sud-est a Transilvaniei. De multe ori se pot observa păsări şi pe câmpurile mari, departe de păduri. În astfel de zone se strâng păsări de la mari distanŃe în vederea căutării hranei. Popula Ńia din România: Până nu demult era o specie puŃin cunoscută la noi în Ńară, cu un efectiv apreciat la doar 100 - 200, mai apoi 500 - 1.000 perechi. In prezent efectivul naŃional este apreciat la 2.800 - 3.000 de perechi. Caprimulg ( Caprimulgus europaeus) Habitat: Este o specie rară a regiunilor păduroase dechise, aride cu poieni şi rarişti. Preferă pădurile de conifere cu soluri nisipoase, vegetaŃia de stepă cu tufişuri sau copaci mici, dar este prezent şi în apropierea mlaştinilor mai uscate sau lângă păduri tinere. Evită pădurile mari, închise. Distribu Ńie: cuibăreşte în zonele de deal cu vegetaŃie mozaică: are nevoie de păduri pentru cuibărit şi de terenuri agricole cu vegetaŃie naturală pentru hrănit. Caprimulgul trăieşte in Podişul Transilvaniei, Banat şi Moldova, dar este prezent pe alocuri şi în munŃi până la 1500 m altitudine



Popula Ńia din România: PopulaŃia stabilă din România cu cei 12,000-15,000 de perechi cuibăritoare este una din cele mai sănătoase de pe continent. Sfrâncioc ro şiatic ( Lanius collurio, Lanius minor) Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în luminişuri. Distribu Ńie: Se distribuie uniform în zonele deluroase cu terenuri agricole mixte cu păşuni şi pajişti din Transilvania şi Moldova. Popula Ńia din România: este estimată între 1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă.



Dumbr ăveanc ă (Cora cias garrulus)

Dumbr ăveanca (Coracias garrulus) este o pasăre migratoare din familia „Coraciidae” care are doi reprezentaŃi mai importanŃi „C. g. garrulus” şi „C. g. semenowi”. După aspectul morfologic pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a aripilor ca şi piepteul şi abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puŃin încovoiat.

Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul. Dumbrăveanca preferă luminişurile de la liziera pădurilor ca şi păşunile sau fâneŃele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. In prezent poate fi întâlnită şi în parcurile mai mari. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. In lipsa hranei se apropie şi de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelniŃe), amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai în timpul migraŃiei consumă şi vegetale (în special fructe). Conform datele furnizate de SOR, specia există doar la est de Dunăre, iar populaŃia se pare că s-a stabilizat datorită eforturilor de conservare care au început în anii 1980. Astăzi există peste 600 de cuiburi artificiale amplasate numai pentru această specie. Cuiburile sunt verificate anual, cele deteriorate se schimbă, se adună date despre pontă şi puii sunt inelaŃi. Rata de ocupare a cuiburilor a crescut constant şi depăşeşte 50%.

Acvil ă Ńipătoare mare ( Aquila clanga) Acvila Ńipătoare mare Aquila clanga este o pasăre răpitoare de zi, cu o anvergură a aripilor de peste un metru, declarată monument al naturii. Acvila Ńipătoare mare are o lungime de 65 de cm. Asemenea tuturor vulturilor, aparŃine familiei Accipitridae. Poate fi întâlnită în anotimpul de iarna în sud-estul Europei, Estul Mijlociu şi sudul Asiei. Depune 1-3 ouă într-un cuib construit în copaci. Habitatul obişnuit al acvilei Ńipătoare mari este zona împădurită, unde vânează mamifere mici şi alte mamifere terestre

Este o acvilă de mărime medie spre mare, foarte asemănătoare cu acvila Ńipătoare mică, cu care seamănă la aspectul general. Penele capului şi aripilor sunt de un maro foarte închis şi contrastează cu penajul în general maro (faŃă de acvila Ńipătoare mică, care are aceleaşi pene deschise la culoare). Capul este mic pentru o acvilă



Adeseori este prezentă o zonă mai puŃin evidentă pe partea exterioară a aripilor, dar o zonă de început albă în formă de lună este un bun indiciu. Puii au pete albe pe aripi. Sunetele scoase sunt asemănătoare unor lătrături de câine Mistre Ńul (Sus scrofa)

Mistre Ńul este un animal sălbatic, mamifer şi omnivor, în general nocturn. În România populează pădurile, începând cu Delta şi Lunca Dunării, până în desişurile CarpaŃilor. Este colorat negru - cafeniu. Scoate sunete foarte asemănătoare celor ale porcilor domestici. Colindă în turmă pădurile şi culturile agricole de la marginea acestora. Produce stricăciuni în special în lanurile de porumb şi cartofi. Scroafa fată 4-6 purcei. Este vânat pentru trofeu şi pentru carne. Poate ataca omul, de aceea întâlnirea cu aceste animale trebuie evitată. MistreŃul este strămoşul porcului domestic

Caprioara (Capreolus capreolus) Caprioara este un animal mult mai mic decât cerbul. Corpul şi gâtul uşor alungite. Ochii mari şi vioi. Masculii au coarne drepte şi puŃin ramnificate. Culoarea variază după anotimp. Vara, în general, roşie-galbenă, cu picioarele mai gălbui, pe cap amestecată cu cenuşiu, iar în regiunea anusului şi oglinda gălbui-albicioase. Iarna galbenă-cafenie, cu oglinda albă. La iezi, culoarea este roşiatică-galbenă-cafenie cu pete albicioase sau gălbui. Rar se întâlnesc exemplare cu părul plumburiu, negru-corb, alb, pătat sau argintiu. La noi, este raspandita în pădurile de şes şi de la munte, mai numeroasă în pădurile din Transilvania, Banat şi nordul Moldovei, mai rară în restul Moldovei, Muntenia şi Dobrogea. Vara preferă locurile umbrite şi răcoroase, iarna pe cele însorite şi ferite de vânturi. Se hrăneşte cu muguri, ghindă, jir, rugi de mure, iar prin culturile din apropierea pădurilor consumă fasole, sfeclă. Împerecherea prin iulie-august. După 8-9 luni (prin mai), ciuta naşte 1-3 iezi. Iepure de camp (Lepus europaeus) Iepurele are lungimea corpului intre 60 cm si 70 cm si greutatea intre 4 – 4,5 kg. Bine camuflat, culoarea se confunda mai totdeauna cu mediul.Spatele este cafeniu-galbui, patat cu negru. Laturile mai mult galbene-ruginii. Abdomenul este albicios. Gatul este galben-cafeniu cu insertii de alb. Coada, deasupra, cenusie intunecat cu aspect de pata neagra, dedesubt alba. Femela naste dupa o perioada de gestatie de 42 de zile, 2-4 pui, mai rar 6 pui. Din primavara pana in toamna, naste 3-5 generatii. Se hraneste exclusiv cu vegetale, ierburi, lujeri, frunze, muguri, coaja unor pomi fructiferi sau arbori tineri. Este raspandit din Delta pana la munte, detinand din acest punct de vedere, al amplitudinii ecologice, primul loc dintre toate speciile de vanat Traieste in egala masura in campul agricol cultivat, cat si in padurile cu sau fara subarboret. Cea mai mare densitate o inregistreaza in campiile situate la altitudinea de 100—250 m. Evita locurile mlastinoase, cu apa stagnanta.



Vulpea ( Vulpes vulpes) Vulpea, mamifer carnivor, cu numele ştiinŃific Vulpes vulpes crucigera, este încadrată sistematic în familia Canidae, alături de lup, câine, şacal, enot . Vulpea este mai mică decât câinele obişnuit şi evident mai mică decât lupul. Are între 7 şi 10 kg, rar mai mult. Corpul are sub 1 m lungime, iar coada stufoasă cca 30-40 cm Corpul vulpii nu este mare, fiind destul de asemănător cu al câinelui, dar iese în evidenŃă datorită cozii lungi şi stufoase, care are vârful alb. Blana este roşcată. Vulpea mănâncă, probabil, cele mai multe mici mamifere: şoareci de câmp, popândăi, castori, lemingi, veveriŃe, iepuri etc. Detectează prada chiar şi fără să o vadă (după miros sau după sunet), dar nu aleargă după ea, ci sare asupra sa, cu labele din faŃă, ca pisicile. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decât pot mânca la o singură masă şi îngroapă ce le prisoseşte, urmând a reveni altă dată la locul cu “provizii”. În România o găsim în toate pădurile, începând cu pădurea Comarova, de la Marea Neagră şi până la limita vegetaŃiei forestiere din MunŃii Retezat, Făgăraş şi Bucegi. Densitatea cea mai mare este însă la dealuri şi câmpie, unde abundă şi hrana ei preferată – şoarecii. In urma implementarii obiectivelor prevazute in PUG , nu va fi generat un impact negativ asupra speciilor de flora si fauna aferente zonei protejate, deoarece aceasta este situata la distanta considerabila de z ona locuita si nu este prevazuta dezvoltarea zonei, instituindu-se restrictii prevaz ute in regulamentul de urbanism aferent planului pentru protectia si conservarea ac estora . 5. Obiectivele de protec Ńie a mediului, stabilite la nivel na Ńional,

comunitar sau interna Ńional, care sunt relevante pentru Planul Urbanistic General

5.1. Obiective de protec Ńia mediului, stabilite la nivel na Ńional, comunitar sau

interna Ńional Aderarea Romaniei la UE a impus transpunerea in legislatia romaneasca a aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice Obiective la nivel local si national Planul National pentru aderarea Romaniei la Uniunea European ă In conformitate cu Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană si a prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, in luna octombrie 1999 a fost elaborat Planul National de Dezvoltare al Romaniei, care ulterior a fost revizuit la jumătatea anului 2000. Acest document corelează si integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare; - Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurală; - Planul National pentru Transport; - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; - Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a Romaniei va tine seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe



următoarele domenii importante: imbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor in aer (in special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale in conditii ecologice Planul National de Actiune pentru Protectia Mediulu i (PNAPM) Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in 1995 (ultima dată fiind revizuit in 1999) si a fost actualizat in concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, in scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor in cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu in cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). Selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut in concordantă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); - perioada de implementare: termen scurt si mediu; - problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si

a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. Strategia National ă de Gestionare a Deseurilor In anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărare a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor in conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”. Planul National de Gestionare a Deseurilor Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborate pentru perioadă 2003-2013 in baza prevederilor legislatiei europene si nationale in domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le indeplinească Romania, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu in domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru R egiunea 2 S-E Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Galati Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de revizuire după 5 ani) in baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si



economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu, precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013. Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor d e mediu si implementarea legislatiei de mediu In Planul de Urbanism General al comunei Buciumeni sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

• extinderea teritoriului intravilan al comunei Buciumeni cu 99,50 ha; • extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă; • realizarea unui sistem centralizat de canalizare si doua statii de epurare; • continuarea modernizării retelei stradale si asfaltării drumurilor comunale • extinderea retelei de energie electrică si telefonie; • imbunătătirea sistemelor de incălzire a locuintelor; • amenajarea de zone de agrement si recreere; • cresterea suprafetelor spatiilor verzi din localităti si alinierea acestora la standardele

europene, prin dezvoltarea si modernizarea spatiilor verzi din localităti si infiintarea de noi parcuri, scuaruri si aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.

Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de Romania in capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor actelor normative mentionate in prezentul raport, si in mod special a următoarelor acte normative: - OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare; - H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificările si completările

ulterioare; - OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001,

ordonanŃă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;

- Legea apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004; - Hotărarea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de

descărcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile si completarile ulterioare;

- O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007;

- Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat cu Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004;

- Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.



5.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protec Ńie a mediului Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor PUG Buciumeni în raport cu un set de obiective pentru protecŃia mediului. Un obiectiv reprezintă un angajament a ceea ce se doreşte a se obŃine. Tintele reprezintă obiective mai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acŃiunilor, deci în realizarea Ńintelor, precum şi în final în atingerea obiectivelor se utilizează îndicatori, elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. La stabilirea obiectivelor, Ńintelor şi a indicatorilor s-au luat în considerare, atât propunerile PUG şi faptul că principalul receptor pe care îl are în vedere este populaŃia din Comuna Buciumeni, judeŃul GalaŃi, cât şi starea actuală a amplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelor planului. Trebuie precizat faptul că amplasamentul aferent PUG Comuna Buciumeni este reprezentat fie din terenuri construite, fie de terenuri agricole, ambele fiind antropizate. Planul urbanistic prin specificul său se adresează mediului rural, dar propunerile incluse vizează îmbunătăŃirea stării şi calităŃii acestuia, în scopul adoptării soluŃiilor de urbanizare şi asigurării unor condiŃii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viaŃa şi dezvoltarea comunităŃii. Prin aceste elemente esenŃiale, un plan urbanistic se deosebeşte net de alte tipuri de planuri, care propun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zonele naturale. Ca urmare la stabilirea obiectivelor de mediu, a Ńintelor şi a indicatorilor s-a luat în considerare faptul că propunerile PUG nu Ńintesc mediul natural, iar principalul receptor pe care îl are în vedere este populaŃia din localităŃile respective. Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în capitolul 3 şi stabiliŃi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecŃie a mediului naŃionale şi ale Uniunii Europene şi iau în considerare obiectivele de mediu stabilite la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de AcŃiune pentru Mediu al judeŃului GalaŃi, şi respectiv prin Planul Regional de AcŃiune pentru Mediu al Regiunii 2 SUD – EST. Obiectivele, Ńintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra cărora planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.



Tabelul : Obiective, tinte si indicatori Factor/

aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu Tinte Indicatori

Apa

Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităŃii apelor (apa de suprafaŃă, apa potabilă, apa subterană)

Respectarea valorilor limită legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

-Realizarea reŃelelor de canalizare in cele patru sate şi a celor 2 staŃii de epurare a apelor uzate în satele Buciumeni (Trup A6) şi Tecucelu Sec (Trup B1); - Realizarea de rigole şi şanŃuri pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale de către receptorul natura; - Realizarea perimetrelor de protecŃie la reŃelele de alimentare cu apă şi canalizare; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 001/2002 ;

- Indicatori de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităŃii acestora în raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenŃi sintetici, substanŃe extractibile cu solvenŃi organici, etc.).

Aerul

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităŃii aerului în zonele cu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraŃiile de poluanŃi la emisie (surse staŃionare dirijate, surse mobile)

Respectarea măsurilor de management pentru toate obiectivele prevazute in plan cu respectarea legislatiei specifice (Ord. nr. 592/ 2002 si STAS 12594/ 1987)

Emisii poluanŃi : - NOx, - SOx, - Pulberi - CO;

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activitătilor desfăsurate in etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea si degradare solului si subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 ; Ordin 344/2004, HG 1403/2007

Indicatori de observatie ai calitătii solului: pH, hidrocarburi, metale grele, grad de eroziune etc.



Managementul deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si eliminarea/ valorificarea deseurilor

Colectare si depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzător al deşeurilor; Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor legislaŃiei în vigoare: Ordin nr. 756/1997, Ordin nr. 344/2004, HG nr. 1403/2007;

CantităŃi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002

Zgomot şi vibraŃii

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; Limitarea nivelurilor de vibraŃii;

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; Protejarea receptorilor sensibili la vibraŃii;

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraŃii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

PopulaŃia

ÎmbunătăŃirea condiŃiilor sociale şi de viaŃă ale populaŃiei

Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaŃia din zonă; Crearea condiŃiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate zonele locuite; Asigurarea colectării apelor uzate menajere din toate satele comunei; Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeurilor; MenŃinerea calităŃii factorilor de mediu în limita prevederilor legale pentru protecŃia sănătăŃii populaŃiei;

Număr /procent de locuinŃe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă din totalul locuinŃelor comunei; Număr /procent de locuinŃe racordate la sistemul centralizat de canalizate, din total locuinŃe în comună; Număr/procent de gospodării dotate cu facilităŃi de colectare a deşeurilor menajere şi procent contracte individuale încheiate cu societăŃi autorizate specializate;

Peisaj Minimizarea impactului asupra

MenŃinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor

Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului;

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la



peisajului de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice;

AcŃiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcŃie şi de funcŃionare;

asigurarea esteticii peisajului în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale;

Biodiversitate si partrimoniu

Legislatia natională (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a Monumentelor istorice

Asigurarea protectiei peisajului natural si a monumentelor istorice

Protejarea florei si faunei din ariile protejate conform OUG nr. 57/ 2007 Protejarea monumentelor istorice conform legislatiei specifice (Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si O.U.G. nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes

Distributia, structura si totalitatea speciilor caracteristice ariilor protejate. Instituirea zonelor de protectie specială a obiectivelor



6. Poten Ńiale efecte semnificative asupra mediului Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicarea planului propus vor fi tratate atât în funcŃie de factorul de mediu posibil a fi afectat, cât şi ca aspecte globale ale stării mediului. Se vor trata distinct potenŃialele efecte asupra mediului, pentru fiecare factor de mediu în parte, pentru perioada realizării planului propus şi pentru perioada în care vor începe să funcŃioneze obiectivele proiectate. PUG –ul are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare a comunei Buciumeni, in corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului national si judetean si in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public, si nu in ultimul rand tinand cont de reglementarile de protectie a mediului inconjurator. 6.1. Metodologia de evaluare utilizat ă în Planului Urbanistic General CerinŃele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenŃierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUG pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităŃi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenŃierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. Conform cerinŃelor HG nr. 1076/2004 efectele potenŃiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate. Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact (pozitiv sau negativ) identificata, utilizand urmatorul tabel: Categoria de impact Descriere Simbol Impact pozitiv semnificativ

Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv nesemnificativ

Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0 Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1

Impact negativ semnificativ

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu. - 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).



6.2. Efecte asupra mediului generate de implementar ea Planului Urbanistic General

Principalele obiective din planul Reactualizare PUG comuna Buciumeni asupra carora s-a efectuat in Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt:

• extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă ; • realizarea reŃelei de canalizare şi a staŃiilor de epurare a apelor uzate; • rezolvarea sistemului de depozitare şi de colectare a deşeurilor menajere în

sistem centralizat şi pe principii ecologice; • extinderea şi modernizarea reŃelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale; • extinderea şi modernizarea reŃelei de energie electrică şi telefonie; • extinderea intravilanului cu 99,50 ha din teritoriul administrativ al comunei

Buciumeni • amenajarea a doua zone pentru constructia de locuinte pentru rromi • amenajarea unei baze de agrement pe iazul din satul Buciumeni • realizarea unui Centru de Consultanta Internationala pe amplasamentul taberei

scolare Obiectivul nr. 1 - extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei

Factor de

mediu Obiective de mediu

relevante Nivel de impact

Semnifica Ńia impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaŃă şi subterane; +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin asigurarea utilităŃilor (calitatea apei potabile).

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru

Sănătatea PopulaŃiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului populatiei.

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin asigurarea utilităŃilor (calitatea apei potabile).

Riscuri Naturale

Diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaŃii.

0 Impact neutru

Biodiversitate, patrimoniu

cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru

Mediul social şi economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 5



Obiectivul nr. 2 - realizarea reŃelei de canalizare şi a 2 staŃii de epurare a apelor uzate;

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel de

impact Semnifica Ńia impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru


Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin : - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate, desfiinŃarea bazinelor tip absorbant;

- încadrarea indicatorilor de calitate a apelor epurate evacuate din staŃia de epurare conform legislatiei în vigoare;

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin: - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate

- desfiinŃarea bazinelor tip absorbant.


Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

populatiei. +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin imbunatatirea confortului si a igienei.

Riscuri naturale

Diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de

teren/inundaŃii. +1

Impact pozitiv prin colectarea în sistem divizor a apelor uzate (se elimină excesul de umiditate în sol).


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 8



Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;



Aer Imbunatatirea calitatii aerului +1

Impact pozitiv prin reducerea emisiilor de poluanti specifici depozitarii deşeurilor, odata cu inchiderea celor 2 depozite neconforme de deseuri si implementarea sistemului de colectare selectiva a acestora.

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaŃă şi subterane; + 2


Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin: - închiderea celor 2

depozite de deşeuri neconforme;

- implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor.



populatiei. +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin reducerea poluanŃilor în sol şi apă.

Riscuri naturale


teren/inundaŃii. 0 Impact neutru


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor

terestre si acvatice impotriva degradarii antropice,

fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati;

Conservarea resurselor; +1

Impact pozitiv prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere, care va avea la baza conservarea resurselor

Total 8



Obiectivul nr. 4 - extinderea şi modernizarea reŃelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale




Impact pozitiv semnificativ datorat: - lucrărilor de modernizare şi asfaltare a drumurilor, care vor diminua mult emisiile datorate traficului;

- amenajarea spaŃiilor verzi şi a aliniamentelor plantate.

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaŃă şi subterane;

0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv prin realizarea sistemelor de colectare a apelor pluviale.



populatiei. +1

Impact pozitiv asupra populaŃiei şi a sănătăŃii umane prin asigurarea condiŃiilor de trafic, creşterea siguranŃei circulaŃiei.

Riscuri naturale


teren/inundaŃii. 0 Impact neutru.


cultural




+1

Impact pozitiv prin modernizarea infrastructurii de acces spre zona protejata




Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiŃii de siguranŃă.

Total 7



Obiectivul nr. 5 - extinderea şi modernizarea reŃelei de energie electrică şi telefonie



Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru.


0 Impact neutru.


Impact pozitiv prin înlocuirea transformatoarelor cu ulei cu transformatoare tip uscat.



populatiei. 0 Impact neutru.

Riscuri naturale




cultural




0 Impact neutru.




Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea consumatorilor cu energie electrică şi comunicaŃii.

Total 3 Obiectivul nr. 6 - extinderea terenului intravilan prin introducerea suprafeŃei de 99,50 ha din teritoriul administrativ al comunei Buciumeni

Factor de mediu a Obiective de mediu relevante Nivel de



Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaŃă şi subterane; 0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului -1

Impact negativ datorat: - schimbarii categoriei de

folosinŃă a terenului; - dezvoltarii economice a

comunei in viitor;




Riscuri naturale


teren/inundaŃii. +1

Impact pozitiv prin combaterea fenomenelor geomorfologice (alunecari de teren, ravenari, etc.).




cultural




0 Impact neutru.




Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică viitoare.

Total 2 Obiectivul nr. 7 – Amenajarea unui Centru de Consultanta Internationala pe amplasamentul taberei scolare

Factor de mediu a Obiective de mediu relevante Nivel de




0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru.




Riscuri naturale




cultural




0 Impact neutru.





Total 2 Obiectivul nr. 8 – Amenajarea a doua zone pentru constructia de locuinte pentru rromi






Impact pozitiv semnificativ prin eliminarea zonelor in care exista locuinte nomade (corturi)


Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului +2 Impact pozitiv semnificativ

prin integrarea persoanelor



populatiei. de etnie rroma in cadrul comunitatii si accesul acestora la utilitati publice.

Riscuri naturale




cultural




0 Impact neutru.





Total 8 Obiectivul nr. 9 - Amenajarea unei baze de agrement pe iazul din satul Buciumeni




Impact pozitiv datorat spatiului verde care va delimita zona si care va

contribui la cresterea calitatii aerului in zona.


0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru.



populatiei. +2

Impact pozitiv datorat creării de posibilităti de relaxare si petrecere a timpului liber

Riscuri naturale




cultural




+1

Impact pozitiv prin crearea conditiilor necesare

dezvoltarii ecosistemelor terestre si acvatice




Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea turismului durabil

Total 5



6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale im plement ării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu rel evante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Obiective relevante

Obiectiv relevant

1

Obiectiv relevant

2

Obiectiv relevant

3

Obiectiv relevant

4

Obiectiv relevant

5

Obiectiv relevant

6

Obiectiv relevant

7 Total

Obiectiv nr. 1 - extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă

0 +2 0 +2 0 0 +1 5

Obiectivul nr. 2 -realizarea reŃelei de canalizare şi a 2 staŃii de epurare

0 +2 +2 +2 +1 0 +1 8

Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere

+1 +2 +2 +2 0 0 +1 8

Obiectivul nr. 4 -extinderea şi modernizarea reŃelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale

+2 0 +1 +1 0 +1 +2 7

Obiectivul nr. 5 extinderea şi modernizarea reŃelei de energie electrică şi telefonie

0 0 +1 0 0 0 +2 3

Obiectivul nr. 6 -extinderea terenului intravilan prin introducerea suprafeŃei de 99,50 ha

0 0 -1 0 +1 0 +2 2

Obiectivul nr. 7 – Amenajarea unui Centru de Consultanta Internationala

0 0 0 0 0 0 +2 2



pe amplasamentul taberei scolare Obiectivul nr. 8 - Amenajarea a doua zone pentru constructia de locuinte pentru rromi

0 +2 +2 +2 0 0 +2 8

Obiectivul nr. 9 - Amenajarea unei baze de agrement pe iazul din satul Buciumeni

1 0 0 2 0 1 2 5

Total 4 8 7 11 2 2 15 Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Buciumeni rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea Ńintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentat in figura de mai jos:

Impactul generat de implementarea PUG

-1.5

-1

-0.5

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Imbunatatireacalitatii aerului

Imbunatatireacalitatii apelor de

suprafaŃă şisubterane

Imbunatatireacalitatii solului

Imbunatatireacalitatii vietii,

crestereaconfortuluipopulatiei.

Protectia populatiei Protejarea siimbunatatirea

conditiilo recosistemelor

terestre si acvatice

Dezvoltareainfrastructurii rutiere

si a utilitatilorimpa

ctul

asu

pra

med

iulu

i

Obiectiv nr. 1 Obiectiv nr. 2 Obiectiv nr. 3 Obiectiv nr. 4 Obiectiv nr. 5 Obiectiv nr. 6 Obiectiv nr. 7

Obiectiv nr. 8 Obiectiv nr. 9



impact total generat de implementarea PUG

0 2 4 6 8 10 12 14 16

Imbunatatirea calitatii aerului

Imbunatatirea calitatii apelor desuprafaŃă şi subterane

Imbunatatirea calitatii solului

Imbunatatirea calitatii vietii, crestereaconfortului populatiei.

Protectia populatiei

Pro tejarea si imbunatatirea conditiilorecosistemelor terestre si acvatice

Dezvoltarea infrastructurii rutiere si autilitatilor

impact pozitiv

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG – ului genereaza un impact preponderent pozitiv. Singurul obiectiv de mediu relevant care a înregistrat şi un impact negativ a fost îmbunătăŃirea calităŃii solului. Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcŃie de punctajul obŃinut. Astfel se poate concluziona ca implementarea PUG va contribui la :

- limitarea poluării apelor de suprafaŃă şi subterane; - la îmbunătăŃirea calităŃii solului; - protejarea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor şi funcŃiilor ecosistemelor terestre şi

acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării şi protecŃia populaŃiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaŃiilor.

Clasificarea contributiei PUG Buciumeni la atingerea obiectivelor relevante de mediu



0 2 4 6 8 10 12 14 16

Protejarea si imbunatatirea conditiilorecosistemelor terestre si acvatice

Protectia populatiei

Imbunatatirea calitatii aerului

Imbunatatirea calitatii solului

Imbunatatirea calitatii apelor desuprafaŃă şi subterane

Imbunatatirea calitatii vietii, crestereaconfortului populatiei.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere sia utilitatilor

Din figura de mai sus se observa ca obiectivele relevate de mediu care contribuie cel mai puŃin la plan sunt:

- protejarea si imbunatatirea ecosistemelor terestre si acvatice, - protectia populatiei - îmbunăŃăŃirea calităŃii aerului.

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, i nclusiv asupra sănătăŃii, în context transfrontier ă

Prin promovarea si reactualizarea Planului de Urbanism General se urmareste o imbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei din zona administrativ teritoriala a comunei Buciumeni. De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse in Planul de Urbanism general al comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier datorita:

- amplasării teritoriului comunei in afara zonelor de granită, distanta pana la cea mai apropiata granita, cea cu Republica Moldova fiind de cca. 120 km;

- lipsei unor activitati care ar putea genera un impact semnificativ asupra mediului.

8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediului al implement ării planului

Propunerile P.U.G. sunt axate pe realizarea unei imbunatatiri a vietii socio - economice a comunei cu scopul ridicarii nivelului de viata al locuitorilor si cresterii economice a comunei Buciumeni.



Desi din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG pentru comuna Buciumeni se recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii obiectivelor propuse. 8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu a pa Planul Urbanistic General al comunei Buciumeni prevede urmatoarele măsuri de asigurare a protectiei surselor de apa:

- Realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate prevazut cu doua statii de epurare a apelor uzate menajere;

- Evitarea deversarii in rauri si paraie a apelor uzate menajere, fara a fi epurate in prealabil, mentinandu-se astfel o calitate corespunzatoare a cursurilor de apa;

- Renuntarea la exploatarea panzei de apa freatica si a izvoarelor in scopuri potabile, in favoarea utilizarii apei din straturile subterane de mare adancime.

- Executarea de lucrari de regularizare a paraielor torentiale care se scurg dinspre versanti si lucrari de combatere a eroziunii solului.

Masuri prevazute prin PUG cu privire la alimentarea cu apa Prin prezentul PUG se propun urmatoarele:

1. Extinderea retelei de distributie a apei potabile pentru satul Buciumeni 2. Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă in satele

Tecucelu Sec si Vizuresti astfel: - captarea se va realiza din acviferul de mare adâncime printr-un put forat cu

H = 150m si cu un debit estimat de 8,2 l/s pentru a capta şi apa din alte straturi acvifere, care vor compensa necesarul de apă a localităŃii

- rezervorul de apă potabilă pentru consum, avarie şi rezerva intangibilă pentru stins incendii va avea capacitatea de 200m3.

- Sistemul va fi prevazut cu staŃie de clorinare (tratare cu hipoclorit) şi staŃie de pompare, reŃele de aducŃiune din oŃel cu Dn 1000 mm, reŃele de distribuŃie din PEHD cu diametrul cuprins între 63 mm -160 mm

Dezvoltarea retelei de distributie se va realiza in concordanta cu prevederile din plan, astfel va fi racordata la reteaua de distributie apa potabila intreaga comuna, inclusiv noile lotizari. Pentru o sigurantă si eficacitate cat mai mare a gospodăriilor de apă din comuna Buciumeni se impun următoarele măsuri:

• se vor respecta zonele de protectie aferent fiecărui put forat; • se va asigura un debit optim continuu, avand in vedere variatiile zilnice si sezoniere

ale necesarului de apă; • imprejmuirea zonelor de protectie sanitară se vor intretine pentru a limita accesul

persoanelor neautorizate si al animalelor; • se vor intretine instalatiile de tratare si filtrare a apei potabile; • se vor intretine si igieniza bazinele de depozitare a apei potabile extrase din puturile

forate, ori de cate ori este nevoie; • procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, in reteaua de distributie nu

trebuie să depăsească 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic;



Masuri prevazute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate Pentru comuna Buciumeni se propun doua staŃii de epurare: una va prelua apele uzate menajere rezultate de la populaŃia satului Buciumeni, iar cealaltă va deservi locuitorii satelor Tecucelu Sec, Vizureşti şi HănŃeşti. ReŃeaua de canalizare propusă este în sistem separativ şi cuprinde statiile de epurare, colectoarele principale, colectoarele secundare şi căminele de vizitare. Apele epurate in statiile de epurare vor fi evacuate in paraul Tecucel. StaŃiile de epurare se vor amplasa la o distanŃă de minimum 300 m de construcŃiile existente şi de cele care se vor propune a se realiza în zonă. In jurul statiilor de epurare se va realiza o zona de protectie de cca. 300m, care va beneficia de plantatii specifice pentru reducerea poluarii zonelor de locuinte. Evacuarea apelor pluviale din zona locuita se va face prin rigole prevazute pe marginea drumurilor, intretinute astfel ca apele meteorice sa se scurga continuu in afara localitatii. Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice, are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. Supravegherea calitatii apelor are ca scop protectia impotriva efectelor nocive ale poluarii si implica doua etape: cunosterea calitatii si masuri de protectie a acesteia. Aceasta inlude monitorizarea apelor de suprafata si a apelor subterane. Executia retelelor de canalizare si a statiilor de epurare ape menajere necesare pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane impun urmatoarele masuri:

- instituirea zonelor de protecŃie sanitară a apelor de suprafaŃă, interzicerea deversărilor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

- realizarea, funcŃionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staŃiilor de epurare a apelor uzate;

- monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staŃiile de epurare, astfel încât să se încadreze în limitele impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanŃi a apelor uzate orăşeneşti şi industriale la evacuarea în receptori naturali – NTPA 001/2005;

- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităŃii sistemelor de canalizare.

- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcŃii vor fi gestionate cu respectarea legislaŃiei în vigoare;

- în timpul executării lucrărilor de construcŃii, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu a er In PUG sunt prevazute masuri ale caror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea activitatilor economice. Ca masuri de compensare se prevad urmatoarele:

- In perioada realizării construcŃiilor prevăzute în PUG obiectivele trebuie protejate cu plase de protecŃie care să reŃină particulele de praf şi să diminueze zgomotul produs de utilajele folosite



- se recomandă mărirea suprafeŃelor din intravilan destinate spaŃiilor verzi datorita faptului ca volum de transport rutier va creste;

- depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise, conform prevederilor legislative. Operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeurilor, atat pe timp de iarna, cat si pe timp de vara, pentru a se evita descompunerea deşeurilor, generarea de noxe sau mirosuri;

- adoptarea unor sisteme de incalzire care sa produca un minim de gaze arse, eventual utilizarea panourilor solare, energia eoliana;

- in cadrul procesului de avizare a amplasarii unor activitati economice este necesara impunerea măsurilor de protecŃie a aerului împotriva emisiilor de poluanŃi atmosferici

Maximele de concentraŃie ale poluanŃilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută de STAS 12574/1987 şi Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu s ol Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

- demararea lucrarilor de amenajare şi de stabilizare a malurilor (împăduriri), pentru a reduce fenomenul de eroziune

- reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăŃiri funciare, utilizarea îngrăşămintelor naturale, împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunŃate a solului

- realizarea sistemelor de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol

- implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor, prin infiintarea in fiecare sat a unor puncte de colectare; Punctele de colectare selectiva vor fi dotate cu containere specifice fiecarui tip de deseu in vederea valorificarii (plastic, hartie, metal, etc.) Serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de salubritate autorizat, iar deşeurile menajere se vor transporta la depozitul ecologic de la Tecuci.

Cele doua depozite de deşeuri menajere neconforme din satele Buciumeni si Tecucelu Sec s-au închis conform prevederilor legale, urmându-se o procedură simplificată. Reabilitarea acestora s-a realizat prin compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant, iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 120/2008 pentru completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităŃilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitare şi incinerare: Gestionarea nămolurilor care vor rezulta din exploatarea sistemelor de canalizare şi epurare ape uzate va fi făcută cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 344//2004 privind aprobarea Normelor tehnice privind protecŃia mediului si în special a solurilor, atunci când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, sau se va valorifica/ elimina prin firme autorizate. Gunoiul de grajd şi resturile vegetale – In fiecare gospodărie se va amenaja o platformă pentru colectarea gunoiului de grajd. Aceste deşeuri urmează a fi utilizate ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole, cu obligaŃia respectării prevederilor Directivei 91/676/CEE



privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole si a Codului bunelor practici agricole, aprobat prin Ord. Nr. 1182/ 2005. Deseurile de animale moarte vor fi depozitate intr-o ladă frigorifică si eliminate de o firmă specializată/autorizată. 8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu b iodiversitate Implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea. Pentru aria protejata de pe teritoriul comunei Buciumeni trebuie respectate reglementările impuse de legislaŃia în vigoare, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Planul nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de padure. Obiectivele prevazute in plan nu presupun modificarea/ distrugerea populatiei de plante, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica. Măsuri de conservare în ecosisteme forestiere Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor se impun măsuri de conservare în ecosistemele forestiere, având în vedere rolul benefic al pădurii în protecŃia mediului :

- interzicerea tăierii ilegale de arbori; - interzicerea păşunatului; - continuarea executării lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu

respectarea severă a amenajamentelor; - extinderea suprafeŃelor împădurite, bazate pe studii amănunŃite legate de

categoria (zona) în care se impun aceste lucrări; - supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea turismului ecologic; - eradicarea utilizării fertilizanŃilor chimici şi combaterii chimice a dăunătorilor

forestieri; - asigurarea pazei permanente a fondului forestier.

8.5. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic

Masurile prevazute in PUG menite sa imbunatateasca standardul de viata al locuitorilor comunei Buciumeni sunt:

- reabilitarea /asfaltarea drumurilor comunale, judeŃene acolo unde se impune; - reabilitarea podetelor peste paraul Tecucel - refacerea parapetilor, a marcajelor si indicatoarelor in zonele in care lipsesc - dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaŃie,

realizarea de trotuare acolo unde este posibil pentru circulaŃia pietonilor; - se vor efectua lucrari de consolidare a terenurilor expuse la fenomene de eroziune

prin impadurirea zonelor expuse - pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din

studiile geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale - sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor

meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem



centralizat de canalizare - santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor - fara sa se afecteze proprietatile învecinate

- extinderea reŃelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susŃinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatorilor uscaŃi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranŃei în exploatare

- se vor respecta distanŃele minime de protecŃie sanitară impuse prin legislaŃia în vigoare;

- mentinerea si protectia padurilor si plantatiilor forestiere din extravilan si intravilan, având în vedere rolul lor de protectie.

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intentioneaza sa fie utilizata forŃa de muncă disponibilă la nivel local. Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăŃi condiŃiile de transport şi va creşte gradul de siguranŃă al circulaŃiei. Consiliul Local va sprijini iniŃiativele private la nivel local, în sensul valorificării produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activităŃi economice în comună ; astfel se vor crea noi locuri de muncă pentru populaŃie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăŃi nivelul de trai. În relansarea dezvoltării localităŃilor comunei Buciumeni pot contribui următorii factori:

- Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă. - Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activitate creatoare

de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând şi servicii cu caracter industrial pentru populaŃie.

- ExistenŃa pe teritoriul comunei a unor unităŃi economice (teren+clădiri) poate avea drept rezultat reutilizarea/ rentabilizarea spaŃiilor respective, atât de către întreprinzători particulari, cât şi cu sprijinul colectivităŃii locale. Se recomandă înfiinŃarea atelierelor de tâmplărie, reparaŃii prestări de servicii (croitorie, cizmărie, etc.).

8.6. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra patrimoniul cultural ,

arheologic şi arhitectonic Conform Listei NaŃionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, la poziŃia 180. cod. GL-II-m-B-03075 pe teritoriul comunei Buciumeni, sat Buciumeni figurează monumentul de arhitectura Biserica „Sf. Treime”, la 4 km nord de sat, in padurea Buciumeni. Pentru acest monument datat de la 1800, s-a instituit zonă de protecŃie necesară 500,00 m (extravilan) pe contur (vezi planşa A0 Plan incadrare in teritoriu), care să asigure conservarea integrată a monumentelor istorice şi a cadrului său natural sau construit. Tot in Lista NaŃionala a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, la poziŃia 35, cod. GL-I-m-A-02975.02 figurează Valul lui Atanaric, sec II – IV p Chr. Epoca migratiilor, pentru care s-a instituit zonă de protecŃie necesară 500,00 m in extravilan (vezi planşa A0 Plan incadrare in teritoriu). Orice intervenŃie asupra monumentelor istorice din comuna Buciumeni, se face numai în condiŃiile stabilite de Legea nr. 422/24 iulie 2001 - Legea privind protejarea monumentelor istorice şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004.



Măsuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza in:

• interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea Directiei Judetene pentru Cultură, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se compromite valoarea istorică si arhitecturală;

• elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale, cel putin in zonele adiacente monumentelor pentru a pune in evidentă valoarea acestora;

• constientizarea in randul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor

alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea , inclusiv orice dificult ăŃi întâmpinate în prelucrarea informa Ńiilor cerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M. Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raŃionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegerea alternativei nr. 1.



Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei n r. 1

Factor/ aspect de

mediu Alternativa 0 Alternativa 1 (propus ă) Criterii care au determinat alegerea

alternativei 1

Apa

Nu au fost stabilite sisteme de captare/ epurare ape uzate menajere

Realizare sistem canalizare si 2 statii epurare ape menajere uzate in satele Buciumeni (Trup A6) şi Tecucelu Sec (Trup B1). Amplasarea staŃiilor de epurare se va face cu respectarea distanŃei minime de 300 m, faŃă de construcŃiile existente şi de cele ce se vor propune a se realiza în zonă; apele epurate se vor refula în receptor natural (parâul Tecucel), prin intermediul unor staŃii de pompare.

Criteriile de alegere a alternativei au fost: - realizarea sistemului de captare/epurare ape

uzate menajere va genera un impact pozitiv asupra calitătii factorilor de mediu

- realizarea de bransamente individuale la reteaua de canalizare este o solutie economică suportabilă de populatie;

Depozitarea deşeurilor

Prevedea organizarea colectarii selective a deseurilor de la populatie intr-un singur punct de colectare – platforma din afara satului Buciumeni

Prevede infiintarea unor puncte de colectare selectiva a deseurilor pentru fiecare sat. Deşeurile colectate se vor transporta la depozitul municipal de la Tecuci prin transfer la statia de transfer din comuna Tepu (ce se va realiza conform PJGD Galati).

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naŃională privind reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naŃională de gestionare a deşeurilor. Daca ar fi ramas alternativa „0”, ar fi fost putin probabil ca locuitorii din toate satele comunei sa aduca deseurile colectate selectiv in gospodaria proprie si sa le predea in acest punct. Acest lucru ar fi dus probabil la reinfiintarea altor depozite neconforme de deseuri

Infrastructura rutieră

Utilizarea infrastructurii rutiere in starea actuală Nu există alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale, judeŃene existente.

Dezvoltarea accesibilităŃii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, crearea unui sistem multimodal de transporturi, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg



din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013.

Zonificarea funcŃională

MenŃinerea actuală a suprafeŃei intravilanului.

Creşterea suprafeŃei intravilanului existent cu 99,50 ha.

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localitătii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activităti.

Lipsa zonelor de protectie a obiectivelor de interes local si national

Nu există alternativă

Instituirea zonelor de protectie. Măsuri si reguli privind constructia in zonele de protecte.

Alternativa aleasă corespunde cu prevederile legislatiei in domeniu privind protejarea patrimoniului cultural, istoric, natural si conservarea sa.



10. Descrierea m ăsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implement ării Planului Urbanistic General

Prin monitorizarea mediului, în sensul definiŃiei din OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului se înŃelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenŃia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaŃiei ecologice a acestora, a evoluŃiei şi implicaŃiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun. Frecventa si modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.R.P.M. Galati, A.P.M Galati, S.G.A. Galati si altor autorităti in fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de constructie ce se vor executa ulterior. La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative



Nr. Crt.

Obiectivul relevant pentru

mediu Indicator Frecventa

monitorizarii Autoritatea

responsabil ă Prevederi legislative

1. Protectia calitatii aerului

Poluanti atmosferici specifici: pulberi, noxe, miros

Anual În cazul unor

reclamaŃii

Primaria Buciumeni APM Galati

Operatori economici

Ord. 592/2005 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător Ord 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare

2. Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va respecta frecventa

impusa prin autorizatiile

de gospodarire a

apelor

Primaria Buciumeni SGA Galati DSP Galati

HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2005 Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare HG 974/ 2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile

3. Protectia solului Parametri de calitate a solului

anual Primaria Buciumeni APM Galati

Ordinul MAPM nr. 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului

4. Gestionarea Cantitati de deseuri lunar Primaria Buciumeni H.G. nr. 856/16.08.2002 (M.O. nr. 659/05.09.2002) privind evidenŃa



deseurilor colectate si predate Operatorul de salubritate

gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare

5.

Protectia populatiei pentru diminuarea / eliminarea efectelor alunecarilor de teren

Suprafata de teren stabilizat anual Primaria Buciumeni -

6. Zonare teritoriala Numar de certificate de urbanism si autorizatii de construire eliberate

anual Primaria Buciumeni Conform prevederilor legislative specifice

7. SpaŃii verzi Suprafata efectiva de spatii verzi anual Primaria Buciumeni

Conform prevederilor Legii nr. 24/2007 republicata - Registrul naŃional al spaŃiilor verzi



11. Rezumat f ără caracter tehnic Raportul de mediu pentru P.U.G. comuna Buciumeni a fost realizat conform prevederilor HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Comuna Buciumeni este situată în partea de nord-vest a JudeŃului GalaŃi si se compune din patru sate si anume: Buciumeni, Hantesti, Tecucelu Sec si Vizuresti. SuprafaŃa administrativa a comunei este de 4.474 ha. FaŃă de situaŃia existentă înaintea promovării PUG – ului, se propune extinderea intravilanului cu o suprafaŃă de 99,50 ha, de la un total existent pe comună de 337,19 ha la un total propus de 436,69 ha. Activitatatile de bază sunt agricultura si viticultura şi cuprind marea majoritatea a populaŃiei ocupate, alături de creşterea animalelor în gospodării individuale. Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acŃiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Buciumeni pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcŃionale, potenŃialul uman şi resursele de muncă, populaŃia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaŃiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. Prin Planul Urbanistic General al comunei Buciumeni se propun pentru următorii ani urmatoarele obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităŃilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

- extinderea intravilanului comunei cu 99,50 ha - extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă pentru

intreaga acomuna; - sistem centralizat de canalizare cu doua staŃii de epurare, amplasate in satele

Buciumeni şi Tecucelu Sec, cu respectarea distanŃei minime de 300 m, faŃă de construcŃiile existente şi de cele ce se vor propune a se realiza în zonă.

- Amenajarea de santuri si rigole pentru colectarea apelor pluviale, evitându-se eroziunea solului;

- rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

- modernizarea străzilor şi asfaltarea drumurilor comunale, precum si reabilitarea podetelelor existente;

- extinderea şi modernizarea reŃelelor de energie electrică (reŃea de medie şi joasă tensiune) şi a reŃelelor de telefonie;

- reabilitarea si extinderea spatiilor verzi, zone de sport, recreere. Zonele propuse pentru introducerea în intravilan sunt proprietatea Consiliului Local Buciumeni si au ca destinaŃie zone pentru locuinte, spatii verzi amenajate, sport si agrement. Pe teritoriul administrativ al comunei Buciumeni, se afla Rezervatia naturala - Padurea Buciumeni (arie naturală protejată de interes naŃional, declarată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea III – zone protejate). Conform Listei Nationale a Monumentelor istorice aprobata in anul 2004, pe teritoriul administrativ al comunei Buciumeni se află urmatoarele monumente istorice:

- monumentul de arhitectura Biserica “Sf. Treime” (cod GL-II-m-B-03075) situata la cca. 4 km nord de sat, in padurea Buciumeni.



- Valul lui Atanaric sec II –IV p Chr. Epoca migratiilor (cod GL-I-m-A-02975.02). Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greseli in ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administratia publică locala in alegerea prioritătilor in dezvoltarea urbanistică a comunei. Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs:

- analiza stării actuale a mediului in urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante;

- evaluarea a presupus analizarea modului in care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;

- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat că varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cat si din punct de vedere economic.

Principalele rezultate pe care le pune în evidenŃă evaluarea efectelor potenŃiale cumulate ale planului asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt următoarele: Apa – principalele forme de impact sunt asociate asigurării alimentării cu apă şi a canalizării în perimetrele locuite, epurării apelor uzate menajere şi protejării calităŃii apelor de suprafaŃă şi a apei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv. Aerul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăŃirii infrastructurii de transport, închiderii platformelor de deşeuri, promovării industriei nepoluante, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calităŃii aerului în zonele limitrofe actualelor căi de circulaŃie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv. Solul - principalele forme de impact sunt asociate eliminării actualelor surse de poluare prin modernizarea căilor de circulaŃie, gestiunea deşeurilor, realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate menajere, regularizarea cursurilor de apă, stabilirea zonelor de protecŃie, aliniament şi retrageri, restricŃii şi interdicŃii de construire. Implementarea planului în condiŃiile protecŃiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Zgomotul şi vibraŃiile - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăŃirii infrastructurii de transport, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra nivelurilor de zgomot şi vibraŃii în ariile limitrofe actualelor căi de circulaŃie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv. Flora şi fauna - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, creşterii şi reorganizării spaŃiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Implementarea planului va determina un impact neutru asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole.



PopulaŃia şi sănătatea umană - principalele forme de impact sunt asociate funcŃionalităŃii zonelor urbane, asigurării utilităŃilor şi eliminării unor surse importante de poluare. Implementarea planului în condiŃiile protecŃiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Mediul social şi economic - principalele forme de impact sunt asociate creării condiŃiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiŃii majore în conformitate cu strategia de dezvoltare a comunei Buciumeni. Implementarea planului în condiŃiile protecŃiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Mediul urban, infrastructura rutieră - principalele forme de impact sunt asociate creşterii gradului de complexitate, coerenŃă şi flexibilitate a zonificării funcŃionale, adaptării infrastructurii rutiere la cerinŃele de dezvoltare ale localitătii, cu efecte benefice pe termen lung în dezvoltarea comunităŃii. Implementarea planului în condiŃiile protecŃiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Factorii climatici - principalele forme de impact sunt asociate pe de o parte, creşterii şi reorganizării spaŃiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare impactul se apreciază ca fiind neutru. Peisajul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, prevederilor referitoare la spaŃiile plantate şi la reglementările de construire, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare a extinderii spaŃiilor plantate şi reglementărilor de construire care asigură un peisaj armonios, cu impact vizual plăcut, impactul se apreciază ca fiind pozitiv. In urma evaluarii de mediu a PUG Buciumeni s-a costatat ca efectele pozitive asupra mediului si a sanatatii umane sunt numeroase si nu au fost identificate aspecte negative In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, acestea sunt numeroase si vor avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a populatiei prin:

- Realizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare va imbunatati starea de igiena a locuitorilor;

- Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;

- Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor prin masurile propuse in PUG vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei;

- Extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte vor duce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

- Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

- In situatia implementarii PUG calitatea solului se va imbunatati, vor scadea riscurile de alunecari de tren prin inierbari si impadurire, eroziunea datorata vantului prin plantarea perdelelor de protectie, eroziunea provocata de inundatii prin indiguiri, si alte masuri stipulate in PUG si prezentul raport.

- Recuperarea terenurilor degradate prin alunecari si eroziuni torentiale prin consolidari, plantatii, inierbare si alte lucrari de combatere a eroziunii.



Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performantă – se asigură controlul al implementării si eficacitătii măsurilor prevăzute in PUG care isi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

CONCLUZII In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru comuna Buciumeni va avea un efect pozitiv asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabilă a localitătilor pe termen mediu si lung. Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăŃi situaŃia factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaŃiei. Măsurile propuse în raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUG asupra factorilor de mediu. Totodata mentionam ca, implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea. Pentru aria protejată de pe teritoriul comunei Buciumeni trebuie respectate reglementările impuse de legislaŃia în vigoare, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.



12. GLOSAR DE TERMENI Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora si alternativele lor rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferentă. Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificări ale acestora, care: - se elaborează si/sau se adoptă de către o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program. Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislatia sau cu practica natională, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate; Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protectia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitătii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitătii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerate inacceptabila de către autoritătile competente. Evacuare de ape uzate - evacuare/descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate continând poluanti sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate: Folosinta sensibil ă si mai putin sensibil ă - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor. Zona protejat ă - suprafata delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construite sau naturale, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun măsuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, înăltime si volumetrie.



13. Bibliografie

1. Starea mediului judeŃul GalaŃi; 2. CIA Arh. Roxana Maria Gheorghiu – PUG – Actualizare PUG Comuna Buciumeni,

2009; 3. Institutul National de Statistica 4. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a

Deseurilor 5. Dimitrie Oancea, cazimir Swizenwski – judetul galati, Editura Bacademiei RSR,

Bucuresti, 1979. 6. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare 7. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – ProtecŃia şi ingineria mediului, Editura

Economică, Bucureşti, 1997 ; 8. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică,

Bucureşti, 2002; 9. M. Negulescu şi colectivul – ProtecŃia mediului înconjurător, Manual general,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1995; 10. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura

Medicală, Bucureşti, 1978; 11. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000. 12. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura ŞtiinŃifică

şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982); 13. Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Universitatea de StiinŃe Agronomice şi Medicină

Veterinară, Bucureşti, Facultatea de ImbunătăŃiri Funciare şi Ingineria Mediului - InfluenŃa poluanŃilor din gospodăriile individuale asupra calităŃii apei de alimentare din zonele rurale;

14. Ministerul SănătăŃii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, SecŃia Medicina Mediului - Studiu de impact asupra sănătăŃii populaŃiei pentru staŃii de epurare ape uzate de tip RESETILOVS, Letonia, Bucureşti 2004.

15. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

ANEXE Anexa 4 – Avizul Consiliul JudeŃului GalaŃi ; Anexa 5 – Avizul SC FDEEE Electrica – SD GalaŃi ; Anexa 6 – Avizul MIRA – ISU GalaŃi ; Anexa 7 – Avizul MIRA DGMLA ; Anexa 8 – Avizul S.C. Romtelecom S.A. ; Anexa 9 – Anexa 10 – Avizul Ministerul SănătăŃii - AJSP GalaŃi; Anexa 11 – Avizul Ministerul Apărării – Statul Major General; Anexa 12 – Avizul SRI – UM 0362 Bucureşti ; Anexa nr. 13 – Hotărârea nr. 8 din 30 martie 2006 privind constituirea şi componenŃa Comitetului Local pentru SituaŃii de UrgenŃă (CLSU) al comunei Buciumeni, JudeŃul GalaŃi şi a Centrului Operativ cu Activitate Temporară a CLSU Buciumeni (COAT)

raport de mediu - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/avize/rm_ea/25...

Documents