Min. Mediului RNEM 257/16.09.10Min. Sanatatii 132/19.09.2011 si 110/31.01.2011Min. Educatiei si Cercetarii: ANCS nr. 9751Acreditare RENAR LI 947/23.01.2012

Sediu secundar: Cluj-Napoca, 400166, Cetatii 23A, Tel: 0264-530079, Fax: 0264-530113Punct de lucru: Galati, 800055, Rosiori 14, Bl. G3, ap.30, tel/fax: 0236-318971 E-mail: cmsgalati@ehc.ro

CENTRUL DE MEDIU SI SANATATEBusuiocului 58, Cluj Napoca 400240, RomaniaTel: 0264-432979, 0264-532972Fax: 0264 - 534404E-mail: cms@ehc.roWeb: www.ehc.ro

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUIASUPRA

MEDIULUI PENTRU OBIECTIVUL“CONSTRUIRE COMPEX ZOOTEHNIC SUINE ”

ÎN LOCALITATEA OLTEŢ, COMUNA VIŞTEA , JUD. BRASOV

Titularul proiectului : S.C. GYO DALEN S.R.L. Sediu social:str.Şcolii,nr.49, apart.cam.2,oraş Zărneşti, judeţul Braşov, Tel/fax

: 0749274252 Reprezentantul legal al titularului: Nicoara Mircea Marian

Administrator, Colectiv elaborare,Prof. Asoc. Dr. Anca Elena Gurzău Ing. Corneliu Botez

Ecolog Lovasz Maria-Elisabeta, MSc, Drd

Decembrie, 2012

1

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1.Titularul proiectului : S.C. GYO DALEN S.R.L.- Sediu social:str.Şcolii,nr.49, apart.cam.2,oraş Zărneşti, judeţul Braşov,Tel/fax : 0749274252- Reprezentantul legal al titularului: Nicoara Mircea Marian

1.2.Autorul studiului de evaluare a impactului:S.C. CENTRUL DE MEDIU ŞI SĂNĂTATE S.R.L.

Cluj-Napoca, str. Busuiocului nr.58Înregistrat în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Mediu(RNEM): 257/16.09.2010

Persoana de contact a evaluatorului: Lovasz Maria

1.1.1. Denumirea proiectului :

„CONSTRUIRE COMPLEX ZOOTEHNIC SUINE”,

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia.(construcţie,funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere)Obiectivul proiectului este construirea unui complex zootehnic pentru creșterea și

ingrasare suinelor în cadrul programului *PNDR Măsura 121*.

Amplasamentul obiectivului va fi în intravilanul localitatea Olteţ, f.n. ,comuna Viştea,

Judetul Braşov. Terenul este proprietatea beneficiarului, SC GYO-DALEN SRL.

Ferma va avea o capacitate maxima de 3900 de locuri, porcii fiind adapostiti în boxe

separate in functie de varsta cu o capacitate de 41- 42 locuri/boxă.

Se urmăreşte aplicarea unor tehnologii moderne de creştere, care să asigure respectarea

condiţiilor de igienă, de întreţinere a animalelor şi să asigure reducerea pierderilor de

producţie, in limitele impuse de conditiile de mediu, sanitar-veterinare si de sanatate

publica.

2

Terenul pe care se va executa investitia se afla in intravilanul satului Olteţ, comuna

Viştea, judeţul Braşov şi are o suprafaţă de 10.889 mp., iar folosinta lui actuala este de

teren arabil.

Terenul liber pe care se va amplasa ferma va fi mobilat astfel:

- Hala pentru creșterea și îngrășarea porcilor cu suprafața de 3846,70 mp, care va

cuprinde zona pentru creșterea porcilor și zona tehnică.

- Construcții anexe: clădire pentru necropsie și deșeuri biologice; punct control

acces în incintă; bazin de preluare a dejecțiilor; laguna pentru stocarea temporară

a dejecțiilor; rezervor de apă; bazin vidanjabil; grup electrogen; alei și platforme

carosabile; gospodărie de lemne; filtru auto, spații verzi; împrejmuire pe o lungime

de 548,00 m.

1.Hala pentru creşterea şi îngrăşarea suinelor, este o cladire tip parter cu dimensiunile

in plan 134.50 x 28.60 m, S= 3846.70 mp.

inaltimea la streasina: 3.80 m

inaltimea la coama: 5.90 m

volumul construit: 18965 mc

Hala s-a proiectat pentru două funcţiuni:

- Zona tehnică amplasată în prima travee a clădirii.

- Sectorul pentru creşterea şi îngrăşarea suinelor.

Structura de rezistenta este din fundatii din beton, pereti din diafragme de beton armat si

grinzi din beton armat pe care sprijina panele si invelitoarea. Acoperisul este tip sarpanta

in doua ape. Pereţii exteriori ai halei sunt termoizolaţi cu polistiren de 10 cm.

Invelitoarea se va realiza din panouri din tabla tip sandwich cu izolatie din poliuretan.

Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis vor fi montate jgheaburi si

burlane din tabla vopsita in camp electrostatic.

Compartimentarile in zona tehnica se vor realiza din pereti rezistenti la foc la centrala

termica si bucataria furajera si din gipscarton rezistent la umezeala cu izoaltie din vata

minerala in restul incaperilor.

Usile de acces in zona tehnica sunt metalice, rezistente la foc 60 minute acolo unde

normele PSI impun acest lucru si usi din profile de aluminiu cu bariera termica in zona

filtrului sanitar , laborator. La grupurile sanitare se vor monta usi din PVC.

Sub cota 0,00 se va realiza un radier din beton armat prevazut cu canale transversale si

longitudinale in care vor fi colectate dejectiile . Aceste canale au o adancime de cca 60

cm.

3

Compartimentarea halei se va face cu pereti longitudinali si transversali din beton armat.

Pentru circulatia si accesul in sectoarele de crestere a animalelor s-a prevazut un culoar

longitudinal central cu latimea de 1,50 m.

Iluminatul natural va fi asigurat de ferestre din profile PVC cu geamuri termoizolante.

In hala de crestere a suinelor vor fi montate usi specifice sectorului zootehnic, din lemn si

profle metalice.

La cota +3.00 va fi montat un tavan fals perforat care va asigura ventilarea uniforma a

spatiilor.

Descrierea funcţională a halei pentru creşterea şi îngrăşarea suinelor:

Nr. crt Destinatia spatiilor Suprafatapardoselii

H liber Finisaj pardoseala

1 Bucatarie furajera 43.50 mp 3.55 m Pardoseala industriala2 Centrala termica 28.90 mp 3.55 m Pardoseala industriala3 Laborator 11.80 mp 2.80 m Pardoseala gresogranit4 Sala de mese 12.80 mp 2.80 m Pardoseala gresogranit5 Hol acces la filtru sanitar 6.60 mp 2.80 m Pardoseala gresogranit6 Grup sanitar cu acces

din hala2.90 mp 2.80 m Pardoseala gresogranit

7 Grup sanitar cu accesexterior

2.50 mp 2.80 m Pardoseala gresogranit

8 Filtru sanitar 1 11.20 mp 2.80 m Pardoseala gresogranit9 Filtru sanitar 2 11.10 mp 2.80 m Pardoseala gresogranit10 Hol 10.70 mp 2.80 m Pardoseala gresogranit11 Hol expeditie 3.00 mp 2.80 m Pardoseala gresogranit12 Coridor tehnologic 198.20 mp 2.80 m Pardoseala industriala13 Zona 1 porci la ingrasat 408.80 mp 2.80 m Pardoseala gratare14 Zona 2 porci la ingrasat 408.80 mp 2.80 m Pardoseala gratare15 Zona 3 porci la ingrasat 408.80 mp 2.80 m Pardoseala gratare16 Zona 4 porci la ingrasat 408.50 mp 2.80 m Pardoseala gratare17 Zona 5 porci la ingrasat 408.80 mp 2.80 m Pardoseala gratare18 Zona 6 porci la ingrasat 408.80 mp 2.80 m Pardoseala gratare19 Zona 7 porci la ingrasat 408.80 mp 2.80 m Pardoseala gratare20 Zona 8 porci la ingrasat 408.50 mp 2.80 m Pardoseala gratare

Accesul in centrala termica se face exclusiv din exterior. La Bucataria furajera a fost

prevazuta o usa exterioara care va fi folosita doar in cazul montarii sau unor interventii la

utilaje.

4

Accesul personalului in hala de crestere a animalelor se poate face doar prin filtrul

sanitar.

Pentru populare si expeditie a fost prevazut un culoar special.

Sectorul de creştere şi îngrăşare a suinelor este format din 8 compartimente.

Compartimentele au suprafeţe egale, de 408 mp fiecare. În fiecare compartiment sunt

câte 12 boxe pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor. Marimea unei boxe este de ca. 4,80

x 6,40 m şi înălţimea de 1,00 m.

In hala peretii despartori ai boxelor au o inaltime de 1000 mm, sunt din teava zincata de

35x35x2 mm si din placi din PVC cu dimensiunile 220 x 35 mm.

Boxele au porti cu balamale prevazute cu sistem de inchidere si blocare.

Ferestrele vor fi din PVC si geamuri termoizolante.

Soclul va fi realizat din beton cu termoizolatie din polistiren expandat cu grosmea de 10

cm si cu tencuiala impermeabila.

Pardoselile halei sunt realizate din grătare de beton.

Fiecare boxă va avea o capacitate de 41 locuri pentru porci la îngrăşat.

Ferma va avea o capacitate de 3900 locuri pentru porci la îngrăşat.

Sistemul de alimentare cu furaje.

Hrănirea porcilor se va face cu furaje lichide preparate din furaje concentrate în instalaţia

care se va monta în bucătăria furajeră. Instalaţia este compusă din: tanc de amestecare

din INOX cu capacitate de cca. 2.400 l cu amestecator si toate elementele necesare

functionarii si montarii, sisteme de siguranta în furajare, de biosecuritate (sisteme de

spalare si dezinfectie a instalatiei), tanc de apa folosita, tanc de apa proaspătă, sisteme

de control si de igiena a furajarii si instalatiei, sistem de control si reglare al pH-ului.

Tevile de furajare sunt speciale cu canelura si impiedica demiscibilizarea si separarea

fractiunii lichide de cea solida asigurandu-se o calitate corespunzătoare a amestecului la

toate ventilele de furajare.

Hrana lichidă va fi distribuită în troci, câte una/2 boxe.

Sistemul de furajare include si silozurile si snecurile de siloz.

Sunt prevazute 3 silozuri din fibra de sticla stratificată si plastificată.

- 2 silozuri de 30 de mc fiecare (19,5 to)

- 1 siloz de 26 mc (16,9 to)

Silozurile sunt dimensionate sa asigure capacitate de stocare pentru cca. 5 – 7 zile

Snecurile de alimentare al silozurilor sunt zincate, carcasate pentru prevenirea pierderilor

cu carcasă solidă şi acţionare completa.

Pentru montarea silozurilor se vor executa fundatii si platforme din beton.

5

Sistemul de adăpare.

Apa pentru adăparea animalelor se va asigura din sursă proprie. Adăparea animalelor se

va face cu adăpători din inox, în fiecare boxă. Sistemul de adăpare pentru fiecare boxă,

oferă posibilitatea grupului de animale din boxă, să bea apă separat de apa care este

cuprinsă în hrănitori(troci).

Sistemul de adăpare a fost proiectat să asigure apa în permanenţă şi să prevină

pierderile.

Debitele de apa vehiculate de fiecare adapatoare în parte vor fi de 0,8 – 1,2 l/min, in

functie de categoria de vârstă a animalelor:

Volumul de apă distribuit este contorizat, ceea ce permite evidenţierea consumului de

apă.

Asigurarea microclimatului în hală.

Admisia aerului in spatiul de productie se face prin podul halei prin placi perforate din

spuma eloxata de 30 mm

Ventilaţia va fi naturală şi mecancă. Procesul de ventilatie este controlat de catre

computere de ventilatie, fiind prevazute câte unul pentru fiecare compartiment.

Microclimatul din adăposturi este monitorizat automat cu ajutorul unor senzori de

temperatură, umiditate, concentraţiii de gaze . Sensorii transmit informaţiile la un

calculator, care comandă pornirea/oprirea ventilatoarelor, respectiv admisia aerului

proaspăt datorită depresiunii create prin evacuarea aerului viciat.

Hala va fi dotată cu 24 ventilatoare, cu debitul de 14.000 mc/ventilator. Diametrul interior

al tubului prin care se face evacuarea aerului viciat este de Ø63 cm

Înălţimea geometrică a refulării este de 7,50 m. (inaltimea la care se realizeaza evacuarea

aerului viciat).

Ventilatia are sistem de alarma cu sirena electronica

Preîncălzirea adăpostului la popularea cu purcei se va face când temperatura mediului

ambiant este scăzută şi este prevazuta a fi facuta prin agregate de încalzire

(turbosuflante) pe motorina care sunt mobile.

În cea mai mare parte a anului, temperatura din adăposturi este menţinută de căldura

degajată din metabolismul animalelor.

Sistemul de răcire, utilizat în perioadele cu temperaturi ambientale ridicate, este unul la

presiune inalta (70 bar) si contine toate componentele necesare functionarii si montajului

(sisteme de pompare, tevi din INOX, diuze ceramice, sisteme de filtrare etc.).

Iluminatul

Iluminatul interior va fi natural şi artificial. Instalatia de iluminat cuprinde:

6

− iluminatul general din hala de crestere a sunelor,

− iluminatul din depozit si spatii administrative si tehnice,

− iluminatul exterior

− iluminatul de siguranta (veghe, panica si continuarea lucrului)

Necesarul aparatelor de iluminat s-a determinat pe baza calculelor luminotehnice si a

nivelurilor medii de iluminare impuse de normele si standardele în vigoare:

− grajd – 100 lx

− toalete – 200 lx

− birouri – 500 lx

− depozit – 200 lx

− exterior – 15 lx

Iluminatul exterior se va realiza cu lămpi montate în corpuri de iluminat amplasate pe

clădirea halei.

Sistemul de evacuare a dejecţiilor din adăpost.

Pardoseala din zona de creştere şi îngrăşare a suinelor va fi complet perforată cu grătare

prefabricate din beton prin fantele cărora se vor scurge dejecţiile. Sub pardoseală vor fi

canale din beton rezistent la coroziunea generată de ureea din dejecţii. Canalele vor avea

adâncimea de 0,60 m şi se vor hidroizola. Volumul canalelor asigură preluarea dejecţiilor

generate într-un interval de minim 3 săptămâni. Prin ridicarea supapelor dejecţiile sunt

aspirate în conductele de colectare prevăzute pe fundul canalelor.

Conductele de colectare vor fi din PVC-SN4 şi sunt prevăzute cu coturi, T-euri, reducţii,

capace, piese de capat, dopuri.

Din conductele de colectare, dejecţiile şi apele uzate rezultate de la spălarea adăpostului,

vor fi preluate de o conductă centrală din PVC-SN4, L = 6,0 m şi conduse gravitaţional în

bazinul de aspirație( rezervorul exterior) al pompei tocător pentru dejecţii.

Rezervorul de stocare exterior are rolul de bazin de aspiraţie a staţiei de pompare dejecţii.

Bazinul de aspiraţie a staţiei de pompare dejecţii va avea dimensiunile de 4,0 x 4,0 x

3,5 m, V = 56 mc şi este prevăzut a fi executat din beton armat hidroizolat şi

impermiabilizat în interior. Rezervorul de stocare este dimensionat astfel încat sa asigure

preluarea dejecţiilor de la un compartiment , pentru a se putea asigura principiul* totul plin

totul gol*.

În rezervorul de stocare se monteaza o tehnica de pompare fiabila, prevazuta cu un

senzor de preaplin, o pompa submersibila si cu un contact plutitor astfel incat la umplerea

acestuia peste un anumit nivel, senzorul si comanda pompei sa determine golirea

rezervoruluii si pomparea dejectiilor în laguna de depozitare exterioară

7

Din rezervorul exterior dejecţiile sunt evacuate prin pompare, printr-o conductă din PVC-

SN4, cu Dn 160 mm, L = 2,0 m, în laguna pentru stocarea temporară a dejecţiilor.

Laguna pentru stocarea temporară a dejecţiilor va fi o construcţie semiîngropată,

amplasată pe latura sudică a terenului, în spatele grajdului şi va avea dimensiunile în plan

de 33 x 42 m, cu înălţimea de 4,50 m. Laguna are un singur compartiment cu volumul, V

= 4000 mc. Ecranul impermeabil va fi din argila compactată, digurile vor avea grosimea

de 100 cm iar izolaţia dintre diguri şi pereţii lagunei va fi cu folie tip Nicoflex (PEHD).

Laguna este prevăzută cu sisteme de avertizare la spargere și de amestecare a

dejecţiilor actionat de la priza de putere a tractorului.

Laguna este prevazută cu un loc de racordare la tubulatura unui utilaj de vidanjare.

Se recomandă ca platforma pentru cisterna vidanjă să fie betonată şi prevăzută cu rigolă

de colectare a eventualelor scurgeri, racordată la rezervorul de stocare.

Gospodăria de apă.

Gospodăria de apă va fi compusă din sursa de alimentare cu apă, rezervor de

înmagazinare apă, staţie de tratare apă, staţie de hidrofor conducte de aducţiune şi

distribuţie a apei.

Sursa de alimentare cu apă va fi un puţ forat Hmax = 50 m, amplasat în partea de nord a

proprietăţii.

Prelevarea apei din puţ se va face cu o pompă submersibilă, aleasă astfel astfel încât să

asigure protecţia acviferului împotriva supraexploatării.

Pompa va avea următoarele caracteistici: Qmax = 10 mc pe oră, H = 60 mCA

Aducţiunea va fi din conductă din PEHD De110 x 5,4 mm, PN10 care va conduce debitul

prelevat în rezervorul de înmagazinare, V = 100 mc.

Instalaţii de tratare a apei: filtre cu cărbune activ şi instalaţie de dezinfecţie cu UV.

Instalaţii de aducţiune şi de înmagazinare.

Rezervorul de înmagazinare, V = 100 mc, va avea sistemul constructiv: radier din beton,

pereti circulari din beton, plansee din beton armat.

La exterior se va realiza un termosistem compus dintr-un strat termoizolant din polistiren

expandat de 10 cm grosime si o tencuiala exterioara.

Pentru a preveni patrunderea apelor provenite din precipitatii la radierul rezervorului se va

realiza un trotuar perimetral din beton cu o panta de 2% dinspre cladire spre exterior.

La partea subterana se va realiza o hidroizoaltie verticala la pereti si orizontala la radier ,

la exterior din membrana de PVC cu insertie protejata cu membrana de polietilena de

inalta densitatae HDPE, ridicată cu 30 cm peste cota terenului amenajat.

8

Alăturat rezervorului de înmagazinare va fi amplasată o construcţie în care va fi amplasat

un grup de pompare compus din două electropompe, una activă şi una de rezervă,(1A + 1

R), cu Q = 11,2 mc-h, H = 40 mCA şi un rezervor sub presiune cu membrană cu V =

1000 l.

Reţele de distribuţie a apei.

Din rezervorul de înmagazinare, apa va fi distribuită printr-o reţea exterioară de alimentare

cu apă de tip liniar, realizată din conducte de polietilenă de înaltă densitate tip PEHD PN

10 cu Dn 65 mm, în lungime de 35 m. Reţelele interioare de distribuţie vor fi realizate din

conducte de politilenă de înaltă densitate, PEHD şi polipropilenă, PP cu diametre cuprinse

între Dn 65 mm şi Dn 25 mm.

Apa pentru stingerea incendiului.

Rezerva de apă pentru combaterea incendiului va fi asigurată din rezervorul V = 100 mc.

Pe reţeaua de alimentare cu apă se vor amplasa 4 hidranţi exterior de incendiu, echipaţi

cu racorduri de tip A şi B.

Hidranţii vor fi amplasaţi astfel încât să poată fi stropită întreaga suprafaţă a clădirii, cu un

debit de 10 l/s, conform Np 086-05.

Reţeaua de apă pentru stingerea incendiului va fi realizată din conducte de polietilenă de

înaltă densitate tip PEHD PN 10, cu Dn 65 mm, în lungime de 264 m.

Hidrometria de exploatare.

Pentru măsurarea debitului de apă captat, forajul va fi prevăzut cu aparat pentru

contorizarea debitelor prelevate. Aparatul va deţine aprobarea de model şi va fi avizat

metrologic.

Zona de protecţie sanitară şi perimetrul de protecţie hidrogeologic.

Se va realiza delimitarea zonei de protecţie sanitară şi perimetrul de protecţie

hidrogeologică a sursei de apă, puţ forat. Delimitarea zonelor se va realiza conform HG

930 din 11 08. 2005, de către operatori certificaţi de M.M.P.

Sistemul de canalizare.Canalizarea incintei va fi în sistem divizor: canalizare menajeră, tehnologică şi pluvială.

Canalizarea menajeră înterioară va colecta apele uzate de la grupurile sanitare şi vestiare

şi va fi executată din conducte din PVC şi PVC KG, cu diametre de 32 – 125 mm şi vor fi

descărcate prin intermediul căminelor de racord în canalizarea menajeră exterioară.

Canalizarea menajeră exterioară va fi din conductă din PVC-KG, Dn 125 mm, L = 48 m.

Colectorul este racordat la un bazin vidanjabil etanş, cu pereţii din beton de 15 cm

grosime şi radierul din beton de 25 cm grosime. Bazinul va fi hidroizolat şi impermiabilizat

şi va fi prevăzut cu capac de golire şi dezinfecţie.

9

Bazinul va avea un volum de 45 mc şi dimensiunile de: L = 4,60 m, l = 3,00 m, h = 3,30 m.

Golirea bazinului se va face cu autovidanja într-o staţie de epurare autorizată.

Canalizarea tehnologică.

Curgerea dejecţiilor de sub nivelul halei se face gravimetric. La ieşirea din hală, dejecţiile

vor fi dirijate printr-o conductă Dn 160 mm, L = 6 m la bazinul de aspiraţie a pompei

tocător.

Din rezervorul de stocare, dejecțiile se evacuează cu o pompă submersibilă prevazuta

cu un senzor de preapli si cu un contact plutitor astfel incat la umplerea acestuia peste un

anumit nivel, senzorul si comanda pompei sa determine golirea rezervoruluii si pomparea

dejectiilor în laguna de depozitare exterioară. Conducta de golirea va fi din PVC cu Dn

250 mm, L = 2,0 m

Canalizarea pluvială.

Apele pluviale de pe acoperişul clădirilor vor fi colectate prin jgheaburi, buralane şi

conducte din PVC-KG, prin care sunt dirijate pe terenul liber din incintă.

Apele pluviale potenţial impurificate cu hidrocarburi, colectate prin rigole de pe platformele

drumurilor interioare şi parcare vor fi colectate de rigole betonate şi conducte de

canalizare ape pluviale din tuburi PVC SN 4, pănă la un separator de nisip şi hidrocarburi

cu debitul de 20l/s.

Separator este confecţionat din otel şi este prevăzut cu filtru coalescent şi decantor de

namol. Separatorul nu este prevăzut cu by-pass.

Eficienţa de epurare: concentraţia produselor petroliere în efluent< 2 mg/l.

Caracteristici de gabarit:

DN intrare /iesire DN 200

lungime totala L = 4960 mm

diametru = 1250 mm

inaltime maxima H = 1400 mm

Separatorul este echipat cu capace de vizitare din fonta ductila clasa D, camin de

prelevare probe Ø400 din material plastic, montat ingropat.

După trecerea prin separator, apele vor fi descărcate prin conductă PVC SN 4 cu Dn 315

mm, L = 10 m în rigola drumului ce conduce apele pluviale în Valea Căşilor.

Centrala termică.Se va amplasa în camera special destinată acestui scop din zona tehnică şii va fi echipată

cu trei cazane pe lemne cu gazeificare, cu puterea termică de 80 kW fiecare.

Temperaturile scăzute ale gazelor arse şi exploatarea eficienta a combustibilului confera

un randament ridicat(min 87 %).

10

Gazele arse se vor evacua printr-un coş metalic Dn 200 mm, H =10 m.

Cladire pentru necropsie si depozitarea deseurilor biologice, cladirea parter cu

dimensiunile: 6.00 x 4.80 x 2.40 m. Constructia va fi realizată din structura metalică și

închideri cu panouri din tabla tip sandwich cu termoizolatie din poliuretan ( 5 cm).

Pentru stocarea temporară a cadavrelor de animale pana la ridicarea lor de catre firme

specializate(PROTAN) , se va amplasa o ladă frigorifică cu următoarele caracteristici::

- clasa eficienta energetica: A++,

- capacitate totala: 235 -1582 l,

- congelator: 235-850 l,

Grup electrogen.Pentru alimentarea cu energie electrică în situaţii de urgenţă se va utiliza un grup

electrogen. Grupul electrogen este de tip compact, carcasat, complet pregatit pentru

interventie: cu rezervor de combustibil inglobat pentru functionare continua de 8 ore,

exhaustor pentru ventilatia grupului, incarcator pentru baterie, baterie de acumulatori,

cablurile de legatura, teava de esapament, tabloul grupului cu elementele de automatizare

necesare pentru pornirea automata în caz de cadere de tensiune de la retea,

supraveghere, comanda si intreruptor automat de linie.

Puterea generatorului :

- în regim de intervenţie 110 kVA – 88 kW la cos phi = 0,8

- în regim de producţie 100 kVA – 80 kW la cos phi = 0,8

Nivelul de zgomot produs de generator 71 dB.

Capacitatea rezervorului de motorină este de 270 kg.

Cabina poarta:In vederea accesului controlat în incintă se prevede executia unei cabine pentru

adapostirea personalului de paza si control acces.

Cladirea cu dimensiunile de 3.00 x 2.35 m, are structura de rezistenta dintr-un schelet

metalic realizat din profile metalice – teava rectangulara de 60 x 60 – 4 mm. Peretii

exteriori sunt realizati din tabla zincata, cutata, vopsita in camp electrostatic cu izolatie din

vata minerala de 60 mm grosime. Acoperisul de protectie este realizat din tabla zincata

cutata, vopsita in camp electrostatic.

Alei şi platforme carosabile :

In jurul constructiilor vor fi realizate trotuare de protectie din beton, care vor avea panta

dinspre cladire spre exterior. Platformele si spatiile verzi vor avea pante longitudinal si

transversale care să faciliteze evacuarea rapida a apelor de pe amplasament. Pentru

11

colectarea si evacuarea apelor pluviale vor fi realizate rigole din beton deschise si rigole

din beton acoperite cu gratare carosabile in zona de acces a autovehiculelor.

Sistematizarea verticala:Lucrarile de sistematizare verticala au scopul modelarii terenului astfel incat constructiile

propuse sa fie protejate impotriva actiunii apei din precipitatii.

Umpluturile se vor realiza din pamant compactat, rezultat din excavaţii, conform

normativelor si caietelor de sarcini stabilite pentru realizarea obiectivului.

Terenul vegetal rezultat din decopertarea incintei va fi depozitat separat si imprastiat la

terminarea lucrarilor pentru amenajrea spatiilor verzi. Vor fi executate zonele inierbate si

vor fi plantati arbori si arbusti care vor realiza o perdea de protectie impotriva raspândirii

mirosului in zona cat si pentru stabilizarea terenului.

Vor fi realizate drenuri pentru captarea apelor din teren.

Împrejmuire:Împrejmuirea va fi din panouri din plasă de sârmă, sudate pe stâlpi metalici din ţeava cu d

= 60 mm. Fundaţiile vor fi din beton simplu izolate pentru fiecare stâlp. Înălţimea gardului

va fi de minim 1,80 m. Accesul în incintă se va face printr-o poartă pentru autovehicule cu

lăţimea de min 6,00 m şi o poartă pietonală de 1,00 m. Între ferme delimitarea se face cu

un gard viu.

Accesul in incinta se va face controlat, pe o poarta actionata de la cabina montata in

imediata apropiere. Autovehiculele vor fi parcate pe platforma amenajata pe latura

nordica, din incinta.

Alimentarea cu energie electric a obiectivului

Se va realiza prin racord la reteaua de joasa tensiune din zona. Se va folosi si un bloc de

masura si protectie trifazat. Sursa de rezerva, utilizabila in cazul avariilor in reteaua de

alimentare cu energie electrică va fi un grup electrogen .

Iluminatul exterior se realizeaza cu corpuri de iluminat cu vapori de sodium, montati pe

stalpi metalici in fundatie turnata.

1.5.Descrierea etapelor de realizare a proiectului(construcţie, funcţionare,demontare, dezafectare/închidere/postînchidere)Organizarea de şantier.

In vederea demararii lucrarilor de constructii proiectate se vor executa cateva amenajari

si constructii cu caracter provizoriu necesare pentru desfasurarea in conditii de siguranta

si intr-un mod organizat a tuturor lucrarilor de pe santier.

In acest sens prin planul de organizare de santier se vor stabili pozitiile platformelor de

depozitare a materialelor și fluxul circulatiei mijloacelor auto.

12

Materialele vor fi depozitate in curtea imobilului, pe platformele amenajate.

Lucrarile de executie se vor desfasura in limitele incintei detinute de beneficiar si nu vor

afecta domeniul public.

Lucrările necesare organizării de şantier, vor fi: împrejmuirea terenului, amplasarea unor

barăci și amenajarea platformelor pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor folosite pe

șantier, baracă-grup social pentru salariații șantierului, container pentru colectarea

deșeurilor. În organizarea de şantier nu se vor produce materiale de construcţii. Se vor

efectua fasonarea fierului beton, depozitarea materialelor, a utilajelor de construcţii şi a

uneltelor folosite de salariaţii şantierului.

Materialele folosite pentru construcţii şi instalaţii, betoane, mortare, semifabricare sau

prefabricate, confecţiile metalice, ţevi construcţii şi instalaţii, cabluri electrice, etc. se vor

aproviziona de la furnizorii autorizaţi în cantităţi care să nu genereze stocuri. Materialele

vor fi introduse imediat în operă. În acest fel se va evita risipa şi implicit generarea de

deşeuri.

Zgomotul produs în special de utilajele terasiere folosite pentru amenajarea terenului şi

săpături, va fi temporar de scurtă durată şi nu va afecta receptorii protejaţi. Gospodărirea

deşeurilor rezultate pe şantier va fi în obligaţia antreprenorului, care va încheia contract cu

operatorul serviciului de salubritate din comună, pentru eliminarea controlată a acestora.

Etapele realizării lucrărilor de construcţii,funcţionare,dezafectare/închidere/post/închidere.

Programul de construcţie cuprinde: predarea amplasamentului şi a cotei *0* de către

beneficiar şi proiectant constructorului, organizarea de şantier care se va realiza conform

proiectului de organizare de șantier, execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii, montarea

utilajelor pe fundaţiile realizate cu măsuri antivibratile, probe tehnologice ale utilajelor

independente şi a celor cu montaj, recepţia preliminară cu punerea în funcţiune a

obiectivului.

Durata de execuţie a lucrărilor de construcţii - montaj va fi de 12 luni.

Recepţia finală se va organiza în termen de 12 luni de la recepţia preliminară.

Punerea în funcţiune a capacităţii proiectate va fi într-o singură etapă, producţia fiind

reluată ciclic pe principiul *intră tot/iese tot* . Durata unei serii este de cca. 90 – 110 zile

de la data populării cu purcei cu greutatea de 22 – 25 kg, după care hala de creştere se

depopulează. După depopulare se efectuează lucrările de igienizare şi dezinfecţie (şi

preîncălzirea halei în perioada cu temperaturi ambientale coborâte), se efectuează teste

de biosecuritate ale interiorului halei. Hala se repopulează cu purcei, după care ciclul de

producţie se reia în condiţii identice.

Etapele propuse la încetarea activităţii de creştere şi îngrășâşarea porcilor:

13

- elaborarea proiectului pentru dezafectarea/demolarea instalaţiei;

- solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;

- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor, menajere şi a dejecţiilor;

- dezinfectarea halei;

- vidanjarea bazinului în care sunt colectate apele uzate;

- spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a bazinului de stocare;

- evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de

canalizare şi a bazinului de stocare;

- evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au fost utilizate în activitatea

de creştere şi îngrăşare a suinelor; în funcţie de starea tehnică a

echipamentelor acestea se pot reutiliza pe un alt amplasament;

- sortarea deşeurilor din materiale de construcţii rezultate din demolări şi

valorificarea sau eliminarea controlată a acestora;

- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare

cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a solului.

1.6. Durata etapei de funcţionareInvestiţia a fost proiectată pentru o durată de funcţionare nedeterminată.

1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopulproducerii energiei necesare asigurării producţiei.Pentru alimentarea utilajelor şi echipamentelor care formează liniile de hrănire, ventilaţie,

adăpare, pompele de apă, pompa de dejecţii, iluminatul interior şi exterior, etc. se va

folosi energie electrică. Obiectivul se va alimenta din Sistemul Energetic Naţional, linia de

distribuţie de josă tensiune. Puterea instalată proiectată este de Pi = 107,5 kW, puterea

simultan absorbită, Pa = 64,5 kW

Preîncălzirea adăpostului se face doar la popularea cu purcei şi numai dacă temperaturile

ambientale sunt coborâte. Preîncălzirea se va face cu ajutorul turbosuflantelor portabile,

care utilizează motorina.

Pentru alimentarea de rezerva în cazul caderii tensiunii de la reteaua furnizorului de

energie s-a prevazut un grup electrogen de interventie de 100 kVA, care va prelua

receptoarele alimentate din tabloul general TEG.

Grupul electrogen se va monta in exterior si va fi carcasat, de tip compact complet

pregatit pentru interventie: cu rezervor de combustibil(motorina), exhaustor pentru

ventilatia grupului, încarcator pentru baterie, baterie de acumulatori, cablurile de legatura

necesare, teava de esapament, tabloul grupului cu elementele de automatizare necesare

14

pentru pornire automata în caz da cadere de tensiune de la retea, supraveghere,

comanda si întreruptor automat de linie.

De asemenea s-a prevazut o sursa neîntreruptibila de curent UPS de 5 kVA/230 V, t = 10

minute, din care se alimenteaza circuitele de prize folosite pentru calculator si prizele din

rack.

Titularul proiectului a prevăzut ca motorina pentru turbosuflante să fie aprovizionată de la

staţiile de distribuţie, în recipienţi metalici, atunci când este necesară.

Motorina necesară funcţionării generatorului propriu de curent este stocată în rezervorul

generatorului (270 kg).

Energia termică se va produce într-o centrală termică, echipată cu trei cazane cu puterea

termică de 80 kW/cazan. Cazanele centralei termice vor utiliza lemne de foc. Combustia

se va realiza în două faze: gazeificare combustibilului, urmată de arderea gazelor

rezultate.

Acest tip de cazane au randamente ridicate, 87 % şi emisii reduse de oxizi de azot.

15

Tabel nr. 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice.

ACTIVITATEA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEIDENUMIRE CANTITATE ANUALĂ DENUMIRE CANTITATE ANUALĂ FURNIZOR

Distribuţie apă şi hrană, iluminat,ventilare hale. Energie electrică 310 MWh Sistem Energetic NaţionalÎncălzire adăposturi, producereade energie electrică în situaţii deavarie.

Motorina 0,5 tone Staţii distribuţie carburanţi

Încălzire spaţială în zona tehnică,preparare hrană pentru porci,preparare apă caldă menajeră.

3900 porci la îngrăşat/serie

Energie termică 950 Gj Combustia lemnelor de foc încentrala termică proprie, cu putereatermică de 3 x 80 kW

16

1.8. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimicepericuloasePentru implementarea proiectului fermei vor fi necesare materiale atât pentru realizarea

investiţiei cât şi pentru operarea acesteia, după punerea în funcţiune. Materialele de

construcţe se vor transporta şi introduce în operă de către antreprenori, etapizat, conform

graficului de executie a lucrarilor.

Se vor folosi elemente prefabricate şi confecţii metalice realizate în bazele de producţie

ale constructorilor sau în uzinele producătorilor. Betoanele vor fi transportate de la staţii

de preparare autorizate.

Materiale utilizate la realizarea construcţiilor de pe amplasament:

- betoane și mortare preparate în staţii de betoane autorizate, utilizate pentru

fundaţii, turnarea pereţilor şi diafragmelor, realizarea pavimentelor şi a platformelor,

finisaje;

- beton rutier pentru aleile carosabile;

- grinzi metalice;

- fier beton şi oţel beton pentru armături;

- ferme metalice pentru acoperiş;

- panouri sandwich din tablă izolată anticorosiv şi termic ;

- jgheaburi şi burlane metalice vopsite în câmp electrostatic;

- gips carton rezistent la umezeală cu izolaţie din vată minerală pentru

compartimentările interioare;

- elemente de închidere (uşi ferestre) din metal şi PVC cu geamuri termoizolate;

- grătare şi pereţii de compartimentare ale boxelor vor fi prefabricate din beton

respectiv din plăci PVC, montate pe profile metalice;

- ţevi pentru construcţii şi instalaţii din oţel zincat şi PVC, PEHD, armături şi fitinguri

pentru instalaţii;

- cabluri şi tablouri electrice pentru instalaţii interioare şi exterioare de forţă,

semnalizare-automatizare şi iluminat;

- pământul în exces rezultat din excavaţii se va utiliza pentru sistematizarea

terenului;

- produse de carieră pietriş şi piatră spartă se vor folosi pentru realizarea

infrastructurii platformelor şi a drumurilor interioare.

Cantităţile de materiale utilizate pentru realizarea construcţiei vor fi conform devizelor pe

categorii de lucrări, care se vor elabora de proiectant, în faza de proiect tehnic.

17

Utilizarea elementelor prefabricate va reduce perioada de execuţie a lucrărilor şi va

minimiza generarea deşeurilor pe şantierul de construcţie al fermei. La construcţia

obiectivului nu se vor utiliza materiale cu caracteristici periculoase.

Materialele necesare lucrărilor se vor stoca în cantităţi reduse pe şantier, în baraca de

materiale şi platforme de depozitare amplasate în organizarea de şantier. În proporţie de

peste 80%, materialele aprovizionate etapizat conform graficului de execuţie a lucrărilor,

vor fi introduse direct în operă (betoane pentru fundaţii, beton rutier, prefabricate, confecţii

metalice).

Pământul vegetal se va stoca în grămezi în incinta organizării de şantier, iar cel rezultat

din săpături se va folosi pentru sistematizarea amplasamentului. Pentru a preveni

producerea şi răspândirea de către curenţii de aer a pulberilor, zona în care se efectuează

lucrările terasiere va fi umectată cu apă(dacă lucrările se efectuează după o perioadă de

secetă prelungită)

Infrastructura platformelor şi a drumurilor interioare se va realiza din pietriş şi balast(piatră

spartă), cu granulaţie mare. Materialele de umplutură se vor depozita în grămezi în incinta

organizării de şantier. Manipularea acestora se va face cu încărcător cu cupă şi

buldoexcavator.

Izolaţiile termice vor fi din vată minerală şi poliuretan.

Elementele metalice folosite la construcţia obiectivului vor fi aprovizionate protejate

anticorosiv. (vopsite în câmp electrostatic, zincare, eloxare). Astfel se va evita utilizare, pe

şantier a substanţelor de acoperire cu conţinut de COV.

Materiile prime şi materialele folosite în perioada de funcţionare a fermei:

Furajele concentrate se vor stoca în trei buncăre exterioare realizate din polimeri armaţi

cu fibră de sticlă (2 x 19,5 t şi 1x 16,9 t), montaţi suprateran pe structură metalică,

încastrată în fundaţii din beton. Materialul din care sunt realizate buncărele au rezistena

mecanică necesară şi sunt rezistente la coroziune.

Alimentarea buncărelor se va face prin racord flexibil etanş, între autovehicul şi buncar.

Alimentarea bucătării furajere în care se face prepararea furajelor lichide şi a sistemului

de distribuţie a furajelor în boxe se va face prin transportor metalic carcasat şi conducte

etanşe.

Furajele cu care sunt hrăniți porcii conțin: cereale(grâu, porumb, orz), șrot de soia, tarâțe,

concentrat proteino-mineral-vitaminic.

Medicamentele se vor stoca în dulap metalic amplasat în biroul medicului veterinar.

Substanţele folosite pentru dezinfecţie (nu se vor utiliza formol şi hidroxid de sodiu) se vor

stoca în ambalajele originale ale furnizorilor, în magazia tehnică a halei. Se vor achiziţiona

18

substanţe special destinate fermelor de suine, cu un conţinut ridicat de substanţe

biodegradabile.

Lucrările de dezinsecţie şi deratizare vor fi externalizate.

Motorina necesară funcţionării generatorului propriu, se va stoca în rezervorul

echipamentului (270 kg).

Motorina utilizată pentru alimentarea agregatelor mobile folosite pentru încălzirea

sectorului de creştere şi îngrăşare a porcilor, se va aproviziona de la staţiile de distribuţie

şi va fi transportată în canistre metalice, din care se vor alimenta rezervoarele agregatelor

de încălzire. Nu se vor crea stocuri de motorină, aceasta se va aproviziona în cantitatea

necesară doar în perioada când se procedează la încălzirea sectorului de creştere(înainte

de popularea cu purcei).

Tractorul folosit pentru tractarea cisternei utilizată pentru evacuarea dejecţiilor din laguna

de stocare, transportul şi împrăştierea dejecţiilor pe câmp pentru fertilizarea terenurilor

agricole, se va alimenta cu motorină de la staţiile de distribuţie. Pompa cisternei se va

alimenta direct de la priza de putere a tractorului.

Cantităţile de substanţe periculoase sunt reduse, instalaţia analizată nu intră sub incidenţa

HG 804 /2007, modificată de HG 79/2010.

Tabel nr. 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele şi preparatelechimice

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimiceDenumirea materiei prime, a

substanţei sau preparatului chimicCantitatea anuală/existentă în stoc. Categorie

Periculoase/Nepericuloa-se

Periculozitate Fraze derisc

Purcei 22-25 kg, număr 11700/3900 NFuraje 2808 t / 56 t N

Substante pentru spălare şidezinfecţie

În funcţie denecesităţi, cca. 50kg/an.

P IritantR 36, R37-38

Medicamente pentru uz veterinar. În funcţie denecesităţi

N

Motorina pentru generatorul propriude curent şi turbosuflante mobileutilizate pentru încălzireaadăposturilor(se utilizează doar lapopularea sectorului de creștere, înperioadele cu temperaturiambientale scăzute).

0,5/ 0,27 t P

Motorina utilizată pentru transportuldejecţiilor

6 t/ nu sestochează peamplasament

Iriflamabil,

toxic pentru

mediul acvatic,

posibile riscuri

cu efecte

ireversibile.

R-10;

R-40;

R-51/53;

R-65/66

Piese de schimb pentruechipamente

În funcţie denecesităţi

N

Lemne de foc pentru centralatermică

79 t/10 t N

19

1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologicăZgomot.

Principalele surse de zgomot, în perioada de realizare a lucrărilor de construcţii-montaj

sunt utilajele de construcţii.

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în

funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă

orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de

ecranare.

Activităţile din organizarea de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu deschis,

şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care prevăd

ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi

psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe

săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul

zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).

Faţă de receptorii protejaţi amplasamentul se situează la distanţe de:

- 1,1 km, Vest, localitatea Olteţ.

- 2,8 km Nord – Est, localiatea Sâmbăta de Jos.

- 3,4 km Sud, localitatea Drăguş.

- 4,6 km Est, localitatea Sâmbăta de Sus.

În cadrul fermei de porci zgomotul de intensitate crescută poate fi generat de

echipamentele de ventilatie, pompele, staţia de hidrofor şi echipamentul pentru

prepararea furajelor lichide, tractorul folosit pentru tractarea cisternei-vidanjă sau alte

echipamente cum ar fi cele de distribuire a furajelor. Pentru atenuarea intensităţii

zgomotului generat de sursele fixe de zgomot, amplasarea acestora va fi în hală sau alte

construcţii(ex: staţii de pompare, ventilatoare) şi se vor lua măsuri antivibratile la montaj.

Se recomanda achizitionarea unor echipamente silentioase.

Evaluarea nivelului de zgomot echivalent s-a efectuat estimând indicatorul de presiune

acustică rezultantă al surselor de pe amplasamentul fermei(funcţionare simultană), la o

valoare de 78 dB(A).

Intervalele de timp dintr-o zi calendaristica pentru determinarea indicatorilor de zgomot:

- Lzi intre orele 07,00 – 19,00.

- Lseara, intre orele 19,00 – 23,00.

- Lnoapte, intre orele 23,00 – 07,00.

20

Proportia de conditii favorabile propagarii zgomotului intr-o zi calendaristica sunt de 50%

ziua, 75% seara si de 100% noaptea.

Programul fermei este permanent, respectiv numarul orelor cu conditii favorabile de

propagare a zgomotului dintr-o zi calendaristica de care va „beneficia sursa” este de 17

ore pe zi (12x0.5 +4x0,75 +8x1).

Indicatorul de presiune acustica echivalent, la limita incintei se determina utilizand relatia

Lechiv.= LR – ADIV, in care LR este puterea acustica rezultanta (71Db(A)), iar ADIV (30

Db(A)) este amortizarea datorita propagarii geometrice:

Lechiv.= 41 dB(A)Luând in considerare nivelul de zgomot determinat la limita incintei si timpul de

desfasurare a activitatii, care este permanent, respectiv 12 ore ziua, 4 ore seara si 8 ore

noaptea, se poate determina prin calcul Lden.care reprezinta nivelul de zgomot zi-seara-

noapte, utilizand relatia:

Lden=10log 1/24(12*104,1+4*104,6+8*105,1)Lden= 47,4 dB(A)

Întrucât în arealul studiat vor fi amplasate încă trei ferme SC GYO DALEN, S.C LUCIMIXT

S.R.L și ferma S.C. PRIMPLAN S.R.L nivelul de zgomot rezultant s-a determinat cu

relaţia:

LR. = 10 log(10L1/10 + 10L2/10 + 10L3/10 + 10L4/10)

Nivelul de zgomot rezultant generat de cele patru ferme: LR = 53,42 dB(A)Concluzia este ca activităţile care se vor desfăşura în instalaţii nu va depăşi valoarea

maxim admisă şi nu modifica nivelul zgomotului de fond din zona receptorilor protejați.

21

Tabel nr. 1.3. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitatePoluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidenţiale de recreeresau alte zone protejate cu luarea înconsiderare a poluării de fond

Tipul poluării Sursa dePoluare

Nr. sursedepoluare

Polarea maximăpermisă (LMApentru om şimediu)

Poluarea defond

Pe zonaobiectivului

Pe zone deprotecţie,conformlegislaţiei învigoare

Fără măsuride eliminare /reducere apoluării

Cu implementareamăsurilor de eliminare / reducere a poluării

Măsuri de eliminare / reducere a poluării

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

ZgomotPompe,ventilatoare,staţie de hidrofor,agregate pentruîncălzire,centrala termicăutilaj utilizat pentruevacuarea şitransportuldejectiilor.

5 surse fixe şi 1 mo bilă .

65 dB(A) 65 dB(A)Lechiv= 41dB(A),lalimitaincinteiobiectivuluiLZSN =47,4dB(A)

50 dB(A)Zgomotulprodus defuncţionareainstalaţiilor nuva modificaindicatorulpresiuniiacustice defond a zonei.

Zgomotul produsde funcţionareainstalaţiilor nu vamodificaindicatorulpresiunii acusticede fond al zoneişi nu va afectareceptoriiprotejaţi.

Activitatile careimplicautilizareamijloacelor detransport si deincarcare-descarcare sevor desfasuradoar in cursulzilei (07,00 –19,00).Achiziţionareadeechipamentesilenţioase.

22

Radiaţia electromagnetică : Obiectivul nu generează radiaţii electromagnetice.

Radiaţii ionizante : Obiectivul nu deţine surse de radiaţii ionizante.

Poluarea biologica : în general la fermele zootehnice exista riscul ca prin sistemul de

ventilatie al adaposturilor sa fie eliminate particule care transportă bioaerosoli, care au un

rol important în răspândirea bolilor. Tipul de hrană şi tehnicile de hrănire pot influenţa

concentraţia emisiei de bioaerosoli. În cazul acestei ferme, tehnicile de hrănire (furaje

lichide în hrănitori) şi viteza redusă a aerului la nivelul pavimentului halei reduc

posibilitatea emisiilor de particule. Măsurile de biosecuritate vor fi bine aplicate, conform

normelor sanitar – veterinare, eliminănd riscul îmbolnavirii porcilor şi răspândirii bolilor

prin bioaerosoli.

1.10. Alternative pentru amplasament, localizare geografică, conectarea lainfrastructură.Pentru amplasamentul fermei s-a ales de către titular o singură variantă.

Obiectivul va fi amplasat in Judetul Brasov, Comuna Viştea, Localitatea Olteţ , pe un

teren cu o suprafata de 10889.00 mp, aflat in proprietatea titualarulu obiectivului.

La aceasta data amplasamentul este liber de constructii.

Destinatia actuala este teren agricol.

Vecinătățile amplasamentului:

La nord: drumul de exploatare, terenuri agricole

La sud: terenuri agricole particulare

La est: teren agricol

La vest: ferma de creşterea şi îngrăşarea suinelor, proprietar S.C. BALEA-TRANS-TUR

S.R.L.

Distanţele faţă de cele mai apropiate localităţi:

1,1 km, Vest, localitatea Olteţ.

2,8 km Nord – Est, localiatea Sâmbăta de Jos.

3,4 km Sud, localitatea Drăguş.

4,6 km Est, localitatea Sâmbăta de Sus.

Coordonatele strereo ale punctelor de contur ale parcelei de teren pe care se va

amplasa obiectivul sunt:

Y(m) X(m)

482973.95 477729.71

483024.84 477732.28

482995.86 477510.69

482947.07 477515.68

23

Bilanţul teritorial:

Suprafaţa teren: 10889 mp.

Suprafaţa construită propusă : 5328,85 mp

Suprafaţa desfăşurată propusă : 5328,85 mp

Spaţii verzi : 3115,90 mp

Alei trotuare şi platforme : 2369,25 mp

Parcare auto : 75,00 mp.

Procentul de ocupare a terenului, P.O.T. = 48,93

Coeficientul de ocuparea terenului, C.O.T. = 0,489

Echipare cu utilitati:

În prezent pe teren nu exista utilitati. Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la

reteaua de joasa tensiune din zona, dintr-un bloc de protectie si masura trifazat, printr-un

cablu pana la tabloul general.

În cazul avariilor în sistemul de alimentare cu energie electrică, consumatorii vitali,

respectiv sistemele de alimentare cu apă şi de furajare se vor alimenta din grupul

electrogene, cu puterea de 100 kW, prevăzut cu motor termic pe motorină.

Energia termica, alimentare cu apa potabila si canalizarea se vor asigura din surse

proprii. Dejectiile animale si apele uzate menajere vor fi colectate in instalatii speciale,

omologate conform normelor sanitar- veterinare si de protectie a mediului .

Circulatii, accese:

Obiectivul propus va fi amplasat pe o parcela avand forma drepunghiulara, cu deschidere

la doua drumuri de exploatare. Frontul la drumul de acces este de 50.95 m. Accesul se

face din drumul de exploatare DE 2135 situat la limita nordica a terenului.

Drumul de acces face legatura cu drumul national DN1.

Situația amplasamentului față de ariile protejate:

În apropierea amplasamentului, cca. 4 km, este limita Ariei naturale protejate din rețeaua

Natura 2000 ROSPA 0098 –Piemontul Făgăraș și la cca. 1 km limita Ariei naturale

protejate din rețeaua Natura 2000 ROSPA 0003 – Avrig – Scorei – Făgăraș.

24

2.Procese tehnologiceTehnologia lucrărilor de construcții.Lucrările de excavații se vor realiza cu ajutorul unui buldoexcavator pe șenile sau pneuri

cu tracțiune integrală. Amplasamentele obiectelor prevăzute în proiect vor avea

perimetre/trasee bine delimitate.

Lucrările se vor realiza numai în cadrul perimetrelor/traseelor delimitate. Solul vegetal va

fi îndepărtat manual sau mecanic și se va depozita în incinta organizării de șantier.

Fundațiile se vor realiza la adâncimi de 1,50 – 2,50 m iar tranșeea în care se vor

amplasa conductele de distribuție a apei, canalizare, cablurile electrice și căminele

prefabricate va avea lățimea de 0,80 – 1,00 m și adâncimea de 1,00-1,10 m. Pentru

reducerea volumului de excavații, fundațiile se vor realiza cu grinzi de fundare

prefabricate sau vor fi fundații discontinuii.

Pământul excavat se va depozita pe marginea excavației, astfel încât să nu se deranjeze

scurgerea normală a apelor.

Conf. STAS 6054/93, amplasamentul obiectivului se încadreaza la adincimea de ingheț

de 0,90 m.

Materialele necesare șantierului se vor transporta etapizat în funcție de stadiul de

realizare a lucrărilor și vor fi introduse în operă, evitându-se producerea stocurilor care

necesită ocuparea de teren pentru depozitarea temporară a acestora. Pe șantier nu se

vor executa lucrări de protecție anticorozivă, care să necesite utilizarea de substanțe

care conțin COV-uri.

Montajul utilajelor, pompelor, ventilatoarelor, a altor echipamente (cazane în centrala

termică, sistemele de automatizare – semnalizare, etc.) și a instalațiilor aferente se va

face în interiorul construcțiilor proiectate.

Betonul se va prepara în bazele de producție ale antreprenorilor, va fi transportat cu

autobetoniere și se va introduce direct în operă. Fasonarea oțelului (fierului), beton se va

realiza în organizarea de șantier într-o zonă delimitată cu suprafața de cca. 100 mp.

Se vor utiliza elemente prefabricate pentru a reduce perioada de execuție a lucrărilor.

Îmbinările vor fi mecanice, etanșeizate, evitându-se operațiunile de sudură.

Ecranul de argilă al lagunei va fi executat din argilă compactată cu densitatea Proctor de

min. 92 %.(gradul de compactare)

În șantier nu se vor efectua lucrări de reparații ale utilajelor de construcții. Motorina

necesară alimentării utilajelor se va achiziționa de la stații de distribuție și va fi

transportată într-un container mobil prevăzut cu ventil de livrare, pentru a preveni

scurgerile de carburant la alimentarea rezervoarelor.

25

Titularul va monitoriza activitatea antreprenorului construcției, astfel încât componentele

construcției precum și materialele să corespundă normelor naționale și europene sau să

prezinte certificate de omologare europeană.

Punerea în opera a canalizărilor și instalațiilor pentru ape uzate se va face cu

respectarea DIN EN 1610, care reglementează *Montajul și verificarea instalațiilor pentru

ape uzate și canalizare*.

Tehnologia de creştere îi îngrăşarea suinelor.Ferma va fi specializată doar pentru îngrăşarea porcilor. Popularea halei se va face cu

purcei, cu greutatea de 22 - 25 kg, achiziţionaţi de la alte ferme. La populare(în perioade

cu temperaturi ambientale scăzute), hala va fi încălzită cu ajutorul turbosuflantelor mobile

iar purceii sunt ţinuţi în carantină.

De la greutatea iniţială la care se vor achiziţiona animalele cuprinsă între 22-25 kg, la

sfârşitul perioadei de îngrăşare, animalele vor avea o greutatea cuprinsă între 90-110 kg

cu un randament la tăiere de peste 60%;

Ferma va funcţiona pe principiul ” totul plin –totul gol”: se achiziţionează într-o tranşă

tot efectivul de purcei, iar vânzarea acestora de realizează la sfarşitul perioadei de

îngrasare într-o singura tranşă. După vânzarea animalelor se va proceda la dezinfecţia

totală a adăposturilor.

Perioada de îngrăşare va cuprinde două faze:

Prima fază: de pregătire a îngrăşării:

Aceasta fază durează 2-2,5 luni până când purceii vor atinge o greutate de 60-70kg.

Acumulările zilnice se situează la valori de cca 600 - 800g si se realizează cu precădere

pe seama creşterii efectivă a animalelor. În această fază porcii sunt hrăniți cu o hrana

bine echilibrată care va conţine 108-115 g proteină digestibilă.

A doua fază îngrăşarea efectivă.

În această fază suinele au un ritm de creştere mai lent astfel că sporul zilnic pe care îl

realizează se face mai mult pe seama depunerilor de grăsime. Durata acestei faze este

de 1-1,5 luni de zile.

Etapele procesului de productie :

A.Pregatirea halelor (vidul sanitar) in vederea popularii.

Ferma va practica sistemul totul plin-totul gol. La incheierea ciclului de productie

adapostul /compartimentele de crestere sunt supuse, dupa depopulare, actiunii de

spalare si decontaminare, conform normelor sanitar veterinare in vigoare.

26

Igienizarea poate să dureze 7-10 zile şi constă din: spălarea halei cu ajutorul unui

agregat de spălare cu apă la temperatura normal şi presiune înaltă, dezinfecţia şi

controlul sanitar – veterinar.

Apa uzată rezultată de la spălarea halei, se evacuează prin colectoarele de dejecţii şi se

stochează în laguna exterioară pentru stocarea temporară a dejecţiilor.

Operaţiunile de dezinsecţie şi deratizarea vor fi externalizate, fiind încredinţate unor

operatori autorizaţi.

Controlul eficientei decontaminarii se face de catre un laborator autorizat prin metode

specifice.

B. Asigurarea cu furaje şi hrănirea porcilor.

Furajele se vor transporta în fermă de către furnizorii autorizaţi pentru producerea

furajelor. Descărcarea furajelor din autobenele speciale de transport, în buncărele de

stocare, se efectuează prin tuburi etanşe.

Furajele folosite in hrana animalelor cuprind: cereale, șrot de soia, premixuri, uleiuri

vegetale( de soia, floarea soarelui), aminoacizi, minerale, vitamine si alte ingrediente.

Rațiile furajere cu care vor fi hrăniți porcii:Componentele rețetei Porci cu greutatea de 30 – 50 kg, % Porci cu greutatea de 50 - 110 kg, %

Grâu 20,0 0,0

Porumb 20,0 40,0

Orz 0,0 10,0

Șrot de soia 15,0 20,0

Tărâțe 20,0 15,0

Concentrat PVM 25,0 15,0

TOTAL 100,0 100,0

Hrana administrată suinelor va fi lichidă, (preparată în bucătăria furajeră din furajele

aprovizionate) si este bazată pe reţete diversificate pe categorii de vârstă. Hrănirea

fazială, cu reţete care conţin protein brute în cantităţi reduse, completate cu amino acizi

şi fitase, fosfor uşor digerabil reduce excreţia de azot şi fosfor din dejecţii.

Consumul specific de furaje este de 2,36 kg/zi. porc. Sistemul de furajare este

automatizat şi transferă furajele, tot timpul la dispoziţia porcilor, în hranitoare (troci duble,

câte una la două boxe).

Avantajele furajarii lichide:

- Consum de energie mai redus

- Hrana poate fi incalzita

- Mai putin gunoi de grajd.

27

C.Adaparea suinelor se face cu apa potabilă din sursă proprie, distribuită prin reţele

interioare în adăpătorile amplasate în boxe. Sistemul de adăpare va fi proiectat să aducă

apa la discreţie, fără pierderi de apa potabilă.

Sistemul de adăparea suinelor este complet automatizat şi va fi prevăzut cu AMC-uri

pentru monitorizarea debitelor de apă distribuite.

D.Microclimatul în zona de creştere şi îngrăşare (umiditate, temperatură, concentraţia de

gaze) este menţinut la valorile prestabilite automat, cu ajutorul sistemului de ventilaţie

mecanică şi naturală care va fi controlat de microprocesor în fiecare compartiment.

Iluminatul va fi artificial, cu ajutorul corpurilor electrice de iluminat, care asigură

intensitatea luminoasă necesară, dar şi natural.

E. Evacuarea dejecţiilor şi a apelor uzate tehnologice.

Pardoseala din zona de creştere şi îngrăşare a suinelor va fi complet perforată cu grătare

prefabricate din beton prin fantele cărora se vor scurge dejecţiile. Sub pardoseală vor fi

canale din beton rezistent la coroziunea generată de ureea din dejecţii. Canalele vor

avea adâncimea de 0,60 m şi se vor hidroizola. Grătarele şi canalele de sub pardoseală

au suprafeţe netede şi uşor de curăţat. Volumul canalelor asigură preluarea dejecţiilor

generate într-un interval de minim 3 săptămâni. Prin ridicarea supapelor dejecţiile sunt

aspirate în conductele de colectare prevăzute pe fundul canalelor.

Conductele de colectare vor fi din PVC-SN4 şi sunt prevăzute cu coturi, T-euri, reducţii,

capace, piese de capat, dopuri.

Din conductele de colectare, dejecţiile şi apele uzate rezultate de la spălarea

adăpostului, vor fi preluate de o conductă centrală din PVC-SN4, L = 6,0 m şi conduse

gravitaţional în rezervorul de stocare exterior, V = 56 mc, dotat cu pompă tocător pentru

dejecţii.

Din rezervorul exterior dejecţiile sunt evacuate prin pompare, printr-o conductă din PVC-

SN4, L = 2,0 m, în laguna pentru stocarea temporară a dejecţiilor cu V = 4000 mc.

Transportul şi împrăştierea dejecţiilor fermentate pe sol, se vor efectua cu o cisternă-

vidanjă tractată, prevăzută cu dispozitive de încărcare şi împrăştiere.

F. Durata unui ciclu de producţie este de 115 -118 zile. Ferma s-a proiectat pentru a

realiza trei cicluri de producţie/an.

Porcii graşi vor fi livraţi societăţilor comerciale care deţin capacităţi autorizate de

abatare/procesare a cărnii. Transportul porcilor graşi se va efectua cu mijloacele de

transport ale beneficiarilor.

28

G. Tratamente sanitar – veterinare.

Pe toată durata ciclului de producţie, efectivul de animale va fi monitorizat din punct de

vedere sanitar – veterinar de către medicul veterinar al fermei. Medicamentele de uz

veterinar vor fi păstrate în biroul medicului veterinar.

H. Evacuarea cadavrelor.

Pierderile prin mortalităţi se estimează a fi de cca. 2,5 %. Cadavrele se vor stoca

temporar în lada frigorifică din sala de necropsie. Eliminarea acestora va fi externalizată,

printr-un contract încheiat cu o unitate autorizată- PROTAN.

Fluxul tehnologic al fermei de creşterea suinelor:

HALA DE PRODUCTIE

POPULARE HALA CUPURCEI 25 – 30 kg

FURAJARE ADAPARE

DEPOPULARE

EVACUARE DEJECTII

IGIENIZARE HALĂ SIUTILAJE

29

În proiectul fermei au fost prevăzute măsuri şi lucrări care să asigure îndeplinirea

condiţiilor BAT şi Codului de bune practici agricole:

Procese Măsuri şi lucrări prevăzute în proiect Conform BAT şi Codului

de bune practici agricole.

Adăpostul-reducereaemisiilor deammoniac

Sectorul de creştere şi îngrăşare a porcilor esteorganizat în opt compartimente cu o capacitatede cazare totală de 3900 locuri. Hala au fostproiectată cu structura din beton cu pèreţi dinbeton armat. Pèreţii şi acoperişul sunt izolatetermic iar învelitoarea acoperişului este protejatăanticoroziv. Pavimentele boxelor sunt din betonsecţionate cu grătare prefabricate din beton, cufante de cca. 2 cm. Suprafaţă liberă (fantelegrătarelor) este redusă,(cca. 12,5 %) dinsuprafaţa totală a halei de creştere şi îngrăşare.Soluţia proiectată va minimiza emisiile difuze deamoniac şi a alte gaze rezultate din procesul decreştere a porcilor.Canalele de sub boxe sunt executate din betoncu pante dimensionate astfel încât să facilitezescurgerea rapidă, gravitaţională (sifonare) adejecţiilor din hală, în bazinul de stocare extern.Din rezervorul de stocare extern dejecţiile seevacuează prin pompare în laguna exterioarăpentru stocare dejecţiilor.Rezervorul de stocare este prevăzut cu pompăpentru dejecţii, cu funcţionare automată,comanda fiind dată de un contactor cu limitatorde nivel. Bazinul de stocare are volumul de 56mc, suficent pentru preluarea dejecţiilor dintr-uncompartiment al sectorului de creştere şiîngrăşarea porcilor.Laguna pentru stocarea dejecţiilor este oconstrucţie sigură, rezistentă mecanic, cucapacitatea de 4000 mc.Ecranul de protecţie al lagunei va fi din argilăcompactată, cu diguri cu lăţimea de 100 cm şiînălţimea de 4,50 m. Izolaţia dintre dig și perețiilagunei va fi cu o folie specială din PEHD.Izolaţia cu folie din PEHD, se va face inclusiv pecoronamentul digului. Laguna este prevăzută cudispozitiv de control la spargere al izolaţiei.Pèreţii interiori ai compartimentelor, inclusiv aiboxelor, grătarele din boxe şi canalele de subpardoseală au fost proiectate cu suprafeţenetede şi din materiale(plastic, beton) uşor decurăţat. Spălarea se va face cu apă cu presiuneînaltă.

Reducerea suprafeelor deemisii difuze.Eliminarea dejecţiilor într-un depozit extern pentrustocarea temporarăUtilizarea suprafeţelorpentru grătare şi canalelepentru dejecţii netede şiuşor de curăţat.

Hrănirea porcilor se realizează cu furajeconcentrate produse în instalaţie autorizatăsanitar veterinar. Furajele conţin cereale(grâu,orz, porumb), şroturi de soia, concentratproteino-mineralo-vitaminic.

Hrănirea porcilor înfuncţie de cerinţelenutriţionale ale acestora,în diferitele etape deproducţie. Astfel se

30

Hrănireaporcilor

Hrănirea porcilor va fi fazială cu reţete diferite înfuncţie de cerinţele nutriţionale ale porcilor îndiferite stadii de dezvoltare a animalelor.Hana va fi lichidă, ceea ce măreşte nivelul deasimilarea a hranei de către animale. Reţetelecu care vor fi hrăiţi pocii sunt bazate pe nutrienţidigestibili, cu proteine brute reduse, cusupliment de amino-acizi şi fitaze sau diete cu Panorganic foarte digerabil. Astfel se reducecantitatea de nutrienţi(N, P) nedigerată saucatabolizată şi care este excretată.(management nutriţional)Calitatea furajelor va fi controlată permanent, la

fiecare livrare, pentru a fi în concordanţă cucerinţele tehnologului fermei. Transportulfurajelor se face cu autovehicule speciale pentrutransportul acestora. Descărcarea furajelor seface printr-un racord flexibil etanş întrecontainer şi buncărul de stocare. Depozitareafurajelor în fermă se face în buncăre exterioaresupraterane, executate din poliester armat.Furajele sunt distribuite din buncărele de stocarecu ajutorul transportoarelor carcasate complet,în bucătăria furajeră unde are loc preparareahranei lichide. Prin coloane prevăzute cucaneluri pentru menţinerea omogenităţii hraneieste distribuită în hrănitori, troci duble una/2boxe.Procesul de hrănire este complet automatizat şieste controlat de un procesor. Hrana va fiasigurată *după dorinţă*, sistemul de hrănirefiind astfel proiectat încât să prevină pierderilede furaje.Cantitatea medie de furaje cu care sunt hrăniţiporcii este de 2,36 kg/cap.zi.

reduce cantitatea denutrienţi(N, P) nedigeratăsau catabolizată şi careeste excretată.(management nutriţional)Managementul nutriţionalse aplică prin hrănirea pefaze utilizând formule dedietă bazate pe nutrienţidigestibili.Dietele vor avea unconţinut redus deproteine, cu supliment deaminoacizi şi conţinutredus de P, cu suplimentfitasic sau diete cu Panorganic foarte digerabil.

Utilizarea apei.

Sursa de alimentare cu apă a fermei va fi astfelproiectată şi executată încât să permităadăparea animalelor în regim nerestricţionat.Compensarea debitelor maxime orare seasigură din rezervorul de stocare V = 100 mc.Sistemul de distribuţie a apei a fost proiectat a fiexecutat din materiale rezistente care să permităprevenirea pierderilor de apă. Adăpătorileprevăzute în proiect sunt calibrate pentru fiecarecategorie de vârstă a animalelor, în funcţie destadiul de dezvoltare.(0,7 – 1,2 l/min).Apa utilizată pentru răcirea aerului, în perioadelecaniculare, este recirculată.În proiect au fost prevăzute contoare pentrumăsurarea volumului de apă prelevat din sursăşi distribuit în hala de producţie, în funcţie deconsumatori. Aceste dotări vor permite evidenţaconsumului de apă.Pentru curăţarea compartimentelor sectorului decreştere şi îngrăşare a porcilor, după fiecareciclul de producţie, în proiect s-au prevăzututilaje pentru spălarea cu apă cu presiune înaltă.

Acesul la apă al porciloreste nerestricţionat.Curăţarea adăposturilorcu utilaje cu apă lapresiune ridicată, dupăfiecare ciclu de producţie.Calibrarea regulată ainstalaţiilor de adăparepentru a preveniscurgerile.Măsurarea şi evidenţaconsumului de apă.Detectarea şi reparareascurgerilor.

31

În programele de mentenanţă aleechipamentelor vor fi planificate operaţiuni decalibrare regulată a adăpătorilor, detectarea şirepararea scurgerilor.

Energia Hala de producţie şi funcţiunile anexe suntizolate termic. Microclimatul în sectorul decreştere şi îngrăşare este asigurat prin ventilaţienaturală şi mecanică. Sectorul de creştere şiîngrăşarea porcilor nu a fost prevăzut cuinstalaţie interioară de încălzire. Preîncălzireacompartimentelor de creştere a suinelor se facedoar la populare, în perioadele în caretemperatura ambientală este coborâtă, cuturbosuflante mobile care utilizează motorina.Ventilatoarele sunt dotate cu motoare deacţionare cu turaţie variabilă, astfel încât debitulde aer să poată fi optimizat(iarna/vara). Sistemulde ventilaţie este complet automatizat, fiindcontrolat de microprocesoare, care primescinformaţiile de la senzorii de monitorizare amicroclimatului din compartimentele sectoruluide creştere: temperatură, umiditate, concentraţiigaze.Se vor achiziţiona ventilatoare prevăzute cusesizoare de pierdere de sarcină, datoritădepunerilor mecanice care obtureazăadmisia/refularea aerului.Montarea instalaţiei de ventilaţie în hală va fiprevăzută în locuri uşor accesibile, pentru apermite, în perioada de funcţionare a fermei,verificări periodice ale existenţei rezistenţelormecanice şi intervenţii pentru înlăturareaacestora.Ventilaţia mecanică este completată deventilaţia natural, printr-o fereastră în fiecareboxă.Iluminatul în hale va fi natural şi artificial,utilizând surse de iluminat electrice cu consumredus de curent.Centrala termică va fi echipată cu cazane cucombustibil lemnos, cu gazeificare.Randamentul acestor cazane este de min. 87 %.Agentul termic utilizat pentru încălzire va fi apacaldă, care este recirculată.Evacuarea dejecţiilor din hală se facegravitaţional.Consumul mediu de energie: 0,218 kWh/zi.cap

Clădiri izolate termicOptimizarea ventilaţieimecanicePrevenirea rezistenţelor însistemul de ventilaţie prininspecţii frecvente şicurăţarea depunerilor însistemul de ventilaţieVentilaţia mecanică estecompletată cu ventilaţianaturală.Alicare iluminării cuconsum energetic redus.

Depozitareadejecţiilor.

Dejecţiile din adăposturi se scurg gravitaţional înrezervorul de stocare. Acesta este proiectat a fiexecutat dn beton impermiabilizat în interior şihidroizolat şi prevăzut cu staţie de pomparedejecţii cu limitator de nivel. Dejecţiile sepompează în depozitul exterior de tip*lagună*.Acesta este proiect cu ecran din argilăcompactată împermiabilizat cu folie din PEHD..Coeficientul de permiabilitate al argilei 10-9 m/s

Depozitarea dejecţiilorîntr-un rezervor externcare rezistă la influenţemecanice, termice şichimice.Baza şi pereţiirezervorului sunt

32

iar al foliei este de 10-14m/s, practic esteimpermiabilă.Depozitul de dejecţii a fost proiectat ca oconstrucţie sigură. A fost proiectat pentru a firezistent la cutremur, şocuri termice, mecaniceşi chimice.Depozitul a fost conceput cu un compartiment,cu dispozitiv de control al spargerilor(neetanşeităţi). Laguna va fi golită de douăori/an pentru a permite controlul şi efectuarealucrărilor de mentenanţă, dacă esrte cazul.Depozitul este prevăzut cu omogenizator pentrudejecţii, care se va utiliza doar înainte deevacuarea dejecţiilor pentru fertilizare.Dejecţile conţin cantităţi importante desuspensii. Aceste formează pe suprafaţadepozitului o crustă naturală care împiedicăemisiile de gaze şi umezirea excesivă adejecţiilor datorită precipitaţiilor.

impermiabili.Depozitul este golit pentruinspecţii şi mentenanţă,odată pe an.Sistem de acoperie: paie,folie din mase plastic,crusta naturală.

Tabelul nr. 2.1

Valorile limita ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aerşi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bunetehnici disponibile *)

Valori limităParametru(unitatea demăsură) *)

Tehnici alternative propuse detitular

Prin cele mai bunetehnici disponibile

**)

Conform celormai bune practici

de mediu ***)Consum de energiekWh/cap/zi

0,218 0,175 – 0,443 -

Consum de apă,l/cap.zi.

7,0 4 – 10 -

Furaje, kg/cap.an 2,36 2,8 – 3,1

Emisii de amoniacdin hală kg/cap.an.

3,2 2,1 – 4 -

Dejecţii generate,kg/zi.cap

5,2 3 – 7,2 -

2.2 Activitati de dezafectareAmplasarea şi funcţionarea fermei nu necesită lucrări de dezafectare

3.Deşeuri3.1. Deşeuri generate în perioada de construire a obiectivului.

Pentru realizarea obiectivului sunt necesare lucrări de amenajarea terenului. Solul

vegetal, conform studiului geotehnic, are o grosime de 0,20 m, sol vegetal argilos.

33

Înainte de începerea lucrărilor, solul vegetal de pe suprafaţa construită va fi decopertat.

Decoperta de sol vegetal va fi împrăştiată pe terenul liber din incinta fermei sau pe

terenurile agricole slab productive, pentru fertilizare.

După decopertarea solului vegetal se vor executa lucrările de excavaţii necesare pentru

amplasarea construcţiilor proiectate.

Pământul excavat, cod 17 05 04, va fi format din nisp fin prăfos şi nisipuri în alternanţă cu

nisipuri cu pietriş mărunţit..

Pământul excavat se va folosi pentru sistematizarea verticală şi orizontală a

amplasamentului.

Soluţiile constructive care se vor adopta, se bazează pe turnarea monolit a betonului

pentru pereţii halei, dar şi pe utilizarea elementelor prefabricate din beton şi a confecţiilor

metalice, realizate în bazele de producţie ale antreprenorilor. În acest fel se va reduce

cantitatea de deşeuri generată de activităţile de construire a fermei. Gospodărirea

deşeurilor din construcţii a căror generare nu poate fi evitată este în sarcina

antreprenorului lucrărilor, care va încheia contracte cu operatorii autorizaţi pentru

valorificarea sau eliminarea acestora. Nu se vor utiliza azbestul sau materiale care conţin

azbest.

Antreprenorul lucrărilor de construcţii este obligat să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor

conform HG nr.856/2002.

3.2. Deşeuri care vor fi generate în perioada de operare.

Din activitatiile societatii vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri periculoase:Deşeurile periculoase care vor fi generate în fermă se vor precolecta pe categorii şi se

vor stoca temporar în spaţiile şi platforme de deşeuri tehnologice care vor fi prevăzute în

proiect.

Transportul şi eliminarea acestor deşeuri vor fi externalizate.

Se vor încheia contracte cu operatori autorizaţi.

Deşeuri periculoase care se vor genera:

Uleiuri uzate de motor, transmisie, ungere, neclorurate, cod 13 02 05* şi bateriiuzate, cod 16 06 01*, rezultă din activitatea de întreţinere a utilajelor din dotare. Se

precolectează selectiv. Uleiul uzat va fi gestionat conform H.G. 235/2008, bateriile uzate

se vor preda la furnizori la schimb atunci când se va achiziţiona o baterie nouă.

Ambalaje care conţin resturi de substanţe folosite la dezinfecţie, cod 15 01 10* vor

fi colectate şi transportate de un operator autorizat, în vederea eliminării prin incinerare în

instalaţii autorizate.

34

Deşeurile de la tratamentele sanitar-veterinare şi ambalajele de la medicamente,cod 18 02 02* vor fi colectate şi transportate de un operator autorizat, în vederea

eliminării prin incinerare îm instalaţii autorizate.

Nămol de la separatorul de nisip şi hidrocarburi, cod 13 05 02* şi ulei din separator,cod 13 05 06* se vor preda la colector autorizat în vederea eliminării controlate.

Deşeuri nepericuloase:Deşeurile menajere, cod 20 03 01, rezulta din activitatea sociala a personalului în

cadrul fermei zootehnice. Depozitarea primara se va face în pubelă amplasată pe

platformă betonată, care va fi prevăzută în proiectul fermei, dupa care vor fi preluate de

operatorul serviciilor de salubritate din comună.

Deşeurile metalice şi mase plastice, coduri 02 01 10 şi 02 01 04. Vor rezulta din

activitatea de mentenanţă a echipamentelor. Se vor colecta şi se vor depoziteaza

selectiv, după care se vor livra periodic la agenţii colectori.

Cadavre de animale şi deşeuri de ţesuturi animale coduri 02 01 99 şi 02 01 02, pot

rezulta sporadic. În sala de necropsie s-a prevăzut o ladă frigorifică pentru stocarea

cadavrelor. Se estimează că pierderile prin mortalităţi vor fi de cca. 2.5 %. Pierderile

datorită mortalităţii se înregistrează la purcei, imediat după populare. Cadavrele se vor

elimina conform contractului ce se va încheia cu o unitate autorizată.(PROTAN)

Dejecţii, cod 02 01 06, rezultă din activitatea de creştere şi îngraşare a porcilor.

Regulamentul comunitar nr. 1774/2002, pentru gunoi de grajd, îl clasifică drept material

de categoria 2, art. 5, alineat 1, lit. A). Definiţia acestui material, aşa cum a fost

modificată în regulamentul nr. 808/2003 este prezentă la punctul 37 în anexa 1: “gunoi

de grajd”: excrementele şi /sau urina de animale de creştere, cu sau fără strat de paie,

sau îngrăşământ netratat, sau tratat în conformitate cu capitolul III din anexa VIII sau

transformat în cadrul unei instalaţii de producţie de biogaz sau intr-o instalaţie de

compostare”. In ceea ce priveşte transportul, se aplică art. 7 din regulamentul mai sus

amintit, adică în baza alineatului 1 aceste materiale strânse şi transportate precum şi

identificate conform celor prevăzute în anexa II din acelaşi regulament, sunt, în baza

alineatului 2, însoţite de un document comercial sau acolo unde se solicită, de un

certificat sanitar cu cerinţe fixate de anexa mai sus amintită. Toate acestea direcţionează

aceste reziduuri spre o definiţie a deşeului.

Pot fi considerate deseuri de producţie până se stabilizează (fermenteaza), dupa care

constituie un îngrăşământ valoros pentru fertilizarea solului.

Pentru estimarea cantitativă a generării dejecţiilor s-au utilizat următorii indici de

generare:

35

Categoria de

animale

Greutatea medie,

kg

Producţia de

gunoi pe zi, cmc

Producţia de

gunoi pe an, mc

Purcei 25 1.963 0,7

Tineret în creştere 52 3.966 1,5

Porci în finisare 86 6.801 2,5

Indicile mediu de generare luat în calcul a fost de 5200 cmc/zi.cap.Cantitatea de dejecţii

care va fi generată în fermă va fi de 20,28 mc/zi, 7402 mc/an.

Sistemul de evacuare a dejecţiilor din adăpost.

Dejecțiile se scurg din boxe prin fantele grătarelor prefabricate în canalele de sub

pardoseală. Canalele vor fi din beton rezistent la coroziunea generată de ureea din

dejecţii. Canalele vor avea adâncimea de 0,60 m şi se vor hidroizola. Volumul canalelor

asigură preluarea dejecţiilor generate într-un interval de minim 3 săptămâni. Prin

ridicarea supapelor dejecţiile sunt aspirate în conductele de colectare prevăzute pe

fundul canalelor.

Conductele de colectare vor fi din PVC-SN4 şi sunt prevăzute cu coturi, T-euri, reducţii,

capace, piese de capat, dopuri.

Din conductele de colectare, dejecţiile şi apele uzate rezultate de la spălarea

adăpostului, vor fi preluate de o conductă centrală din PVC-SN4, L = 6,0 m şi conduse

gravitaţional în rezervorul de stocare exterior dotat cu pompă tocător pentru dejecţii.

Din rezervorul exterior dejecţiile sunt evacuate prin pompare, printr-o conductă din PVC-

SN4, L = 2,0 m, în laguna pentru stocarea temporară a dejecţiilor.

Laguna este prevăzută cu sisteme de avertizare la spargere și de amestecare a

dejecţiilor actionat de la priza de putere a tractorului.

Laguna este prevazută cu un loc de racordare la tubulatura unui utilaj de vidanjare.

Se recomandă ca platforma pentru cisterna vidanjă să fie betonată şi prevăzută cu rigolă

de colectare a eventualelor scurgeri, racordată la rezervorul de stocare.

Dejecţiile stocate temporar în lagună, suferă următoarele procese:

- fermentare aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii de dejectii,

de unde se emite CO2 si NH3;

- fermentare anaeroba – proces care are loc în masa mixturii de dejectii, din care

rezulta biogaz ce contine 65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si N2.

Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare: reducerea patogenilor din

dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea conţinutului de azot si fosfor.

36

Desi tehnicile de tratare a dejecţiilor sunt disponibile, aplicarea pe teren este încă cea

mai utilizata tehnica. Dejecţiile sunt un bun fertilizator, dacă nu sunt aplicate în exces

faţă de rezerva de azot din sol şi de necesarul plantelor.

Metoda de administarea a fertilizanţilor organici care se va folosi este de împrăştiere

superficială de dejecţii la nivelul solului (împrăştiere pe benzi)

Pentru transportul şi împrăştierea dejecţiilor fermentate pe sol, va fi utilizată o cisternă-

vidanjă cu capacitatea de 7 mc şi un tractor. Cisterna-vidanjă va fi prevăzută cu

dispozitive de încărcare a dejecţiilor din depozit şi de împrăştiere pe sol. Se recomandă

ca platforma de încărcare a cisternei cu dejecţiile din lagună, să fie betonată şi prevăzută

cu o rigolă de colectare a eventualelor scurgeri de dejecţii racordată la bazinul de

aspiraţie al staţiei de pompare dejecţii.

Titularul activităţii este obligat să dispună de teren suficient pentru împrăştierea dejecţiilor

fermentate pentru cel puţin 80 % din cantitatea generată într-un an, diferenţa până la 100

% se acoperă prin contracte ferme de furnizare către fermierii agricoli.

Pe aceste terenuri va trebui să se efectueze studii pedologice şi agrochimice. Urmare a

acestor studii se va elabora planul de management al fertilizanţilor organici. Acesta va

conţine planurile de fertilizare ale parcelelor, ţinând cont de caracteristicile pedoclimatice

şi agrochimice ale zonei.

Suprafaţa de teren necesară pentru împrăştierea dejecţiilor determinată conform Codului

de bune practici agricole, anexa 5, în cazul aplicării a 170 kg de N/ha este de 300 ha.

Aplicare planurilor de management al fertilizanţilor organici şi împrăştierea dejecţiilor pe

câmp, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia

apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul comun,

nr.1182/1270/2005, al M.M.G.A şi M.A.P.D.R. va asigura o gospodărire durabilă a

dejecţiilor din fermă, asigurând protecţia solului şi apei împotriva poluării

37

Tabel 3.1 – Managementul deşeurilor la capacitatea de cazare de 3900 locuri porci la îngrăşat.

Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a figenerată – (t/an)

Denumire deşeu

Cantitaeaprevăzută

a figenerată

Starea fizică(solid – S;Lichid – L;semisolid –

SS)

Coddeşeu

Cod privindprincipalaproprietatepericuloasă

Codclasificarestatistică

Valorificată Eliminată Rămas în

stoc

Deşeuri generate în perioada de construire a fermei

Amestecuri de

beton, cărămizi,

fără subst.

Periculoase

Pot să

apară

accidental

S 170107 N

- Se vor elimina prindepozitare finală de

către operatorulserviciilor de

salubritate din zonă.

-

Deşeuri din lemn 1 mc S 170201 N - Se vor valorifica ca lemne

de foc

-

Deşeuri menajere 2 mc S 20 03 01 NSe vor elimina prindepozitare finală de

către operatorulserviciilor de

salubritate din zonă.

Pământ şi pietre

din excavaţii

450 mc S 170504 N

Se va utiliza

sistematizarea verticală,

ca şi umpluturi pentru

drumuri şi platform

Ambalaje de hârtie şi Se vorS

150101 N - -

38

Carton

Ambalaje de

Plastic S150102 N

Se vor valorifica la

colectori autorizaţi

Ambalaje de lemn

cuantifica

şi ţine

evidenţa

conform

HG

856/2002

S150103 N Se vor valorifica ca lemne

de foc

Deşeuri generate în perioada de funcţionare a fermei

Dejectii de porcine 7402 mc SS 02 01 06 NDupă stabilizare se

valorifică pentrufertilizarea terenurilor

agricole

-

Mortalităţi şideşeuri de ţesuturianimale

1,5 t S 02 01 9902 01 02

N Se stocheazătemporar încamera denecropsie în ladăfrigorifică. Seelimină prin unităţispecializate.

-

Deşeurile metalice S 02 01 10 N.

Deşeuri maseplastic

Se va ţine

evidenţa

cantităţilor

generate

S 02 01 04 N

Se valorifică launităţi de colectare

autorizate

Deşeuri menajere 1,6 t/an(4

mc/an)

S 20 03 01 N Se elimină ladepozitul de deşeuri,conform contractuluice se va încheia cuoperatorul serviciilorde salubritate

Deşeurile de latratamentele

sanitar-veterinare. 0,050 t/an S 18 02 02* PEliminare prinincinerare sausterilizare de

39

societati autorizateDeşeuri de

ambalaje careconţin resturi de

substanţe folositela dezinfecţie,

0,050 t/an S 15 01 10*

P

Eliminare prinincinerare sausterilizare de societatiautorizate

Uleiuri uzate demotor, transmisie,

ungere,neclorurate.

50 l/an L 13 02 05* P Se stocheazătemporar în butoi din

tablă. Se predăcomerciantului de lacare s-a achiziţionat.

Baterii auto uzate1 buc/an S 16 06 01* P Se va preda la schimb,

în momentulachiziţionării unei baterii

auto noiNămol din

separatorul dehidrocarburi

SS 13 05 02* P

Ulei dinseparatorul dehidrocarburi

Se va ţine

evidenţa

cantităţilor

generate

L 13 05 06* P

Se elimină prin

operator autorizat, cu

care se va încheia

contract.

40

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontalier asupra componentelor de mediu şi

măsuri de reducere a acestoraDin punct de vedere ecologic şi sanitar, crescătoriile zootehnice reprezintă un factor

important de presiune din cauza emisiilor şi a deşeurilor.

Lipsa de control a surselor poluante identificate poate pune în pericol mediului şi

neacceptarea din partea colectivităţii locale a structurilor de creştere intensivă a

animalelor, în special a celor de mari dimensiuni.

Condiţiile igienico – sanitare ale crescătoriilor, dacă nu sunt controlate în mod adecvat,

pot deveni motivul unor limitări în dezvoltarea lor economică, mai ales în ceea ce priveşte

exportul în alte State membre, într-un cadru comunitar, cu reguli riguroase.

Sursele de emisii ale instalaţiei analizate sunt:

- deşeuri produse din dejecţiile animaliere;

- deşeuri de la tratamente medicale şi respectivele recipiente;

- mortalităţile;

- emisiile cu conţinut de amoniac din adăposturi, din stocarea dejecţiilor şi din împrăştiere

în agricultură;

- emisii sonore;

- emisii din ardere.

Relevanţa impactului acestei ferme asupra factorilor de mediu este confirmată prin

introducerea în categoriile supuse Directivei IPPC şi anume cele cu o capacitate mai mare

de 2.000 (>30 kg).

În cazul receptorilor apă şi sol, împrăştierea în agricultură a dejecţiilor este punctul

critic ce trebuie ţinut sub control. În timpul şi după împrăştiere, cantităţi mai mult sau mai

puţin importante de nutrienţi pot fi cedate corpului receptor, determinând episoade de

poluare. De importanţă specială, pentru acest sector, este Directiva 91/676/CEE, numită şi

“Directiva Nitraţi”, care doreşte să limiteze răspândirea în mediu (sol, ape de suprafaţă şi

subterane) a compuşilor azotului, în special a azotaţilor, poluant periculos pentru resursele

hidrice la nivel global.

În cazul receptorului aer, devin importante emisiile din adăposturi şi de la îndepărtarea

deşeurilor din adăposturi.

41

1. ApaComplexul zootehnic va fi amplasat în Bazinul hidrografic al râului Olt, în terasa de pe

malul stâng, la o distanţă de 1,9 km de corpul de apă. În Depresiunea Făgăraşului

reţeaua hidrografică este bine reprezentată , râul principal fiind Oltul care aici traversează

zona de curs mijlociu. Regimul de alimentare al bazinului hidrografic este de tip pluvio –

nival. Debitele râului Olt variază între 64,8 mc/s la asigurarea de 1 % şi 24 mc/s la

asigurare de 10 %.

Zona studiată dispune de o bogată reţea hidrografică de suprafaţă cu debite ridicate tot

timpul anului, reprezentată de pâraiele Drăguşul şi Valea Strâmbă.

Stratul acvifer din zona de luncă şi terasă a Râului Olt este destul de bogat şi este

localizat în depozitele cuaternare aluvial – proluviale în principal pe partea stângă a râului

Olt şi afluenţilor acestuia. Depozitele aluvionare sunt constituite din pietrişuri şi

bolovănişuri în masă de nisipuri medii şi grosiere. Local apar nisipuri fine, argiloase

prăfoase.

Formaţiunile care acoperă acviferul freatic sunt semipermiabile de tip argilos şi argilos

nisipos şi au grosimi de cca. 1,0 m, iar solul vegetal are grosimi mici, de până la 0,20 -

0,40 m.

Stratele acvifere cantonate în aceste depozite aluvionare sunt foarte bogate şi calitativ

corespunzătoare, constituind în majoritatea lor o resură importantă de alimentare cu apă.

Debitele specific variază între 1 – 10 l/s, mineralizare de 0,5 g/l şi o duritate totală sub 20

grade germane.

În zona studiată acviferul este cu nivel liber şi nu a fost analizat din punct de vedere

fizico-chimic şi bacteriologic.

Apa subterană în zona amplasamentului fermei poate fi întâlnită la adâncimi de 5,0 m

faţă de cota terenului natural, însă au fost puse în evidenţă căi de circulaţie preferenţială

ale apelor de infiltraţii la adâncimi de 0,70 m – 1,70 m, de la cota terenului natural precum

şi izvoare de coastă.

Obiectivul se încadrează în schema directoare şi de management al Bazinului hidrografic

Olt şi nu influenţează negativ regimul de scurgere al apelor subterane şi de suprafaţă şi

nici alte obiective existente sau care urmează a fi realizate în zonă.

Construcţiile hidrotehnice de alimentare cu apă şi canalizare se încadrează în clasa a IV –

a de importanţă, conform STAS 4273-83.

Obiectivul proiectat nu se află în zonă inundabilă.

Alimentarea cu apă a fermei.Necesarul de apă al obiectivului trebuie să satisfacă următoarele scopuri:

42

- Scop igienico-sanitar.

- Scop tehnologic: adăparea animalelor, prepararea hranei

lichide, spălare-igienizare adăpost după depopulare.

- Rezerva de apă pentru combaterea incendiului.

Sursa de alimentare cu apă va fi un puţ forat Hmax = 50 m, amplasat în partea de nord a

proprietăţii.

Prelevarea apei din puţ se va face cu o pompă submersibilă, aleasă astfel încât să

asigure protecţia acviferului împotriva supraexploatării.

Pompa va avea următoarele caracteistici: Qmax = 10 mc/h, H = 60 mCA

Aducţiunea va fi din conductă din PEHD De110 x 5,4 mm, PN10 care va conduce debitul

prelevat în rezervorul de înmagazinare, V = 100 mc.

Instalaţii de tratare a apei: filtre cu cărbune activ şi instalaţie de dezinfecţie cu UV.

Instalaţii de aducţiune şi de înmagazinare.

Rezervorul de înmagazinare, V = 100 mc, va fi semiîngropat și va avea sistemul

constructiv: radier din beton, pereti circulari din beton, plansee din beton armat și va fi

termoizolat.

Pentru a preveni patrunderea apelor provenite din precipitatii la radierul rezervorului se va

realiza un trotuar perimetral din beton cu o panta de 2% dinspre cladire spre exterior.

La partea subterana se va realiza o hidroizoaltie verticala la pereti si orizontala la radier.

Alăturat rezervorului de înmagazinare va fi amplasată o construcţie în care va fi amplasat

un grup de pompare compus din două electropompe, una activă şi una de rezervă, cu Q

= 11,2 mc/h, H = 40 mCA şi un rezervor sub presiune cu membrană cu V = 1000 l.

Reţele de distribuţie a apei.

Din rezervorul de înmagazinare, apa va fi distribuită printr-o reţea exterioară de alimentare

cu apă de tip liniar, realizată din conducte de polietilenă de înaltă densitate tip PEHD PN

10 cu Dn 65 mm, în lungime de 35 m. Reţelele interioare de distribuţie vor fi realizate din

conducte de politilenă de înaltă densitate,(PEHD) şi polipropilenă (PP) cu diametre

cuprinse între Dn 65 mm şi Dn 25 mm.

Apa pentru stingerea incendiului.

Rezerva de apă pentru stingerea incendiului va fi asigurată din rezervorul V = 100 mc. Pe

reţeaua de alimentare cu apă se vor amplasa 4 hidranţi exterior de incendiu, echipaţi cu

racorduri de tip A şi B. Hidranţii vor fi amplasaţi astfel încât să poată fi stropită întreaga

suprafaţă a clădirii, cu un debit de 10 l/s, conform Np 086-05. Reţeaua de apă pentru

stingerea incendiului va fi realizată din conducte de polietilenă de înaltă densitate tip

PEHD PN 10, cu Dn 65 mm, în lungime de 264 m.

43

Hidrometria de exploatare.

Pentru măsurarea debitului de apă captat, forajul va fi prevăzut cu aparat pentru

contorizarea debitelor prelevate. Aparatul va deţine aprobarea de model şi va fi avizat

metrologic.

Zona de protecţie sanitară şi perimetrul de protecţie hidrogeologic.

Se va realiza delimitarea zonei de protecţie sanitară şi perimetrul de protecţie

hidrogeologică a sursei de apă, puţ forat. Delimitarea zonelor se va realiza conform HG

930 din 11 08. 2005, de către operatori certificaţi de M.M.P.

Necesarul de apă al obiectivului

Necesarul de apă al obiectivului trebuie să satisfacă următoarele scopuri:

- Scop igienico-sanitar.

- Scop tehnologic: adăparea animalelor, prepararea hranei

lichide, spălare-igienizare adăpost după depopulare.

- Rezerva de apă pentru combaterea incendiului.

Regimul de funcţionare al fermei este permanent, 365 zile pe an.

Debite caracteristice ale necesarului de apă al fermei, conform Avizului de gospodărire a

apelor nr 339 din 08.11.2012, emis de SGA Braşov, sunt următoarele:

Necesarul de apă Debit zilnic maxim,Qn.zi. max, mc/zi

Debit zilnic mediu,Qn.zi. med, mc/zi

Debit zilnic minim,Qn.zi. min., mc/zi

Nevoi igienico-sanitare şi potabile

0,324 0,270 0,100

Nevoi tehnologice –adăpat suine şiigienizare hală.

84,240 70,200 35,153

Total 84,564 70,470 35,253

44

Tabel nr. 4.1.1. Bilanţul consumului de apă.(m3/zi ; m3/an)

Apă prelevată din sursă Recirculată/ reutilizată

Consum intretinere spatii verziPentru

compensarea pierderilorîn sistemel cu circuit

închis

Procestehnologic

Sursa deapă(furnizor)

Consum totalde apă(coloanele4,10,11)

Total Consummenajer

Apăsubterană

Apă desuprafaţă

Apăsubterană

Apă desuprafaţă

Apă de lapropriulobeictiv

Apă de laalteobiective

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Ferma S.C.GYO DALENS.R.L.

Sursă

directă, din

subteran,

de medie

adâncime.

70,47 mc/zi

25722mc/an

70,47 mc/zi

25722mc/an

0, 270mc/zi;

98,6 mc/an

- - - - - - VAN = Qzi.med x

365zile/an

45

Managementul apelor uzate.Din activitatea fermei se generează următoarele categorii de ape uzate:

- ape menajere, rezultate de la grupurile sanitare şi vestiarele amplasate în zona

tehnică a halei;

- ape puviale potenţial impurificate cu hidrocaruri, colectate de pe platformele

carosabile şi parcare;

- ape uzate tehnologice de la spălarea/igienizarea adăpostului după depopulare.

Volumul de apa uzată tehnologică produs în fermele de porci, este in mod direct legat de

cantitatea de apă folosită pentru curaţenie. Consumul de apă la fermele de porci este

afectat nu numai de catre tehnica folosita dar şi de sistemul halelor de creştere, întrucit

este folosită multă apă pentru spălarea pardoselelor şi îndepărtarea balegarului.

Soluţiile constructive proiectate pentru reducerea volumului de apă utilizată pentru

spălare:

- grătarele şi canalele de sub boxe au fost prevăzute cu suprafeţe netede uşor de curăţat;

- pentru efectuarea spălarii adăpostului, ferma se va dota cu utilaje de spălare cu apă cu

presiune înaltă.

Sistemul de canalizare.Canalizarea incintei va fi în sistem divizor: canalizare menajeră, tehnologică şi pluvială.

Canalizarea menajeră înterioară va colecta apele uzate de la grupurile sanitare şi vestiare

şi va fi executată din conducte din PVC şi PVC KG, cu diametre de 32 – 125 mm. Apele

uzate vor fi descărcate prin intermediul căminelor de racord în canalizarea menajeră

exterioară. Canalizarea menajeră exterioară va fi din conductă din PVC-KG, Dn 125 mm,

L = 48 m.

Colectorul este racordat la un bazin vidanjabil etanş, cu pereţii din beton de 15 cm

grosime şi radierul din beton de 25 cm grosime. Bazinul va fi hidroizolat şi impermiabilizat

şi va fi prevăzut cu capac de golire şi dezinfecţie.

Bazinul va avea un volum de 45 mc şi dimensiunile de: L = 4,60 m, l = 3,00 m, h = 3,30 m.

Golirea bazinului se va face cu autovidanja într-o staţie de epurare autorizată.

Canalizarea tehnologică.

Colectarea dejecţiilor şi a apelor de spălare din boxele de creştere şi îngrăşarea suinelor

se face printr-un sistem de canale cu H = 0,60 m aflate sub pardoseala tip grătar, iar

evacuarea acestora din adăpost se va realiza prin conducte prevăzute cu şibere de

preaplin sau supape.

46

Sistemul de colectare se va realiza din ţevi PVC SN4 cu diametre cuprinse între DN110

mm, respectiv Dn 160 mm, prevăzute cu coturi, t-euri, reducţii, capace, piese de capăt,

dopuri şi va asigura preluarea dejecţiilor din hala de creştere pâna la bazinul de aspiraţie.

Ţevile de dejecţii vor fi dispuse sub hală de unde colectează dejecţiile şi apele uzate care

se vor scurge prin teurile dispuse în vanele de colectare de sub boxe.

Curgerea dejecţiilor de sub nivelul halei se face gravimetric. La ieşirea din hală, dejecţiile

vor fi dirijate printr-o conductă Dn 160 mm, L = 6 m la bazinul de aspiraţie a pompei

tocător.

Bazinul de aspiraţie a staţiei de pompare dejecţii va avea dimensiunile de 4,0 x 4,0 x 3,5

m, V = 56 mc şi este prevăzut a fi executat din beton armat hidroizolat şi impermiabilizat

în interior. Rezervorul de stocare este dimensionat astfel încat sa asigure preluarea

dejecţiilor de la un compartiment , pentru a se putea asigura principiul* totul plin totul gol*.

În rezervorul de stocare se monteaza o tehnica de pompare fiabila, prevazuta cu un

senzor de preaplin, o pompa submersibila si cu un contact plutitor astfel incat la umplerea

acestuia peste un anumit nivel, senzorul si comanda pompei sa determine golirea

rezervoruluii si pomparea dejectiilor în laguna de depozitare exterioară. Conducta de

golirea va fi din PVC cu Dn 250 mm, L = 2,0 m

Laguna pentru stocarea temporară a dejecţiilor va fi o construcţie semiîngropată,

amplasată pe latura sudică a terenului, în spatele grajdului şi va avea dimensiunile în plan

de 33 x 42 m, cu înălţimea de 4,50 m. Laguna are un singur compartiment cu volumul, V

= 4000 mc. Ecranul impermeabil va fi din argila compactată, digurile vor avea grosimea

de 100 cm iar izolaţia dintre diguri şi pereţii lagunei va fi cu folie tip Nicoflex (PEHD).

Laguna este prevăzută cu sisteme de avertizare la spargere și de amestecare a

dejecţiilor actionat de la priza de putere a tractorului.

Laguna este prevazută cu un loc de racordare la tubulatura unui utilaj de vidanjare.

Se recomandă ca platforma pentru cisterna vidanjă să fie betonată şi prevăzută cu rigolă

de colectare a eventualelor scurgeri, racordată la rezervorul de stocare.

Canalizarea pluvială.

Apele pluviale de pe acoperişul clădirilor vor fi colectate prin jgheaburi, buralane şi

conducte din PVC-KG, prin care sunt dirijate pe terenul liber din incintă.

Apele pluviale potenţial impurificate cu hidrocarburi, colectate prin rigole de pe platformele

drumurilor interioare şi parcare vor fi colectate de rigole betonate şi conducte de

canalizare ape pluviale din tuburi PVC SN 4, până la un separator de nisip şi hidrocarburi

cu debitul de 20l/s.

47

Separator este confecţionat din otel şi este prevăzut cu filtru coalescent şi decantor de

namol. Separatorul nu este prevăzut cu by-pass.

Eficienţa de epurare: concentraţia produselor petroliere în efluent< 2 mg/l.

Caracteristici de gabarit:

DN intrare /iesire DN 200

lungime totala L = 4960 mm

diametru = 1250 mm

inaltime maxima H = 1400 mm

Separatorul este echipat cu capace de vizitare din fonta ductila clasa D, camin de

prelevare probe Ø400, din material plastic, montat ingropat.

După trecerea prin separator, apele vor fi descărcate prin conductă PVC SN 4 cu Dn 315

mm, L = 10 m în rigola drumului ce conduce apele pluviale în Valea Căşilor.

Debite şi volumele apelor uzate:

Ape uzate menajere:

Q uz.zi.med. = 0,216 mc /zi.

Q uz.zi.max.. = 0, 260 mc /zi.

Q uz.zi.min.. = 0,080 mc /zi.

Van = 95 mc.

Debitul apelor pluviale:

Qape pluviale = 58,47 l/s.

Qape pluviale epurate = 20 l/s.

Receptorii apelor uzate:Apele menajere, de la grupurile sanitare şi filtrul sanitar, se vor stoca într-un bazin

vidanjabil cu dimensiunile de 3.40 x 5.00 x 3.50 m, cu capacitatea de 45.00 mc.

Peretii se vor realiza din beton armat ce vor avea grosimea de 15 cm, iar radierul din

beton armat cu grosimea de 25 cm. Bazinul va fi hidroizolat.

Indicatorii de calitate ai apelor menajere sunt corespunzători H.G. 352/2005(NTPA 002-

2005) şi se vor putea evacua într-o staţie de epurare mecano-biologică. Titularul activităţii

va încheia contract de vidanjare şi transport al apelor menajere, cu un operator

hidroedilitar autorizat.

Apele uzate tehnologice:

Apele uzate de la spălarea adăpostului împreună cu dejecţiile se scurg prin canalizarea

tehnologică și se stochează temporar în laguna cu volumul de 4000 mc.

Dejecţiile fermentate se vor transporta cu autovidanja şi se vor împrăştia pe terenurile

agricole, pentru fertilizare.

48

Apele pluviale

Apele pluviale convenţional curate colectate de pe acoperişul clădirilor se vor colecta prin

rigole şi se vor scurge pe terenul liber din incintă. Apele meteorice potenţial poluate cu

produse petroliere colectate de pe platformele carosabile vor fi epurate într-un separator

de nisip şi ulei prevăzut cu filtru de coalescenţă.

Separatorul va fi dimensionat pentru un debit de 20 l/s. După epurare, debitul pluvial va fi

restituit în rigola drumului din nordul amplasamentului, de unde vor ajunge în Valea

Căşilor.

Indicatorii de calitate ai apelor pluviale:

Categoria apei Indicatori de calitate Conform prevederilor HG 351din 2005 şi HG 352 din 2005,mg/l

pH 6,5 – 8,5Materii totale în suspensie 35,00

Ape pluviale evacuate înpârâul Valea Căşilor, dupăepurarea în separatorul denisip şi hidrocarburi

Extractibile cu solvenţi organici 10

Monitorizarea apelor subterane freatice.

Conform ordinului nr. 242 din 2005, titualarul are obligaţia să realizeze automonitorizarea

calităţii apelor subterane freatice, prin foraje de observaţie amplasate amonte şi aval de

zona de influenţă a folosinţei de apă.

Analiza probelor prelevate se va efectua într-un laborator acreditat, pentru următorii

indicatori: pH, CBO5, CCO-Cr, azot amoniacal, azotaţi, azotiţi, azot total, fosfor total.

Prognoza impactuluiCalitatea apei Râului Olt, situat la cca. 1,9 km de amplasamentul viitoarei ferme, este

puţin probabil să fie afectată în cazul producerii unei poluări accidentale sau a exploatări

incorecte a canalizării tehnologice şi a facilităţilor pentru stocarea şi transportul dejecţiilor.

Poluarea corpurilor de apă, în perioada de operare poate fi generată de manipularea,

transportul şi împrăştierea dejecţiilor pe sol. Folosirea incorectă a dejecţiilor pentru

fertilizare solului, poate genera poluarea corpurilor de apă, de suprafaţă şi subterane, cu

compuşi ai azotului, fosforului, substanţe organice, substanţe extractibile, fenoli.

Azotul este vehiculat de apele de levigare ale terenului putând ajunge în apele subterane,

în general, sub forma de nitrat şi rar ca şi ion de amoniu, în acest ultim caz doar atunci

când terenul este foarte uscat.

După împrăştierea dejecţiilor pe sol, dacă temperatura solului depăşeşte 5 grade, azotul

din amoniac poate fi transformat foarte repede în nitrat.

Principalii factori care influenţează impactul azotului conţinut în deşeurile zootehnice

asupra apelor subterane sunt:

49

Caracteristicile solului: cantitatea de azot levigat se diminuează trecând de la straturile

mai grosiere la cele mai fine. Astfel, într-un teren nisipos este favorizată nitrificarea prin

prezenţa condiţiilor de aerare şi în general se obţin viteze mai ridicate de transport şi

volume mai mari de levigat comparativ cu un teren argilos, cu o porozitate mai mică.

Utilizarea reală a solului: în general cantităţile de azot levigat sunt mai mari în terenurile

pe care nu sunt culturi înfiinţate toamna, decât în acele terenuri în care cultivarea este

permanentă. Astfel, continuă îndepărtarea apei şi nitraţilor şi în perioada de iarnă, prin

speciile vegetale, fără a se mai transforma în levigat. De asemenea, trebuie să se ia în

considerare faptul că diferitele specii vegetale precum şi respectivele metode de cultivare

pot influenţa în mod diferit procesele de transformare precum şi îndepărtarea azotului.

Condiţii meteo-climatice: precipitaţiile abundente favorizează levigarea în apele

subterane mărind cantitatea de azot levigat. Clima îşi face simţită influenţa sa chiar şi prin

regimul termic, care controlează activitatea microbiană şi astfel, mineralizarea azotului.

Perioada de administrare: pierderile sunt minimalizate atunci când perioadele de

administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se suprapun cu cerinţele culturii

în curs. Se poate întâmpla însă ca astfel de perioade să coincidă cu acele perioade cu

ploi abundente, în care levigarea este accentuată, iar împrăştierea în scop agricol este

compromisă prin imposibilitatea de a ajunge în câmp cu utilajele de împrăştiere.

Fracţionarea dozajului: fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură diminuează

probabilitatea levigării elementului mărind eficienţa de asimilare a fiecărei doze în parte,

mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în momentul în care are nevoie.

Cantitatea de azot în raport cu necesităţile culturilor: Cantitatea de azot pierdută prin

levigare este cu atât mai mare cu cât este mai mare excesul de azot comparativ cu

necesitatea culturilor.

Azotul poate ajunge în apele de suprafaţă trecând mai întâi în apele de levigare ale

solului, ieşind apoi cu acestea prin canalele de scurgere ale culturilor, pentru a fi apoi

transportat, în mod succesiv, în apa de suprafaţă. Azotul din solurile pe care s-au

împrăştiat deşeurile zootehnice sau fertilizanţii de sinteză poate, de asemenea, să fie

transportat în apele de suprafaţă prin scurgerea directă de suprafaţă.

Factorii care controlează transferul de suprafaţă al azotului sunt identici cu cei anterior

menţionaţi pentru procesele de levigare, la care se adaugă următorii factori:

Înclinarea şi mărimea suprafeţelor. Scurgerea de suprafaţă a nutrienţilor este favorizată

de panta mare şi lungimea înclinării terenului pe care sunt efectuate împrăştierile.

50

Metoda de împrăştiere a dejecţiilor. Se poate produce scurgerea directă a dejecţiilor

lichide. Riscul este ridicat dacă deşeul este aplicat pe un teren gol în direcţia înclinării

maxime.

Gradul de acoperire a solului. Pe terenuri necultivate riscul de a avea o scurgere de

suprafaţă este mai ridicat comparativ cu cel de pe terenurile acoperite de vegetaţie. Acest

risc descreşte odată cu mărirea densităţii culturii.

Pierderile prin levigare şi scurgere din soluri pot fi foarte consistente,chiar dacă prezintă

variabile importante: un sol cultivat poate ceda de la 30 la 90 kg N/ha pe an, cantitate care

se micşorează la 5-20 kg N/ha pe an pentru solurile cu acoperire vegetală permanentă.

A fost demonstrat că în zonele cu agricultură mixtă pierderea azotului ajunge la circa

40 kg N/ha pe an în timp ce, în cazul pădurilor, cedarea se reduce la 2,5 kg N/ha pe an

Retenţia fosforului în sol este în mod esenţial ghidată de pH. În solurile acide se manifestă

o afinitate ridicată a fosforului pentru oxidul de fier şi aluminiu precum şi pentru argilă.

Într-un mediu neutru sau alcalin domină reacţiile cu calciu şi cu argilă. În condiţiile din

zonă, ţinând cont că solul este argilos, P-ul nu este transportat prin levigare în subsol,

excepţie făcând cazurile de soluri nisipoase şi cu aplicări excesive. Substanţa organică

din sol are un rol esenţial în comportamentul fosforului, dând posiblitatea fosfaţilor de a se

depozita în forme asimilabile în sol pentru o perioadă mai lungă de timp. Chiar dacă în

prezent există o mică posibilitate de a cuantifica pierderile de fosfor observate în bazinele

hidrografice, se poate considera faptul că dauna potenţială pentru mediu există atunci

când:

- Fosforul a fost aplicat pe teren astfel încât acumularea atinsă să fie cauza levigării în

primele straturi ale pânzei acvifere de suprafaţă.

- Solurile sunt erodate iar sedimentele îmbogăţite de fosfor se sedimentează pe fundul

corpurilor hidrice de suprafaţă.

- Se produce scurgerea superficială a dejecţiilor sau direct din adăposturile de

creştere, depozitul de stocare a dejecţiilor(poluare punctiformă) sau din terenuri în urma

împrăştierii (poluare difuză).

Valoarea fosforului din dejecţiile de suine care are impact asupra apei, este de 108 –

141 g P/100 kg g.v. pe an. Pentru porcii la îngrăşat valoarea fosforului este egală cu 92 –

120 g P/cap pe an în timp ce pentru scroafă cu purcei este 266 – 347 g P/cap pe an.

Măsuri de diminuare a impactuluiUtilizarea apei si restituţia apelor uzate din fermă vor fi controlate, în scopul minimizării

impactului, astfel:

51

- Sursa de alimentare cu apă şi rezervorul de înmagazinare vor avea zonă de protecţie

sanitară cu regim sever și perimetrul de protecție hidrogeologică împrejmuită .

- Se va asigura compensarea debitelor maxime orare pentru evitarea supraexploatării

resursei de apă subterană şi măsurarea debitelor de apă.

- Sistemele de distributie a apei se vor proiecta astfel încât acestea să aducă în

permanenţă suficientă apă şi să previna risipirea apei.

- Spalarea adăpostului se va efectua cu un utilaj de spălare cu apă cu presiune înaltă.

Această măsură, va contribui la reducerea necesarului de apa utilizată pentru spălare-

igienizare şi a volumului apelor uzate.

- Se va asigura măsurarea şi evidenţa consumurilor de apă.

- Managementul operaţional al fermei va cuprinde lucrări de mentenanţă a instalaţiei

de alimentare cu apă(control și remedierea scurgerilor)

Amplasarea radierului construcţiilor va fi la cote superioare nivelului hidrostatic.

Pentru protecţia calităţii apelor, se vor lua măsuri de impermiabilizare şi protecţie

anticorosivă a obiectelor din care se pot produce exfiltraţii de efluenţi poluanţi.

- Conductele pentru evacuarea dejecţiilor şi apelor menajere vor fi din materiale

plastice rezistente la coroziune. Tronsoanele de conducte vor fi îmbinate etanş cu mufe şi

garnituri din cauciuc. Etanşarea conductelor pentru evacuarea dejecţiilor este foarte

importantă, deoarece neetanşeităţile împiedică scurgerea gravitaţională a dejecţiilor în

rezervorul de stocare de la capătul grajdului.

- Rezervorul de stocare este dimensionat astfel încat sa asigure preluarea dejectiilor

de la un compartiment , pentru a se putea asigura principiul *totul plin totul gol*.

În rezervorul de stocare se monteaza o tehnica de pompare fiabila, prevazuta cu un

senzor de preaplin, o pompa submersibila si cu un contact plutitor astfel incat la umplerea

peste un anumit nivel, senzorul si comanda pompei sa determine golirea rezervorului prin

pompare a dejectiilor in laguna de depozitare finala.

- Depozitul de dejecţii va fi de tip lagună, cu ecranul din argilă compactată, izolat cu

folie de tip NICOFLEX, prevăzută cu sistem de avertizare la spargere. Perimetral se va

realiza un trotuar din beton, cu lăţimea de minim 1 m şi panta spre exterior.

În apropierea depozitului de dejecţii se va amenaja o platformă pentru staţionarea

cisternei-vidanjă în momentul prelevării dejecţiilor din depozitului de stocare.

Se recomandă ca platforma să fie prevăzută cu rigolă pentru colectarea eventualelor

scurgeri de dejecţii racordată la rezervorul de stocare..

52

- Bazinul vidanjabil pentru stocarea apelor menajere, de la filtrele sanitare şi vestiare

va fi impermiabilizat şi hidroizolat. Canalizarea menajeră se va proiecta şi executa din

materiale rezistente la coroziune, conducte din PVC îmbinate etanş.

- Se vor realiza platforme betonate pentru precolectarea selectivă a deşeurilor.

Gestionarea deşeurilor se va face conform OUG 78/2000, cu completările ulterioare şi

OUG 47/2005 privind neutralizarea deşeurilor de origine animală.

- Apele pluviale potenţial poluate cu materii totale în suspensie şi hidrocarburi vor fi

epurate într-un separator de nisip şi ulei prevăzut cu filtru de coalescenţă. Separatorul s-a

dimensionat pentru debitul de 20 l/s.

- Pentru monitorizarea calităţii apelor subterane freatice, este obligatorie realizarea a

două puţuri de observaţie amplasate amonte şi aval de zona de influență a folosinței de

apă, pe direcţia de curgere a freaticului şi analiza indicatorilor fizico-chimici şi

bacteriologici din probele prelevate. Frecvenţa determinărilor va fi stabilită prin Autorizaţia

de gospodărire a apelor.

Pentru protecţia calităţii apelor, în special împotriva poluării cu nitraţi, datorită împrăştierii

dejecţiilor, se vor lua următoarele măsuri:

- Titularul activităţii este obligat să dispună de teren suficient pentru împrăştierea

dejecţiilor fermentate pentru cel puţin 80 % din cantittea generată într-un an, diferenţa

până la 100 % se acoperă prin contracte ferme de furnizare către fermierii agricoli.

- Efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în regim controlat, în aşa fel încât să

se asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către plante a nutrienţilor deja existenţi în sol

şi a celor proveniţi din îngrăşămintele organice aplicate.

Pentru controlul fertilizării, în acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru protecţia

calităţii apei, va fi elaborat un studiul de management al fertilizanţilor organici, pe baza

studiilor pedologice şi agrochimice efectuate pe terenurile care urmează să fie fertilizate

organic.

Titualarul activităţii va asigura elaborarea şi respectarea Planul de management al

fertilizanţilor organici, în concordanţă cu următoarele acte normative:

- OM nr. 296 din 2005 privind aprobarea Programului

cadru de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu

nitraţi din sursele agicole.

- HG nr. 964 din 2000 cu completările ulterioare prevăzute

de HG nr. 210 din 2007 privind aprobarea Planului de

acţiune pentru protecţia împotriva poluării cu nitraţi din

sursele agricole.

53

- Codul de bune practici agricole aprobat cu Ordinul 1182

/127/2005.

- Codul de bune practici agricole în fermă aprobat cu

Ordinul 1234 /2006.

Se recomandă ca studiul să fie elaborat de un institut acreditat (OSPA Braşov) ţinând cont

de necesitatea gospodăririi unitare a solului şi a îngrăşămintelor organice, pentru

prevenirea poluării apelor cu nitraţi. În funcţie de caracteristicile şi utilizarea reală a

solului, condiţii meteo-climatice, studiul va trebui să stabilească următoarele:

- Planurile de fertilizare a parcelelor.

- Perioada de administrare: Pierderile de azot sunt minime atunci când perioadele de

administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se succed prin suprapunere

comparativ cu cerinţele culturii în curs.

- Fracţionarea dozajului: Fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură diminuează

probabilitatea levigării elementului, mărind eficienţa de asimilare a fiecărei doze în parte,

mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în momentul în care are nevoie.

- Cantitatea de azot din fertilizanţi este în raport cu necesităţile culturilor. În acest fel

cantitatea de azot pierdută prin levigare este cu atât mai mică cu cât este mai mare

necesitatea de azot a culturilor.

Împrăştierea pe câmp a dejecţiilor se va efectua în conformitate cu prevederile Codului de

bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse

agricole.

Se pot considera BAT următoarele bune practici agricole:

- Reducerea la minim a emisiilor din apele uzate în ape prin bilanţul nutrienţilor (azot şi

fosfor în special). Cantităţile de nutrienţi aduşi, şi cei derivaţi din bilanţul organici/minerali

şi din fertilizarea reziduală a culturilor precedente trebuie să fie în echilibru cu cantităţile

absorbite de culturi.

- Analiza caracteristicilor terenurilor în planificarea împrăştierii dejecţiilor; în special

condiţiile solului, tipul de sol şi panta sa, frecvenţa ploilor şi cantităţile de apă aduse prin

irigare, utilizarea terenului şi tipul de cultură, inclusiv tipul rotaţiei.

- Renunţarea la împrăştierea dejecţiilor pe terenuri saturate de apă, inundate,

îngheţate sau acoperite cu zăpadă.

- Împrăştierea dejecţiilor pe cât se poate posibil în perioadele apropriate fazei de

creştere maximă a culturii care asigură îndepărtarea nutrienţilor.

- Operaţia de împrăştiere, la sol în benzi, evitând împrăştierea atunci când vântul suflă

în direcţia zonelor rezidenţiale care ar putea fi deranjate de fenomen.

54

- Respectarea unei distanţe de cel puţin 5 m de malurile cursurilor de apă naturală şi

ale canalelor principale de desecare şi de 100 m, faţă de zonele de protecţie sanitară a

captărilor de apă din surse de suprafaţă sau subterane.

Titualarul activității va respecta obligațiile stabilite prin Avizului de gospodărirea apelor

nr.339 din 08.11.2012 emis de Sistemul de Gospodărirea Apelor Brașov.

Cu privirea la efectul global al fermelor planificate a fi realizate în zonă, facem

următoarele precizări:

Fermele planificate vor trebui proiectate, construite și exploatate conform Codului de bune

practici agricole și a recomandărilor BAT, pentru a fi evitată poluarea apelor de suprafață

și subterane.

55

Tabel nr. 4.1.2. Bilanţul apelor uzate.

GENERATE APE UZATE EVACUATE APE DIRECŢIONATE SPREREUTILIZARE/RECIRCULARE

Menajere Industriale Pluviale În acestobiectiv

Către alteobiective

SURSA APELORUZATE, procestehnologic

Total apeuzatemc/an

mc/zi

mc/zi mc/an mc/zi mc/an l/s mc/an mczi mc/an mc/zi mc/an

COMENTARII

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Ferma S.C.GYO DALENS.R.L.

95 0,26 0,26 95 - - 58,47 - - - - *20 l/s apepluvialeepurate-

*ape pluviale potenţial impurificate cu produse petroliere epurate în separator de produse petroliere.

56

2. AerZona unde urmează a fi amplasat obiectivul se încadrează în climatul temperat

continental moderat. În raport cu etajarea generală a fenomenelor climatice, zona face

parte din etajul climatic depresionar, care cuprinde treapta inferioară a reliefului: Lunca

Oltului, piemonturi, dealuri şi podiş.

Din punct de vedere climatologic, se caracterizează prin amplitudini termice mari,

frecvenţa ridicată a îngheţurilor târzii şi timpurii, cu regim pluviometric de tip continental,

afectat în mod evident de adăpostul munţilor. Regimul eolian este moderat, sustras

vânturilor puternice.

Acest climat prezintă un puternic potenţial agro-productiv.

Temperatura medie multianuală este de 8,70C; temperaturile minime sunt în ianuarie iar

maximele în luna iulie. Ploile abundente sunt în perioada mai – august iar precipitaţiile

sub formă de zăpadă în lunile octombrie – martie.

Calitatea aerului.Situația actuală.În prezent în zona analizată nu există surse semnificative de emisii în aerul înconjurător.

În zona analizată, au fost planificate încă trei ferme, care împreună cu ferma GYO DALEN

vor forma un complex zootehnic, cu o capacitate de 7800 locuri porci la îngrășat și 644

scroafe de reproducție.

Denumirea fermei Capacitate, nr. de locuri ObservațiiS.C.Gyo Dalen SRL 3900 porci la îngrășatS.C. Balea Trans S.R.L. 3900 porci la îngrășat

Fermele sunt identice din punctde vedere constructiv șifuncțional

S.C. Lucimixt S.R.L. 322 scroafe dereproducție

S.C.Primplan S.R.L. 322 scroafe dereproducție

Fermele sunt identice din punctde vedere constructiv șifuncțional

Cuantificarea calităţii aerului înconjurător se va efectua la elaborarea Raportului de

amplasament, înainte de punerea în funcţiune a obiectivului. Rezultatele analizelor vor

constitui valori de referinţă pentru urmărirea, în timp, a evoluţiei calităţii amplasamentului

Surse şi poluanţi generaţi.Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor dă naştere emisiilor de mirosuri şi de gaze

poluante. Sursele de emisii sunt metabolismul animalelor cât şi procesele de degradare

biologică a substanţelor organice conţinute în dejecţii. Printre principalele substanţe

gazoase nocive produse în crescătorii sunt NH3, CH4, NO, N2O, compuşi organici volatili

57

(COV-nm), H2S. Sursele tehnologice care generează emisiile de poluanţi gazoşi sunt:

grajdurile animalelor, depozitarea şi tratarea dejecţiilor, împrăştierea în agricultură.

Emisiile din fermă mai provin din arderea motorinei folosită pentru încălzirea adăposturilor

şi producerea energiei electrice în situaţii de urgenţă, centrala termică, sursele mobile şi

stocarea şi manipularea furajelor.

În perioada de realizare a lucrărilor sursele de emisii vor fi:- emisiile de poluanţi de la motoarele termice ale utilajelor terasiere care se vor folosi

pe şantier;

- emisiile de la autovehiculele care vor transporta materialele, semifabricatele,

prefabricatele, utilajele independente şi cu montaj, necesare realizării obiectivului.

Emisiile provenite de la motoarele utilajelor terasiere, care utilizează motorina, se

determină utilizând factorii de emisie din metodologia CORINAIR. Consumul de motorină

pentru lucrările terasiere s-a estimat, luând în calcul o productivitate de 50 mc/h şi un

consum de 16 kg/h de motorină/utilaj.

În acest consum nu a fost inclus transportul pământului în exces şi a solului vegetal în

afara amplasamentului, deoarece solul vegetal şi pământul în exces se vor utiliza pe

amplasament. Factorii de emisie şi debitele masice de poluanţi, emişi sunt prezentaţi în

tabelul de mai jos:

Poluanţi U.M. Factori de emisie Debite masice depoluanţi, g/h

NOx kg/t 42,7 683,2

COVNM kg/t 8,16 130,56

CO kg/t 34,2 547,2

CO2 kg/t 3183 50.928

SOx kg/t 10 160

Particule kg/t 4,3 68,8

Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere folosite pentru aprovizionarea șantierului, se

limitează preventiv prin condiţiile tehnice prevăzute la omologarea pentru înscrierea în

circulaţie a autovehiculelor, operaţiune ce se efectuează la înmatricularea pentru prima

dată cât şi prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice ce se efectuează periodic

pe toată durata utilizării autovehicului.

58

Pentru limitarea producerii de pulberi datorită traficului pe drumul de acces, în perioadele

lipsite de precipitaţii, se va stropi cu apă platforma drumului de acces şi se va limita viteza

de circulaţie.

Emisiile din sudura electrică şi autogenă (NOX, CO, O3) vor fi minime. Pe şantier se vor

introduce direct în operă prefabricate şi semifabricate deja uzinate, aprovizionate de la

furnizori sau din bazele de producţie ale constructorilor, protejate anticorosiv. În acest caz

nu va fi necesară utilizarea substanțelor de acoperire cu conținut de COV.

Emisiile în perioada de operare.Amoniacul NH3. Din azotul excretat de animale, o parte sunt pierderi datorate volatilizării

sub formă de emisii de amoniac în interiorul adăposturilor; o fracţie se volatizează în

atmosferă în cursul stocării (emisii datorate stocărilor); o ulterioară cotă este pierdută în

atmosferă în cursul şi în urma distribuirii în câmp (emisii de împrăştiere).

Forma şi concentraţia în care este prezent azotul în deşeuri sunt principalii parametri

care influenţează cantitatea emisiilor de amoniac. Formarea amoniacului din deşeurilor

zootehnice este rezultatul activităţii enzimei ureaza. Activitatea acestei enzime este

puternic influenţată de doi parametri: pH şi temperatură. În acelaşi timp, emisia este

influenţată şi de factori de mediu externi: viteza aerului, tipul grajdului, caracteristicile fizice

ale dejecţiilor, tipul de depozitare şi caracteristicile terenului.

Protoxidul de azot.Emisiile de N2O din sectorul zootehnic sunt generate din trei surse principale:

stocarea dejecţiilor, atât în formă lichidă cât şi în formă solidă;

emisiilor directe din solurile agricole datorate administrării de azot din diferite surse

printre care deşeuri zootehnice;

emisii indirecte datorate depozitelor ( NH3 şi NOx ) şi fenomenelor de fermentare

N2O din sistemele de stocare. N2O poate fi produs în cursul stocării în urma nitrificării

precum şi fermentării parţiale succesive a dejecţiilor. Eliberarea depinde de sistemul de

stocare adoptat. În prezent, referinţele bibliografice disponibile evidenţiază emisii în timpul

stocării dejecţiilor cuprinse între 0,0001 şi 0,15 kg N2O – N/kg N prezent în deşeuri.

Valoarea inferioară se referă la dejecţiilor în formă lichidă, valorea superioară la sistemele

de gestiune a dejecţiilor în formă solidă cum ar fi creşterea pe aşternut de paie.

Ţinând cont de soluţiile de stocare prevăzute pentru dejecţiile rezultate din instalaţie,

emisiile din stocare, în conformitate cu metodologia propusă de IPPC (1996), va fi la

valoarea inferioară.

N2O din solurile agricole (emisii indirecte). Acumularea de NOx şi amoniu determină

un aport de azot în soluri precum şi în ape şi astfel pot favoriza formarea de N2O.

59

Emisia de N2O datorată acumulării de NH3 – N+NOx – N de origine zootehnică care se

volatizează în atmosferă în urma împrăştierii este estimată la 1%.

Alte emisii indirecte de N2O derivă din cota de N eliminat care este apoi supus

fenomenelor de levigare spre cursurile de apă şi apele subterane. Conform IPPC (1996)

se poate considera o emisie de N2O de 2,5% din N eliberat ca emisie pentru sectoarele de

suine.

Oxidul de azot. Emisiile de NO din sectorul zootehnic sunt generate din trei surse

principale:

stocarea dejecţiilor, atât în formă lichidă cât şi în formă solidă;

emisiilor directe din solurile agricole datorate administrării de deşeuri zootehnice

fermentate;

emisii indirecte datorate depozitelor ( NH3 şi NOx ) şi fenomenelor de fermentare.

Schema de generare a emisiilor de compuși ai azotului:

TAN : total azot amoniacal

Metan (CH4)Emisiile de metan derivă atât din procesele digestive (emisii enterice) cât şi din

degradarea anaerobă a dejecţiilor (emisii din gestiunea dejecţiilor). Conţinutul energetic al

alimentului este transformat prin procesul de digestie şi în parte pierdut sub formă de

compuşi chimici în fecale, urină şi în gazul de fermentare. Restul este utilizat pentru a

produce căldura, în activitatea fizică şi pentru a construi noi ţesuturi. Diferitele pierderi

energetice depind de specia de animal precum şi de tipul şi calitatea alimentului. Marile

pierderi enterice de CH4 se produc la animalele rumegătoare, care găzduiesc populaţii

mari de bacterii şi protozoare în stomac. În cazul suinelor, aceste pierderi sunt mult mai

limitate.

Emisiile de metan din gospodărirea dejecţiilor zootehnice sunt generate, în principal, din

fenomenele de degradare anaerobă a substanţei organice prezente în acestea, în cursul

stocării înainte de utilizarea agricolă.

Temperatura influenţează într-un mod determinant producţia de metan din dejecţii având

în vedere că aceasta este practic nulă la temperaturi mai mici de 10°C şi se măreşte în

mod exponenţial la temperaturi superioare acestui prag. Cantitatea de metan emisă

60

depinde astfel de masa de dejecţii zootehnice depozitate care produc emisii în perioadele

anului cu temperaturi mai mari de 10°C.

Compușii organici volatili nemetanici provin din descompunerea proteinelor din

dejecții.

Au fost identificați 200 de COV-nm, din care doar 20(Hobbs și alții 2004) prezintă

importanță, aceștia fiind formați din acizi grași volatili, p-cresol, indol, scatol, etc.

Ratele de emisii depind de foarte mulți factori, în principal de cantitatea de proteine din

excreții, sistemele de furajare și evacuare a dejecțiilor, condițiile climatice. COV –nm sunt

responsabile de generarea mirosurilor dezagreabile.

Dependența ratelor de emisie de foarte mulți factori face dificilă stabilirea factorilor de

emisie și din acest motiv metodologia CORINAIR nu a stabilit factori de emisie pentru

COV-nm.

Mirosul este o problema locala dar devine o problema importantă pe masura ce creşterea

intensiva de animale se dezvolta şi numarul de clădiri de locuit creşte în zonele fermelor.

Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă la

creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problema de mediu. În general mirosurile sunt

considerate subiectiv, deci reacţiile la stimuli de miros (odorizanti) nu sunt întotdeauna

predictibile. Pe deasupra, simtul mirosului devine selectiv, adica mirosim instinctiv

anumite mirosuri si ignoram altele. Mirosul, ca si gustul, poate fi adaptat unor anumiti

stimuli dupa expunere si poate fi atenuat cu timpul. Interpretarea mirosurilor survine dupa

perceptie.

Se consideră, că tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile de amoniac, manifestă

o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor de mirosuri.

În cazul tehnicilor BAT pentru crescătoriile intensive, Directiva IPPC insistă în special, în a

recomanda statelor membre, să ia în considerare nu numai raportul cost/beneficii şi

sustenabilitatea economică, ci şi să utilizeze, în locul valorilor limită de emisie, parametri

şi măsuri tehnice echivalente, bazate pe cele mai bune tehnici disponibile.

Acest lucru are o importanţă specială pentru sectorul agro-zootehnic, în care reducerea

emisiilor în atmosferă nu poate fi controlată, ca pentru orice alt sector industrial, din cauza

dificultăţilor intrinseci în reglementarea proceselor biologice, dificultatea neîntâlnită în

cazul proceselor industriale.

Pulberile, sunt generate din stocarea și distribuția furajelor. Ratele de emisii depind de

sistemele de stocare și distribuție a furajelor, modul de hrănire (hrană lichidă sau solidă),

viteza și debitul de aer exhaustat din adăposturi, sistemul de evacuare a dejecțiilor, lichidă

61

sau solidă(cu așternut), tipul de grajd, combustibilul utilizat pentru producerea energiei

termice, etc.

Determinarea emisiilor utilizând factorii de emisie, conform metodologiei EPEP

CORINAIR, versiunea 2009, adoptată în iunie 2010 :

Emisiile de metan din fermentația enterică :

Sursa de emisie Factor de emisie,

kg/cap.an

Debit

masic, kg/an

Debit masic,

orar, g/h

Fermentația enterică 1,5 5850 0,668

Emisiile din managementul dejecțiilor.

Emisiile de metan :

Sursa de emisie Factor de emisie,

kg/cap.an

Debit

masic, kg/an

Debit masic,

orar, g/h

Managementul dejecțiilor 7,0 27300 3116

Pentru calculul emisiilor de amoniac, s-a aplicat metodologia recomandată în documentul

“EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook “, ultima ediţie(2009). Factorul de

emisie pentru amoniac se obţine prin însumarea factorilor de emisie pe fiecare tip de

activitate desfăşurată: creşterea în adăpost, depozitarea în afara adăpostului,

împrăştierea pe suprafaţă. Factorii de emisie pe fiecare tip de activitate : Emisii de NH3Specia Ntotal/NH3 Prop. TAN

N/NH3

Total emisiiN/NH3 adăpost Stocare împrăștiere

pe câmp

Porci 12,1/14,690,78,47/10,285 6,9557/8,4337 0,28/2,8798 0,14/1,4399 0,40/4,114

Debitele masice ale emisiei de amoniac :

Faza tehnologică

Debite masice UM Adăposturi Stocare în lagună Împrăștiere pe

terenuri.

Emisii anuale t/an 11,23 5,616 16,045

Emisii orare kg/h 1,282 0,641 1,832

Emisii orare g/s 0,356 0,178 0,509

62

Emisiile de oxid de azot. Factorul de emisie pentru NO = 0,045 kg/cap.an.

Debitele masice ale emisiei de oxid de azot.

Faza tehnologicăDebite masice U.M.

Adăpost

Emisii anuale t/an 0,176

Emisii orare kg/h 0,02

Emisii orare g/s 0,006

Ventilația în hală va fi naturală și mecancă. Procesul de ventilatie este controlat de catre

computere de ventilatie, fiind prevazute câte unul pentru fiecare compartiment.

Microclimatul din adăpost este monitorizat automat cu ajutorul unor senzori de

temperatură, umiditate, concentraţiii de gaze. Sensorii transmit informaţiile la un

calculator, care comandă pornirea/oprirea ventilatoarelor și deschiderea/închiderea

ferestrelor, respectiv admisia aerului proaspăt datorită depresiunii create prin evacuarea

aerului viciat.

Hala va fi dotată cu 24 ventilatoare, cu debitul de 14.000 mc/ventilator. Diametrul interior

al tubului prin care se face evacuarea aerului poluat este de Ø 63 cm

Înălțimea geometrică la care are loc refularea este de 7,5 m.

Emisiile din stocarea şi manipularea furajelor.Furajele sunt aprovizionate de la furnizori autorizaţi care asigură şi transportul acestora în

containere speciale montate pe şasiul autovehicului tractor. Descărcarea în buncărele de

stocare se va efectua printr-un tub etanş.

Furajele concentrate se vor stoca în trei buncăre exterioare realizate din polimeri armați

cu fibră de sticlă (2 x 19,5 t și 1x 16,9 t), montați suprateran pe structură metalică,

încastrată în fundații din beton. Materialul din care sunt realizate buncărele au rezistența

mecanică necesară și sunt rezistente la coroziune.

Alimentarea bucătării furajere în care se face prepararea furajelor lichide și a sistemului

de distribuție a furajelor în boxe se va face prin transportor metalic carcasat și conducte

etanșe. În acest fel se reduce la minim posibilitatea pierderilor de furaje din stocarea şi

hrănirea animalelor. Factorul de emisie pentru PM (10 + 2,5) = 0,49 kg/cap.an.

Debitele masice ale emisiei de pulberi :

63

Debite masicePoluant Factor de emisie

kg/cap.an kg/an g/h g/s

Pulberi 0,49 1911 218 0,061

Emisiile de la centrala termică.Centrala termică se va amplasa în camera special destinată acestui scop și va fi echipată

cu trei cazane pe lemne cu gazeificare, cu puterea termică de 80 kW fiecare.

Temperaturile scazute ale gazelor arse și combustia eficientă a lemnului de foc confera

un randament ridicat centralei termice proiectate.

Gazele arse se vor evacua printr-un coș metalic Dn 200 mm, H =10 m.

Pentru determinarea caracteristicilor emisiei se utilizează factorii de emisie din

metodologia CORINAIR versiunea 2009 (pentru boilere cu puterea termică mai mică de 1

MW.). Centrala la puterea maximă va furniza 0,864 GJh, respectiv 950 GJ.an

Debite masicePoluant UM Factor de

emisie g/h kg/an

NOX g/Gj 50 43,2 47,5

CO g/Gj 155 134 147,25

COVNM g/Gj 20 17,3 19,0

SOX g/Gj 15 13,0 14,3

PM10 g/Gj 70 60,5 66,5

Volumul gazelor de ardere s-a determinat cu relația :

V = (0,89 x Hi*/4181,6 + 1,65 Nmc/kg combustibil) x n, în care Hi = 16740 kj/kg(puterea

calorifică inferioară a lemnului uscat) iar n = 1,3 excesul de aer

Consumul de combustil (lemne de foc) se estimează la 75 kg/h.

Vgaze arse = 508 Nmc/h.

Emisiile de la turbosuflantele utilizate pentru încălzirea adăposturilor şi generatorulde curent electric.Adăposturile vor fi preîncălzite cu ajutorul turbosuflantelor mobile, care vor fi mutate dintr-

un compartiment în altul al halei de producție în funcţie de necesităţi. Se aplică

preîncălzirea doar în situaţia în care, la popularea cu purcei, temperatura ambientală este

coborâtă. În mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru

satisfacerea cerinţelor de încălzire.

64

Generatorul propriu de curent se va utiliza doar în situațiile în care se va sista furnizarea

energiei electrice din rețeaua de distribuție.

Pentru determinarea emisiilor s-au utilizat factorii de emisie din metodologia CORINAIR.

Consumul de motorină estimat este de 0,5 tone/an, care vor genera prin combustie 11,5

Gj

Debite masice. Poluanţi Factori deemisie, [g/Gj] [g/an] [g/h]

NOx 140 1610 33,5

COVNM 24,5 282 5,9

CO 15 173 3,6

N2O 14 161 3,4

*SO2 483 5554 115,7

CH4 0,7 8 0,17

CO2 76600 881 kg 18,4 kg

Particule. **240g/t 120 2,5

*motorina cu conţinut redus de sulf, aprovizionată de la staţiile de distribuţie a

carburanţilor ;

** factor de emisie conform metodologiei AP-42, 240 g/tonă.

Emisiile de poluanţi din sursele mobile.În proiectul acestei ferme nu s-au prevăzut mijloace de transport pentru aprovizionarea cu

furaje și cisterne-vidanjă pentru evacuarea dejecțiilor. Activitățile de transport vor fi

externalizate.

Limitarea preventivă a emisiilor surselor mobile se face prin condițiile tehnice impuse la

inspecțiile tehnice efectuate la înscrierea în circulație a autovehiculelor și pe toată durata

de utilizare a acestora.

a. Caracteristicile emisiei de la ferma S.C. GYO DALEN S.R.L

65

Tabel nr. 4.2.1. Surse staţionare dirijate

Denumireasursei

Poluant Debitmasic[g/h]

Debitgaze/aerimpuri-ficat[Nm3/h]

Conc. în emisie[mg/Nm3]

Prag dealertă[mg/Nm3]

Limita laemisie = prag deintervenţie[mg/Nm3]

1 2 3 4 5 6 7

CH4668 2,0 *- *-

NH31.282 3,82 0,21 0,3

NO 20 0,06 350 500

Sistemul de

ventilaţie al

halei

Pulberi 218

336.000

0,65 35 50

NOX 43,2 85 - 350

CO 134 264 - 250

COVNM 17,3 34 --

SOX 13,0 26 - 1700

Centrala

termică

Pulberi 60,5

508

119-

100

la această concentrație metanul nu formează amestec exploziv în aer

66

Tabel nr. 4.2.2. Surse staţionare nedirijate

Denumirea sursei Poluanţi. Debit masic,

g/h

Managementul dejecţiilor CH4 3116

Depozitarea dejecţiilor în afara

adăposturilor NH3 641

Împrăştierea pe suprafaţă NH3 1832

NOx 33,5

COVNM 5,9

CO 3,6

N2O 3,4

SO2 115,7

CH4 0,17

CO2 18,4 kg

Producerea energiei electrice şi

încălzire adăposturi

Particule. 2,5

b. Emisiile de la ferma S.C BALEA TRANS S.R.LFerma este identică din punct de vedere constructiv, funcțional și a numărului de locuri de

cazare și este amplasată la distanța de cca. 15 m de ferma GYO DALEN.

Amplasamentele celor două ferme sunt despărțite de un gard viu.

Caracteristicile emisiei: natura poluanților, debitele masice și concentrațiile sunt identice

cu cele generate de ferma GYO DALEN

67

Tabel nr. 4.2.4.1. Surse staţionare de poluare a aerului, poluaţi generaţi şi emişi, ferma GYO DALENDenumireactivitateCod SNAP

Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametri gazelor evacuate

Denumire Consum/producţie

Timpdelucru[ore/an]

Poluanţigeneraţi

PoluanţiCoduri dupăcaz

Cantităţidepoluanţigeneraţi

[tone/an]

Denumire Inălţime[m]

Diametrulinteriorla vârf alcoşului[m]

Viteza[m/s]

Tempera-tura[0C]

Debitvolumic[m3/s]/ debitmasic [g/s]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

NH3 - 11,23 3,09 12,48 18 93,3/0,356

Pulberi - 1,911 3,09 12,48 18 93,3/0,061

01 10 0401 10 05

FermaS.C. GYODALEN S.R.L.

3900locuri pt.porci laîngrășat.

8760

NO - 0,176

24 gurI deventilaţie

7,5

3,09 12,48 18 93,3/0,006

68

Tabel nr. 4.2.4.2. Surse staţionare de poluare a aerului, poluaţi generaţi şi emişi, fermele GYO DALEN + BALEA

TRANSDenumireactivitateCod SNAP

Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametri gazelor evacuate

Denumire Consum/producţie

Timpdelucru[ore/an]

Poluanţigeneraţi

PoluanţiCoduri dupăcaz

Cantităţidepoluanţigeneraţi

[tone/an]

Denumire Inălţime[m]

Diametrulinteriorla vârf alcoşului[m]

Viteza[m/s]

Tempera-tura[0C]

Debitvolumic[m3/s]/ debitmasic [g/s]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

NH3 - 22,46 3,87 12,48 18 187/0,71

Pulberi - 3,882 3,87 12,48 18 187/0,123

01 10 0401 10 05

FermaS.C.GYODALENS.R.L.+ FermaBALEATRANS S.R.L.

7800locuri pt.porci laîngrășat.

8760

NO - 0,352

48 gurI deventilaţie

7,5

3,87 12,48 18 187/0,011

69

Prognozarea poluării aerului:

Calcularea concentrației poluanților în aerul înconjurător s-a efectuat cu ajutorul

programului SCREEN VIEW versiunea 3.5.0.

S-au avut în vedere condiţiile defavorabile dispersiei poluanţilor, atmosfera neutră. Starea

indiferentă a atmosferei sau neutră prezintă o scădere a temperaturii cu înălţimea, după o

relaţie adiabatică, adică în repartiţia verticală a temperaturii aerului din atmosfera

înconjurătoare şi din masa de aer supusă deplasarii nu există nicio diferenţa.

Concentraţiile poluanţilor au fost calculate la nivelul solului.

Deoarece în arealul studiat vor funcționa două ferme identice din punct de vedere

constructiv, funcțional și al valorilor parametrilor de emisie, imisiile poluanților: amoniac,

pulberi și oxid de azot, au fost calculate în două variante:

- Imisiile generate de emisiile de poluanți de la ferma GYO DALEN.

- Impactul global al fermelor GYO DALEN și BALEA TRANS.

- Impactul global al celor patru ferme planificate.

Impactul fermei GYO DALEN asupra aerului înconjurător:

Concentrația amoniacului în aerul înconjurător:

Date de intrare în programul de calcul:

- tipul sursei: punctiformă;

- rata de emisie:0.356 g/s;

- înălțimea sursei: 7,5 m;

- diametrul echivalent: 3,09 m;:

- viteza gazelor: 12,48 m/s;

- temperatura gazelor: 2910 K;

- temperatura ambientală(medie anuală): 293 0K;

- opțiuni urban/rural: rural;

- înălțime receptor: 0.00 m

DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA (M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ 100. 37.18 4 20.0 20.0 6400.0 7.87 8.29 4.80 200. 27.70 4 20.0 20.0 6400.0 7.87 15.64 8.63 300. 18.02 4 15.0 15.0 4800.0 11.08 22.72 12.29 400. 13.06 4 10.0 10.0 3200.0 17.51 29.64 15.62 500. 10.78 4 10.0 10.0 3200.0 17.51 36.30 18.59 600. 9.119 4 5.0 5.0 1600.0 30.64 43.23 22.22 700. 8.607 4 5.0 5.0 1600.0 30.64 49.63 24.93 800. 7.923 4 5.0 5.0 1600.0 30.64 55.97 27.59 900. 7.318 4 4.5 4.5 1440.0 33.21 62.32 30.37 1000. 6.809 4 4.0 4.0 1280.0 36.42 68.63 33.14

70

1100. 6.335 4 3.5 3.5 1120.0 40.55 74.91 35.41 1200. 5.935 4 3.5 3.5 1120.0 40.55 80.99 37.31 1300. 5.558 4 3.0 3.0 960.0 46.06 87.22 39.57 1400. 5.270 4 3.0 3.0 960.0 46.06 93.21 41.35 1500. 4.993 4 3.0 3.0 960.0 46.06 99.16 43.10 1600. 4.730 4 3.0 3.0 960.0 46.06 105.07 44.81 1700. 4.509 4 2.5 2.5 800.0 53.78 111.20 47.06 1800. 4.322 4 2.5 2.5 800.0 53.78 117.03 48.69 1900. 4.142 4 2.5 2.5 800.0 53.78 122.84 50.29 2000. 3.969 4 2.5 2.5 800.0 53.78 128.62 51.86

Concentrația maxima a amoniacului va fi de 0,03853 mg/mc, la o distanță de 116 m de

sursă, față de concentrația maxim admisă de 0,3 mg/mc, conform STAS 12587/88.

Reprezentarea grafică a variației concentrației de ammoniac în aerul înconjurător la

diferite distanțe:

5

10

15

20

25

30

35

40

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Concentratia amoniacului la diferite distante de sursã

Con

cent

ratia

(ug/

m**

3)

Distanta (m)

Concentrația pulberilor în aerul înconjurător:

- tipul sursei: punctiformă;

- rata de emisie:0.061 g/s;

- înălțimea sursei: 7,5 m;

- diametrul echivalent: 3,09 m;:

- viteza gazelor: 12,48 m/s;

- temperatura gazelor: 2910 K;

- temperatura ambientală: 2930 K;

- opțiuni urban/rural: rural;

- înălțime receptor: 0.00 m

DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA (M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ 100. 6.370 4 20.0 20.0 6400.0 7.87 8.29 4.80 200. 4.746 4 20.0 20.0 6400.0 7.87 15.64 8.63

71

300. 3.087 4 15.0 15.0 4800.0 11.08 22.72 12.29 400. 2.237 4 10.0 10.0 3200.0 17.51 29.64 15.62 500. 1.846 4 10.0 10.0 3200.0 17.51 36.30 18.59 600. 1.563 4 5.0 5.0 1600.0 30.64 43.23 22.22 700. 1.475 4 5.0 5.0 1600.0 30.64 49.63 24.93 800. 1.358 4 5.0 5.0 1600.0 30.64 55.97 27.59 900. 1.254 4 4.5 4.5 1440.0 33.21 62.32 30.37 1000. 1.167 4 4.0 4.0 1280.0 36.42 68.63 33.14 1100. 1.085 4 3.5 3.5 1120.0 40.55 74.91 35.41 1200. 1.017 4 3.5 3.5 1120.0 40.55 80.99 37.31 1300. 0.9524 4 3.0 3.0 960.0 46.06 87.22 39.57 1400. 0.9030 4 3.0 3.0 960.0 46.06 93.21 41.35 1500. 0.8555 4 3.0 3.0 960.0 46.06 99.16 43.10 1600. 0.8105 4 3.0 3.0 960.0 46.06 105.07 44.81 1700. 0.7726 4 2.5 2.5 800.0 53.78 111.20 47.06 1800. 0.7406 4 2.5 2.5 800.0 53.78 117.03 48.69 1900. 0.7098 4 2.5 2.5 800.0 53.78 122.84 50.29 2000. 0.6801 4 2.5 2.5 800.0 53.78 128.62 51.86

Concentrația maximă calculată a pulberilor este de 0,006601mg/mc, la o distanță de 116

m de sursa.

Reprezentarea grafică:

1

2

3

4

5

6

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Concentratia de pulberi la diferite distante de sursa.

Con

cent

ratia

(ug/

m**

3)

Distanta (m)

Concentrația oxidului de azot în aerul înconjurător:

- tipul sursei: punctiformă;

- rata de emisie: 0.006 g/s;

- înălțimea sursei: 7,5 m;

- diametrul echivalent: 3,09 m;:

- viteza gazelor: 12,48 m/s;

- temperatura gazelor: 2910 K;

- temperatura ambientală: 2930 K;

- opțiuni urban/rural: rural;

- înălțime receptor: 0.00 m

72

DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA (M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ 100. 0.6266 4 20.0 20.0 6400.0 7.87 8.29 4.80 200. 0.4668 4 20.0 20.0 6400.0 7.87 15.64 8.63 300. 0.3036 4 15.0 15.0 4800.0 11.08 22.72 12.29 400. 0.2201 4 10.0 10.0 3200.0 17.51 29.64 15.62 500. 0.1816 4 10.0 10.0 3200.0 17.51 36.30 18.59 600. 0.1537 4 5.0 5.0 1600.0 30.64 43.23 22.22 700. 0.1451 4 5.0 5.0 1600.0 30.64 49.63 24.93 800. 0.1335 4 5.0 5.0 1600.0 30.64 55.97 27.59 900. 0.1233 4 4.5 4.5 1440.0 33.21 62.32 30.37 1000. 0.1148 4 4.0 4.0 1280.0 36.42 68.63 33.14 1100. 0.1068 4 3.5 3.5 1120.0 40.55 74.91 35.41 1200. 0.1000 4 3.5 3.5 1120.0 40.55 80.99 37.31 1300. 0.9368E-01 4 3.0 3.0 960.0 46.06 87.22 39.57 1400. 0.8882E-01 4 3.0 3.0 960.0 46.06 93.21 41.35 1500. 0.8415E-01 4 3.0 3.0 960.0 46.06 99.16 43.10 1600. 0.7972E-01 4 3.0 3.0 960.0 46.06 105.07 44.81 1700. 0.7599E-01 4 2.5 2.5 800.0 53.78 111.20 47.06 1800. 0.7285E-01 4 2.5 2.5 800.0 53.78 117.03 48.69 1900. 0.6981E-01 4 2.5 2.5 800.0 53.78 122.84 50.29 2000. 0.6690E-01 4 2.5 2.5 800.0 53.78 128.62 51.86

Concentrația maximă calculată a oxidului de azot va fi de 0,6493 micrograme/mc, la

distanța de 116 m de sursă.

Reprezentarea grafică:

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Concentratia oxidului de azot la diferite distante de sursa

Con

cent

ratia

, (ug

/m**

3)

Distanta (m)

Impactul fermelor GYO DALEN și BALEA TRANS-TUR.

Concentrația amoniacului în aerul înconjurător:

- tipul sursei: punctiformă;

- rata de emisie: 0,71 g/s;

- înălțimea sursei: 7,5 m;

- diametrul echivalent: 3,87 m;:

- viteza gazelor: 12,48 m/s;

73

- temperatura gazelor: 291.000 K;

- temperatura ambientală: 293 K;

- opțiuni urban/rural: rural;

- înălțime receptor: 0.00 m

DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA (M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ 100. 72.89 4 20.0 20.0 6400.0 7.96 8.32 4.86 200. 54.56 4 20.0 20.0 6400.0 7.96 15.66 8.68 300. 33.42 4 15.0 15.0 4800.0 11.99 22.78 12.40 400. 24.35 4 15.0 15.0 4800.0 11.99 29.58 15.52 500. 18.72 4 10.0 10.0 3200.0 20.04 36.38 18.76 600. 15.85 4 10.0 10.0 3200.0 20.04 42.92 21.61 700. 13.50 4 8.0 8.0 2560.0 25.61 49.46 24.59 800. 12.31 4 5.0 5.0 1600.0 36.48 56.19 28.03 900. 11.63 4 5.0 5.0 1600.0 36.48 62.43 30.61 1000. 10.84 4 5.0 5.0 1600.0 36.48 68.63 33.14 1100. 10.10 4 4.5 4.5 1440.0 39.70 74.88 35.34 1200. 9.437 4 4.5 4.5 1440.0 39.70 80.96 37.25 1300. 8.890 4 4.0 4.0 1280.0 43.72 87.14 39.38 1400. 8.385 4 4.0 4.0 1280.0 43.72 93.13 41.18 1500. 7.942 4 3.5 3.5 1120.0 48.90 99.25 43.32 1600. 7.562 4 3.5 3.5 1120.0 48.90 105.16 45.02 1700. 7.197 4 3.5 3.5 1120.0 48.90 111.04 46.69 1800. 6.859 4 3.0 3.0 960.0 55.80 117.10 48.85 1900. 6.591 4 3.0 3.0 960.0 55.80 122.91 50.45 2000. 6.331 4 3.0 3.0 960.0 55.80 128.69 52.02

Concentrația maximă calculată a amoniacului va fi de 0,07549 mg/mc, la distanța de 116

m de sursă.

Reprezentarea grafică

10

20

30

40

50

60

70

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Concentratia amoniacului la diferite distante de sursã

Con

cent

ratia

, (ug

/m**

3)

Distanta (m)

Concentrația de pulberi în aerul înconjurător:

- tipul sursei: punctiformă;

- rata de emisie: 0,123 g/s;

74

- înălțimea sursei: 7,5 m;

- diametrul echivalent: 3,87 m;:

- viteza gazelor: 12,48 m/s;

- temperatura gazelor: 2910 K;

- temperatura ambientală: 2930 K;

- opțiuni urban/rural: rural;

- înălțime receptor: 0.00 m

DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA (M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ 100. 12.63 4 20.0 20.0 6400.0 7.96 8.32 4.86 200. 9.452 4 20.0 20.0 6400.0 7.96 15.66 8.68 300. 5.790 4 15.0 15.0 4800.0 11.99 22.78 12.40 400. 4.219 4 15.0 15.0 4800.0 11.99 29.58 15.52 500. 3.242 4 10.0 10.0 3200.0 20.04 36.38 18.76 600. 2.746 4 10.0 10.0 3200.0 20.04 42.92 21.61 700. 2.339 4 8.0 8.0 2560.0 25.61 49.46 24.59 800. 2.132 4 5.0 5.0 1600.0 36.48 56.19 28.03 900. 2.014 4 5.0 5.0 1600.0 36.48 62.43 30.61 1000. 1.879 4 5.0 5.0 1600.0 36.48 68.63 33.14 1100. 1.750 4 4.5 4.5 1440.0 39.70 74.88 35.34 1200. 1.635 4 4.5 4.5 1440.0 39.70 80.96 37.25 1300. 1.540 4 4.0 4.0 1280.0 43.72 87.14 39.38 1400. 1.453 4 4.0 4.0 1280.0 43.72 93.13 41.18 1500. 1.376 4 3.5 3.5 1120.0 48.90 99.25 43.32 1600. 1.310 4 3.5 3.5 1120.0 48.90 105.16 45.02 1700. 1.247 4 3.5 3.5 1120.0 48.90 111.04 46.69 1800. 1.188 4 3.0 3.0 960.0 55.80 117.10 48.85 1900. 1.142 4 3.0 3.0 960.0 55.80 122.91 50.45 2000. 1.097 4 3.0 3.0 960.0 55.80 128.69 52.02

Concentrația maximă calculată a pulberilor va fi de 0,01308 mg/mc la distanța de 116 m.

Reprezentarea grafică:

2

4

6

8

10

12

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Concentratia pulberilor la diferite distante

Con

cent

ratia

, (ug

/m**

3)

Distanta (m)

Concentratia oxidului de azot în aerul înconjurător:

75

- tipul sursei: punctiformă;

- rata de emisie: 0,011 g/s;

- înălțimea sursei: 7,5 m;

- diametrul echivalent: 3,87 m;:

- viteza gazelor: 12,48 m/s;

- temperatura gazelor: 2910 K;

- temperatura ambientală: 2930 K;

- opțiuni urban/rural: rural;

- înălțime receptor: 0.00 m DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA (M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ 100. 1.129 4 20.0 20.0 6400.0 7.96 8.32 4.86 200. 0.8453 4 20.0 20.0 6400.0 7.96 15.66 8.68 300. 0.5178 4 15.0 15.0 4800.0 11.99 22.78 12.40 400. 0.3773 4 15.0 15.0 4800.0 11.99 29.58 15.52 500. 0.2900 4 10.0 10.0 3200.0 20.04 36.38 18.76 600. 0.2456 4 10.0 10.0 3200.0 20.04 42.92 21.61 700. 0.2092 4 8.0 8.0 2560.0 25.61 49.46 24.59 800. 0.1907 4 5.0 5.0 1600.0 36.48 56.19 28.03 900. 0.1801 4 5.0 5.0 1600.0 36.48 62.43 30.61 1000. 0.1680 4 5.0 5.0 1600.0 36.48 68.63 33.14 1100. 0.1565 4 4.5 4.5 1440.0 39.70 74.88 35.34 1200. 0.1462 4 4.5 4.5 1440.0 39.70 80.96 37.25 1300. 0.1377 4 4.0 4.0 1280.0 43.72 87.14 39.38 1400. 0.1299 4 4.0 4.0 1280.0 43.72 93.13 41.18 1500. 0.1230 4 3.5 3.5 1120.0 48.90 99.25 43.32 1600. 0.1172 4 3.5 3.5 1120.0 48.90 105.16 45.02 1700. 0.1115 4 3.5 3.5 1120.0 48.90 111.04 46.69 1800. 0.1063 4 3.0 3.0 960.0 55.80 117.10 48.85 1900. 0.1021 4 3.0 3.0 960.0 55.80 122.91 50.45 2000. 0.9808E-01 4 3.0 3.0 960.0 55.80 128.69 52.02

Concentrația maximă calculată a oxidului de azot este de 0,001170 mg/mc la distanța de

116 m de sursă. Reprezentarea grafică:

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Concentratia oxidului de azot la diferite distante

Con

cent

ratia

, (ug

/m**

3)

Distanta (m)

76

Tabelele nr. 4.2.5.

Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere- ferma GYO DALEN

Concentraţiile maxime ale poluanţilor

Poluant Cmax [µg/m3]

Prag de alertă [µg/m3]

Valoare-limită = pragde intervenţie [µg/m3]

Observaţii

NH338,53

210 300

Pulberi, PM 10 6,6 35 50Prot. sănătățiiumane = 28

40

Oxid de azot 0,6493Prot. vegetației =21

30

Concentraţiamaximă va fi ladistanţa de 116m de sursă

Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere- ferma GYO DALEN + BALEA

TRANS-TUR

Concentraţiile maxime ale poluanţilor

Poluant Cmax [µg/m3]

Prag de alertă [µg/m3]

Valoare-limită = pragde intervenţie [µg/m3]

Observaţii

NH3 75,49

210 300

Pulberi, PM 10 13,08 35 50

Prot. sănătățiiumane = 28

40

Oxid de azot 1,17Prot. vegetației =21

30

Concentraţiamaximă va fi ladistanţa de 116m de sursă

Concentrațiile poluanților în aerul înconjurător nu depăşesc pragul de alertă, ceea ce

demonstrează că impactul emisiilor din ferme asupra aerului inconjurător este în limite

admisibile.

Debitele masice ale emisiei din combustia motorinei sunt reduse. Pentru stocarea şi

distribuţia furajelor, vor fi prevăzute sisteme etanş, care vor ţine sub control emisiile de

pulberi totale, prin eliminarea pierderilor : buncăre de stocare şi conducte de distribuţie

etanşe, hrănirea cu furaje lichide. Hrana este distribuită prin conducte de alimentarea la

hrănitori, independente de cele pentru adăpători.

Concluzia cu privire la prognoza impactului global asupra aerului înconjurător generat de

cele două ferme este următoarea: fermele de porci proiectate nu vor induce în factorul de

mediu aer efecte negative, impactul fiind în limite admisibile.

Prognoza calității aerului în zona de amplasare a celor două ferme.Într-un areal cu suprafața de 44.532 mp, situat în aceiași zonă, vor funcționa la un

moment dat următoarele ferme de suine(scroafe pentru reproducție + porci la îngrășat)

77

Denumirea societăţii Porci la îngrășat Scroafe de

reproducție

Observații

S.C. GYO DALEN SRL 3900

S.C. BALEA TRANS

S.R.L.

3900

S.C. LUCIMIXT S.R.L 322

S.C. PRIMPLAN S.R.L. 322

Planificate

Total 7800 644

Aceste ferme vor forma un complex integrat de creștere a suinelor: reproducție, selecție,

creșterea și îngrășarea porcilor.

Din punct de vedere constructiv și funcțional fermele planificate vor fi realizate în

conformitate cu recomandările BAT și a Codului de bune practici agricole în ferme.

Având în vedere că natura poluanților emiși este identică pentru toate fermele s-a

determinat prin calcul concentrațiile de poluanți, amoniac și pulberi. Debitul masic al

oxidului de azot este nesemnificativ.

Concentrația amoniacului în aerul înconjurător:

- tipul sursei: punctiformă;

- rata de emisie: 0,798 g/s;

- înălțimea sursei: 7,5 m;

- diametrul echivalent: 4,36 m;:

- viteza gazelor: 9,8 m/s;

- temperatura gazelor: 2910 K;

- temperatura ambientală: 2930 K;

- opțiuni urban/rural: rural;

- înălțime receptor: 0.00 m

DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA (M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ 100. 130.8 4 20.0 20.0 6400.0 6.41 8.28 4.78 200. 75.55 4 15.0 15.0 4800.0 8.66 15.69 8.73 300. 47.25 4 15.0 15.0 4800.0 8.66 22.73 12.31 400. 32.88 4 10.0 10.0 3200.0 15.78 29.68 15.70 500. 26.20 4 10.0 10.0 3200.0 15.78 36.33 18.66 600. 21.20 4 8.0 8.0 2560.0 21.12 42.96 21.70 700. 18.10 4 8.0 8.0 2560.0 21.12 49.40 24.47 800. 16.01 4 5.0 5.0 1600.0 33.14 56.05 27.77 900. 14.80 4 5.0 5.0 1600.0 33.14 62.32 30.36 1000. 13.77 4 4.5 4.5 1440.0 35.99 68.61 33.11 1100. 12.83 4 4.0 4.0 1280.0 39.55 74.87 35.33 1200. 11.99 4 4.0 4.0 1280.0 39.55 80.96 37.23

78

1300. 11.29 4 3.5 3.5 1120.0 44.12 87.15 39.42 1400. 10.66 4 3.5 3.5 1120.0 44.12 93.14 41.21 1500. 10.06 4 3.5 3.5 1120.0 44.12 99.10 42.96 1600. 9.599 4 3.0 3.0 960.0 50.23 105.20 45.12 1700. 9.156 4 3.0 3.0 960.0 50.23 111.08 46.79 1800. 8.733 4 3.0 3.0 960.0 50.23 116.92 48.43 1900. 8.330 4 3.0 3.0 960.0 50.23 122.74 50.03 2000. 8.021 4 2.5 2.5 800.0 58.77 128.78 52.25

Concentrația maximă a amoniacului va fi de 0,1308 mg/mc, la o distanță de 100 m.

Reprezentarea grafică:

20

40

60

80

100

120

140

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Concentratia amoniacului la diferite distante

Con

cent

ratia

(ug/

m**

3)

Distanta (m)

Concentrația de pulberi în aerul înconjurător:

- rata de emisie: 0,131 g/s;

- înălțimea sursei: 7,5 m;

- diametrul echivalent: 4,36 m;:

- viteza gazelor: 9,8 m/s;

- temperatura gazelor: 2910 K;

- temperatura ambientală: 2930 K;

- opțiuni urban/rural: rural;

- înălțime receptor: 0.00 m

DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA (M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------ 100. 21.46 4 20.0 20.0 6400.0 6.41 8.28 4.78 200. 12.40 4 15.0 15.0 4800.0 8.66 15.69 8.73 300. 7.756 4 15.0 15.0 4800.0 8.66 22.73 12.31 400. 5.398 4 10.0 10.0 3200.0 15.78 29.68 15.70 500. 4.301 4 10.0 10.0 3200.0 15.78 36.33 18.66 600. 3.481 4 8.0 8.0 2560.0 21.12 42.96 21.70 700. 2.971 4 8.0 8.0 2560.0 21.12 49.40 24.47 800. 2.629 4 5.0 5.0 1600.0 33.14 56.05 27.77

79

900. 2.430 4 5.0 5.0 1600.0 33.14 62.32 30.36 1000. 2.260 4 4.5 4.5 1440.0 35.99 68.61 33.11 1100. 2.106 4 4.0 4.0 1280.0 39.55 74.87 35.33 1200. 1.967 4 4.0 4.0 1280.0 39.55 80.96 37.23 1300. 1.854 4 3.5 3.5 1120.0 44.12 87.15 39.42 1400. 1.750 4 3.5 3.5 1120.0 44.12 93.14 41.21 1500. 1.651 4 3.5 3.5 1120.0 44.12 99.10 42.96 1600. 1.576 4 3.0 3.0 960.0 50.23 105.20 45.12 1700. 1.503 4 3.0 3.0 960.0 50.23 111.08 46.79 1800. 1.434 4 3.0 3.0 960.0 50.23 116.92 48.43 1900. 1.367 4 3.0 3.0 960.0 50.23 122.74 50.03 2000. 1.317 4 2.5 2.5 800.0 58.77 128.78 52.25

Concentrația maxima a poluantului este de 0,02146 mg/mc, la distanța de 100 m

Reprezentarea grafică:

5

10

15

20

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Concentratia pulberilor la diferite distante

Con

cent

ratia

, (ug

/m**

3)

Distanta (m)

Concentraţiile maxime ale poluanţilor

Poluant Cmax [µg/m3]

Prag de alertă [µg/m3]

Valoare-limită = pragde intervenţie [µg/m3]

Observaţii

NH3130,8

210 300

Pulberi, PM 10 21,46 35 50

Concentraţiamaximă va fi ladistanţa de 100m de sursă

Concentrațiile poluanților în aerul înconjurător nu depășesc pragurile de alertă.

Emisiile de gaze cu efect de seră.Emisiile de metan derivă atât din procesele digestive (emisii enterice) cât şi din

degradarea anaerobă a dejecţiilor (emisii din gestiunea dejecţiilor). Conţinutul energetic al

alimentului este transformat prin procesul de digestie şi în parte pierdut sub formă de

compuşi chimici în fecale, urină şi în gazul de fermentare. Restul este utilizat pentru a

produce căldura, în activitatea fizică şi pentru a construi noi ţesuturi. Diferitele pierderi

energetice depind de specia de animal precum şi de tipul şi calitatea alimentului. Marile

80

pierderi enterice de CH4 se produc la animalele rumegătoare, care găzduiesc populaţii

mari de bacterii şi protozoare în stomac. În cazul suinelor, aceste pierderi sunt mult mai

limitate.

Emisiile de metan din gospodărirea dejecţiilor zootehnice sunt generate, în principal, din

fenomenele de degradare anaerobă a substanţei organice prezente în acestea, în cursul

stocării înainte de utilizarea agricolă.

Temperatura influenţează într-un mod determinant producţia de metan din dejecţii având

în vedere că aceasta este practic nulă la temperaturi mai mici de 10°C şi se măreşte în

mod exponenţial la temperaturi superioare acestui prag. Cantitatea de metan emisă

depinde astfel de masa de dejecţii zootehnice depozitate care produc emisii în perioadele

anului cu temperaturi mai mari de 10°C.

O variantă de stabilizare a dejecţiilor este fermentarea anaerobă în fermentatoare

orizontale sau verticale, cu recuperarea biogazului. Biogazul se va folosi pentru

producerea energiei termice.

Temperatura medie multianuală în zonă de amplasare a fermelor este de 8,70C. Din acest

motiv, tratarea dejecțiilor prin fermentare anaerobă, proces mezoterm care se desfășoară

cu randament de 90 %, la temperatura de 340C, necesită consum de energie termică.

Necesarul de energie termică nu poate fi asigurat din producția de biogaz în perioadele cu

temperaturi ambientale negative.

Elaboratorul recomandă, analiza variantei de tratare a dejecțiilor într-o instalaţie de

capacitate medie sau mare pentru procesarea dejecţiilor de la cele patru ferme planificate.

În acest caz biomasa supusă fermentării, pe lângă dejecţiile de suine ar putea fi

completată cu deşeurile vegetale din exploataţiile agricole.

Biogazul poate fi valorificat prin cogenerare, respectiv apa folosită la răcirea motorului

care antrenează generatorul de current electric va fi folosită ca agent termic pentru

producerea apei calde menajere şi pentru încălzirea spaţială.

Avantajele stabilizării anaerobe a dejecţiilor sunt:

- reducerea volumului de dejecţii;

- eliminarea potenţialului patogen al dejecţiilor;

- reducerea emisiilor de metan, gaz cu efect de seră;

- reducerea costurilor de operare al fermelor, datorită recuperării

energetice.

Dezavantaje stabilizării anaerobe a dejecţiilor sunt:

- costurile de investiţie şi operare a instalaţiei sunt mari;

- lipsa personalui specializat în exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor.

81

Debitele masice ale emisiei de metan din cele patru ferme planificate:

Emisiile de metan din fermentația enterică :

Sursa de emisie Debit masic,

t/an

Debit

masic, orar,

kg/h

Debit masic,

g/s

Fermentația enterică 12,76 1,45 0,402

Emisiile de metan din managementul dejecțiilor.

Sursa de emisie Debit masic, t/an Debit

masic, kg/h

Debit masic,

g/s

Managementul dejecțiilor 59,11 6,75 1,87

Zona de protecție sanitară a fermelor GYO DALEN și BALEA TRANS-TUR.

Distanța normată de protecție sanitară dintre ferme și zonele protejate este de 1000 m.

Amplasamentul analizat permite instituirea zonei de protecție sanitară normată deoarece

distanţele faţă de localităţile învecinate sunt de:

1,1 km, Vest, localitatea Olteţ.

2,8 km Nord – Est, localiatea Sâmbăta de Jos.

3,4 km Sud, localitatea Drăguş.

4,6 km Est, localitatea Sâmbăta de Sus.

În urma evaluării efectului cumulat al tuturor fermelor asupra mediului înconjurător, s-a

constatat că poluantul emis în cea mai mare cantitate, amoniacul, are concentraţii în aerul

înconjurător mai mici decât 0,1 mg/mc (limita de expunere pe 24 ore) la distanţă de 200 m

de ferme, deci distanţa normată de protecţie sanitară de 1000 m este suficientă pentru

siguranţa receptorilor protejaţi.

Măsuri de diminuare a impactuluiÎn cazul tehnicilor BAT pentru crescătoriile intensive Directiva IPPC, insistă, în special, în

a recomanda statelor membre să ia în considerare nu numai raportul cost/beneficii şi

sustenabilitatea economică, ci să utilizeze, în locul valorilor limită de emisie, parametri şi

măsuri tehnice echivalente, bazate pe cele mai bune tehnici disponibile.

Acest lucru are o importanţă specială pentru sectorul agro-zootehnic, în care reducerea

emisiilor în atmosferă nu poate fi controlată, ca pentru orice alt sector industrial, din cauza

dificultăţilor intrinseci în reglementarea proceselor biologice, dificultatea neîntâlnită în

cazul proceselor industriale.

82

Printre poluanţi, atenţia majoră este acordată amoniacului, acesta fiind gazul emis în

cea mai mare cantitate. Se consideră că tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile

de amoniac, manifestă o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor altor gaze,

inclusiv mirosuri.

Măsurile de diminuare a emisiilor:

Emisiile din adăposturi.- Reducerea suprafeţei de emisie din suprafaţa adăpostului, prin adoptarea soluţiei cu

grătare prefabricate cu fante cu dimensiunile de cca. 2 cm şi îndepărtare dejecţiilor

gravitaţional din grajd. Sistemul va asigura reducerea suprafeţei de emisii difuze şi implicit

a emisiilor de amoniac cu 20 - 25 %, faţă de alte sisteme de evacuare a dejecţiilor.

- Reducerea emisiilor de azot prin intervenţii în dietă. Furajele cu care se vor hrăni

porcii vor avea reţete diferite în funcţie de fazele de creştere a animalelor şi vor conţine

cantităţi reduse de proteine brute completate cu aminoacizi şi fitase. Hrana lichidă

administrată asigură un grad ridicat de asimilare a nutrienţilor, reducând astfel cantitatea

de azot din excreţii.

- Pentru stocarea şi distribuţia furajelor, va fi proiectat un sistem etanş, care va ţine

sub control emisiile de pulberi totale. Alimentarea silozurilor se va face printr-un tub de

racord etanş între autospeciala transportoare si siloz, astfel încât emisiile de particule în

timpul descărcării furajelor sa fie minime. Transportul furajelor din buncăr în bucătăria

furajeră este prevăzută a fi efectuată cu transportor complet carcasat. Furajarea porcilor

se face cu hrană lichidă ceea ce elimină producerea de pulberi.

- Sistemului de adapare al porcilor va fi proiectat astfel încât sa fie eliminată

posibilitatea pierderilor şi a risipei de apa. Pierderile de apă care ar produce umezirea

excesivă a dejecţiilor, favorizează hidroliza ureei şi astfel se măresc emisiile de amoniac.

Stocarea dejecţiilor.Laguna pentru stocarea temporară a dejecţiilor va fi umplută pe la partea inferioară iar

intervenţiile de amestecare se vor realiza doar înainte de transportul dejecţiilor. Dejecţiile

de suine au un procent ridicat de suspensii. Suspensiile dau naştere unor cruste naturale

pe suprafaţa dejecţiilor. Crustele formate împiedică semnificativ emisiile oricărui gaz.

Împrăştierea pe câmp.- Pentru transportul dejecţiilor, se va folosi cisternă-vidanjă etanşă, dotată cu

dispozitive de încărcare şi împrăştiere a dejecţiilor.

- Pentru reducerea emisiilor de gaz, împrăştierea se va face cu presiune redusă şi va fi

la nivelul solului în benzi restrânse. Îngroparea dejecţiilor este limitată datorită naturii

argiloase a solului iar încorporarea directă la adâncime ar putea avea ca şi consecinţă

83

negativă o accelerare a procesului de levigare a nitraţilor şi de transport către pânza

freatică.

- Planificarea activitatilor din care rezulta mirosuri dezagreabile persistente, sesisabile

olfactiv(transportul dejectiilor, anumite lucrari de întreţinere) va ţine cont de condiţiile

atmosferice, evitandu-se planificarea în perioadele defavorabile dispersiei pe verticala a

poluanţilor (inversiuni termice, timp înourat, stabilitate atmosferică), pentru prevenirea

transportului poluanţilor odorizanţi(NH3, COV- nm ) la distanţe mari.

- Lucrările de transport şi împrăştiere a fertilizanţilor se vor planifica în zilele lucrătoare,

evitându-se sărbătorile şi zilele de repaus săptămânal

- Informarea de către fermier a publicului cu privire la programul de fertilizare cu

dejecţii a terenurilor agricole şi rezolvarea imediată a plângerilor în cazul producerii unor

incidente care ar putea genera emisii de mirosuri.

Managementul mirosului.Tehnicile folosite pentru reducerea emisiilor de amoniac au eficienţă similară pentru

reducerea emisiilor de COV-nm responsabile cu generarea mirosurilor.

Minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune

tehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare

a acesteia, reducerea umidităţii dejecţiilor, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si

eliminarea dejectiilor. În proiect au fost adoptate soluţii în concordanţă cu cele mai bune

tehnici privind sistemele din adăpost (microclimat, hrănire, adăpare, etc.) reducerea

umidităţii dejecţiilor, colectarea, evacuarea, stocarea si eliminarea dejectiilor.

Toate operatiile de pe amplasament se vor realiza în aşa fel încât emisiile şi mirosurile

să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de limitele

amplasamentului.

Activităţile din care rezultă mirosuri dezagreabile, persistente, sesizabile olfactiv

(transportul dejectiilor, anumite lucrări de întreţinere) se vor planifica ţinând

seama de condiţiile atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele

defavorabile dispersiei pe verticala a poluanţilor (inversiuni termice, timp înnourat),

pentru prevenirea transportului mirosului la distanţe mari.

Monitorizarea mirosului, până la apariţia legislaţiei specifice, se va face prin analiza

concentratiilor de amoniac si compararea se va face cu limitele din STAS 12574/87.

Din datele prezentate cu privire la dispersia poluanţilor, rezultă că imisia de amoniac

nu depăşeşte concentraţia maxim admisă.

84

4.3.Solul

Terenul în amplasamentul analizat nu pune probleme din punct de vedere al stabilităţii

generale şi nu prezintă la suprafaţă nici unul din semnele exterioare specifice

fenomenelor fizico-geologice active, precum alunecări de teren, eroziuni sau prăbuşiri.

Solul de pe amplasament prezinta o stratificatie uniforma fiind relevate urmatoarele strate:

- 0,00 m - 0,20 m sol vegetal argilos negru.

- 0,20 m – 0,80 m (0,60 m) argilă maronie prăfoasă plastic moale

- 0,80 m – 2,40 m (1,60 m) argilă mronie cu elemente ruginii prăfoase, plastic vârtoasă

- 2,40 m – 3,00 m (0,60 m) argilă nisipoasă maronie.

Categoria de folosinţă a terenului de pe amplament este arabil.

Terenurile pe care se va efectua împrăştierea dejecţiilor au tipuri de soluri cu însuşiri

diferite.

În condiţiile de uniformitate generală a reliefului câmpiei piemontane cuaternare şi a

orientării proceselor pedogenetice de către factorii bioclimatici, diversitatea învelişurilor de

soluri a fost determinată de etajarea şi vârsta diferită a treptelor de glacisuri piemontane

precum şi de adâncimea variată a pânzei freatice.

În acest sens, pe suprafeţe întinse de glacisuri piemontane superioare, unde pânza

freatică se menţine la adâncimi de 5 – 10 m, s-au format soluri brune argiloiluviale, brune

luvice, luvisoluri albice, toate cu procese de pseudogleizare, din cauza cuverturii

impermiabile de luturi argiloase ce acoperă pânzele de pietrişuri aluvio-proluviale. Pe

podurile glacisurilor piemontane medii şi inferioare, predomină solurile bruno –

mezobazice, brune acide şi negre acide.

În luncile Oltului şi afluenţii acestuia se găsesc solurile humico-gleice, gleice tipice, gleice

umbrite, aluviale litice şi gleizate.

Pe amplasamentul analizat nu s-a identificat poluarea istorică a solului.

Din acest motiv indicatorii de calitatea ai solului de pe amplasament vor fi cuantificaţi prin

analize efectuate înainte de punerea în funcţiune a obiectivului. Rezultatele analizei , care

se vor prezenta în Raportul de amplasament, vor constitui valori de referinţă pentru

urmărirea evoluţiei amplasamentului în perioada de funcţionae a fermei.

Localitatea Viştea figurează în lista localităţilor unde există surse de nitraţi din activităţi

agricole. (ord. 1552/03.12.2008)

Vulnerabilitatea la azot este mare pe terenurile situate în lunca corpurilor de apă şi medie-

redusă pe terenurile de pe versanţi.

85

Surse de poluare a solurilor.Sub denumirea de sol se înţelege stratul dinamic de la partea superioară a scoarţei

terestre în care se desfăşoară fără întrerupere procese biologice, fiind în permanenţă sub

acţiunea materiei vii: microflora, flora, microfauna şi fauna. Solul este alcătuit dintr-o fază

solidă (constituenţii organici şi minerali), o fază lichidă, soluţia solului şi faza gazoasă

formată din aer şi CO2. Prin acţiunea reciprocă dintre aceste componente, rezultă un

mediu care favorizează dezvoltarea proceselor biologice.

Sursele de poluare a solului în perioada de construire a obiectivului:- Lucrările de excavaţii şi transport de materiale în interiorul amplasamentului. Prin

lucrările de excavaţii, turnarea fundaţiilor şi a platformelor, mediul natural care favorizează

procesele biologice este înlocuit cu un mediu construit antropic. Pe suprafaţa ocupată

definitiv are loc degradarea solului. O altă sursă de poluare a solului, în perioada de

construire,o reprezintă circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor terasiere în interiorul

amplasamentului, care va conduce la tasarea solului.

- Pentru depozitarea temporară a pământului excavat şi a deşeurilor de materiale de

construcţii, se va ocupa temporar o suprafaţă din terenul liber.

- Organizarea de şantier va necesita ocuparea temporară a terenului, pentru amplasarea

barăcilor-container pentru muncitori şi materiale, parcarea utilajelor şi a mijloacelor de

transport, depozitarea materialelor.

- Sursele de poluare în perioada de operare a fermei:Sursele de poluare ale solului sunt identice cu cele ale poluării apelor subterane şi de

suprafaţă, datorită legăturilor extrem de strânse între aceste componente ale mediului

înconjurător.

Poluarea locală în incinta amplasamentului, poate avea loc datorită deversării pe sol a

efluenţilor menajeri sau tehnologici (dejecţii şi ape uzate).

O poluare accidentală a solui se poate produce în cazul în care are loc deteriorarea

canalizării tehnologice şi a impermiabilizării bazinului(laguna) pentru stocarea dejecţiilor.

Sursa semnificativă de poluare a solului o constituie utilizarea necorespunzătoare a

dejecţiilor pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină pe lângă riscul de

poluare al acviferului şi riscuri pentru sol, cum ar fi acidifierea şi suprafertilizarea cu

consecinţe asupra compoziţiei minerale neadecvate a producţiei agricole, obţinute de pe

aceste terenuri.

Aplicarea dejecţiilor pe sol în stare proaspătă (nefermentate) sau în doze ce depăşesc

cerinţele plantelor, poate duce la contaminarea biologică, diminuarea permiabilităţii, la

86

scăderea capacităţii de reţinere a apei, la reducerea conţinutului de oxigen din sol, iar în

final, la compromiterea fertilităţii solului.

În această situaţie apele din precipitaţii pot vehicula substanţele organice, nitraţii şi agenţii

patogeni în apele subterane şi de suprafaţă.

Potenţialul poluant al dejecţiilor este determinat de compoziţia chimică şi biologică a

acestora.

Cantităţile de fertilianţi conţinute de dejecţii sunt prezentate în tabelul următor:

Componenţi N P K

Cantităţi, t/an 58,5 19,5 3,9

Microrganismele reprezintă cu siguranţă componentul cel mai dinamic al dejecţiilor care

acţionează încă din tubul digestiv, până la mineralizarea substratului organic. În 24 de ore

un porc elimină 226 x 109 enterococi. Numărul bacteriilor coliforme din dejecţiile brute

sunt cuprinse într 0,45 x 106 – 11 x 105/ml iar a celor sporulate de până la 1,4 x 105/ml.

Neutralizarea agenţilor biotici patogeni se realizează prin fermentarea dejecţiilor în

facilităţile de stocare a dejecţiilor proiectate(canale de sub adăposturi şi depozitul de

dejecţii).

Prognozarea impactuluiÎnainte de începerea lucrărilor stratul de sol fertil va fi descopertat.

Grosimea stratului fertil este de 0,20 m. Solul fertil va fi depozitat temporar, o perioadă de

cca 12 luni, pe terenul liber din incintă.

Impactul generat de descopertă este mecanic prin îndepărtarea stratului edafic, deranjând

textura şi structura solului. Resursele biologice ale solului de amplasament, vor fi

diminuate, dar prin împrăştierea stratului fertil pe terenurile slab productive, impactul va fi

redus, datorită acestei măsuri compensatorii.

În proiect au fost propuse lucrări care permit evacuarea şi stocarea temporară a dejecţiilor

şi a apelor reziduuale generate în fermă în condiţii sigure pentru factorii de mediu sol,

subsol, ape subterane şi de suprafaţă.

Dejecţiile fermentate se pot împrăştia pe sol în perioadele optime de fertilizare. Aceste

perioade se stabilesc în conformitate cu planurile de fertilizare care se elaborează ţinând

cont de caracteristicile pedoclimatice şi de necesarul maxim de nutrienţi( N, P, K) al

plantelor.

În zona de amplasare a fermei sunt suprafeţe de teren care necesită ameliorare calitativă

prin fertilizare organică. Titularul activităţii este obligat să comande la OSPA Braşov

87

elaborarea studiilor de management al dejecţiilor. Folosirea dejecţiilor fermentate pentru

fertilizarea terenurilor agricole conform studiilor de management al dejecţiilor(planuri de

fertilizare a parcelelor) va conduce la minimizarea efectelor negative asupra solului.

Realizarea lucrărilor prevăzute în proiect şi utilizarea dejecţiilor fermentate pentru

fertilizarea terenurilor agricole conform studiilor de management al fertilizanţilor organici

rezultaţi din fermă, va genera un impact redus asupra solului.

Efectul benefic va fi ameliorarea calităţii solurilor prin utilizarea unor cantităţii mai mici de

fertilizanţi chimici, care se vor înlocui cu fertilizanţi organici.

Măsuri de diminuare a impactului.Măsurile constructive prevăzute pentru diminuarea impactului asupra solului, datorită

activităţilor desfăşurate pe amplasamentul fermei.

- Stratul de sol vegetal se va decoperta de pe suprafaţa terenului ocupat de construcţiile

proiectate. Acesta va fi depozitat temporar, după care se va utiliza pentru fertilizarea

terenurilor slab productive.

- Înfrastructurile vor fi executate din beton care se va impermiabiliza şi hidroizola, pentru

prevenirea exfiltraţiilor.

- Canalizarea tehnologică se va executa din conducte din P.V.C., rezistente la coroziune

care vor conduce dejecţiile în depozitul de dejecţii (lagună), cu radierul şi digurile din

argilă compactată izolate cu folie din PEHD. Dacă în zona de amplasare a lagunei se va

constata un nivel ridicat al apelor subterane freatice, atunci radierul va fi executat din

beton, dimensionat ţinând cont de efectul de subpresiune.

- Laguna va fi prevăzută cu dispozitiv de semnalizare a neetanşeităţilor izolaţiei.

- Se recomandă ca platforma de staţionare a autovidanjei să aibă o rigolă cu panta către

bazinul staţiei de pompare dejecţii pentru colectarea eventualelor scurgeri de dejecţii

produse la prelevarea acestora în vederea transportului pentru împrăştierea pe câmp.

- Depozitul de dejecţii se va dota cu omogenizator pentru dejecţii. Omogenizarea

dejecţiilor se va face doar înainte de evacuarea şi transportul în câmp.

- Laguna pentru stocarea temporară a dejecţiilor are volumul de 4000 mc şi asigură o

perioadă suficentă pentru fermentarea dejecţiilor.

- Evacuarea dejecţiilor fermentate şi transportul acestora pentru împrăştierea pe terenurile

agricole se va efectua cu cisternă-vidanjă, dotată cu:

- pompă de dejecţii, la care se va racorda etanş conducta de aspiraţie a dejecţiilor

din depozit;

- dispozitive de împrăştierea dejecţiilor la nivelul solului.

88

- Vor fi prevăzute platforme betonate pentru precolectarea selectivă a deşeurilor menajere

şi tehnologice.

- Apele menajere se vor stoca în bazine subterane etanşe, de unde se vor transporta cu

autovidanja la o staţie de epurare autorizată.

Măsuri de diminuare a impactului asupra solului, generat de împrăştierea dejecţiilor

fermentate pe sol.

Furajarea porcilor cu hrană lichidă, care va putea fi încălzită, cu reţete diferite în funcţie de

stadiul de dezvoltare (hrănire fazială), va determina un randament mare de asimilare a

proteinelor din furaje, ceea ce va reduce conţinutul de N si P excretat de animale în

dejecţii.

Conţinutul de azot, fosfor şi potasiu din dejecţiile fermentate este de N = 58,5 t/an P =

19,5 t/an, K = 39 t/an, ceea ce le recomandă ca un bun fertilizant pentru terenurile

agricole, care necesită ameliorare calitativă prin fertilizare organică.

În scopul aplicării corecte a fertilizării organice cu dejecţii fermentate se vor lua

următoarele măsuri:

- Obligaţia titularului de a dispune de teren suficient pentru împrăştierea fertilizanţilor

organici pentru cel puţin 80 % din cantitatea generată în fermă într-un an, diferenţa pînă la

100 % se va acoperi prin contracte ferme de furnizare către fermierii din zonă. Suprafaţa

de teren necesară este de 300 ha, pentro o doză de 170 kgN/ha.

- Elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice, pe baza cărora să poată fi întocmite

planurile de fertilizare şi rotaţia culturilor. Studiile vor fi comandate la OSPA Braşov.

- Împrăştierea dejectiilor pe câmp se va efectua în perioadele şi în dozele stabilite prin

planurile de fertilizare.

- Adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la

caracteristicile solului.

- Dejecţiile vor fi aplicate uniform pe suprafaţa solului, în perioadele optime de vegetaţie a

culturilor pentru asimilarea azotului.

- Se vor respecta, H.G.nr.964/2000 cu completările ulterioare privind aprobarea Planului

de actiune pentru protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati proveniti din sursele

agricole şi Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu

fertilizanţi proveniţi din agricultură şi prevenirea fenomenelor de degradare a solului

provocate de practicile agricole.

Utilizarea aditivilor pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi şi odorizanţi, creşterea

valorii de fertilizare, accelerarea proceselor de stabilizarea prin fermentare a dejecţiilor şi

distrugerea microorganismelor patogene, se recomandă doar dacă vor putea fi procuraţi

89

aditivi omologaţi, care nu induc poluanţi suplimentari în dejecţii, cum ar fi metale,

pesticide.

4.4. Geologia subsoluluiAmplasamentul obiectivuui este situat în intravilanul localităţii Olteţ, în piemontul

precarpatic care aparţine Depresiunii Făgăraşului, depresiune de eroziune, cu bazinul

format în pleistocen şi cuaternar.

Depresiunea Făgăraşului este situată în partea central a Romaniei, în zona marginală de

sud a Depresiunii colinare a Transilvaniei, intrând în contact direct cu M-ţii Făgăraş.

Depresiunea are o altitudine medie e 500 m. Este de fapt o câmpie aluvio-prolvială

etajată, formată dintr-o îmbinare de glacisuri piemontane dezvoltate la contactul cu

muntele şi din terasele şi luncile extinse ale văii Oltului şi afluenţilor săi.

Geologic, zona este reprezentată de formaţiuni ce aparţin neozoicului şi cuaternarului

reprezentate de argile, argile nisipoase, nisipuri, pietrişuri şi marne.

Terenul este orizontal, stabil, fără gropi de împrumut sau ccidente structural, însă cu

prezenţa de zone mlăştinoase specific zonei piemontane.

Conform studiului geotehnic, litologia stratelor pe amplasamentul obiectivului proiectat

este următoarea:

- 0,00 m - 0,20 m sol vegetal argilos negru.

- 0,20 m – 0,80 m (0,60 m) argilă maronie prăfoasă plastic moale

- 0,80 m – 2,40 m (1,60 m) argilă mronie cu elemente ruginii prăfoase, plastic vârtoasă

- 2,40 m – 3,00 m (0,60 m) argilă nisipoasă maronie.

Apa subterană în zonă poate fi întâlnită la adâncimi de 5,0 m faţă de cota terenului

natural, însă au fost puse în evidenţă căi de circulaţie preferenţială ale apelor de infiltraţii

la adâncimi de 0,70 m – 1,70 m, de la cota terenului natural precum şi izvoare de coastă.

Din punct de vedere seismic amplasamentul face parte din zona D caracterizată prin

următoarele valori: perioada de colţ al spectrului de răspuns TC = 0,7 sec., valoarea de

vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR = 100 ani ag = 0,16 g.

Impactul prognozat.Impactul asupra mediului geologic de pe amplasamentul fermei şi terenurile pe care se va

aplica fertilizarea organică, poate fi generat de exfiltraţiile din facilităţile de stocare a

apelor uzate şi a dejecţiilor sau de levigatul rezultat de la împrăştierea fertilizanţilor

organici pe sol. Sursele de poluarea a apelor subterane sunt identice cu cele de poluare a

subsolului. De la suprafaţa solului spre profunzime distingem două zone :

Zona nesaturată unde porii sunt umpluţi parţial cu apă, parţial cu aer, fapt ce permite

coexistenţa la acest nivel a fazelor solidă, lichidă şi gazoasă. Împrăştierea pe suprafaţa

90

solului, a unor cantităţi de fertilizanţi organici, mai mari decât necesarul plantelor şi

capacitatea de autoepurare a solului ar conduce la formarea în zona nesaturată a unui

corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de convecţie, dispersie,

adsorbţie şi activitate biologică. Poluanţii din dejecţii, în special sub formă de compuşi ai

azotului, levigaţi de apa din porii zonei nesaturate, se vor deplasa preponderent după o

componentă verticală descendentă, în zona saturată.

Zona saturată este acviferul, care comportă două faze: faza solidă care este stratul

magazin şi faza lichidă care este apa subterană.

Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină riscul de poluare

al acviferului.

Poluarea acviferului afectează următorii indicatori de calitate ai apelor: CCO-Mn, amoniu,

azotaţi, azotiţi, fosfor total, fenoli, rezidiu fix.

Măsuri de diminuare a impactului.Pe amplasamentul fermei vor fi prevăzute lucrări pentru realizarea barierelor artificiale,

care să împiedică migrarea poluanţilor în sol şi subsol.

Soluţiile tehnice care s-au adoptat la proiectarea fermei, pentru prevenirea poluării

subsolului:

- Sistemul de colectare şi evacuare a dejecţiilor a fost proiectat din materiale rezistente la

coroziune, conductele vor fi îmbinate etanş pentru a preveni exfiltraţiile.

- Bazinul de aspiraţie a staţiei de pompare dejecţii va fi betonat şi impermiabilizat. Se va

dota cu pompe pentru dejecţii prevăzute cu limitator de nivel care permite intrarea

automată în funcţiune a pompelor, asigurând evacuarea dejecţiilor în laguna de stocare.

- Laguna pentru stocarea dejecţiilor va avea ecranul din argilă compactată, diguri cu

lăţimea de 100 cm, va fi impermiabilizată cu folie din PEHD şi va fi prevăzută cu sesizor al

etanşeităţii. Protejarea împotriva fenomenului de subpresiune (dacă este cazul) se va face

prin betonarea radierului.

- Protejarea fundaţiilor construcţiilor proiectate, împotriva infiltraţiilor de apă din precipitaţii,

prin realizarea de trotuare, cu lăţimi de minim 1,0 m şi pante în exterior, în jurul clădirilor.

- Executarea de drenuri pentru evacuarea apelor pluviale va asigura menţinerea nivelului

hidrostatic la cote care să nu afecteze stabilitatea construcţiilor proiectate.

- Titularul activităţii are obligaţia să monitorizeze calitatea apelor subterane freatice prin

realizarea a două puţuri de observaţie, amplasate amonte şi aval de zona de influenţă a

folosinţei de apă, prelevarea probelor de apă şi analiza acestora într-un laborator

acreditat.

91

Măsurile de protecţie a subsolului, împotriva poluării datorită împrăştierii dejecţiilor

fermentate pe terenurile agricole vizează protecţia calităţii apelor subterane.

Măsurile de protecţie ale subsolului sunt identice cu cele prevăzute pentru protecţia

calităţii apelor, datorită legăturii intrinseci dintre aceşti factori de mediu.

- Titularul este obligat să dispună de teren suficient pentru împrăştierea dejecţiilor

fermentate pentru cel puţin 80 % din cantittea generată într-un an, diferenţa până la 100

% se acoperă prin contracte ferme de furnizare către fermierii agricoli.

- Efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în regim controlat, în aşa fel încât să

se asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către plante a nutrienţilor deja existenţi în sol

şi a celor proveniţi din îngrăşămintele organice aplicate.

Pentru controlul fertilizării, în acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru protecţia

calităţii apei, va fi elaborat un studiul de management al fertilizanţilor organici, pe baza

studiilor pedologice şi agrochimice efectuate pe terenurile care urmează să fie fertilizate

organic. Prin planurile de fertilizarere cu dejecţii a terenurilor, se vor stabili dozele de

fertilizanţi, interdicţiile în efectuare împrăştierii fertilizanţilor organici, în funcţie de condiţiile

pedoclimatice, pentru a asigura protecţia calităţii apelor subterane împotriva poluării cu

nitraţi.

- Renunţarea la împrăştierea dejecţiilor pe terenuri saturate de apă, inundate, îngheţate

sau acoperite cu zăpadă.

- Împrăştierea dejecţiilor pe cât se poate posibil în perioadele apropriate fazei de creştere

maximă a culturii care asigură îndepărtarea nutrienţilor.

- Operaţia de împrăştiere, la sol în benzi, evitând împrăştierea atunci când vântul suflă în

direcţia zonelor rezidenţiale care ar putea fi deranjate de fenomen.

- Respectarea unei distanţe de cel puţin 5 m de malurile cursurilor de apă naturală şi ale

canalelor principale de desecare şi de 100 m, faţă de zonele de protecţie sanitară a

captărilor de apă din surse de suprafaţă sau subterane.

Prin planurile de fertilizarere cu dejecţii a terenurilor, se vor stabili dozele de fertilizanţi,

interdicţiile în efectuare împrăştierii fertilizanţilor organici, în funcţie de condiţiile

pedoclimatice, pentru a asigura protecţia calităţii apelor subterane împotriva poluării cu

nitraţi.

- Se va elabora planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.

- Pentru a preveni poluarea mediului geologic, titularul activităţii are obligaţia să respecte

următoarele acte normative:

1. OM nr. 296 din 2005 privind aprobarea Programului cadru de acţiune în zonele

vulnerabile la poluarea cu nitraţi din sursele agicole.

92

2. HG nr. 964 din 2000 cu completările ulterioare prevăzute de HG nr. 210 din 2007

privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia împotriva poluării cu nitraţi

din sursele agricole.

3. Codul de bune practici agricole aprobat cu Ordinul 1182 /127/200

4. H.G.nr 53/2009, pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane

împotriva poluării şi deteriorării.

4.5.BiodiversitateaZona studiată se află la o distanţă de cca. 4 km de ROSPA 0098 Piemontul Făgăraș și 0,8

km de ROSPA 0003 Avrig – Scorei Făgăraș.

93

Suprafața sitului este de 71 256.3 ha din care în județul Brașov ocupă un procent de 54,3

%.

94

Situl este amplasat parte in regiunea alpina si parte in cea continentala. Relieful dominant

este deal si munte.

Zona sitului este predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai

muntilor Fagaras.Habitatele sunt foarte variate.

Apar in cuprinsul sitului arii protejate - Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului care

garanteaza prezenta in zona a unor specii de flora si fauna protejate.

Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea

floristica cea mai mare se observa in fanetele umede –peste 450 specii

Specii de păsări cuprinse în Anexa 1 a Directivei CE 79/409/CEE

A089 Aquila pomarina ; A072 Pernis apivorus; A104 Bonasa bonasia; A122 Crex crex;

A220 Strix uralensis; A236 Dryocopus martius; A234 Picus canus; A238 Dendrocopos

medius; A429 Dendrocopos syriacus; A239 Dendrocopos leucotos; A246 Lullula arborea;

A321 Ficedula albicollis; A320 Ficedula parva; A031 Ciconia ciconia; A082 Circus

cyaneus; A081 Circus aeruginosus ; A080 Circaetus gallicus ; A338 Lanius collurio ;

A339 Lanius minor ; A108 Tetrao urogallus.

95

96

Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Situl este

important pentru populațiile cuibăritoare ale mai multor specii de păsări, dar și în perioada

de migrație și iernare pentru păsările de baltă.

Oltul este recunoscut ca una dintre căile importante de migrație ale păsărilor. Sunt bine

reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare cât și cele de pasaj și chiar de iarnă.

Specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEEA229 Alcedo atthis ; A255 Anthus campestris ; A091 Aquila chrysaetos ; A222 Asio

flammeus ;A224 Caprimulgus europaeus ; A031 Ciconia ciconia ; A081 Circus

aeruginosus ; A082 Circus cyaneus ; A122 Crex crex ; A238 Dendrocopos medius ; A429

Dendrocopos syriacus ; A236 Dryocopus martius ; A379 Emberiza hortulana ; A103 Falco

peregrinus ; A097 Falco vespertinus ; A321 Ficedula albicollis ; A320 Ficedula parva ;

A022 Ixobrychus minutus ; A339 Lanius minor ; A246 Lullula arborea ; A068 Mergus

albellus ; A094 Pandion haliaetus ; A151 Philomachus pugnax ; A234 Picus canus ; A307

Sylvia nisoria .

Vulnerabilitățile siturilor:

- intensificarea agriculturii mari, folosirea excesivă a chimicalelor, mecanizarea

lucrărilor agricole;

- braconaj;

- desecarea zonelor umede;

- cositul în perioada de cuib!rire;

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;

- deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului;

- arderea vegetației;

- înmulțirea necontrolată a speciilor invazive;

- vânătoarea în zona locurilor de cuibărie;

- extinderea neplanificată a intravilanului localităților.

Prognoza impactului

Analiza efectelor potentiale ale proiectului asupra ecosistemului s-a efectuat conform

următoarei grile:

Categoriile de impact:

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente alepropunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelorde mediu

97

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asuprafactorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează saufără efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelorde mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibileasupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibileasupra factorilor/aspectelor de mediu

Sintetic prognoza impactului proiectului propus asupra biodiversitatii este prezentata,

astfel:

Aspecte de mediu Impactul prognozatModificari ale suprafetelor depaduri, zone umede, corpuri deapa de suprafata

Construcția și funcționarea fermei nu vor modifiacasuprafetele împădurite, zone umede, corpuri de apa desuprafata.Categoria de impact:impact neutru

Distrugerea sau alterareahabitatelor speciilor de planteincluse in Cartea Rosie

Nu sunt afectate habitatele speciilor de plante incluse înCartea Roșie.Categoria de impact: impact neutru

Modificare/distrugerea populatieide plante

Solurile sunt suportul fizico-chimic pentru vegetaţie. Soluleste afectat ca urmare a ocuparii temporare (oganizare desantier) si definitiva de constructiile proiectate (suprafetereduse). Terenul are categoria de folosință arabil, ecosistemsimplificat datorită monoculturii.Folosirea dejecțiilor fermentate pentru fertilizarea terenuriloragricole slab productive va avea efecte benefice.Măsuri compensatorii:-solul vegetal de pe suprafețele ocupate va fi împrăștiat peterenuri slab productive.;-plantarea de arbori și abuști și inerbarea zonelor libere depe amplasament.Categoria de impact: Efect nesemnificativ de scurtădurată (în perioada de construire).

Modificarea compozitiei de speciide plante: specii locale sauaclimatizate, raspindirea speciilorinvadatoare.

Nu se modifica compozitia de specii de plante. În perioadade funcționare a fermei, se vor efectua sistematic lucrări dedezinsecție și deratizare, pentru a elimina pericoluldezvoltării și răspândirii speciilor invazive.Categoria de impact:impact neutru

Modificarea resurselor de speciide plante cu valoare economica

Terenul pe care se va amplasa obiectivul are categoria defolosință arabil. Din punct de vedere economic producțiazootehnică va asigura valorificarea cerealelor produse peterenurile agricole din vecinătatea fermei.Categoria de impact:impact economic pozitiv.

Distrugerea/modificareahabitatelor speciilor de animaleincluse in Cartea Rosie

Pe amplasamentul fermei nu sunt habitatele speciilor deanimale incluse in Cartea RosieCategoria de impact:impact neutru

Alterarea speciilor si populatiilorde pasari, mamifere, pesti,amfibii, reptile, nevertebrate.

Nu sunt afectate speciile și populațiile de pasari, mamifere,pesti, amfibii, reptile, nevertebrate.Categoria de impact: impact neutru.

Dinamica resurselor de specii de Nu este afectatată dinamica resurselor de specii de vânat si

98

vânat si a speciilor rare de pesti a speciilor rare de pestiCategoria de impact:impact neutru

Modificarea/distrugerea rutelor demigrare

Nu se modifică/distrug rutelor de migrare. Nivelul de zgomotși poluanții emiși în perioada de construire sunt reduse șisunt generate într-o perioada limitată în timp.În perioada de funcționare a fermei, concentrațiile poluanțiloremiși din instalație nu depășesc pragurile de alertă. Nivelulde zgomot echivalent la limita incintei este redus și nu vaîmpiedica zborul păsărilor peste amplasament. Utilizareadejecțiilor fermentate pentru fertilizare, va reduce cantitateade îmgrășăminte anorganice utilizate pentru fertilizare pe osuprafață de 300 ha. Pentru combaterea dăunătorilorculturilor agricole se vor utiliza pesticide biodegradabile.Categoria de impact:impact nesemnificativ.

Alterarea sau modificareaspeciilor de fungii/ciuperci,modificarea resurselor celor maivaloroase specii de ciuperci

Nu are efect.Categoria de impact:impact neutru

Pericolulul distrugerii mediuluinatural in caz de accident. Structurile de rezistență ale construcțiilor au fost proiectate,

conform normativului P100-1/2006 ,,Cod de proiectareseismica-partea I-prevederi de proiectare pentru cladiri”pentru cutremure avind intervalul mediu de recurentaIMR=100 ani. Amplasamentul se situeaza in zona D cuvalori ale perioadei de colt (control) a spectrului de raspunsde Tc=0,7s, coeficientului de seismicitate Ks (valori de virf aacceleratiei terenului ag) ag = 0,16. Obiectivul nu intră subincidența HG 708/2007, modificată de HG79/2010.

Categoria de impact:impact neutru

Concluzia analizei:

Impactul obiectivului asupra biodiversității, în perioadele de construire și funcționare este

neutru, cu efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau fără efect

Măsuri pentru reducerea impactuluiFerma nu va genera emisii care afectează starea favorabilă de conservare a speciilor de

floră şi faună. Măsurile pentru reducerea impactului:

- Protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane împotriva poluării cu compuşi ai

azotului şi fosforului, nutrienţi care generează eutrofizarea corpurilor de apă.

- Împrăştierea dejecţiilor pe sol se va efectua conform planurilor de fertilizare. Dejecţiile

fermentate, transportate din fermă se vor administra imediat, nefiind depozitate în câmp.

- Pe terenurile cultivate de către titularul activităţii se vor utiliza pesticide

biodegradabile şi nu va fi incendiată vegetaţia.

- Lucrările de desinsecţie şi deratizare care se vor efectua în fermă, vor fi externalizate

prin contracte cu operatori autorizaţi.

- Nu se vor fertiliza cu dejecţii terenurile situate în zonele umede.

99

4.6. PeisajulTerenul de pe amplasamentul viitoarei ferme are categoria de folosinţă arabil în intravilan,

conform PUZ-ului aprobat. Construcţiile proiectate vor fi realizate din structuri durabile, cu

minime fundaţii din beton, pereţi din zidărie de beton. Construcțiile vor fi izolate termic.

Conform regulamentului aprobat prin H.G.R nr.766/1997 si metodologiei specifice

aprobata prin ordinul nr.31/N/1995 al MLPAT, constructia se incadreaza in categoria “C”

de importanta.

Potrivit tabelului 5.1 din Normativul pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de

locuite, social-culturale, agrozootehnice si industriale, indicativ P100/1992 (modificat si

completat in 1996, 2000 si 2006), constructia se incadreaza in clasa a-III-a de importanta.

Gradul de rezistenta la foc al cladiriilor II

Plastica arhitecturală, va fi caracteristică construcţiilor agricole. În zonă nu sunt elemente

care au influenţe asupra amplasamentului. Acesul pe amplasament se face din DN1, prin

intermediul unui drum de exploatare.

Pentru îmbunătățirea aspectului zonei construite se vor planta arbori și arbuști în zonele

libere de pe amplasament.

Tabel 6.1.1

Suprafaţa (m2)Utilizarea terenului Înainte de punerea în

aplicare a proiectuluiDupă punerea în

aplicare a proiectului Recultivată

În agricultură:- arabil 10.889 -

-

Suprafața construită - 5.328,85-

Alei platforme șitrotuare

- 2369,25-

Parcaje auto - 75,00 -

Suprafaţa zonelor verziamenajate

- 3115,90 -

TOTAL: 10889 10889

Indicatorii urbanistici:

- Procentul de ocupare a terenului, P.O.T. = 48,93 %

- Coeficientul de ocuparea terenului, C.O.T. = 0,489

Zonele verzi nu vor putea fi ocupate de construcţii complementare fermei, în procent mai

mare de 5 %.

100

4.7.Mediul social şi economic.Terenul pe care se va executa investitia se afla in intravilanul comunei Veștea, satul Olteț,

la o distanță de 1,1 km de localitate, conform PUZ-ului aprobat.

Comuna Veștea este situată în centrul țării, la marginea de vest a județului Brașov, pe

DN1, la poalele M-ților Făgăraș și în partea sudică a Depresiunii cu același nume.

Comuna are în componență localitățile: Veștea de Jos, Veștea de Sus, Viștișoara, Olteț și

Rucăr. Sediul administrative al comunei este în Veștea de Jos, localitate situată pe DN1.

În comuna Veștea nu sunt surse semnificative de poluare a mediului înconjurător.

Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cultura cartofului fiind tradițională. De

asemenea se cultivă cereale: grâu și porumb. Exploatarea livezile cu pomi fructiferi,

plantațiile viticole și grădinile de zarzavat din localitățile Viștea de Sus, Olteț și Rucăr,

contribuie la veniturile populației. În gospodăriile individuuale sunt crescute vite.

În comună, sunt câteva gatere și unități comerciale.

Investitia va contribui la imbunatatirea sectorului zootehnic din tara noastra prin

construirea unei ferme de porcine pentru ingrasare. Dotărilor prevăzute pentru fermă

corespund recomandărilor BAT.

Proiectului propus este în concordanţă cu obiectivul măsurii 121 “Modernizarea

exploataţiilor agricole”, din cadrul Axei 1 “Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi

silvic”. Implementarea proiectului are următoarele obiective economico - sociale

creşterea nivelului de trai in zona;

îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării cărnii de porc pe piaţă;

îmbunătăţirea productivităţii muncii, prin crearea unui flux tehnologic

modern;

reducerea consumurilor materiale, energetice, a cheltuielilor de

aprovizionare şi desfacere;

diminuarea ratei şomajului;

diminuare a cheltuielilor de producţie;

imbunătăţirea calificării profesionale a angajaţilor

Mirosul este o problema locala dar devine o problema importantă pe masura ce

creşterea intensivă de animale se dezvoltă şi numarul de clădiri de locuit creşte în

zonele fermelor.

Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă la

creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problema de mediu.

101

Pentru a înlătura dezagrementele generate de funcţionarea fermei şi împrăştierea

dejecţiilor, se vor lua măsuri pentru reducerea mirosurilor neplăcute. Transportul

dejeciilor din fermă se va face cu cisterne vidanje, etanşe.

Activităţile din care pot fi emisii de mirosuri neplăcute nu se vor planifica în perioadele

defavorabile dispersiei, ex: calm atmosferic sau inversiuni termice sau în zilele de

sărbătoare şi repaus săptămânal.

Fermierul vor promova o campanie de informare a publicului, cu privire la programarea

activităţilor care pot genera mirosuri neplăcute cum ar fi împrăştierea dejecţiilor pe

suprafeţele agricole şi la măsurile de eliminare a mirosurilor neplăcute.

Populaţia va trebui să fie informată cu privire la importanţa zootehniei, pentru

asigurarea unei dezvoltări durabile a agriculturii.

4.8 Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural.Activitatea propusă nu va avea impact asupra condiţiilor etnice şi culturale.

Printre instituțiile de cultură locale menționăm Muzeul Popular din Viştea de Jos , care

reuneşte cele mai reprezentative piese de artă populară, fotografii, obiecte casnice, unelte

de lucru- adunate de-a lungul timpului de sătenii din comună. Muzeul este folosit ca spaţiu

didactic pentru elevii şcoliilor din comună, dar este şi un punct turistic important pentru cei

care doresc să admire elemente din trecutul zonei.

Populaţia majoritară este de religie ortodoxă. Înainte de 1950 în comună exista o

comunitate Greco-Catolică puternică însă aceasta a fost asimilată de Biserica Ortodoxă.

Pe raza comunei funcţionează următoarele puncte de cult şi monumente istorice.:

- Viştea de Jos: două Biserici Ortodoxe, două monumente istorice, patru troiţe..

- Viştea de Sus: o Biserică Ortodoxă, o Casă de Rugăciune Evenghelică.

- Olteţ: o Biserică Ortodoxă, două troiţe.

- Rucăr: o Biserică Ortodoxă, o Casă de Rugăciune Baptistă.

5. Analiza alternativelorPentru selectarea alternativei finale s-a procedat la analiza comparativă a variantei *0* cu

varianta din proiectul analizat în raportul la studiul de impact.

Prezentarea variantelor analizate:

5.1. Varianta *0* -alternativa neimplementării proiectului.

Varianta zero a fost luată ca variantă de referinţă faţă de care se compară celelalte

alternative pentru diferite componente ale proiectului.

Principalele forme de impact asociate implementării variantei zero, sunt:

- pierderea oportunităţilor de dezvoltare a zootehniei într-o comună în care agricultura

este ocupaţia de bază;

102

- impactul asupra mediului înconjurător al implementării proiectului este în limite

admisibile;

- pierderea unui număr de locuri de muncă pe plan local.

5.2. Alternative privind proiectul propus:

5..2.1. Alternativa privind amplasamentul zonei:

- dezvoltarea activităţilor zootehnice într-o zonă situată la o distanță care respectă

normativele privind distanțele față de zonele locuite;

- existenţa infrastructurii rutiere care permite accesul în zona studiată;

- existenţa facilităţilor pentru alimentarea cu energie electrică;

- potenţialul hidrogeologic al acviferului pentru satisfacerea cerinţelor de apă al fermei;

- existenţa unor întinse suprafeţe de teren arabil în extravilanul comunei, care necesită

ameliorarea calităţii prin fertilizare organică.

5.2.2. Alternativa privind data implementării proiectului.

- Implementarea cât mai curând posibil al proiectului va crea locuri de muncă şi va

contribui la dezvoltarea economică a comunei Viștea.

Impactul global al fermei analizate și a încă trei ferme planificate, este în limite admisibile

pentru factorii de mediu apă, aer, sol, biodiversitate. Nivelul de zgomot echivalent nu va

depăși valorile admise de STAS 10009/88. Impactul este pozitiv din punct de vedere

economic și social.

Realizarea complexului zootehnic va avea efect pozitiv asupra comunităţii locale.

5.2.3. Alternativa privind stabilizarea dejecţiilor.

Proiectul a prevăzut stabilizarea dejecţiilor prin lagunare. Această tehnică este în

concordanţă cu tehnicile BAT pentru stabilizarea dejecţiilor din fermele de creştere

intensivă a suinelor.

5.2.4 Alternativa privind fluxul tehnologic.

Tehnologia de creştere intensivă a porcilor va corespunde cerinţelor BAT şi a Codului de

bune practici în ferme.

În vederea abordarii integrate a masurilor necesare prevenirii, reducerii si controlului

impactului activitatilor desfăşurate, în proiectul fermei au fosti prevăzute următoarele:

În perioada de construire a obiectivului.Lucrările se vor realiza cu respectarea *programului de asigurarea calităţii construcţiilor*

care se va elabora de proiectant, astfel ca impactul generat de lucrările de construire sa

aibă o amploare cât mai mica. Pentru diminuarea impactului generat în timpul construcţiei

se va urmări scurtarea duratei de execuţie a lucrărilor pentru a reduce astfel durata de

manifestare a efectelor negative.

103

Se vor evita pierderilor de materiale de construcţie din transport şi din manipuarea pe

şantier şi se vor folosi utilaje si mijloace de transport silenţioase. Se vor asigura condiţii

pentru depozitarea în siguranta a materialelor de constructie si se vor lua masuri pentru

indepărtarea de pe teren a deşeurilor rezultate în urma activității de construcţie.

Depozitarea materialelor de construcţie se va face astfel încât să nu blocheze căile de

acces şi să nu poată fi antrenate de vânt sau de apele pluviale.

Dupa executarea lucrarilor, se va verifica etanşeitatea bazinului pentru înmagazinarea

apei potabile, a bazinului pentru colectarea apelor uzate menajere, a lagunei pentru

stocarea temporară a dejecțiilor, a canalelor și conductelor de colectare si de transport a

dejecţiilor și a apelor uzate.

În perioada de exploatare a lucrărilor proiectate.Protectia calităţii apelor

- Laguna pentru stocarea dejectiilor va avea ecranul din argilă compactată, digurile cu

grosimea de 100 cm, izolația dintre diguri și pereții lagunei va fi cu folie tip NICOFLEX, și

va fi prevăzut cu dispozitiv pentru detectarea neetanșeităților. Laguna este o construcție

sigură rezistentă la șocuri mecanice, termice și chimice.

- Canalele de sub adăposturi, vor fi realizate din beton impermiabilizat şi hidroizolat iar

conductele tehnologice vor fi din PVC, îmbinate etanş.

- Apele menajere se vor colecta în bazin etanş, impermiabilizat și se va goli prin vidanjare

într-o staţie de epurare autorizată.

- Fertilizarea terenurilor se va face numai cu dejecţii fermentate, conform planului de

fertilizare, întocmit anual si aprobat conform prevederilor legale, cu respectarea limitei

maxime de încărcare a terenurilor agricole cu azot de 170 kg/ha.

- Măsurile de hranire vor include hranirea pe faze, diete cu aport redus de proteine brute

cu aminoacizi suplimentari si diete pe baza de fitaza, cu cantitati scăzute de fosfor şi/sau

fosfati alimentari anorganici care se digeră aproape complet.

- Interzicerea aplicarii dejectiilor pe sol cand terenul este saturat de apa, inundat, inghetat

sau acoperit de zapada.

- Nu se va aplica ingrasamantul organic pe terenuri cu pante abrupte.

- Se vor respecta distanţele de protecţie faţă de albiile minore ale cursurilor de apă de 6

m şi de 100 m faţă de zonele de protecţie cu regim sever a captărilor de apă.( lăsând o

făşie de teren netratata ).

- Împrăştierea dejectiilor pe sol se va efectua cât mai aproape posibil de perioada de

maxima crestere a recoltei si de absorbtie de substante nutritive.

Protectia aerului

104

- Alimentarea silozurilor de stocare a furajelor se va face printr-un tub de racord etanş,

între autospeciala de transport şi siloz, astfel încât emisiile de particule în timpul

descărcării furajelor să fie minime.

- Suprafaţa de emisie difuză a poluanților din adăpost este redusă ceea ce diminuează

emisiile de amoniac şi alte gaze.

- Evacuarea dejecţiilor se face printr-un sistem închis și etanș. Umplerea depozitului de

stocare a dejecţiilor se face pe la partea inferioară iar omogenizarea fertilizanţilor se va

efectua doar înainte de prelevarea dejecţiilor fermentate, în vederea transportului.

- Vor fi evitatate transportul şi administrarea pe terenurile agricole a dejecţiilor fermentate,

în timpul când emisiile sunt favorizate de factorii climatici : vânt, temperatură, umiditate.

- Transportul şi împrăştierea dejecţiilor se va face ziua, evitând zilele de sărbătoare sau

repaus săptămânal.

- Evacuarea dejecțiilor fermentate din lagună, transportul și administrarea pe sol a

dejectiilor, se va face cu cisternă-vidanjă dotată cu sisteme de încărcare şi împrăştire a

dejecţiilor.

Protectia solului si a subsolului

- Împrăştierea dejecţiilor se va efectua conform planurilor de fertilizare a terenurilor, care

vor ţine cont de condiţiile pedoclimatice ale zonei de amplasare a parcelelor.

- Dozele de fertilizanţi vor fi în funcţie de necesarul de nutrienți al plantelor și rotaţia

culturilor.

- Perioadele de administrare vor fi în funcţie de cultură şi starea de vegetaţie.

- Se vor respecta perioadele de interdicţie în împrăştierea dejecţiilor.

- Verificarea sistematică a etanşeităţii lagunei pentru dejecţii, conductelor şi canalelor

pentru transport dejecţii.

- Fertilizarea terenurilor se va efectua numai cu dejecţii fermentate, cu respectarea

recomandărilor Codului de bune practice agricole.

Protectia biodiversitatii

- Pe terenul liber, se vor amenaja zone verzi pe spaţiile care delimiteaza diferite activităţi

din incintă.

- Operatiile de dezinsectie si deratizare, vor fi externalizate prin contractarea firmelor

specializate.

- Pe terenurile cultivate de titular se vor utiliza pesticide biodegradabile.

Impactul asupra peisajului

Plastica arhitecturală va fi caracteristică construcţiilor agricole şi vor crea un

impact vizual pozitiv.

105

Impactul asupra mediului social si economic si calitatii vietii

Realizarea şi punerea în funcţiune a fermei va contribui la dezvoltarea social-

economică a localităţii.

Gospodărirea deşeurilor şi a substanţelor toxice şi periculoase

- Pentru depozitarea substanţelor toxice utilizate pentru curăţire sau dezinfectie vor fi

realizate spaţii de depozitate. Manipularea şi utilizarea acestora se va face conform

specificaţiilor din fişele tehnice de securitate.

- Prin proiect se vor asigura platforme pentru precolectarea selectivă a deşeurilor

menajere şi tehnologice.

- Deseurile menajere vor fi gestionate conform strategiei de gestionare a deşeurilor la

nivelul judetului Brasov. Fermierul va încheia contracte cu operatori autorizaţi, pentru

colectarea şi eliminarea controlată a deşeurilor.

- Mortalitatile vor fi stocate temporar în spaţiu special amenajat(camera de necropsie)

dotat cu lada frigorifică şi se vor elimina prin incinerare într-un incinerator autorizat.

Reducerea consumului de apa.

- Sistemele de alimentare cu apă a fermei se va proiecta şi se vor executat astfel încât să

aducă apă în permanenţă în cantitate suficientă şi să reducă pierderile. Volumele de apă

prelevate şi consumate se vor măsura cu ajutorul unui apometru montat în cabina puțului.

Volumul de apă distribuit fermei BALEA TRANS-TUR va fi contorizat.

- Pentru curaţarea şi spălarea adaposturilor va fi prevăzut un agregat de spălare cu apă

de înaltă presiune. Această măsură va reduce consumul de apă utilizată pentru spălare şi

implicit diluarea dejecţiilor.

- Managementul operaţional va cuprinde măsuri pentru calibrarea regulata a instalatiilor

de baut apa, pentru a evita risipa, înregistrarea consumului de apa, detectarea si

repararea scurgerilor.

Reducerea consumului de energie.

- Evacuarea dejecţiilor din adăpost, în bazinul de aspirație a pompei tocător(rezervor

exterior, V = 56 mc ) se face gravitațional fără consum de energie necesară acţionării

pompelor.

- Folosind o stație de pompare prevăzută cu limitator de nivel dejecțiile vor fi conduse în

laguna de stocare exterioară.

- Întreţinerea sistemelor de ventilatie mecanica prin inspectii, pentru înlăturarea

rezistenţelor hidraulice generate de depunerile pe conducte şi ventilatoare.

- Utilizarea corpurilor de iluminat cu consum scăzut de energie.

106

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protecţiei

mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a celor două alternative.

Aspectulde

mediu/economic Varianta zero

PunctajVarianta din proiectul propus.

Punctaj

Calitatea apei Rămâne nemodificata,faţă de situaţia actuală

8

Nu se vor evacua ape uzatetehnologice și menajere încorpurile de apă.Apele pluviale potențial impurificatecu hidrocarburi vor fi tratate într-unseparator, cu debitul de 20 l/s,prevăzut cu filtru de coalescență.Indicatorii de calitate ai efluentuluipluvial epurat vor fi conform NTPA001.Apele uzate menajere vor îndeplinicondiţiile tehnice, conform NTPA002/2007.Sunt prevăzute măsuri pentruprevenirea poluării cu nitraţi aapelor subterane

8

Calitatea aerului Nu se modifică față desituația actuală.

8Concentraţiile poluanților generaținu vor depăşi pragul de alertă. 8

Calitatea solului

Terenuri de clasa III-a şia IV-a de fertilitate,necesită ameliorarecalitativă cu fertilizanţiorganici

7

Nu se vor genera efecte negativeasupra calității solului. Se va puteaasigura fertilizarea organică a cca.300 ha de terenuri agricole.

8

Nivelul dezgomot şivibraţii

Rămâne nemodificata,faţă de situaţia actuală 8

Zgomotul de fond rămânenemodificat. Se prevăd măsuriantivibratile

8

Mediu social şieconomic

Activitate economicăredusă în comună 7

Locuri de muncă, venituri labugetul local. 9

BodiversitateaPe terenul zoneistudiate, se practicăagricultura.

9Nu va avea efecte asupra stării deconservare a speciilor şi ahabitatelor.

9

Total 47 50

Din analiza prezentată rezultă că varianta prezentată în proiectul propus, respectă

reglementările din domeniul protecţiei mediului înconjurător şi prezintă avantaje sociale şi

economice.

Functionarea obiectivului analizat va avea impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii

populaţiei în limite admisibile.

Nu sunt generate emisii de substante periculoase în concentraţii care pot determina

riscuri semnificative asupra stării de sănatate a populaţiei din imediata sa vecinatate şi

mediului înconjurător.

107

Reprezentarea grafică a impactului.Pentru aprecierea impactului global al fermei asupra mediului înconjurător, s-a utilizat

metoda încadrării calităţii factorilor de mediu, aer, apă, sol şi a indicatorului biodiversitate,

într-o scară de bonitate, cu acordarea unei note, care să exprime apropierea sau

depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10,

unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea antropică iar nota 1,

reprezintă starea gravă, ireversibilă de afectare a factorului de mediu analizat. Notele de

bonitate obţinute pentru factorii de mediu aer, apă, sol și biodiversitate, servesc la

realizarea a două figuri geometrice (patrulatere). Ariile celor două patrulatere, reprezintă

starea ideală, respectiv reală globală a mediului. Raportul dintre aria care reprezintă

starea reală a mediului şi aria care reprezintă starea ideală, reprezintă indicile stării de

poluare globală.( IPG ). Scara pentru indicele poluării globale:

I = 1, mediu natural neafectat de activitatea umană.

1<I<2, mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile.

2<I<3, mediu supus efectului activitatii umane, provocand st[ri de disconfort formelor

de viata.

3<I<4, mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata.

5<I<6, mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.

I, peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viata.

Scara de bonitate:

Nota Efectele asupra stării de sănătate şi ecosistemelor 10 mediu natural 9 mediu curat nivel I, fără efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor 8 mediu curat nive II, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de sănătate şi

ecosistemelor 7 mediu afectat nivel I, cu efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor 6 mediu afectat nivel II, cu efecte cronice asupra stării de sănătate şi ecosistemelor 5-4 mediu poluat, efecte semnificative asupra sănătăţii şi ecosistemelor3-2 mediu degradat cu efecte grave asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

1 mediu degradat, efecte ireversibile.

Notele de bonitate acordate:

Factorul de mediu aer.Concentraţiile în imisii ale amoniacului, pulberilor și oxidului de azot nu depăşesc

pragurile de alertă.

Indicatorul de miros avut în vedere până la apariţia legislaţiei specifice este amoniacul.

Concentraţia amoniacului în aerul înconjurător nu depăşeşte pragul de alertă. Transportul

108

dejecţiilor se va face cu cisterne-vidanjă etanşe. Transportul şi împrăştierea fertilizanţilor

organici nu se va efectua în perioadele defavorabile dispersiei, în zilele de sărbătoare.

Fermierul va informa publicul cu privire la măsurile de reducere a mirosurilor (planul de

management al mirosului) şi programul de împrăştiere a fertilizanţilor pe suprafaţa solului.

Estimăm că aerul este curat-nivel II, fără efecte decelabile cazuistic asupra populaţiei.

Nota de bonitate acordată = 8

Factorul de mediu apa.Apele menajere: se stochează în bazin vidanjabil etanş. Se vidanjează şi se vor

transporta la o staţie de epurare mecano-biologică autorizată.

Instalaţiile de colectare, evacuare și laguna pentru stocarea temporară a dejecțiilor și a

apelor uzate tehnologice sunt etanşe.

Măsurile constructive şi funcţionale prevăzute pentru protecţia calităţii apelor precum şi

împrăştierea fertilizanţilor organici pe sol cu respectarea Codului de bune practici agricole,

nu va minimiza posibilitatea poluarii apelor subterane şi de suprafaţă cu azotaţi.

Nota de bonitate acordată = 8, mediu curat-nivel II, fără efecte asupra stării de sănătate şi

a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane.

Factorul de mediu sol.Au fost prevăzute măsuri constructive şi funcţionale pentru protecţia solului şi a

subsolului. Împrăştierea fertilizanţilor organici se va face conform planurilor de fertilizare

aprobate şi a Codului de bune practici agricole. Fertilizarea cu deşeurile organice

fermentate rezultate din fermă, va avea efecte benefice asupra calităţii şi producţiei

agricole. Nota de bonitate acordată = 8, sol curat-nivel II, fără efecte asupra sănătăţii,

florei şi faunei.

Indicatorul biodiversitate.Ferma nu va genera emisii care afectează starea favorabilă de conservare a speciilor de

floră şi faună. Măsurile pentru reducerea impactului:

- Proiectul cuprinde măsuri pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

împotriva poluării cu compuşi ai azotului şi fosforului, nutrienţi care generează

eutrofizarea corpurilor de apă.

- Împrăştierea dejecţiilor pe sol se va efectua conform planurilor de fertilizare. Dejecţţile

transportate din fermă se vor administra imediat, nefiind depozitate în câmp.

- Pe terenurile cultivate de către titularul activităţii se vor utiliza pesticide

biodegradabile şi nu va fi incendiată vegetaţia.

- Lucrările de desinsecţie şi deratizare care se vor efectua în fermă, vor fi externalizate

prin contracte cu operatori autorizaţi.

109

aer

biodiversitateapă

sol

S1

S2

- Nu se vor fertiliza cu dejecţii terenurile situate în zonele umede.

Nota de bonitate acordată = 8, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de sănătate şi

ecosistemelor.

Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat, cu aria S1 iar starea reală

este reprezentată de patrulaterul neregulat cu aria S2, înscris în forma geometrică

regulată a stării ideale. Indicele de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.

IPG = 100 : 64 = 1,5625

Mediul va fi supus activităţii umane în limite admisibile.6.Monitorizarea.În perioada de realizare a lucrărilor:- Controlul calității execuției lucrărilor conform caietului de sarcini privind calitatea

lucrărilor de construcții și montaj.

- Utilizarea materialelor pentru construcții și instalații de cea mai bună performanță.

- Gospodărirea și ținerea evidenței gestiunii deșeurilor rezultate din activitatea de

construcții conform OUG nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare și H.G.

nr.856/2002.

În perioada de exploatare a lucrărilor:

Obiective Indicatori Frecvenţapropusă

Apa subterană /Puţuri de observaţie în incinta zoneistudiate şi pe terenurile fertilizate cudejecţii.

pH-ul, CBO5, CCO-Mn, NO3-, NH4

+,PTOTAL, ,NO2

-, extractibile

Semestrial, înprimii doi anide la punereaîn funcțiune șiapoi anual

110

Apa potabilă prelevată din sursăsubterană

Indicatorii reglementaţi de L 458/2002,modificată şi completată de L311/2004 Trimestrial

Apa uzată menajeră

Indicatorii de calitate reglementaţi deNTPA 002/2007: pH-ul, MTS, CBO5,CCO-Cr, NO3

-, NH4+, PTOTAL, ,NO2

-,extractibile

Înainte devidanjare.

Apa pluvială Ph-ul, MTS, hidrocarburi din petrol Semestrial

Dejecţii pH - ul, umiditatea, NTOTAL, PTOTAL,CBO5, Cu

Din doi în doiani

Sol/ Studii agrochimice pe terenurileunde se face fertilizarea organică. pH - ul, NTOTAL, , PTOTAL, K Odată la trei

ani.

Aer/emisii, concentrația poluanțilorîn aerul înconjurător

Poluanţii reglementaţi de ordinul462/93, ordinul 592/2002 şi STAS12574/87: NH3, PM10, NO

Anual

Sol(incinta fermei) Carbon organic total(COT)Din trei în treiani.

ZgomotNivelul de zgomot echivalent la limitaincintei Anual

Secțiunile de prelevare se vor stabili în raportul de amplasament.

Monitorizarea postînchidere, urmărindu-se în special:Efectuarea analizelor din probe prelevate din apele și sol din incinta fermei, prelevate din

secțiunile stabilite în raportul de amplasament.

Prelevarea probelor și analizele se vor efectua folosind metode standardizate de către

laboratoare autorizate.

Rezultatele automonitorizarilor vor fi inregistrate si raportate autorităţilor conform

prevederilor legale.

7.Situaţii de riscÎn studiul geotehnic pentru zona studiată nu au fost identificate riscuri naturale datorită

alunecărilor de teren. Din punct de vedere al inundaţiilor nu au fost identificate riscuri.

Construcțiilor au fost proiectate conform normativului P100-1/2006 ,,Cod de proiectare

seismica-partea I-prevederi de proiectare pentru cladiri” pentru cutremure avind intervalul

mediu de recurenta IMR=100 ani. Amplasamentul se situeaza in zona D cu valori ale

perioadei de colt (control) a spectrului de raspuns de Tc=0,7s, coeficientului de

seismicitate Ks (valori de virf a acceleratiei terenului ag) ag = 0,16.

Din punct de vedere al rezistenţei la foc, clădirile vor fi proiectate a fi realizate din

materiale care să asigure cel puţin gradul II de rezistenţă la foc.

111

Pentru construirea obiectivelor se vor folosi materiale de cea mai buna performanţă.

Monitorizarea construirii fermei se va face conform Programelor de asigurare a calităţii

elaborate de proiectanţi. Obiectivul nu intră sub incidența HG 708/2007, modificată de

HG79/2010.

Plan operativ de prevenire şi management a situaţiilor de urgenţăPentru protejarea obiectivelor din fermă, incinta va fi imprejmuită cu gard.

Accesul in incinta fermei va fi controlat atât pentru mijloacele auto cât şi pentru personal

prin cabina poarta.

Paza va fi asigurată de paznici şi personalul de serviciu care, în caz de necesitate pot

comunica cu personalul de conducere iar in caz de forta majora cu poliţia locală.

Masuri de prevenire si control- Se vor se vor folosi materiale de cea mai buna performanta pentru executarea

depozitului de dejecţii.

- Se vor lua masuri pentru eliminarea riscului de incendiu si explozii.

- Se va monitoriza permanent etanşeitatea conductelor pentru evacuarea dejecțiilor și

a lagunei pentru stocarea temporară a dejecţiilor, bazinului de stocare a apelor menajere,

a canalelor, conductelor si a cisternelor-vidanjă pentru transportul dejecţiilor.

- Se va respecta programul de revizii si reparatii al instalatiilor.

- In cazul producerii unei poluări accidentale se va anunta imediat APM Brașov şi

GNM - Comisariatul judeţean Brașov şi se vor aplica masurile de interventie stabilite prin

planurile specifice fiecarui tip de incident.

Activitatecare poate

generapoluarea

Aspectulde mediugenerat

Măsuri de prevenire afenomenului

Răspunde Verifică

Gospodărireadeşeurilor

Mirosuri

Mortalităţile se vor stocatemporar în spaţiul specialamenajat. Transportul şi utilizareacorectă a dejecţiilor pentrufertilizare, evitând efectuareaoperațiunilor în perioadeledefavorabile dispersieipoluanţilor.

Seful defermă

Administrator

Gospodărireadejecţiilor şi aapelorreziduale,incorectă cudeversareabazinelor destocaretemporară,sau/și

Poluareaapelor desuprafaţă,subterane şia solului

Evacuarea sistematică adejecţiilor. Transportul dejecţiilorîn câmp cu mijloace de transportetanşe.Fertilizarea se va efectuaconform planurilor de fertilizare.Imprăştierea dejecţiilor pesuprafaţa solului se va face curespectarea Codului de bunepractici agricole.Menţinerea în stare curată a

Șeful defermă

Administrator

112

scurgeriaccidentalede produsepetroliere dinmanipularesau de lamijloacele detransport

platformelor, drumurilorinterioare, parcării şi rigolelorpentru colectarea apelor pluviale.Transportul cu autovidanja la ostație de epurare autorizată aapelor menajere, din bazinul decolectare.Efectuarea verificării sistematiceşi dacă este cazul a lucrărilor deremediere a canalelor de subadăposturi, conductelor deevacuare şi a lagunei pentrustocarea temporară, pentruevitarea producerii exfiltraţiilor.Laguna este prevăzută cu sistemde semnalizare a neetanșeităților.În cazul producerii unei deversăriaccidentale, zona va fi izolatăpentru limitarea scurgerilor pesuprafaţa solului.In cazul producerii unei scurgeriaccidentale de produse petrolierese vor folosi materiale absorbantepentru produse petroliere.Se va proceda la remediereasolului în zona afectată.

Şeful defermă

Administratori

8. Incetarea activitatiiMăsurile propuse la încetarea activităţii în fermă sunt:

- elaborarea proiectului tehnic pentru dezafectare/demolare;

- solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;

- colectarea şi evacuarea din incinta fermelor a tuturor deşeurilor, menajere şi

industriale;

- spălarea şi dezinfectarea compartimentelor halei de creştere şi îngrăşare a porcilor;

- transportul dejecțiilor din lagună;

- spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare;

- vidanjarea bazinului în care sunt colectate apele uzate menajere;

- evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au servit activității de creştere şi

îngrăşare a porcilor;

- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare

cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a amplasamentului.

9. Descrierea dificultăţilorInformaţiile cu privire la amplasamentul fermei, caracteristicicile constructive şi funcţionale

utilizate pentru realizarea evaluării sunt cele furnizate de consultant și proiectantul lucrării.