raport la studiul de evaluare a impactului asupra...

Sediu: 401151 Turda, str. Dr. I. Ratiu, nr. 101, Cluj Banca: Transilvania Sucursala Turda

Nr. reg. comerţ: J12/840/1998, Cod fiscal: RO 10906991 Cont RO 41 BTRL 0510 1202 5375 13XX

Tel.-Fax: 0264 315464, 0364 146942, 0745 523642 [email protected]

Capital Social: 2000 LEI www.oconecorisc.ro

RAPORT

la studiul de evaluare a impactului

asupra mediului

pentru obiectivul:

“Reabilitare, igienizare şi reparaţii clãdiri cu

destinaţia fermã de porcine” Oraş Ulmeni, Sat Mânãu, Judeţul Maramureş, FN

BENEFICIAR: S.C. SVOBODA COMPANY S.R.L.

ELABORAT: S.C. OCON ECORISC S.R.L.

DIRECTOR GENERAL,

PROF. UNIV. DR. ING. OZUNU ALEXANDRU

NOIEMBRIE 2011

Consultanţă în domeniul securităţii mediului şi proceselor tehnologice.

Managementul dezastrelor naturale şi antropice.

Companie înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului,

nr. 105/15.12.2009, cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA. Atestat pentru

elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.

233/11.03.2009. Atestat ANRM pentru elaborarea documentaţiilor geologice si tehnico-

economice pentru resurse minerale si roci utile nr. 900/24.06.2010.

mailto:[email protected]

http://www.oconecorisc.ro/

Responsabil temã:

Dr. Geograf Arghiuş Viorel

Colectiv de elaborare:

Dr. Ing. Modoi Cristina

Drd. Gheorghiu Diana

Dr. Dan Costin

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

PENTRU OBIECTIVUL:

REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE

ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ, FN

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pagina 1 din 73

C U P R I N S

INTRODUCERE 3

1. INFORMAŢII GENERALE 5

1.1. Titularul proiectului 5

1.2. Proiectantul lucrărilor 5

1.3. Denumirea proiectului 5

1.4. Descrierea proiectului 5

1.5. Realizarea şi funcţionarea obiectivului 13

1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurării producţiei 14

1.7. Informaţii despre materiile prime şi substanţele folosite 15

1.8. Informaţii privind poluanţii fizici şi biologici generaţi de activitatea

propusă 17

2. PROCESE TEHNOLOGICE 20

2.1. Procese tehnologice de producţie 20

2.2. Activităţi de dezafectare 22

3. DEŞEURI 23

4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI

MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA 26

4.1. Apa 26

4.1.1. Condiţiile hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului 26

4.1.2. Alimentarea cu apã 31

4.1.3. Managementul apelor uzate 34

4.1.4. Prognoza impactului 36

4.1.5. Mãsuri de diminuare a impactului 36

4.2. Aerul 37

4.2.1. Date generale 37

4.2.2. Surse de poluanţi generaţi 41

4.2.3. Prognozarea poluării aerului 44

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului 45

4.3. Solul şi subsolul 46

4.3.1. Surse de poluare a solurilor şi subsolurilor 48

4.3.2. Prognozarea impactului 48


4.4. Biodiversitatea 50

4.4.1. Impactul prognozat 55


4.5. Peisajul 56

4.5.1. Impactul prognozat 57


4.6. Mediul social şi economic 57

4.7. Condiţii culturale şi etnice 59

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 60

6. MONITORIZAREA 61


PENTRU OBIECTIVUL:




7. SITUAŢII DE RISC 62

1. Riscuri naturale 62

2. Accidente potenţiale 63

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 67

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 68

ANEXE 71

BIBLIOGRAFIE 73


PENTRU OBIECTIVUL:




INTRODUCERE

Prezentul Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului a fost realizat

conform Anexei nr. 2, Partea a II-a la Ord. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a “Ghidurilor

metodologice aplicabile procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului”. Evaluarea

impactului asupra mediului are drept obiectiv stabilirea impactul potenţial asupra factorilor de

mediu din zona de amplasare a obiectivului precum şi măsurile de prevenire şi diminuare a

impactului prognozat.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea

şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o

abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare

caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în

vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.

Investiţia propusă, ,,Reabilitare, igienizare şi reparaţii clădiri cu destinaţia fermă de

porcine’’, va fi realizată în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor pentru livrarea către abatoare de

sacrificare. Creşterea porcinelor, conform Ord. 337/2007, se încadreaza la Cod CAEN 0146-

creşterea porcinelor.

Ferma va fi dotată în conformitate cu standardele UE, astfel încât să permită utilizarea unor

tehnologii moderne şi eficente economic, atât pentru îngrăsarea de porci de calitate superioară, cât

şi pentru protecţia mediului înconjurător.

Investiţia va avea un impact pozitiv asupra zonei, atât din punct de vedere social, cât şi din

punct de vedere economic. Astfel, printr-o asemenea investiţie va creşte competitivitatea în sectorul

agricol utilizându-se mai eficient resursele umane şi factorii de producţie şi se va asigura

dezvoltarea mediului de afaceri local, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor la

bugetul local.

Prin realizarea investiţiei se valorifică cererile mari de carne de porc şi produse specifice

derivate din carne pe piaţa românească.


PENTRU OBIECTIVUL:




Amplasamentul obiectivului este localizat în intravilanul localităţii Mânău, într-o zonă cu

destinaţie pentru construcţii zootehnice (anterior pe amplasament a activat o fermă de creştere a

bovinelor), în conformitate cu certificatul de urbanism nr.54/26.07.2011.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului, utilizată în acest studiu, respectă

prevederile tuturor acte normative în vigoare la data elaborării.


PENTRU OBIECTIVUL:




1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

Beneficiarul lucrărilor este: S.C. SVOBODA COMPANY S.R.L., str. Grănicerilor, nr.

73/49, loc. Baia Mare, jud. Maramureş, tel./fax: 0262250394, reprezentată legal de către Svoboda

Alin.

1.2. Proiectantul lucrărilor

Proiectantul general al lucrărilor este: S.C. OCON ECORISC S.R.L., str. Dr. I. Raţiu, nr.

101, loc. Turda, jud. Cluj, tel/fax (+4) 0264-583378.

Persoana de contact: Prof.Univ.Dr.Ing. Alexandru Ozunu

1.3. Denumirea proiectului

Denumirea obiectivului de investiţii este: ,,REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII

CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE’’, ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD.

MARAMUREŞ.

1.4. Descrierea proiectului

Obiectivul analizat este amplasat în sud-vestul extrem al judeţului Maramureş, la circa 3 km

vest de râul Someş, într-o regiune deluroasă cu folosinţă predominant arabilă, inclusă Dealurilor de

Vest, respectiv Culoarului Someşului din zona Dealurilor Sălajului. Din punct de vedere

administrativ acesta aparţine oraşului Ulmeni, fiind localizat la 3,5 km nord-vest de centrul acestuia,

în nord-estul satului Mânău. Amplasamentul obiectivului este localizat în intravilanul localităţii

Mânău, într-o zonă cu destinaţie pentru construcţii zootehnice (anterior pe amplasament a activat o

fermă de creştere a bovinelor), în conformitate cu certificatul de urbanism nr.54/26.07.2011.


PENTRU OBIECTIVUL:




Localizarea obiectivului studiat

Amplasamentul se învecinează cu:

- drum de acces în nord-vest;

- teren arabil în nord-est;

- canal de scurgere ape pluviale în sud-est urmat de terenuri arabile;

- gospodărie familială - proprietar Lemnean Florin în sud-vest.

În linie dreaptă obiectivul este situat la o distanţă de 32 km SV de Baia Mare, 37 km N de

Zalău şi 43 km SE de Satu Mare. Accesul se realizează prin intermediul drumului comunal 182 B

care leagă localităţile Ulmeni şi Ariniş, respectiv drumurile 108 A de 108 D.

Adresa obiectivului este următoarea: oraş Ulmeni, sat Mânău, fn, jud. Maramureş, fiind

înscris în CF 50332, cu nr. cad. 50332, cu suprafaţa de 33387 m². Obiectivul este cuprins în

intravilanul localităţii.

Amplasamentul studiat localizat în Culoarul Someşului, în zona de terase a acestuia, aproape

de contactul cu zona mai înaltă interfluvială, include depozite noi, holocene, cu pietrişuri, nisipuri şi

argile. În cea mai mare parte a Dealurilor Sălajului, pe interfluvii domină formaţiuni panoniene,

formate din argile, marne şi nisipuri.


PENTRU OBIECTIVUL:




Topografia amplasamentului indică pante foarte reduse, altitudinea încadrându-se între

aproximativ 168 m în sud-vestul parcelei şi 166 m în nord- estul acesteia.

Topografia amplasamenului. Vedere înspre nord-estul amplasamentului

(în fundal lunca Someşului)

Obiectivul este mărginit la vest de interfluviul care desparte râurile Someş şi Sălaj cu

altitudini maxime de 230 m la vest de amplasament şi circa 300 m în părţile cele mai înalte situate

înspre sud-vest. Alunecările de teren şi procesele de eroziune torenţială nu afectează amplasamentul

analizat.

Localitatea Mânău se încadrează climatului temperat-continental moderat, etajului climatic

de dealuri, fiind supusă în cea mai mare parte a anului unei circulaţii predominant vestice. La

Ulmeni, temperatura medie multianuală este de circa 9,5 ºC, iar cantitatea medie multianuală a

precipitaţiilor de 720 mm. Adâncimea de îngheţ în conformitate cu STAS 6054/1977 este de 1 m de

la nivelul terenului.

Reţeaua hidrografică locală este constituită din cursuri de apă foarte scurte, necadastrate,

torenţiale, cu scurgere temporară, care drenează versantul estic al interfluviului Dealurilor Sălajului.

Acestea nu curg în imediata vecinătate a amplasamentului. O parte dintre apele scurse în timpul

topirii zăpezilor şi a ploilor torenţiale prin aceste viroage sunt drenate în sensul pantei, înspre

Someş, prin intermediul unor canale înierbate din zona de luncă şi terase a Someşului.

Cele mai importante cursuri de apă din apropierea obiectivului studiat sunt Someşul şi

afluentul acestuia Sălajul faţă de care obiectivul se află localizat la o distanţă destul de mare: 3 km


PENTRU OBIECTIVUL:




înspre vest de râul Someş, respectiv 2,7 km spre est de râul Sălaj. Debitul mediu multianual al

Someşului la Ulmeni este de 92 m³/s putând ajunge şi la valori de peste 2000 m³/s aşa cum s-a

întâmplat în luna mai a anului 1970 (2300 m³/s). Chiar şi în aceste condiţii diferenţa mare de nivel

dintre cotele obişnuite ale Someşului şi altitudinea amplasamentului, care este de circa 7 m, nu

permite inundarea obiectivului nici la viituri cu perioadă foarte mică de revenire. La circa 3 km de

amplasament, dincolo de interfluviul Dealurilor Sălajului, în lunca Sălajului, este localizată Ferma

Piscicolă Ariniş formată din mai multe iazuri.

Pânza freatică este situată la adâncimi mai mari de 4 m lucru evidenţiat de nivelul apei din

puţul localizat pe amplasament. Depozitele permeabile de terasă asigură debite relativ bogate apelor

subterane din zonă (circa 1-1,5 l/s/foraj, în concordanţă cu debitele de la alte foraje din apropiere).

Factorii pedogenetici specifici regiunii au dus la formarea unui înveliş de soluri destul de

omogen, evidenţiindu-se prezenţa pe arii largi a lovosolurilor în spaţiul mai înalt al dealurilor şi pe

terase şi a protisolurilor (aluviosoluri) cu fertilitate mai ridicată în zona mai joasă şi plată inclusă

luncii Someşului.

Vegetaţia naturală din regiune (etajul pădurilor de stejar) a fost profund modificată ca

urmare a desţelenirii terenurilor agricole, pastrându-se doar insular în spaţiile mai înalte situate la

circa 2 km sud-vest de amplasament. Cea mai mare parte a terenurilor din zonă sunt utilizate arabil

(se cultivă în principal porumb) şi mai puţin pentru păşunat.

Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect

Investiţia presupune reabilitarea, igienizarea şi repararea unor construcţii preexistente, care

au format şi în trecut o fermă zootehnică, cu scopul creşterii şi îngrăşării porcinelor.

În activitatea de proiectare a principalelor unităţi funcţionale se va ţine cont de prevederile

Ord. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru

protecţia porcinelor si de prevederile Ord. 63/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

privind regulile generale de biosecuritate în exploataţiile de porcine înregistrate/autorizate sanitar-

veterinar.

Suprafaţa totală a amplasamentului este de 33387 m², din care suprafaţa totală construită

este de 13774 mp.

Principalele unităţi funcţionale de pe amplasament sunt redate în cele ce urmează.


PENTRU OBIECTIVUL:




a. Adăposturi pentru creşterea porcinelor. Din cele patru adăposturi preexistente pe

amplasament vor funcţiona un număr de 2 grajduri, respectiv grajdurile nr. 2 şi 3 conform planului

de situaţie ataşat. Fiecare dintre acestea au o suprafaţă de circa 800 m² (817 m² grajdul nr.2 şi 778

m² grajdul nr.3) şi capacitatea de adăpostire pentru un număr de circa aproape 1000 capete

porcine/ciclu de producţie cu respectarea condiţiilor de bună creştere animală, adică cu asigurarea

unui minim de 0,75 m² pe cap de animal. Construcţiile au pereţi realizaţi din cărămidă pe fundaţie

din beton şi dispun de 2 uşi de acces situate în capetele adăposturilor. Longitudinal între cele două

uşi de acces sunt aleile de circulaţie ale personalului muncitor cu o lăţime de 1 m. Datorită

sistemului de creştere adoptat s-a facut o ridicare a pardoselilor în vederea realizării a 4 canale de

preluare a dejecţiilor animaliere, aliniate de-a lungul fiecărui grajd. Acestea au o adâncime de 0,6

m, o lăţime de 1,5 m şi o capacitate de înmagazinare a dejecţiilor de aproximativ 65 m³ fiecare.

Canalele sunt situate pe toatã lungimea adaposturilor şi au rol de preluare şi stocare a dejecţiilor

animaliere pe durata a 3 luni, atât cât va dura un ciclu de creştere şi îngrăşare a porcinelor.

Evacuarea dejecţiilor se va face hidraulic, pe pernă de apă din canalele de sub boxe la sfârşit de

serie, în cele 2 bazine de colectare şi depozitare situate în capătul sud-estic al adăposturilor.

Pardoselile sunt realizate din grătare prefabricate de beton şi suprafate pline betonate pentru odihna

porcilor. Acoperişurile includ o structură de beton acoperită cu plăci ondulate de azbociment. Deşi

azbestul este încadrat substanţelor periculoase, în conformitate cu specificările stipulate în

Hotărârea 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest,

modificată şi completată de HG 734/2006 produsele cu continut de azbest care au fost instalate sau

se aflau in functiune inainte de 01.01.2005 pot fi utilizate pana la terminarea ciclului de viata.

Tâmplaria interioară şi cea exterioară este din PVC cu geam termopan. Iluminatul este asigurat prin

corpuri de iluminat cu respectarea normativelor de 44 lucsi /m². Pentru asigurarea unui climat optim

în fiecare adăpost exista un sistem de ventilaţie compus din 5 ventilatoare de coamă/grajd, cu

tubulatură GFK, diametrul de 82 cm, lungime de 2,8 m şi o capacitate de 18 000 m³/h/ventilator la

30 Pa. Lateral există un număr de 60 de guri de admisie aer AIV cu autodeschidere acţionate de 2

servomotoare, cu o capacitate de: 1 000m³/h la 10 Pa , 1 450 m³/h la 20 Pa, 2 000m³/h la 30 Pa.

Acestea sunt realizate din PVC cu geam termopan (27x56 cm) fiind pozitionate în oglindă pe pereţii

laterali. Doi senzori de temperatură în hală şi unul exterior şi un senzor de umiditate sunt conectaţi

sistemului de comandă. Toate acestea (ventilatoare, guri de admisie, senzori, sistem de comandă)

asigură parametrii optimi de temperatură şi umiditate şi eliminarea în bune condiţii a noxelor


PENTRU OBIECTIVUL:




rezultate. Pentru o mai bună gestionare a creşterii porcinelor şi în conformitate cu tehnologia de

creştere adoptată, în fiecare adăpost există un număr de 18 boxe de creştere (9x4,5 m), cu

despărţitoare speciale din panouri PVC, fiecare boxă fiind prevăzută cu câte un hrănitor dublu (180

l) care asigură frontul de furajare. Fiecare hrănitor este prevăzut cu câte două adăpători, în boxe mai

existând în plus un număr de 4 adăpători care asigură frontul de adăpare. Sistemul automat de

adăpare conţine pe coloana centrală dozatorul de medicamente pentru situaţiile în care se impune

medicaţia, fie cea preventivă, fie cea curativă a animalelor. Furajarea este asigurată la discreţie

printr-un sistem suspendat de transport cu lanţ de 174 m lungime şi 600 mm diametru, aprovizionat

din buncărul de furaj exterior aferent fiecărui adăpost. Buncărul se încarcă pneumatic fiind realizat

din tablă galvanizată şi având capacitatea de 39,8 m³, respectiv 25,9 t. Toate sistemele de furajare,

adăpare şi ventilaţie sunt asistate de calculator, astfel încât întreg procesul tehnologic este

automatizat. Tehnologia utilizată este de provenienţă germană (firma Pruellage). Vara, temperatura

optimă de 20-22 ºC necesară dezvoltării în bune condiţii a porcinelor este asigurată de sistemul de

ventilaţie propriu, iar iarna de căldura biologică degajată de animale şi de sistemul eficient de

izolare al clădirii, iar în situaţiile în care se impune de 2 aeroterme pe curent electric.

b. Filtrul sanitar cu o suprafaţă de 23 m², este localizat în capătul dinspre accesul pe

amplasament al adăpostului nr.1., fundaţia, pereţii şi acoperişul având aceleaşi caracteristici

structurale şi materiale ca şi ale celorlalte adăposturi. Este compartimentat în funcţie de necesităţile

sanitar-veterinare ale fermei, astfel:

- un vestiar de schimb a hainelor de stradă dotat cu dulapuri pentru haine (8 m²);

- grup sanitar faianţat dotat cu 2 duşuri, WC, chiuvetă, apă curentă caldă şi rece, sifoane în

pardoseală şi canalizare (7 m²);

- un vestiar de schimb în haine de fermă dotat cu dulap pentru haine (8 m²).

În aceste condiţii intrarea în fermă se va efectua doar după efectuarea duşului şi echiparea cu

haine de fermă, parcurgănd traseul vestiar 1 – baie – vestiar 2.

În perioada rece a anului încălzirea filtrului sanitar va fi efectuată cu un calorifer electric de

2 kW, iar apa caldă va fi furnizată de un boiler electric cu putere de 1 kW.

În camera de schimb în haine de fermă se va afla de asemenea şi sistemul de supraveghere şi

control al instalaţiilor, agregatelor şi aparaturii automatizate a fermei (firma Pruellage), constituit

din computerului de climă de TIP PS-2H-CLS, regulatorului turaţiei ventilatoarelor şi panoul de


PENTRU OBIECTIVUL:




control a gurilor de admisie şi al sistemelor de furajare şi adăpare. De asemenea, camera va include

şi o maşină de spălat a hainelor de fermă.

Toate încăperile menţionate mai sus sunt iluminate natural şi artificial, fiind dotate cu uşi şi

geamuri termopan.

c. Clădirea birourilor cu o suprafaţă 20 m² este localizată pe latura de nord-vest a

amplasamentului, fiind concepută pentru a deservi personalul administrativ, sanitar şi pentru

personalul de serviciu. Acesta este realizată din cărămidă, acoperiş din ţiglă pe structură de lemn,

uşă şi geamuri cu profil PVC şi geam termopan. Clădirea include un birou pentru şeful de fermă şi

medicul veterinar de 8 m², o magazie 8 m² şi grupul sanitar (4 m²) faianţat, dotat cu duş, WC,

chiuvetă, apă curentă caldă şi rece, sifoane în pardoseală şi canalizare. În perioada rece a anului

încălzirea filtrului sanitar va fi efectuată cu un calorifer electric de 2 kW. Apa caldă va fi furnizată

de un boiler electric de 1 kW.

Toate corpurile de clădire menţionate anterior sunt de tip P.

d. Bazinele de colectare a dejecţiilor animaliere (includ dejecţii, purin şi ape de spălare a

grajdului), în număr de două, sunt situate pe latura sud-estică a amplasamentului şi au capacitatea

de 3252,6 m³ (2 x 1626,3 m³), suprafaţa de 1807 m² şi înălţimea medie de 1,8 m. Capacitatea este

suficientă pentru preluarea în bune condiţii a dejecţiilor, existând în permanenţă capacitate

disponibilă şi pentru preluarea apelor meteorice. Bazinele sunt etanşe, construite din beton armat

care asigură o bună rezistenţă şi vor fi izolate suplimentar cu geomembrană în scopul creşterii

siguranţei în exploatare. Bazinele sunt vidanjabile, evacuarea dejecţiilor făcându-se o dată la 6 luni,

dejecţiile urmând apoi a fi transportate şi împrăştiate pe terenuri agricole ca îngrăşământ natural, cu

ajutorul tractorului şi vidanjei (toamna după recoltare şi primăvara înainte de însămânţare).

Bazinele preiau dejecţiile prin intermediului unui canal colector care preia la rândul său dejecţiile

din canalele din grajduri utilizându-se în acest sens metoda hidraulică. Canalul urmăreşte latura sud-

estică a adăposturilor, iar în apropierea adăpostului nr. 4 acesta capată o pantă mai mare şi se

îndreaptă spre bazinele de colectare special amenajate. Canalul (lăţime - 0,50 m la baza şi 0,75 m la

partea superioară, adâncime - 0,45 m, lungime – 120 m) este realizat din beton etanş, fiind acoperit

cu plăci prefabricate din beton şi dimensionat corespunzător pentru a prelua dejecţiile de la canalele

de dejecţii din grajd si a le transporta la batalul pentru stocarea dejecţiilor. Prin sistematizarea

adoptată (sistem divizor de canalizare) apele meteorice nu vor fi direcţionate spre acest canal. Nu

există cursuri de apă în vecinătate.


PENTRU OBIECTIVUL:




e. Bazinele de colectare a apelor uzate, cu destinaţia de a prelua apele uzate provenite de la

filtrul sanitar şi grupul sanitar al clădirii birouri sunt amplasate la 2,5 m de filtrul sanitar (3 m³),

respectiv 6 m de grupul sanitar al clădirii cu destinaţie birouri (2 m³). Ambele sunt bazine

vidanjabile subterane etanşe, din beton armat, create special pentru apele uzate menajere. Apele

menajere sunt transportate printr-o reţea de canalizare realizată din tubulatură de PVC cu Dn 110

mm. Bazinele sunt vidanjate periodic, iar apele uzate menajere sunt transportate la cea mai

apropiată staţie de epurare (staţia oraşului Ulmeni) cu care se va încheia un contract pentru

preluarea şi tratarea în bune condiţii a apelor uzate.

f. Fântână pentru alimentarea cu apa a fermei. Sursa de alimentare cu apă, utilizată atât în

scop menajer, cât şi industrial este o fântână dezvoltată în stratul freatic, amplasată în incinta

obiectivului, cu următoarele caracteristici: H=23 m, Ø =1,1 m. Fântâna este situată într-un adăpost

închis, cu uşă de acces, geam, pereţi din cărămidă şi acoperiş din ţiglă pe structură de lemn, care

asigură zona de protecţie sanitară a sursei de apă (cf. HG 930 / 2005). Apa va fi extrasă cu o pompă

submersibilă tip Pulsar 50/80 MA, cu putere de 1,2 kW şi cu un debit de 0-7,2 mc/h şi va fi

transportată prin conducte de polietilenă cu Dn =33 mm montate îngropat sub limita de îngheţ spre

cele două adăposturi unde vor fi racordate la sistemul de adăpat porcine. In grajduri apa este

distribuită în fiecare boxă prin conducte din OLZn. Pentru gestiunea corespunzătoare a rezervelor

de apă (apă necesară în caz de), o parte din apă va fi transportată şi stocată temporar în două bazine

subterane etanşe cu capacitatea de 12 m³, respectiv 8 m³, situate între adăpostul nr. 1 şi adăpostul nr.

2. Starea apei este corespunzătoare modului de utilizare (adăpat, igienizare, apă menajeră).

g. Camera necropsie are 3 m² şi este amplasată între grajdul nr. 4 şi bazinele de colectare a

dejecţiilor. Are pereţi din cărămidă, pardoseala şi pereţii fiind faianţaţi. Camera va include o ladă

frigorifică de 180 l pentru stocarea temporară a deşeurilor animaliere până în momentul în care

acestea vor fi ridicate de o firmă de specialitate.

h. Sistematizarea exterioară. Pentru circulaţia pe amplasament se vor realiza alei betonate

către toate clădirile, drumuri betonate şi spaţiu pentru parcarea mijloacelor auto precum şi

canalizare exterioară pentru ape meteorice cu rigole din beton acoperite cu plăci prefabricate din

beton. Drumurile betonate vor fi dimensionate astfel încât pentru toate manevrele necesare

mijloacelor de transport să nu se ajungă cu roţile pe spaţiul verde.

Spaţiul neafectat de construcţii din incinta va fi amenajat ca spaţiu verde (S = 19613 mp).


PENTRU OBIECTIVUL:




Întreaga suprafaţă a amplasamentului va fi împrejmuită cu gard protector cu stâlpi de beton

şi gard din plasă de sârmă. De asemenea se va construi un gard interior pentru protecţia sanitară a

porcinelor cu stâlpi de metal şi gard din plasă de sârmă.

Incinta firmei şi adăposturile vor fi supravegheate de camere video cu circuit închis.

Cu excepţia spaţiilor verzi, apele meteorice vor fi direcţionate prin intermediul unor rigole

betonate în afara amplasamentului (lăţime - 0,45 m la baza şi 0,74 m la partea superioară, adâncime

- 0,60 m, lungime – 240 m), în canalul de pe latura sud-estică a acestuia. Evacuarea apelor pluviale

de pe învelitoare se face prin jgheaburi şi burlane de Ø 100-120 mm, aduse la nivelul solului în

canalizarea exterioară pentru ape meteorice.

Deşeurile organice rezultate în urma decesului accidental al animalelor sunt ridicate şi

valorificate de S.C. ,,PROTAN’’ S.A., Bucureşti, în baza unui contract, în timp ce deşeurile

menajere sunt valorificate de către firma de salubritate care deserveşte oraşul Ulmeni.

1.5. Realizarea şi funcţionarea obiectivului

Perioada de execuţie propusă pentru realizarea obiectivului este a doua jumătate a anului

2011, iar începerea funcţionării e prevăzută pre finalul anului 2011.

Investiţia propusă se va derula pe locul unei vechi ferme zootehnice şi în consecinţă

activităţile din faza de construcţie constau doar în lucrări de reabilitare, igienizare şi reparaţii a

structurilor de pe vechiul amplasament la care se adaugă lucrări suplimentare de sistematizare

exterioară.

Astfel, principalele lucrări desfăşurate în etapa de realizare a noii investiţii, constau în:

- Lucrări de sistematizare exterioară a terenului pe amplasament (realizare căi de acces,

rigole pluviale, perdele de protecţie forestieră);

- Realizarea instalaţiilor tehnologice pentru furnizare hrană, apă menajeră şi industrială,

evacuare dejecţii şi a echipamentelor tehnologice şi de automatizare;

- Lucrări de finisaje şi igienizare interioare şi exterioare;

- Reabilitatea instalaţiilor aferente: electrice, sanitare, alimentare cu apă şi canalizare;

- Montarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice şi de automatizare;

- Probe şi teste înainte de punerea în funcţiune;


PENTRU OBIECTIVUL:




- Lucrãri de restaurare ecologică şi revegetare a spaţiilor afectate temporar în timpul

constructiei prin organizarea de şantier, unde va fi cazul;

- Activitãţi de transport materiale şi deseuri.

Pentru fermă se prevede un regim de lucru continuu, astfel: 7 zile/săptămână, 365 zile/an, 24

ore/zi. Ferma va fi deservită de 4 persoane la care se adaugă un medic veterinar, iar activităţile de

pază şi aprovizionare/desfacere vor fi externalizate.

1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resursele folosite în scopul producerii

energiei necesare asigurării producţiei

Ferma va include 2 adăposturi funcţionale de îngrăşare porcine în sistem intensiv cu

capacitatea nominală totală de producţie de 1950 capete/ciclu x 3 serii anuale, adică 5850 porci

graşi/ an, cu greutatea înainte de sacrificare de 110-120 kg fiecare.

În scopul desfăşurării activităţilor specifice şi pentru a limita efectele poluării aerului ferma

va utiliza doar energie electrică fiind racordată la reţeaua edilitară de energie electrică a oraşului

Ulmeni, sat Mânău, prin branşamente, în baza unor proiecte realizate cu acordul S.C. Electrica SA.

Consumul de energie electrică se va situa la nivelul de aproximativ 30 kWh la o putere instalată de

100 kW. Principalii consumatori vor fi instalaţiile tehnologice (sistemele de adăpare şi furajare,

pompare apă, ventilare, încălzire grajd) la care se adaugă iluminarea spaţiilor administrative şi de

producţie, încălzirea spaţiilor sanitare şi administrative şi a apei calde menajere.

Pentru furnizarea apei calde menajere se vor utiliza boilere electrice, iar pe timp de iarnă

pentru încălzirea spaţiilor cu destinaţie filtru sanitar şi birouri se vor utiliza calorifere electrice.

În consecinţă resursele energetice utilizate pe amplasament sunt reprezentate exclusiv de

energia electrică pentru consumatorii specifici de pe amplasament.

Informaţiile despre resursele utilizate pe amplasament se regăsesc în tabelul 1.1.

Tabel 1.1.

Producţia Resurse folosite în scopul desfăşurării activităţii

Denumire Cantitate

anuală

Denumire Cantitate

anuală

Furnizor

Porci pentru

carne 5850 capete Energie electrică 240000 kWh

S.C. Electrica S.A.-

Sucursala de

Distribuţie

Maramureş


PENTRU OBIECTIVUL:




1.7. Informaţii despre materiile prime şi substanţele folosite

Purceii sunt aduşi în adăposturi din import la greutăţi cuprinse între 25 şi 30 kg.

Hrănirea se va realiza diferenţiat în funcţie de greutatea animalelor. Astfel, până la 60 kg se

va utilize furaj de tip starter cu 20 % proteină, când 70-80 % din efectiv atinge greutatea de 60 kg se

va furniza furaj de creştere cu 18 % proteină, iar de la 90 kg se va utiliza furaj de finisare cu 16 %

proteină.

Din punct de vedere sanitar-veterinar nu se efectuează vaccinări sau tratamente obligatorii,

acestea realizându-se doar în funcţie de evoluţia efectivului, motiv pentru care în ferma nu se

stochează medicamente sau vaccinuri. Doar în condiţiile în care apar diverse afectiuni (digestive sau

respiratorii), medicaţia se achiziţionează de la distribuitori autorizaţi şi se administrează în apa de

băut cu ajutorul unor dozatoare de medicamente care au capacitatea de a doza medicamentele cu

respectarea timpilor de aşteptare. Toate tratamentele efecuate se consemnează în registrele de

tratament şi sunt consemnate pe fişele de predare către abator.

Atât în faza de construcţie cât şi în faza de funcţionare apa potabilă va fi asigurată din

acviferul freatic prin intermediul unei fântâni preexistente în incinta proprietăţii. Se estimează un

consum mediu anual de circa 11600 m³ în activităţile menajere, spălare şi igienizare adăposturi şi

adăpatul animalelor.

În cadrul obiectivului în perioada de activitate pot rezulta deşeuri din azbest (materiale

izolante cu conţinut de azbest-cod 17 06 01* în cf. cu HG 856/2002) în urma deteriorării

învelitorilor de azbest de pe acoperişurile ale adăposturilor de creştere a animalelor. Învelitorile au

fost montate înainte de 1 ianuarie 2005 la obiectivul care a funcţionat anterior pe amplasament

(fermă de creştere a bovinelor).

În conformitate cu specificările stipulate în Hotărârea 124/2003 privind prevenirea,

reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, modificată şi completată de HG 734/2006

produsele cu conţinut de azbest care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de 01.01.2005

pot fi utilizate pană la terminarea ciclului de viaţă. În situaţii neprevăzute din care poate rezulta

deteriorarea învelitorilor din azbest (ex. căderi de grindină de mari dimensiuni, vijelii, terminarea

ciclului de viaţă), deşeurile rezultate vor fi gestionate având la bază prevederile Hotărârii 124/2003

privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, art.11., modificată şi

completată de HG 734/2006. De asemenea se vor lua în considerare şi recomandările din ,,Ghidul


PENTRU OBIECTIVUL:




celor mai bune practici pentru prevenirea sau reducerea riscului ,azbest’ în lucrările care implică

sau pot implica o expunere la azbest pentru angajator, pentru lucrător şi pentru inspectorul de

muncă’’, elaborat de Comitetul Înalţilor Responsabili cu Inspecţia Muncii (SLIC), Comisia

Europeană şi Directivele 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzate de

azbest, respectiv 83/477CEE privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile

expunerii la azbest. Înaintea începerii activităţii de demolare, toate persoanele implicate (angajaţi,

contractori) vor fi instruite adecvat cu privire la cerinţele speciale de manevrare a azbestului şi

măsurile adecvate de protecţie a aparatului respirator.

Persoanele implicate în activităţile de îndepărtare, transport şi depozitare a învelitorilor de

azbest se vor asigura că nu vor fi emanate praf şi fibre de azbest care ar conduce la o poluare

semnificativă a mediului cu azbest. Depozitarea temporară a deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre

de azbest se face cu tratarea, ambalarea, etichetarea şi acoperirea corespunzătoare a acestora,

avându-se în vedere condiţiile locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest. În

situaţia în care vor exista astfel de deşeuri vor fi eliminate prin intermediul unor societăţi

specializate.

În cazul în care va trebui îndepărtat învelitorilor de azbest de pe acoperişurile ale

adăposturilor de creştere a animalelor, datorită deteriorărilor suferite, aceste vor fi gestionate ca

deşeuri periculoase.

Pe amplasament, nu se vor stoca substanţe toxice sau periculoase.

Tabelul 1.2.

Denumirea

materiei prime,

a substanţei sau

a preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/stocată

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau

preparatelor chimice

Categorie

Periculoase/

Nepericuloas

e

P/N

Periculozitate

conform

OUG 200/2000

Fraze de risc

Nutreţuri

concentrate

1492 tone - - -

Medicamente Variabilă/nu se vor

stoca cumpărându-

se doar în situaţia

în care se impune

P Toxicitate redusă R22


PENTRU OBIECTIVUL:




VIROCID Variabilă în funcţie

de gradul de

infestare la sfârşit

de cicluri/nu se

stochează

N Nontoxic -

Apă 11600 mc - - -

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici generaţi de activitatea propusă

Între poluanţii fizici şi biologici la care se referă normativele în vigoare menţionăm:

- zgomotul şi vibraţiile ;

- radiaţiile electromagnetice ;

- radiaţiile ionizante ;

- poluarea biologică cu microorganisme, viruşi, bacterii, etc.

Sursele de zgomot şi vibraţii vor fi mijloacele de transport auto şi aparatura din dotare

(ventilatoarele).

În scopul protecţiei împotriva zgomotului şi a vibraţiilor obiectivul va fi dotat cu aparatura

nouă, modernă şi silenţioasă cu echipări standard antifonice şi compresoare de vibraţii la

ventilatoare. De asemenea, clădirile vor fi izolate fonic cu geamuri termopan. În plus pe laturile de

nord-vest şi sud-vest ale amplasamentului, mai apropiate de zona rezidenţială, se vor institui perdele

de protecţie forestieră realizate din salcâm.

Execuţia lucrărilor proiectate implică folosirea unor mijloace de transport şi a unor utilaje cu

funcţii specifice, ce reprezintă surse de zgomot şi vibraţii. Activitatea de şantier se prognozează că

va genera un nivel de zgomot generat sub limita admisă la marginea amplasamentului.

Prin caracteristicile constructive moderne ale mijloacelor fixe din dotare (ex. ventilatoare,

instalaţiile de furnizare a hranei şi apei) se estimează un nivel de zgomot mai redus de 87 dB la

locul de muncă şi 65 dB la limita incintei, respectându-se astfel normativele în vigoare (STAS

10009/88).

Datorită spaţiilor largi, a utilizării periodice şi de scurtă durată a autovehiculelor, se

estimează un nivel de zgomot generat de acestea sub limita admisă la marginea amplasamentului.

În cadrul obiectivului, atât în perioada de construcţie, cât şi după punerea în funcţiune nu se

vor utiliza substanţe sau materiale radioactive.

În scopul prevenirii poluării biologice s-au luat o serie de măsuri :


PENTRU OBIECTIVUL:




- colectarea şi evacuarea dejecţiilor se va face hidraulic având la bază o serie de dotări

specifice: grătare cu fante în pardoseli, canalele de preluare şi drenare a dejecţiilor din grajduri,

canalul exterior de drenare a dejecţiilor şi bazinele de stocare a acestora cu caracteristici de

etanşeitate ridicată, descrise mai amănunţit în secţiunea anterioară.

- pentru a diminua riscul de poluare prin împrăştirea dejecţiilor pe câmp, conform “Codului

de bune practici agricole” dejecţiile vor fi stocate în bazine o perioadă de circa 6 luni. În scopul

scăderii emisiilor de NH3 şi implicit a mirosurilor din dejecţii, în canalele de preluare a dejecţiilor

animaliere din grajduri vor fi introduce substanţe speciale (bio-enziome ecologice furnizate de firma

SANNITREE HUNGARY), substanţe care vor diminua cu circa 80-85 % concentraţia de amoniac

în conformitate cu indicaţiile furnizorilor;

- după fiecare depopulare halele vor fi spălate, dezinfectate, deratizate şi pregatite înainte de

repopulare cu păstrarea perioadelor de vid sanitar-veterinar între serii. Acest proces va include

curăţarea mecanică şi chimică (se vor utiliza substanţe ecologice de tip VIROCID) cu pompă de

spălat de înaltă presiune. Spălarea, dezinfecţia, dezinsecţia se vor face de catre angajaţii proprii sub

directa supraveghere a medicului veterinar;

- în caz de mortalitate animală animalele vor fi stocate o perioadă într-o ladă frigorifică cu

capacitatea de 180 l situată într-o cameră necropsie din clădirea situată la capătul grajdului nr.4,

urmând apoi a fi preluate de o firmă de specialitate (S.C. PROTAN S.A.);

- în incinta complexului nu se vor efectua nici un fel de operaţiuni de sacrificare a

animalelor.

Prin realizarea şi funcţionarea obiectivului nu se creează surse semnificative de poluare

fizică şi biologică.

Informaţii despre poluarea fizică şi biologică datorată existenţei obiectivului sunt redate în

tabelul 1.3.


PENTRU OBIECTIVUL:




Tabel 1.3.

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

surse

poluare

Poluare

maximă

admisă

Pol

uar

e

de

fon

d

Poluare calculată produsă de activitate

şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de

eliminare/

reducere a

poluării

Pe

zona

obiec-

tivului

Pe zone

de

protecţie/

restricţie

aferente

obiecti-

vului

Pe zone

rezidenţiale, de

recreere sau alte

zone protejate, cu

luarea în

considerare a

poluării de fond

Fără

măsuri

de re -

ducere.

a

poluă-

rii

Cu

implem.

măs. de

red. a

poluă-

rii

Zgomot Funcţionarea

motoarelor;

Ventilatoare

10

ventila-

toare;

2

motoare

65dB(A)

60d

B(

A)

87

dB

(A)

-

- -

Echipări

standard

antifonice

Poluare

biologică

Dejecţii

porcine

1 Conf.

Prevederilor

Codului

Bunelor

Practici

Agricole,

BAT

şi

Normelor

sanitare,

Regulament

1774/2

002

Stocare 6

luni în

bazin,

Fermentare

aerobă


PENTRU OBIECTIVUL:




2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

Activitatea principală la nivelul obiectivului va fi creşterea porcinelor, care în conformitate

cu prevederile Ord. 337/2007 se încadrează la Cod CAEN 0146-creşterea şi îngrăşarea porcilor

pentru producţia de carne.



graşi/ an.

Procesul de producţie va urmări o serie de etape incluzând aprovizionarea cu animale şi

furaje, creşterea şi îngrijirea animalelor, depopularea, transportul animalelor spre abatoare şi

pregătirea adăposturilor pentru o nouă populare.

Porcinele vor fi aduse în adăposturi la greutăţi de 20-30 kg cu camioane speciale de

transport animale. Camionul care va aduce porcine le va descărca în afara incintei amplasamentului,

de unde, sub supravegherea personalului muncitor, numai pe suprafeţele betonate, animalele vor fi

conduse către adăposturile de creştere. Acolo, animalele vor fi crescute şi îngrăşate circa 90 zile

până ajung la greutatea de aproximativ 110-115 kg.

În adăposturi distribuirea hranei şi adăparea vor fi automatizate. În aceste condiţii personalul

muncitor (4 muncitori şi un medic veterinar cu contract de colaborare) va avea mai mult rol de

supraveghere a boxelor, a stării de sănătate a porcinelor, a instalaţiilor de furnizare a hranei şi apei,

a ventilatoarelor şi a sistemului de drenare şi colectare a dejecţiilor animaliere. Hrana va fi furnizată

de firme de specialitate în producerea de furaje, cu certificarea calitativă a produselor şi descărcată

pneumatic în buncărul de 25,9 tone de la capul fiecărui grajd, de unde acestea vor fi transportate

spre hrănitori. Hrănirea se va realiza diferenţiat în funcţie de greutatea animalelor. Astfel, până la 60

kg furajul de tip starter va include 20 % proteină, când 70-80 % din efectiv atinge greutatea de 60

kg se va furniza furaj de creştere cu 18 % proteină, iar de la 90 kg se va utiliza furaj de finisare cu

16 % proteină. Sistemul automatizat de hrănire este suspendat deasupra culoarului central al

adăposturilor furnizând hrana în hrănitorile circulare din fiecare boxă, de fiecare dată când acestea

se golesc. Alimentarea cu apă se va realiza prin intermediul unei pompe submersibilă din fantâna


PENTRU OBIECTIVUL:




proprie prin conducte de polietilenă racordate la sistemul automatizat de adăpare. Sistemul

automatizat de adăpare furnizează la discreţie apa înspre cele 6 adăpători din fiecare boxă. Din

punct de vedere saniatar-veterinar nu se efectuează vaccinări sau tratamente obligatorii, acestea

realizându-se doar în funcţie de evoluţia efectivului, motiv pentru care în ferma nu se stochează

medicamente sau vaccinuri. Doar în condiţiile în care apar diverse afectiuni (digestive sau

respiratorii), medicaţia se administrează în apa de băut cu ajutorul unor dozatoare de medicamente

care au capacitatea de a doza medicamentele cu respectarea timpilor de aşteptare. Toate

tratamentele efecuate se consemnează în registrele de tratament şi sunt consemnate pe fişele de

predare către abator. Iluminatul se va realiza atât natural cât şi artificial, cu corpuri de iluminat

permanente şi cu corpuri de iluminat cu senzor de mişcare. Încălzirea adăposturilor se va realiza

natural prin intermediul căldurii biologice proprie animalelor suficientă pentru atingerea unui

microclimat propice la temperaturi externe de 5-22ºC. Pentru situaţiile mai rare cu temperaturi

foarte scăzute se vor utilize 2 aeroterme pe curent electric, cate una în fiecare adăpost. Colectarea şi

evacuarea dejecţiilor se va face hidraulic având la bază o serie de dotări specifice: grătare cu fante

în pardoseli, canalele de preluare şi drenare a dejecţiilor din grajduri, canalul exterior de drenare a

dejecţiilor şi bazinele de stocare a acestora descrise în secţiunea anterioară. Pentru a diminua riscul

de poluare prin împrăştirea dejecţiilor pe câmp, conform “Codului de bune practici agricole”

dejecţiile vor fi stocate în bazine o perioadă de circa 6 luni. În scopul scăderii emisiilor de NH3 şi

implicit a mirosurilor din dejecţii, în canalele de preluare a dejecţiilor animaliere din grajduri vor fi

introduce substanţe speciale (bio-enziome ecologice furnizate de firma SANNITREE HUNGARY),

substanţe care vor diminua cu circa 80-85 % concentraţia de amoniac în conformitate cu indicaţiile

furnizorilor.

Depopularea halelor se va realiza atunci când porcii au atins vârsta şi greutatea planificată

pentru livrare. Porcii vor fi preluaţi de maşinile proprii ale abatoarelor la care se livrează sau de

maşini ale firmelor specializate pentru astfel de transporturi. După depopulare halele vor fi spălate,

dezinfectate, deratizate şi pregatite înainte de repopulare cu păstrarea perioadelor de vid sanitar-

veterinar între serii. Acest proces va include curăţarea mecanică şi chimică (se vor utiliza substanţe

ecologice de tip VIROCID) cu pompă de spălat de înaltă presiune. Spălarea, dezinfecţia, dezinsecţia

se vor face de catre angajaţii proprii sub directa supraveghere a medicului veterinar.


PENTRU OBIECTIVUL:




În caz de mortalitate animală animalele vor fi stocate o perioadă într-o ladă frigorifică cu

capacitatea de 180 l situată într-o cameră necropsie din clădirea situată la capătul grajdului nr.4,

urmând apoi a fi preluate de o firmă de specialitate.

În incinta complexului nu se vor efectua nici un fel de operaţiuni de sacrificare a animalelor.

2.2. Activităţi de dezafectare

Pe amplasamentul analizat în trecut a funcţionat o fermă de creştere a bovinelor, obiectivul

fiind încadrat într-o zonă cu destinaţie pentru construcţii zootehnice, în conformitate cu certificatul

de urbanism nr.54/26.07.2011. În aceste condiţii amenajarea fermei presupune doar lucrări de

reparare, igienizare şi reabilitare a clădirilor şi anexelor preexistente în scopul creşterii porcinelor,

fără lucrări de dezafectare/demolare a unor construcţii.

Obiectivul se prevede a avea o durată de viaţă nedeterminată, deci nu se pune problema

demolării/dezafectării acestuia într-un viitor apropiat.


PENTRU OBIECTIVUL:




3. DEŞEURI

Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate

Deşeuri rezultate în urma lucrărilor efectuate în faza de şantier vor fi următoarele:

- deşeuri nepericuloase sub formă de resturi de materiale de construcţie (beton întărit,

cărămizi, ţigle, materiale ceramice – cod deşeu conf. HG 856/2002 - 17 01, lemn, sticlă şi materiale

plastice - 17 02, metale - 17 04); în conformitate cu cele specificate de beneficiar şi pentru

încadrarea în bugetul specificat se va încerca, pe cât posibil, ca astfel de deşeuri să aibă un volum

cât mai redus;

- deşeuri menajere (20 03 01) provenite de la muncitori.

Solul provenit din excavaţii nu este considerat deşeu, acesta urmând a fi depozitat pe

amplasament şi ulterior utilizat la amenajarea de spaţii verzi.

Din activităţile care se vor desfăsura în perioada de funcţionare, rezultă următoarele tipuri de

deşeuri:

Tabel 3.1.

Denumire deşeu

COD

deşeu conf.

HG856/2002

CANTITĂŢI UM

Dejecţii animaliere 02 01 06

3159 t/fermă/an (3 kg

dejecţii solide şi 3 kg

dejecţii lichide/cap/zi

pentru porci la îngrăşat)

Tone

Deşeuri animaliere 02 01 02 Circa 29 animale/an (0,5 %

din efectiv) Bucăţi

Deşeuri menajere 20 03 01 60 kg / lună (0,5 kg/pers/zi) kg

Ambalaje de stocare a bio-

enzimelor şi a produselor de

dezinfecţie şi dezinsecţie

15 01 02

Sunt cumpărate doar în

cazul în care situaţia o va

cere nefiind stocate în

fermă şi returnate integral

furnizorului

Bucăţi

Ambalajele utilizate din

utilizarea medicamentelor 15 01 10*

Sunt cumpărate doar în

cazul în care situaţia o va

cere nefiind stocate în

fermă şi returnate integral

furnizorului

Bucăţi


PENTRU OBIECTIVUL:




Modul de gospodărire a deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului

În faza de construcţie deşeurile nepericuloase sub formă de resturi de materiale de

construcţie vor fi utilizate ca fundaţie la înălţarea cu 0,6 m a alei centrale din adăposturi. Celelalte

tipuri de deşeuri nepericuloase vor fi depozitate într-un containter şi evacuate prin grija

beneficiarului.

În perioada de activitate deşeurile rezultate vor fi gestionate pe categorii.

Dejecţiile animaliere sunt colectate în cadrul celor două grajduri în canale longitudinale cu

scurgere hidraulică spre cele două bazine de colectare betonate etanş, cu o capacitate de 3252,6 m³.

Periodic (de 2 ori pe an) dejecţiile sunt vidanjate, transportate, împrăştiate pe terenuri agricole şi

încorporate în sol în scopul fertilizării acestora.

Deşeurile animaliere rezultate în urma decesului accidental al animalelor se estimează că vor

fi în cantităţi mici (circa 0,5 % din efectiv), acestea fiind ridicate şi valorificate de S.C.

,,PROTAN’’ S.A., Bucureşti, în baza unui contract. Pe perioada şederii în fermă acestea vor fi

stocate într-un adăpost special (camera necropsie), într-o ladă frigorifică cu capacitatea de 180 l.

Deşeurile menajere vor fi colectate într-un container de tip Europubelă de 240 l amplasat pe

o platformă special amenajată, betonată, care va fi ridicat periodic de firma de salubritate locală şi

transportat la rampa de gunoi a localităţii.

Managementul deşeurilor este prezentat în tabelul 3.2.

Tabel 3.2.

Denumire deşeu

Cantit.

prev.

a fi gene-

rată

(t/an)

Starea

fizică

Cod

deşeu

(cf. HG

856/

2002)

Cod priv.

principala

propr.

periculoasă

(cf. OUG

78/2000)

Cod

clasif.

statis-

tică

Managementul deşeurilor

Cantitate prevăzută a fi generată

(t/an)

Valori-

ficată

Elimi-

nată

Rămasă

în stoc

Dejecţii

animaliere

3159

t/fermă/an

Semi-

lichidă 02 01 06 - 3159 - -

Deşeuri

animaliere

Circa 29

animale/an

solidă

02 01 02

- - - cca.29

animale/a

n

-

Deşeuri menajere 720 kg / an

solidă 20 03 01 - - -

720 kg /

an

-

Ambalaje de

stocare a bio-

enzimelor şi a

- solidă

15 01 02 - - - - -


PENTRU OBIECTIVUL:




produselor de

dezinfecţie şi

dezinsecţie 1)

Ambalajele

utilizate din

utilizarea

medicamentelor

1)

- solidă 15 01 10* - - - - -

1) Sunt cumpărate doar în cazul în care situaţia o va cere nefiind stocate în fermă şi returnate

integral furnizorului.


PENTRU OBIECTIVUL:




4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REFACERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1. Condiţiile hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului

Protecţia şi gestiunea sistemelor acvatice presupune atât cunoaşterea regimului calitativ cât

şi a celui cantitativ al apelor şi a efectelor determinate de extinderea folosinţelor, având în vedere

menţinerea şi restabilirea proprietăţilor naturale, a funcţiilor ecologice ale sistemelor acvatice.

Starea apelor de suprafaţă

Reţeaua hidrografică locală este constituită din cursuri de apă foarte scurte, necadastrate,

torenţiale, cu scurgere temporară, care drenează versantul estic al interfluviului Dealurilor Sălajului.

Acestea nu curg în imediata vecinătate a amplasamentului. O parte dintre apele scurse în timpul

topirii zăpezilor şi a ploilor torenţiale prin aceste viroage sunt drenate în sensul pantei, înspre

Someş, prin intermediul unor canale înierbate din zona de luncă şi terase a Someşului, de cele mai

multe ori fară apă, care au şi rol de desecare. Asemenea canalale formează o reţea cu direcţia SV-

NE la est de amplasament.

Cele mai importante cursuri de apă din apropierea obiectivului studiat sunt Someşul şi

afluentul acestuia Sălajul faţă de care obiectivul se află localizat la o distanţă destul de mare: 3 km

înspre vest de râul Someş, respectiv 2,7 km spre est de râul Sălaj. Ambele râuri sunt situate în

Ecoregiunea 11-Câmpia Ungară. La circa 3 km de amplasament, dincolo de interfluviul Dealurilor

Sălajului, în lunca Sălajului, este localizată Ferma Piscicolă Ariniş formată din mai multe iazuri.

Drenajul apelor de suprafaţă şi subterane în conformitate cu condiţiile bazinale şi de pantă

din zona obiectivului studiat se face numai înspre Someş fară posibilitatea de a ajunge în bazinul

Sălajului.

În conformitate cu datele din Planul de management al spaţiului hidrografic Someş-Tisa

(versiunea decembrie 2009) elaborat de Abministraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa râul Someş are

în secţiunea cea mai apropiată (s.h. Ulmeni) următoarele caracteristici:


PENTRU OBIECTIVUL:




- L râu – 260 km;

- S bazin – 11 702 kmp;

- H med bazin – 159 mdM;

- Qmed anual- 88mc/s;

- Q95% - 9,70 mc/s.

Comparativ cu de debitele medii multianuale valorile maxime pot ajunge şi la peste 2000

m³/s aşa cum s-a întâmplat în luna mai a anului 1970 (2300 m³/s). Chiar şi în aceste condiţii

diferenţa mare de nivel dintre cotele obişnuite ale Someşului şi altitudinea amplasamentului, care

este de circa 7 m, nu permite inundarea obiectivului nici la viituri cu perioadă foarte mică de

revenire.

În conformitate cu datele din Planul de management al spaţiului hidrografic Someş-Tisa,

corpul de apă cu cod RORW2.1_B5 – Someş, de la confluenţa ca Apa Sărată până la confluenţa cu

râul Lăpuş, este cel mai apropiat de amplasament şi singurul care ar putea fi afectat de activitatea

obiectivului. La nivelul elaborării planului de management (2007) acest corp de apă indica o stare

ecologică medie şi o stare chimică (substanţe prioritare) încadrată în clasa F (alta

decat starea bunã). Acest corp de apă este cotat ca fiind o zonă sensibilă la nutrienţi şi vulnerabilă la

nitraţi.

În tabelul de mai jos sunt redate rezultatelele încadrării corpului de apă RORW2.1_B5 (râul

Someş, de la confluenţa ca Apa Sărată până la confluenţa cu râul Lăpuş) în starea ecologică şi

chimică corespunzatoare pentru primul semestru al anului 2011. Analizând rezultatele nu se observă

modificări majore faţă de situaţia generală din anul 2007, starea ecologică rămânând moderată, iar

stare chimică proastă.


PENTRU OBIECTIVUL:




Tabel 4.1.1. Rezultatul încadrării corpului de apă RORW2.1_B5 în starea ecologică şi

chimică corespunzatoare pentru primul semestru al anului 2011 (sursa APM Maramureş)

De asemenea tot în primul semestru au fost monitorizate şi zonele vulnerabile la poluarea cu

nitraţi cf. HG 964/2000. La Ulmeni valoarea acestui indicator a fost de 3,366 mg NO3/l, sub cea

prevăzută în normativul în vigoare (50 mg NO3/l).

Pentru studiul condiţiilor iniţiale a calităţii râului Someş au mai fost utilizate date de la

referitoare la secţiunile de control situate cât mai aproape de amplasamentul propus, cu poziţie

amonte şi aval de acesta, respectiv, secţiunile Ulmeni (3,3 km ESE de amplasament, secţiunea

amonte) şi Cicârlău (23 km NNE, secţiunea aval). Ca urmare a analizelor efectuate în cadrul

Monitoringului de supraveghere realizate în 2010 de APM Maramureş, râul Someş în secţiunea

Ulmeni, se încadra în clasa de calitate I pentru regimul termic şi acidifiere şi poluanţi toxici

specifici de origine naturală şi în clasele I şi II la regimul oxigenului, nutrienţi şi salinitate,

neîncadrându-se între corpurile de apă puternic modificate. În secţiunea Cicârlău situaţia este relativ

asemănătoare apa râului Someş încadrându-se în clasa de calitate I pentru regimul termic şi

acidifiere şi regimul oxigenului, în clasele I şi II pentru nutrienţi şi poluanţi toxici specifici de

origine natural şi în clasa a II-a de calitate pentru salinitate.

Starea apelor subterane

În zona amplasamentului, apele subterane sunt încadrate unor corpuri mari, atât freatice cât

şi de adâncime.


PENTRU OBIECTIVUL:




Astfel, în conformitate cu datele din Planul de management al spaţiului hidrografic Someş-

Tisa (versiunea decembrie 2009) amplasamentul studiat este încadrat corpului de apă freatic cu cod

ROSO12-Depresiunea Baia Mare şi corpului de apă de adâncime cu cod ROSO14-Zona Baia Mare.

Corpul de apă ROSO12-Depresiunea Baia Mare. În Depresiunea Baia Mare, în depozitele

cuaternare (nisipuri, pietrişuri, argile, silturi) din luncile şi terasele Someşului şi afluenţilor săi

(Lăpuşul, Bârsăul, Sălajul etc), din conurile aluvionare şi din depozitele deluviale, se dezvoltă un

corp de ape freatice de tip poros - permeabil, cu grosimi de 4 - 7 m, acesta fiind acoperit de strate cu

grosimi medii de 2-4 m, uneori chiar 10 m în zona de terasă.

Depozitele cuaternare se dispun discordant peste depozitele pannoniene din Depresiunea

Baia Mare, considerată ca un golf al Depresiunii Pannonice.

Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 1,5 - 5 m, fiind în general liber, sau uşor

ascensional, atunci când în acoperişul stratului acvifer se află formaţiuni argiloase siltice, uşor

permeabile.

Debitul specific are valori de la sub 1 l/s/m, până la 7 l/s/m. Infiltraţia eficace este cuprinsă

între 31,5 - 63 mm/an, gradul de protecţie fiind mediu sau nesatisfăcător. Cea mai mare parte a

acviferului freatic se caracterizează printr-un potenţial puternic, coeficienţii de filtraţie având valori

de 50 până la 300 m/zi şi transmisivităţile de 500 - 1500 m²/zi.

Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff executate pe apele forajelor de observaţie ale Reţelei

Hidrogeologice Naţional arată că acestea variază de bicarbonatat-calcică la sulfatat-sodică sau

bicarbonatat-sodică. Majoritatea surselor au ape bicarbonatat calcice.

Acest corp de apă are relaţii de interdependenţă cu râurile Someş şi Sălaj.

În anul 2007 monitorizarea calităţii apelor subterane din corpul ROSO12 s-a realizat prin

analizarea probelor de apă recoltate din 12 foraje aparţinând Reţelei hidrogeologice naţionale. În

cele 12 foraje de reţea nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag la nici un indicator.

Pe baza rezultatelor analizelor chimice şi a distribuţiei punctelor de monitorizare pe

suprafaţa corpului de apă subterană, se consideră că din punct de vedere calitativ, în general, acesta

este în stare bună cu excepţia extremităţii nord-estice a acestuia, respectiv zona industrială minieră

Baia Mare, care se află în stare slabă.

Permeabilitatea relativ ridicată a stratelor de suprafaţă face ca acest acvifer să fie relativ

vulnerabil la contaminarea externă. Datorită adâncimii la care se găseşte pânza de apă freatică în

zona amplasamentului (4-5 m), calitatea apei subterane a fost uşor afectată în timp, mai mult


PENTRU OBIECTIVUL:




indirect, prin intermediul apelor de infiltraţie considerate ca principal agent de transport al

poluanţilor din sol spre pânza de apă freatică. Principalele surse de poluare, care au afectat într-o

oarecare măsură calitatea apelor subterane în zona amplasamentului sunt cele asociate poluării

istorice de pe amplasament şi de pe terenurile agricole din vecinătatea acestuia.

Corpul de apă ROSO14-Zona Baia Mare. Forajele hidrogeologice executate în Depresiunea

Baia Mare, la adâncimi cuprinse între 250 m (Ardusat, Farcaşa, Ulmeni) şi 350 m (Şomcuta Mare),

au pus în evidenţă un corp de apă subterană sub presiune, având până la 12 strate acvifere, în

intervalul 45-326 m, de tip poros permeabil, acumulat în depozitele pannoniene.

Aproape întreaga stivă de depozite pannoniene din Depresiunea Baia Mare este reprezentată

printr-o alternanţă de nisipuri şi pietrişuri, având stratificaţie încrucişată, cu argile şi marne

compacte, benzi de nisipuri fine şi resturi de plante carbonificate.

Debitele pompate au oscilat între 5,5 l/s (pentru o denivelare de 14,4 m) la Ardusat şi 0,3 l/s

(pentru o denivelare de 15,5 m) la Săcălăşeni. În ceea ce priveşte debitele specifice, acestea sunt în

general reduse (de la 0,02 l/s/m la Asuaju de Sus şi Săcălăşeni, până la 0,38 l/s/m la Ardusat).

Acviferul prezintă un potenţial slab, cu transmisivităţi de 6÷39,5 m²/zi.

Apele de adâncime sunt predominant bicarbonatato-sodice, având pH-ul cuprins între 6,5 (la

Ulmeni) şi 7,5 (la Ariniş), duritatea totală între 2,2 grade germane (la Ardusat) şi 16,3 grade

germane (la Şomcuta Mare), iar mineralizaţia totală între 550 mg/l (la Asuaju de Sus) şi 9542,8

mg/l (la Şomcuta Mare).

În anul 2007 corpul de apă subterană ROSO14 a fost monitorizat prin forajul de la Hideaga.

Rezultatele analizelor chimice efectuate pe probe de apă recoltate din acest foraj nu arată

depăşiri ale valorilor prag la nici un indicator, astfel încât corpul de apă subterană ROSO14 se află,

din punct de vedere calitativ, în stare bună.

De altfel, fiind vorba de un acvifer captiv, posibilitatea de poluare a acestui corp de apă este

foarte redusă, fiind protejat de depozitele impermeabile acoperitoare.

Se mai impune menţiunea că obiectivul nu se află în zona de protecţie a vreunei alimentări

cu apă potabilă cea mai apropiată fiind localizată la Ulmeni la circa 2,5 km SSE de amplasament

(amonte de amplasament în sensul de drenaj a apelor subterane).

În vecinătate nu există zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor.


PENTRU OBIECTIVUL:




4.1.2. Alimentarea cu apă

Sursa de alimentare cu apă, utilizată atât în scop menajer, cât şi industrial este o fântână

dezvoltată în stratul freatic, amplasată în incinta obiectivului, cu următoarele caracteristici: H=23 m,

Ø =1,1 m. Fântâna este situată într-un adăpost închis, cu uşă de acces, geam, pereţi din cărămidă şi

acoperiş din ţiglă pe structură de lemn, care asigură zona de protecţie sanitară a sursei de apă (cf.

HG 930 / 2005). Apa va fi extrasă cu o pompă submersibilă tip Pulsar 50/80 MA, cu putere de 1,2

kW şi cu un debit de 0-7,2 mc/h şi va fi transportată prin conducte de polietilenă cu Dn =33 mm

montate îngropat sub limita de îngheţ spre cele două adăposturi unde vor fi racordate la sistemul de

adăpat porcine. In grajduri apa este distribuită în fiecare boxă prin conducte din OLZn. Pentru

gestiunea corespunzătoare a rezervelor de apă (apă necesară în caz de incendii şi pentru necesităţi

industriale), o parte din apă va fi transportată şi stocată temporar în două bazine subterane etanşe cu

capacitatea de 12 m³, respectiv 8 m³, situate între adăpostul nr. 1 şi adăpostul nr. 2.

Starea apei este corespunzătoare modului de utilizare (adăpat, igienizare, apă menajeră) în

conformitate cu buletinul de analiză nr.6 din 3.10.2011 emis de Direcţia Sanitară Veterinară şi

pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş. Astfel, rezultatele investigaţiilor efectuate în cadrul

Laboratorului Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Baia Mare, Direcţia Sanitară

Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş, asupra apei prelevate din fântâna

preexistentă pe amplasament, încadrată Corpului de apă ROSO12, au indicat următoarele valori:

- pH - 6,5;

- azotaţi - 6 mg/l;

- sulfaţi - 245 mg/l;

- fosfaţi - 0,3 mg/l;

- azot amoniacal - 0,872 mg/l;

- UFC/ml probă de apă – absent;

- colonii de enterococi intestinali în apă – absente.

Comparativ cu prevederile Legii nr. 458/2002 se constată încadrarea în limitele legale

pentru aproape toţi indicatorii cu uşoare depăşiri la fosfaţi (0,3 mg/l comparativ cu 0,1 mg/l valoare

admisă şi 0,5 mg/l valoare admisă excepţional) şi azot amoniacal (0,872 mg/l, comparativ cu 0,5

mg/l).


PENTRU OBIECTIVUL:




Pentru determinarea debitelor de ape menajere s-a întocmit calculul necesarului de apă

potabilă şi cantităţile de apă uzate, în conformitate cu prevederile STAS 1343-1/1995 si STAS

1478/1990, astfel:

a.Calculul necesarului mediu de apă menajeră

Număr de persoane (Ni): 4 persoane în regim temporar – personal angajat.

Consum specific mediu zilnic, qsp (l/om zi): în regim temporar : 50 l/om zi.

Q zi med = (qsp x Ni)/1000 = (50x4)/1000 = 0,2 m3/zi

b. Calculul cerinţei de apă menajeră

Q s zi med = k p k s Q zi med = 1,1x1,02x 0,2 m3/zi = 0,224 m

3/zi;

kp – coeficient al pierderilor de apă în reţea;

ks - coeficient pentru nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare

c. Calculul debitelor caracteristice ale sursei de apă pentru nevoi menajere

Qs zi med = 0,224 m3/zi (0,003 l/s)

Qs zi max=kzi Qs zi med=1,15x0,224=0,258 m3/zi (0,003 l/s)

kzi – coeficient de variaţie zilnică

Qs orar max=(koQs zi max)/24=(2,8x0,258)/24=0,03 m3/h(0,008l/s)

ko – coeficient de variaţie orară


PENTRU OBIECTIVUL:




Necesarul mediu de apă al porcinelor conform literaturii de specialitate este de 1 l/10 kg

greutate animal viu/zi (o medie de circa 6,5 l/porc/zi).

Debitele caracteristice ale sursei de apă pentru în scopul satisfacerii necesităţilor de adăpat

ale porcinelor vor fi:

Qzi med= 31,5 mc/zi (0,365 l/s)

Q zi max= 36.2 mc/zi (0,42 l/s)

Q o max= 4.22 mc/h (1,17 l/s)

Necesarul de apă pentru spălarea şi igienizarea adăposturilor va fi de 0,300 l/m² (pardoseli,

pereţi, boxe). Având consumul mediu estimat pe unitatea de suprafaţă (0,300 l/m²), suprafaţele de

spălare ale celor 2 adăposturi (S1+S2 x3) şi faptul că această activitate se va efectua de 3 ori/an

după încheierea fiecărui ciclu de creştere a porcinelor rezultă un debit mediu al sursei de apă de Qzi

med= 0,012 mc/zi.

Bilanţul consumului de apă al obiectivului este prezentat în tabelul 4.1.2.

Tabel 4.1.2.

Proces

tehnologic

Sursa

de apă

Consum

total de

apă

Apa prelevată din sursă Recirc

ulată/

reutili-

zată

Comentarii

Total Consum

menajer

Apă

pentru

incendiu

Fermă

creştere

porcine

Acvifer

freatic

Mediu:

31,7

mc/zi

11571

mc/an

Maxim

36,5

mc/zi

13323

mc/an

Mediu:

31,7

mc/zi

11571

mc/an

Maxim

36,5

mc/zi

13323 mc/an

Mediu:

0,224

mc/zi

81,8

mc/an

Maxim

0,258 mc/zi

94,2

mc/an

20 mc

-

-

Apa de incendiu

este stocată în 2

rezervoare de

apă pentru

incendii cu

capacitatea de 8

şi 12 mc


PENTRU OBIECTIVUL:




4.1.3. Managementul apelor uzate

Principalele surse de poluare a apelor subterane în condiţii de gestionare defectoasă a apelor

uzate pot fi reţele de canalizare şi bazinele de colectare a apelor uzate menajere, sistemul de

transport şi depozitare a dejecţiilor animaliere şi împrăştierea neadecvată a dejecţiilor pe câmpurile

agricole.

Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar şi grupul sanitar al clădirii birouri vor fi

dirijate în reţeaua de canalizare proprie cu Dn=110 mm şi apoi spre bazinele de colectare etanşe a

apelor menajere situate în vecinătatea filtrului sanitar (3 m³) respectiv a clădirii cu destinaţia birouri

(2 m³).

Cantităţile de apă restituită prin reţeaua de canalizare în bazinele de stocare vor avea

următoarele debite:

Quz zi med= 0,8 x Qs zi med = 0,8 x 0.224 = 0,179 mc/zi (0,002 l/s)

Quz zi max= 0,8 x Qs zi max = 0,8x0,258= 0,206 mc/zi (0,002 l/s)

Quz o max= 0,8 x Qs orar max = 0,8x0,03= 0,024 mc/h (0,007 l/s)

Apele uzate vor fi vidanjate periodic, transportate şi tratate la staţia de epurare a oraşului

Ulmeni. Acestea vor respecta prevederile NTPA 002/2005– Normativ privind condiţiile de evacuare

a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, nedepăşind 350

mg/l suspensii, 300 mg/l CBO5, 25 mg/l detergenţi.

Apele pluviale de pe acoperişul clădirilor şi cele care cad pe spaţiile nepoluate (alei

pietonale, drumuri şi parcare, spaţiu verde) se infiltrează în sol atât pe cale directă, cât şi în mod

indirect, după scurgerea şi evacuarea din rigolele amenajate pe amplasament în canalul înierbat

situat pe latura sud-estică a amplasamentului.

Debitele pluviale de calcul pentru proiectarea canalizărilor au fost determinate conform

STAS 1846/83, STAS 3051/81 şi STAS 9470/73, astfel:

Qmet = m x Σ(Si x Φi) x i = 0,9x(1,3774x0,85+1,9613x0,15)x125 = 165 l/s


PENTRU OBIECTIVUL:




Φi –coeficienţi de scurgere

- pentru clădiri şi platforme (S=1,3774 ha) – 0,85

- pentru spaţii verzi şi zone neamenajate (S=1,9613 ha) – 0,15

f=1/1...2/1 – frecvenţa ploii de calcul

t = 10 min – durata ploii de calcul

i = 125 l/s ha – intensitatea ploii de calcul

m=0,9

Debitele medii pluviale, având în vedere precipitaţiile medii (726 mm/an) şi coeficienţii de

scurgere adoptaţi, vor avea valoarea de 0,337 l/s.

Apele uzate tehnologice rezultate în urma spălării şi iginizării adăposturilor porcinelor nu se

evecuează în ape de suprafaţă fiind colectate şi stocate în cele două bazine de colectare a dejecţiilor.

În amestec cu acestea vor fi utilizate ca fertilizant natural. Apele vor include şi substanţe ecologice,

biodegradabile de igienizare.

Bilanţul apelor uzate evacuate din cadrul obiectivului analizat este prezentat în tabelul 4.1.3.

Tabelul 4.1.3.

Sursa

apelor

uzate

Totalul apelor

uzate generate

Ape uzate evacuate Reutil

izate

/

recir-

cul.

Comentarii

mc/zi

mc/an

Menajere Industriale Pluviale

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

Fermă

porcin

e

Mediu

0,179

mc/zi

Maxim

0,206

mc/zi

Mediu

65,3

mc/an

Maxim

75,2

mc/an

Mediu

0,179

mc/zi

Maxim

0,206

mc/zi

Mediu

65,3

mc/an

Maxim

75,2

mc/an

Prin soluţia

de protecţie

a apelor

adoptată se

consideră

dejecţiile de

la creşterea

porcilor ca

nămol şi nu

ape uzate

29,1

mc/zi

10635

mc/an*

-

-

Apele uzate

de pe

amplasament

nu se

evacuează în

mediu

(excepţie

apele

pluviale)

*- Pentru apele pluviale preluate de canalizarea pluvială s-a ţinut cont de datele climatice existente,

considerându-se, conform datelor din literatura de specialitate , o cantitate medie anuală de 726 mm.


PENTRU OBIECTIVUL:




4.1.4. Prognozarea impactului

În faza de şantier a proiectului există posibilitatea poluării apei cu produse petroliere în cazul

scurgerilor accidentale de la motoarele maşinilor, însă probabilitatea producerii este foarte mică,

impactul fiind redus şi pe o arie restrânsă.

În etapa de funcţionare apa va fi utilizată pentru adăparea animalelor şi igienizarea

adăposturilor şi pentru nevoi menajere în cadrul filtrului sanitar (circa 11600 m³/an, 31,8 m³/zi).

Apele uzate menajere nu vor avea efecte asupra altor factori de mediu, (sol, subsol, ape

freatice), întrucât la proiectarea obiectivului s-au avut în vedere etanşeizarea şi dimensionarea

corectă a celor 2 bazine de stocare şi a reţelei de canalizare de pe amplasament. Apele uzate vor fi

transportate ori de câte ori este nevoie la staţia de epurare a localităţii Ulmeni.

Prin soluţia de protecţie a apelor adoptată se consideră dejecţiile de la creşterea porcilor ca

nămol şi nu ape uzate, prin reducerea consumului de apă necesară evacuării dejecţiilor. În această

situaţie, de la activitatea fermei de îngrăşare a porcilor nu vor mai rezulta ape uzate tehnologice,

care să fie evacuate în receptori naturali.

În apropierea amplasamentului nu există cursuri de apă sau lacuri. Cel mai apropiat din

bazinul hidrografic în care se încadrează amplasamentul este râul Someş (3 km est). Distanţa mare

de Someş şi diluţia ridicată indusă de râu coroborate cu managementul apelor de pe amplasament

care nu implică evacuări de ape uzate în mediu fac ca o afectare viitoare a acestuia care să ducă la

neândeplinirea obiectivelor de mediu să fie aproape imposibilă. În ceea ce priveşte evoluţia calităţii

apelor subterane în cazul implementării proiectului se poate prognoza o menţiere a situaţiei actuale,

dacă se au în vedere măsurile de management adoptate.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

Obiectivul studiat nu va evacua apa uzată în afara sistemului, în nici un receptor natural.

În vederea diminuării şi evitării impactului asupra calităţii apelor, reţeaua de canalizare va fi

construită din materiale moderne, rezistente la coroziunea factorilor de mediu şi va fi prevăzută cu

cămine de vizitare. Branşamentele şi racordurile executate vor fi etanşe, iar dimensionarea sa va fi

realizată, conform normativelor de proiectare în vigoare.


PENTRU OBIECTIVUL:




Înainte de punerea în funcţie, atât reţeaua de alimentare cu apă potabilă, cât şi cea de

canalizare a apelor uzate vor fi supuse probelor de etanşeitate şi de presiune, conform normativelor

în vigoare, pentru prevenirea oricăror neetanşeităţi ce ar putea să apară pe traseele conductelor.

În plus pentru protecţia apelor subterane s-au mai avut în vedere:

- dejecţiile animaliere urmează din grajduri circuite sigure, betonate etanş;

- izolarea suplimentară a bazinelor de stocare a dejecţiilor cu geomembrană;

- eliminarea şi valorificarea ritmică a deşeurilor;

- împrăştierea fertilizanţilor naturali (dejecţii animaliere) se va realiza după o monitorizare

strictă a parametrilor fizici şi biologici, cu respectarea prevederilor Codului Bunelor Practici

Agricole. La împrăştierea fertilizanţilor naturali, se vor respecta distanţele de protecţie faţă de

sursele de apă potabilă, faţă de apele de suprafaţă, lacuri şi canale de irigaţii;

- diminuarea cantităţii de NH3 prin însămânţarea de enzime şi bacterii în canalele cu dejecţii

din adăposturi;

- betonarea tuturor suprafeţelor pe care se desfăşoară activităţi de producţie.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Condiţii climatice

Particularităţile climatice ale regiunii studiate sunt determinate de condiţiile geografice

proprii. Între acestea, rolul cel mai important îl deţine poziţia geografică care condiţionează un flux

radiativ cu valori medii, caracteristic latitudinilor mijlocii, iar prin larga deschidere spre vest

favorizează advecţia maselor de aer maritim dinspre Oceanul Atlantic. La aceşti factori se adaugă

trăsăturile suprafeţei active, asociate reliefului- altitudinea, orientarea culmilor, expoziţia

versanţilor, şi vegetaţiei -tipul şi gradul de acoperire cu vegetaţie.

Caracteristicile factorilor mai sus amintiţi încadrează regiunea climatului temperat-

continental moderat.

Cei mai importanţi parametri climatici sunt temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice.


PENTRU OBIECTIVUL:




Analiza datelor de temperatură a evidenţiat un regim termic specific zonelor de dealuri

joase. Prin corelaţia cu cele mai apropiate staţiile meteorologice situate la altitudini asemănătoare

(în localitate sau imediata vecinătate nu există staţii meteorologice) temperatura medie multianuală

este de 9,6-9,8ºC. Faţă de valoarea medie multianuală, de-a lungul anilor au existat variaţii

neperiodice, cu ani reci în alternanţă cu ani calzi, oscilaţiile înregistrând un ecart de 3-4ºC.

Tabel 4.2.1. Temperaturile medii lunare şi anuale (ºC) (perioada 1977-2006)

(sursa: http://www7.ncdc.noaa.gov/climvis/CdoDispatcher)

Vara se înregistrează cele mai ridicate temperaturi, media multianuală având valori de 18-

21ºC . Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează iarna, când valorile medii lunare sunt

predominant negative. Temperatura medie lunară prezintă valori minime în ianuarie şi maxime în

iulie, rezultând o amplitudine termicǎ medie anualǎ de circa 22-23 ºC. Temperaturile extreme

absolute, privite ca valori instantanee produse la un moment dat, oferă informaţii asupra ecartului de

variaţie neperiodică a temperaturii aerului. Cele mai scăzute valori termice au coborât în regiune

sub -30C (Baia Mare, -30,0°C, 10.02.1928; Satu Mare, -30,4ºC, 24.12.1961), iar cele mai ridicate

s-au apropiat de 40ºC (Satu Mare, 39,4ºC, 16.08.1952, Baia Mare, 39,2ºC, 22.08.1943), indicând

amplitudini termice absolute de aproape 70ºC.

Precipitaţiile atmosferice constituie unul dintre elementele climatice de bază,

caracterizându-se printr-o mare variabilitate spaţio-temporală a parametrilor asociaţi (intensitate,

duratǎ, frecvenţǎ).

Pentru caracterizarea precipitaţiilor au fost utilizate date dintr-o perioadă de 33 de ani (1970-

2002) de la postul pluviometric Ulmeni situat la circa 3 km est de amplasament (sursa:

Administraţia Naţională Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa).

Situarea în calea maselor de aer umed, cu o advecţie predominant vestică, condiţionează

cantităţi relativ bogate de precipitaţii în regiune. Valorile mari ale precipitaţiilor medii anuale (726

Staţia I F M A M I I A S O N D Media

Baia Mare -2,2 -0,6 4,3 10,8 16,0 18,8 20,8 20,0 15,3 10,3 4,7 -0,1 9,8

Satu Mare -2,4 -0,8 4,6 10,5 16,0 18,9 20,8 19,9 15,4 10,1 4,4 -0,3 9,8

Supuru de Jos -1,5 0,6 4,4 10,0 15,6 18,4 20,2 19,6 14,8 9,6 3,7 -0,6 9,6

Zalău -1,2 0,9 4,8 10,2 15,5 18,2 20,1 19,7 15,2 10,5 4,0 -0,1 9,8

http://www7.ncdc.noaa.gov/climvis/CdoDispatcher


PENTRU OBIECTIVUL:




mm) sunt cauzate în regiune de reactivarea fronturilor atmosferice la contactul cu masivul cristalin

Dealul Mare-Ţicău.

Comparativ cu media multianuală, precipitaţiile au înregistrat oscilaţii neperiodice. Astfel, în

anii cu activitate ciclonică deosebit de intensă cantitatea de precipitaţii a depăşit 1000 mm (1970),

iar în anii deficitari au scăzut sub 500 mm (1983).

În sezonul cald (1 aprilie-30 septembrie), în medie, cantităţile de precipitaţii reprezintă 60 %

din aportul pluviometric anual, subliniind caracterul mai moderat al climei, cu influenţe oceanice, şi

o pondere destul de însemnată a cantităţii de precipitaţii din sezonul rece.

Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii cad în intervalul ianuarie-martie, luna cu cea mai

mică valoare medie fiind februarie. Începând din martie cantitatea medie lunară a precipitaţiilor

creşte progresiv până în iunie, când se înregistrează maximul pluviometric lunar.

Numărul anual de zile cu precipitaţii (>0,1 mm) are valoare medie de 140-160, valorile

maxime fiind specifice lunii decembrie, când în aproximativ jumătate din zilele lunii cad

precipitaţii. Peste două treimi din precipitaţii cad sub formă lichidă (74 % la Baia Mare).

Cea mai mare valoare a precipitatiilor căzută în 24 ore în regiune s-a înregistrat la Salsig

fiind de 92,8 mm (31.07.1980).

Stratul de zăpadă apare în mod obişnuit în luna decembrie (în anii favorabili chiar de la

sfârşitul lunii noiembrie), iar ultimele zile cu strat de zăpadă se înregistrează în ultima decadă a

lunii martie şi prima decadă a lunii aprilie; rezultǎ o durată medie a intervalului cu strat posibil de

100-130 zile şi a numărului de zile cu strat de zăpadă de 50-70. Grosimea stratului de zăpadă are, în

medie, valori de 3-6 cm în intervalul noiembrie-aprilie, cu un maxim în perioada ianuarie-februarie

(7-10 cm). Grosimea maximă a stratului de zăpadă, însă, poate atinge sau depăşi o jumătate de

metru (ex. Baia Mare- 82 cm, în februarie 1964; Sălsig- 59 cm, în ianuarie 2000).

Vântul bate predominant din sector vestic cu viteze medii anuale de circa 1,5-3 m/s.

Calitatea aerului în zona amplasamentului

Localitatea Mânău care include ampasamentul analizat avea o populaţie de 1179 locuitori la

recensământul din anul 2002. Acesta este inclusă din punct de vedere administrativ oraşului Ulmeni

care împreună cu localităţile arondate (Arduşel, Chelinţa, Mânău, Someş Uileac, Ţicău, Tohat şi

Vicea) avea o populaţie de 7365 locuitori în 2005 (2066 gospodării) şi o suprafaţă de 8149 ha din


PENTRU OBIECTIVUL:




care 5567 ha – teren agricol, 3500 ha – teren arabil, 1468 ha – păşuni, 408 ha – fâneţe, 163 ha –

livezi, 1753 ha – păduri. Localităţile sunt electrificate integral, există reţea de alimentare cu apă şi

de canalizare în oraşul Ulmeni, Mânău şi Arduşel, iar localitatile Ulmeni şi Tohat deţin şi reţea de

alimentare cu gaz metan.

Principalele surse de poluare a aerului din localitatea Mânău sunt reprezentate de

gospodăriile populaţiei (sistemele de încălzire şi de prepararea a hranei, creşterea animalelor,

prepararea băuturilor alcoolice), emanaţiile difuze de poluanţi de pe terenurile agricole, surse

industriale (câteva mici unităţi productive din industria alimentară-produse de panificaţie şi textilă)

şi traficul rutier local şi de tranzit.

Poluanţii specifici surselor naturale şi antropice menţionate sunt:

- particulele de provenienţă naturală (particule minerale şi vegetale) de pe terenuri lipsite de

vegetaţie;

- compuşii organici volatili nemetanici şi protoxid de azot (N2O) generaţi de vegetaţia

spontană;

- compuşi organici volatili nemetanici, protoxid de azot (N2O), particule de provenienţă

naturală (particule minerale şi vegetale), amoniac (NH3) generaţi de culturi vegetale sezoniere şi

perene;

- oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3),

particule, compuşi organici volatili şi condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice -

substanţe cu potenţial cancerigen) rezultaţi din surse staţionare de ardere;

- metan (CH4) generat de fermentaţia enterică şi de descompunerea dejecţiilor şi amoniac

(NH3) rezultat din descompunerea dejecţiilor rezultate din creşterea animalelor;

- oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), SO2, CH4, compuşi organici

volatili nemetanici, particule încărcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) generaţi de

traficul rutier;

- poluanţi specifici arderii combustibililor, particule, compuşi organici volatili nemetanici

generaţi de unităţile industriale locale.

Poluanţii emişi în atmosferă includ gaze cu efect de seră cum sunt CO2, N2O, CH4, generate

de surse de ardere staţionare sau mobile, de activităţile agricole şi de vegetaţie.

Având în vedere capacitatea, densitatea şi numărul relativ redus al surselor de poluare locale

se poate menţiona faptul că la ora actuală calitatea aerului din zona amplasamentului este destul de


PENTRU OBIECTIVUL:




bună, acesta fiind uşor alterată în perioada de iarnă atunci când se constată o sporire a consumului

de combustibil (în principal lemn) pentru încălzirea locuinţelor şi a spaţiilor comerciale şi

productive şi când condiţiile de autoepurare a aerului nu sunt atât de propice (stabilitate atmosferică

mai accentuată). Vara în schimb activitatea microbiană mai intensă din depozitele de dejecţii

rezultate în urma creşterii animalelor în gospodăriile familiale face ca temporar în anumite locaţii să

se resimtă mirosuri specifice unor asemenea activităţi.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

Sursele de poluare a aerului în timpul realizării obiectivului vor fi:

- autovehiculele şi utilajele folosite care vor avea impact de scurtă durată şi vor afecta

factorii de mediu în limite admisibile;

- încărcarea-descărcarea solului excavat pe mici suprafeţe care ar putea genera praf, în

condiţiile în care solul este uscat. Având în vedere, însă, cantitatea mică de pamânt excavat,

impactul asupra calităţii aerului va fi nesemnificativ.

Principalele surse de poluare atmosferică în perioada de funcţionare sunt

surse staţionare dirijate ventilatoarele din halele de producţie;

surse staţionare nedirijate şi surse difuze precum adăposturile, bazinele de colectare a

dejecţiilor animaliere, aplicarea de dejecţii pe câmpurile agricole

sursele mobile (maşinile cu acces pe amplasament); se menţionează că societatea nu

deţine parc propriu de autovehicule, aprovizionarea cu materii prime şi desfacerea

mărfii fiind externalizate.

Principalii poluanţi atmosferici rezultaţi din activitatea de creştere a porcinelor sunt

amoniacul şi metanul. Mirosul este un parametru organoleptic nenormat, generat de bazinele de

colectare a dejecţiilor, adăposturi şi în momentul împrăştierii dejecţiilor pe câmp.

Tehnologia adoptată este una avansată, de provenienţă germană (firma Pruellage), complet

automatizată, inclusiv pentru mediul microclimatic interior, având ca dotări specifice ventilatoare,

guri de admisie şi senzori de temperatură şi umiditate. Toate acestea vor face ca nivelul de amoniac

din aer, care este strâns legat de anumiţi parametri meteorologici (temperatură, umiditate), de

tehnologia adoptată şi substanţele utilizate (calitatea nutreţurilor, bioenzime reducătoare) să nu


PENTRU OBIECTIVUL:




prezinte concentraţii foarte ridicate sau variaţii bruşte în interior şi la exterior care ar putea ridica

mult nivelul de poluare pentru perioade scurte de timp.

Pentru calcularea emisiilor de gaze poluante s-a utilizat ,,Îndrumarul de lucru pentru

calculul emisiilor de metan rezultat din depozitarea deşeurilor menajere, respectiv de metan şi

amoniac din creşterea intensivă a animalelor’’, secţiunea B ,,Ferme pentru creşterea intensivă a

porcilor şi păsărilor’’ postat pe site-ul APM Baia Mare

(http://www.apmbm.ro/MM/EPRTR/Anexa_ghid_factori.pdf) care ia în considerare factorii de emisie CORINAIR.

Având la bază îndrumarul anterior menţionat, pentru calculul emisiilor anuale de metan din

fermentaţie enterică s-a utilizat ,,Îndrumarul de lucru IPCC pentru inventarierea gazelor cu efect de

seră’’, cap. 4. ,,Agricultură’’, subcap.4.2. ,, Emisii de CH4 în urma fermentaţiei enterice de la

fermele de animale domestice’’, ecuaţia 4.12. de la ,,Metoda 1’’.

Emisii CH4=PxEF

=(5850x1)

=5850 kg CH4/fermă /an,

unde:

EF – factor de emisie pentru efectivul de animale respective (kg/cap animal/an). Pentru

porci s-a avut în vedere tabelul 4-3 din capitolul 4. ,,Agricultură’’al documentului “Îndrumarul de

lucru revizuit al IPCC pentru inventarierea gazelor cu efect de seră : Manual de referinţă “, în

condiţiile specifice ţarilor în curs de dezvoltare,pentru care EF=1kgCH4/cap animal/an

P – populaţia numărul animalelor din populaţia respectivă, capete /an.

Pentru calculul emisiilor anuale de metan din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de

grajd s-a utilizat ,,Îndrumarul de lucru IPCC pentru inventarierea gazelor cu efect de seră’’, cap. 4.

,,Agricultură’’, subcap.4.3. ,, Emisii de CH4 din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de grajd

’’, ecuaţia 4.15. de la ,,Metoda 1’’.

Emisii CH4=PxEF

=(5850x7)

=40950 kg CH4/fermă /an,

unde:

http://www.apmbm.ro/MM/EPRTR/Anexa_ghid_factori.pdf


PENTRU OBIECTIVUL:




EF – factor de emisie pentru efectivul de animale respective (kg/cap animal/an). Pentru

porci s-a avut în vedere tabelul 4-6 din capitolul 4.Agricultură al documentului “Îndrumarul de

lucru revizuit al IPCC pentru inventarierea gazelor cu efect de seră : Manual de referinţă “ în

condiţiile specifice ţarilor din Europa de Est, pentru care EF=7kgCH4/cap animal/an

P – populaţia numărul animalelor din populaţia respectivă, capete /an.

Pentru calculul emisiilor de amoniac din managementul dejecţiilor s-a aplicat metodologia

recomandată în documentul “EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook “, ultima ediţie.

Din capitolul Grupa 10 ,,Agriculture’’, subcapitolul ,,Manure management regarding nitrogen

compounds’’, s-a ales aplicarea metodologiei simplificate 4. ,,Simpler Methodology’’, subcapitolul

4.1 ,,Ammonia’’.

Emisii NH3=PxEF

=(5850x6,39)

=37381,5 kg NH3/fermă /an,

unde:

EF – emisia de amoniac pe tip de animal. Factorul de emisie (EF=6,39) se obţine din tabelul

4.1, prin însumarea factorilor de emisie propuşi pe fiecare tip de activitate desfăşurată în fermă:

creşterea în adăpost EF=2,89, depozitarea în afara adăpostului EF=0,85, împrăştierea pe suprafaţă

EF=2,65.

P – număr de animale crescute pe durata unui an.

De menţionat faptul că dejecţiile vor fi tratate la sursă, în cele două adăposturi, prin

însămânţare cu bio-enzime (combinaţie de bacterii şi enzime) livrate de o firmă de specialitate care

în conformitate cu cele specificate de furnizor (Sannitree Hungary) vor reduce atât concentraţia de

amoniac cu 80-85 % cât şi mirosurile.

În condiţiile în care se vor utiliza bio-enzime pentru diminuarea emisiilor de NH3, se

estimează că concentraţiile de poluanţi evacuaţi în atmosferă de principala sursă de poluare

(bazinele de stocare a dejecţiilor) se vor situa mult sub nivelul de prag admis de Ord. 462/1993,

Anexa 1, respectiv 7 mg NH3/m³ comparativ cu 30 mg NH3/m³. În cazul ventilatoarelor din halele

de producţie se estimează concentraţii cuprinse între 2,4 mg/m³ şi 4,8 mg/m³ per hală, în funcţie de

capacitatea la care lucrează ventilatoarele (capacitate întreagă respectiv la jumătate din capacitate).

De menţionat faptul că tratarea dejectiilor cu bioenzime, trebuie efectuată corespunzător in vederea


PENTRU OBIECTIVUL:




obtinerii unor eficiente maxime. Tratrea necorespunzatoare poate conduce la efecte contrare, si

anume la intensificarea mirosului dat de excesul de amoniac.

Inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici de la sursele staţionare şi de la sursele mobile

existente, în cadrul obiectivului, este evidenţiat în tabelele următoare:

Tabelul 4.2.2. - Surse staţionare dirijate:

Denumirea

sursei Poluant

Debit masic

(g/h)

Debit

gaze/aer

impurificat

(m3/h)

Concentraţ

ia în emisie

(mg/m3)

Prag de

alertă

(mg/m3)

Prag de

intervenţie

(mg/m3)

Ventilatoare

hală NH3 45,6

Mediu 9500

Maxim

19000

Mediu 4,8

Maxim

2,4-

22,5 30

Tabelul 4.2.3. - Surse staţionare nedirijate:

Denumirea

sursei Poluant

Conc (mg/m

3)

Prag de

alertă

(mg/m3)

Prag de

intervenţie

(mg/m3)

Bazine dejecţii NH3 7 mg

NH3/m³ 22,5 30

4.2.3. Prognozarea poluării aerului

În perioada de execuţie, impactul asupra aerului se va datora emisiilor de noxe de la utilajele

şi mijloacele de transport auto care vor funcţiona în zonă în vederea execuţiei obiectivului. Noxele

vor fi de tipul: pulberi, NOX, CO, CO2, COV, dar în cantităţi relativ reduse şi limitate la perioada

efectuării lucrărilor.

La finalizarea obiectivului, principalele surse de poluare atmosferică în perioada de

funcţionare sunt adăposturile, bazinele de colectare a dejecţiilor animaliere, aplicarea de dejecţii pe


PENTRU OBIECTIVUL:




câmpurile agricole şi în mai mică măsură maşinile cu acces pe amplasament. Acestea sunt surse de

poluare nedirijate.

Principalii poluanţi atmosferici rezultaţi din activitatea de creştere a porcinelor sunt

amoniacul şi metanul.

Mirosul este un parametru organoleptic nenormat, generat de bazinele de colectare a

dejecţiilor, adăposturi şi în momentul împrăştierii dejecţiilor pe câmp. Mirosurile care să creeze

disconfort pot să apară temporar pe o arie mică în jurul amplasamentului în condiţiile în care

ventilaţia adăposturilor se suprapune cu situaţii de calm atmosferic prelungit şi inversiuni de

temperatură joase.

În ceea ce priveşte evoluţia poluării aerului în cazul implementării proiectului se poate

prognoza o uşoară creştere a poluării cu amoniac şi mirosuri specifice în vecinătatea

amplasamentului. În conformitate însă cu studiile anterior efectuate (Memoriu tehnic, Impactul

proiectului asupra stării de sănătate a populaţiei locale) şi cu datele stipulate în prezentul Raport la

studiul de evaluare a impactului asupra mediului poluarea aerul şi impactul asupra populaţiei nu vor

fi semnificative, concentraţiile poluanţilor situându-se sub nivelul de prag admis de Ord. 462/1993,

Anexa 1.


Gazele şi mirosurile rezultate de la adăposturi în urma activităţii propuse vor fi dispersate în

aerul atmosferic periodic prin intermediul unui sistem automatizat de ventilaţie, care include

ventilatoare, guri de admisie aer, senzori de temperatură şi umiditate şi sistem de comandă. În

fiecare adăpost sistemul de ventilaţie compus din 5 ventilatoare de coamă/grajd, cu tubulatură GFK,

diametrul de 82 cm, lungime de 2,8 m şi o capacitate de 18 000 m³/h/ventilator la 30 Pa. Lateral

există un număr de 60 de guri de admisie aer AIV cu autodeschidere acţionate de 2 servomotoare,

cu o capacitate de: 1 000m³/h la 10 Pa , 1 450 m³/h la 20 Pa, 2 000m³/h la 30 Pa. Acestea sunt

realizate din PVC cu geam termopan (27x56 cm) fiind pozitionate în oglindă pe pereţii laterali. Doi

senzori de temperatură în hală şi unul exterior şi un senzor de umiditate sunt conectaţi sistemului de

comandă. Toate acestea (ventilatoare, guri de admisie, senzori, sistem de comandă) asigură

parametrii optimi de temperatură şi umiditate şi eliminarea în bune condiţii a noxelor rezultate.


PENTRU OBIECTIVUL:




Prin aplicarea unei tehnologii moderne şi automatizate de creştere a porcilor şi încorporarea

de enzime şi bacterii reducătoare în dejecţiile din grajduri se aşteaptă o scădere semnificativă a

amoniacului şi a mirosului emanat de dejecţii faţă de exploatările clasice.

În plus, pentru diminuarea efectelor mirosului se vor constitui pe laturile de nord-vest şi sud-

vest perdele de protecţie forestieră cu salcâmi.

De asemenea se vor mai urmări respectarea următoarelor:

- încorporarea rapidă în terenul arabil în procesul de împrăştiere pe sol a fertilizanţilor,

pentru reducerea emisiilor de ammoniac şi a mirosurilor;

- respectarea prevederilor cuprinse în Codul Bunelor Practici Agricole;

- planificarea activităţilor în funcţie de condiţiile atmosferice, evitându-se perioadele

defavorabile dispersiei poluanţilor.

Având în vedere profilul de activitate şi consideraţiile mai sus menţionate, se estimează un

impact destul de redus al noxelor evacuate de pe amplasament asupra mediului, acestea încadrându-

se normativelor în vigoare. Astfel, noxele nu vor depăşi concentraţiile şi debitele prevăzute în

legislaţie (Ord. 462/1993, modificat şi completat prin Ord. 592/2002).

4.3. Solul şi subsolul

Încadrarea solurilor în unităţi taxonomice s-a realizat pe baza Sistemului Român de

Taxonomie a Solurilor (SRTS), elaborat de ICPA în anul 2003.

Analizând harta solurilor-foaia Baia Mare (scara 1:200 000, Institutul Geologic, 1970) se

observă dominarea netă a clasei luvisoluri în zona amplasamentului şi în zona deluroasă

interfluvială de la vest de acesta şi a protisolurilor în zona de luncă a Someşului.

Protisolurile sunt soluri tinere în curs de formare. Se caracterizează prin prezenţa

orizontului superior Ap sau Ao, brun-cenuşiu, de 20-50 cm grosime, fără alte orizonturi sau

proprietăţi diagnostice.

Aluviosolurile sunt dominante în lunca Someşului fiind formate pe materiale parentale

fluvice, menţinute într-un stadiu de tinereţe datorită aportului periodic de aluviuni. Acestea au o

textură luto-nisipoasă la suprafaţă şi nisipo-lutoasă spre bază urmată la adâncimi mai mari de 0,60


PENTRU OBIECTIVUL:




cm-1 m de roca de bază. Reacţia solurilor este uşor acidă-neutră (6-7,2), iar conţinutul de humus

este de 2-3%.

Existǎ douǎ subtipuri de aluviosoluri: aluviosolurile tipice (solurile aluviale) şi cele entice

(aluviunile), ambele caracteristice luncii Someşului.

Aluviosolurile tipice, spre deosebire de aluviosolurile entice se dezvoltǎ pe suprafeţe care nu

se mai regǎsesc sub influenţa inundaţiilor. Textura acestora este nisipo- lutoasǎ. Au un profil scurt,

cu un orizont Ao de pânǎ la 50 cm. Aluviosolurile entice (protosolurile aluviale- SRCS, 1980) sunt

soluri cu o grosime redusǎ, sub 20 cm, formate din material detritic de dimensiuni variabile,

periodic inundate.

Luvisolurile sunt predominante în regiune fiind soluri cu procese intense de eluviere-

iluviere a mineralelor argiloase care au condus la formarea unui orizont argic (Bt), datoritǎ

regimului hidric percolativ şi a unui orizont eluvial imediat deasupra acestuia. Conţinutul ridicat de

argilă din orizonturile inferioare favorizeazǎ menţinerea unui exces de apă provenit din precipitaţii,

motiv pentru care se individualizează frecvent subtipul stagnic (pseudogleizat). Conţinutul redus de

humus şi calitatea slabă a acestuia, regimul aerohidric deficitar şi regimul uşor acid al pH-ului

conduc la o fertilitate relativ redusă a acestor soluri. La nivelul acestei clase sunt prezente în

teritoriu două tipuri: luvosolurile şi luvosolurile albice. Luvosolurile corespund unei faze mai puţin

avansate de levigare şi acidifiere, fiind caracterizate prin apariţia unui orizont eluvial (El) deasupra

celui argic şi formate pe roci sedimentare acide (luturi, argile), sǎrace în calciu. În arealul de studiu

predomină luvosolurile stagnice şi cele spodice. Luvosolurile albice, aflate într-un stadiu avansat de

levigare, se dezvoltǎ pe suprafeţe plane, cu drenaj extern deficitar şi roca-mamǎ acidǎ (luturi,

nisipuri, argile). În vederea măririi capacităţii productive a acestor soluri, deseori se aplică

îngrăşăminte fosfatice şi azotoase, precum şi îngrăşăminte naturale.

Hidrisolurile (soluri hidromorfe-SRCS, 1980) sunt soluri intrazonale, formate în condiţiile

unui exces temporar sau permanent de umiditate. Sunt slab reprezentate în arealul de studiu,

remarcându-se prezenţa stagnosolurilor gleice (soluri pseudogleice gleizate, SRCS, 1980),

amfihidromorfe, excesul de umiditate provenind atât din precipitaţii, cât şi din pânza freaticǎ. Sunt

cantonate pe rocile de tipul marnelor şi argilelor marnoase, pe terenurile cu un drenaj natural foarte

slab (suprafeţe foarte slab înclinate).

Solurile din zonă sunt utilizate îndeosebi arabil, cultura porumbului fiind dominantă. În

scopul înlăturării excesului de apă în zonă au fost efectuate lucrări de desecare.


PENTRU OBIECTIVUL:




Pe amplasament s-au desfăşurat activităţi agricole cu caracter zootehnic încă din anul 1978,

crescându-se atât vaci şi viţei cât şi oi. În consecinţă se poate vorbi de un anumit nivel de poluare

istorică pe amplasament. În momentul de faţă activităţile sunt oprite ceea ce implică o diminuare a

poluării solului.

4.3.1. Surse de poluare a solurilor şi subsolurilor

Poluarea solului este un proces care implică dereglarea funcţionării normale a cuverturii

edafice ca suport de mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme.

Din activitatea de construcţii vor rezulta o serie de deşeuri solide (pământ, moloz), deşeuri

de la ambalajele utilajelor şi echipamentelor.

Având în vedere profilul activităţilor desfăşurate în cadrul obiectivului şi măsurile de

prevenire implementate, în etapa de funcţionare, posibilitatea poluării solului este redusă.

Astfel, solul poate fi afectat doar în cazul gestionării necorespunzătoare a poluanţilor şi

surselor de poluare:

- scurgerilor necontrolate din reţeaua de canalizare sau din reţeaua de transport a dejecţiilor

animaliere;

- scurgerilor necontrolate din bazinele de recepţie a apelor uzate şi a dejecţiilor animaliere;

- depozitării necontrolate a deşeurilor rezultate de pe amplasament;

- scurgerilor accidentale de uleiuri şi combustibil de la maşinile cu acces pe amplasament.

4.3.2. Prognozarea impactului

Impactul prognozat cauzat de poluare

În perioada de şantier deşeurile menajere şi cele rezultate în urma reparaţiilor efectuate în

fermă se vor colecta şi se vor depozita temporar într-un loc special amenajat, într-un container fiind

eliminate prin grija beneficiarului. O parte din deşeurile inerte nepericuloase rezultate din

construcţii se vor utiliza ca material de umplutură al fundaţiei aleilor din adăposturile de creştere a

porcilor care vor suferi o supraînălţare cu 0,6 m faţă de nivelul terenului. Eventualele poluari

accidentale cu combustibil de la autovehicule vor fi de mică anvergură şi se vor elimina cu mijloace


PENTRU OBIECTIVUL:




specifice. De asemenea pe mici porţiuni solul va fi excavat în vederea realizării sistemului de

alimentare cu apă menajeră şi industrială şi pentru realizarea canalizării apelor menajere. Solul

excavat va fi depozitat temporar pe amplasament, iar ulterior va fi folosit ca material de umplutură

peste reţelele menţionate.

Activităţile desfăşurate în etapa de funcţionare nu se prevăd a fi activităţi cu impact

semnificativ asupra solului in condiţiile respectării măsurilor de management a deşeurilor şi a

apelor uzate de pe amplasament. Pentru solul din zonă, nu vor apărea importante modificări ale

activităţii biologice, calităţii, vulnerabilităţii sau rezistenţei.


Dejecţiile animaliere care constituie principala sursă de poluare în activităţi de acest fel,

urmează din grajduri circuite sigure, nefiind o sursă de poluare a solurilor. Ele sunt colectate în

canale longitudinale în adăposturi, de unde pe pernă de apă, acestea ajung în cele două bazine de

colectare betonate etanş, prevăzute cu membrană impermeabilă, cu o capacitate de 3252,6 m³.

Capacitatea de stocare este suficientă în raport cu efectivul de porci şi având în vedere

periodicitatea golirii acestora. Dejecţiile sunt stocate o perioadă de 6 luni pentru stabilizarea

acestuia prin compostare şi pentru că împrăştierea pe câmp nu se poate face decât prin respectarea

unor anumite perioade, respectiv primăvara sau toamna. La golirile efectuate (dejecţiile sunt

vidanjate şi administrate prin încorporare solului de pe terenurile agricole ale localnicilor conform

prevederilor Codului Bunelor Practici Agricole), se recomandă inspectarea batalurilor şi remedierea

problemelor care ţin de siguranţa acestora în situaţia în care apar. De asemenea, se asigură un volum

de gardă permanent pentru preluarea apelor meteorice în cazul unor evenimente deosebite.

Prin caracteristicile constructive adoptate (materiale înalt rezistente la acţiunea factorilor

corozivi şi caracteristici de etanşeitate ridicată) reţeaua de canalizare a obiectivului şi bazinele de

stocare a apelor uzate cu destinaţia de a prelua, transporta şi reţine temporar apele uzate provenite

de la filtrul sanitar şi sala birouri prezintă siguranţă ridicată în exploatare, riscul de poluare a solului

fiind foarte redus. Periodic cele două bazine vor fi vidanjate, iar apa uzată menajeră va fi

transportată spre cea mai apropiată staţie de epurare (Ulmeni).

Deşeurile menajere rezultate în urma activităţii desfăşurate în cadrul fermei sunt în cantităţi

reduse, fiind colectate într-un spaţiu special amenajat cu platformă betonată, într-un container de tip


PENTRU OBIECTIVUL:




Europubelă, de 240 l acestea fiind ridicate periodic de către personalul de salubritate al oraşului

Ulmeni.

Pentru a preîntâmpina poluarea solului cu uleiuri şi combustibil de la maşinile de acces pe

amplasament acestea trebuie să urmărească număi căile de acces betonate destinate circulaţiei

autovehiculelor.

Pe amplasament în etapa de funcţionare nu se vor utiliza substanţe periculoase.

În concluzie, activităţile ce urmează a fi desfăşurate pe amplasament, în condiţiile

specificate de gestiune, nu se prevăd a fi activităţi cu impact semnificativ asupra solului.

4.4. Biodiversitatea

Analiza biodiversităţii s-a realizat pentru habitatele incluse arealului învecinat fermei pe o

rază de 1 km în jurul amplasamentului. Analiza a avut la bază analiza ortofotoplanurilor din zonă,

studii de specialitate şi rezultatele cercetărilor de teren, în acest sens fiind efectuate două ieşiri pe

teren în lunile august şi septembrie 2011.

Habitate

Zona învecinată obiectivului este încadrată doar habitatelor de pajişti antropice şi

comunităţilor ruderale şi antropice toate acestea având valoare conservativă redusă. La acestea se

adaugă terenurile arabile şi zona rezidenţială.

Teritoriul studiat pentru amplasamentul fermei nu este situat în interiorul sau în vecinătatea

unei arii naturale protejate de interes comunitar, naţional, local sau judeţean.

Flora şi vegetaţia

Ariile învecinate prezintă caracteristicile tipice unor sectoare antropizate cu terenuri agricole

(păşuni şi terenuri arabile) şi vegetaţie ruderală cu specii fara valoare conservativa precum: Papaver

rhoeas, Hypericum sp., Rumex hastatum, Achillea millefolia, Vicia faba, Equisetum arvense,

Carduus sp., etc.


PENTRU OBIECTIVUL:




Pajiştile din vecinătăţi sunt puternic modificate ca urmare a păşunatului. Acestea sunt

compuse din ierburi mexofile, predominând pǎiuşca (Agrostis tenuis), specii de pǎiuş (Festuca

rubra, Festuca sulcata, Festuca valesiaca), laptele câinelui (Euphorbia amygdaloides), bǎrboasa

(Botriochloa ischaemum), zazania (Lolium perenne), ţǎpoşica (Nardus stricta), specii de trifoi

(Trifolium pretense, Trifolium repens, Trifolium dubium). Pe alocuri pajiştile sunt presărate cu

exemplare de porumbar (Prunus spinosa), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas) şi mǎceş

(Rosa canina).

Singurul trup de pădure din vecinătate se dezvoltă la distanţe mai mari de 1,8 km SV de

amplasament. Structura pe specii indică predominarea qvercineelor (în special gorun-Quercus

opetraea) şi a carpenului (Carpinus betulus). ). Alături de aceste specii se mai regǎsesc exemplare

de cer (Quercus ceris), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus foliacea) şi paltin (Acer

platanoides). Speciile caracteristice stratului arbustiv sunt alunul (Corylus avellana), cornul

(Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), socul (Sambucus nigra).

Nu există în apropiere habitate ale unor specii de plante incluse în Cartea Roşie nici resurse

importante de plante cu valoare economică.

Speciile de ciuperci comestibile pe pajiştile din vecinătate sunt în cantităţi reduse ca urmare

a extinderii mici a unor astfel de habitate în detrimentul terenurilor arabile, predominând ciuperca

de câmp (Agaricus arvensis).

Fauna

a. Nevertebrate

În decursul ieşirilor pe teren nu au fost idetificate specii importante de nevertebrate, ieşind

în evidenţă doar câteva specii comune de fluturi.

b. Amfibieni

Perioada ieşirilor pe teren nu a fost una ideală pentru observarea unor specii de amfibieni ca

urmare a secetei cu care s-a confruntat regiunea. Chiar dacă nu a fost identificată nici o specie este

posibil ca în bălţile formate după ploi pe păşunile din vecinătate şi în şanţurile de pe marginea

drumurilor să existe unele specii precum izvoraşul cu burtă galbenă (Bombina variegata), brotăcelul

(Hyla arborea), brosca râioasă brună şi verde (Bufo bufo şi Bufo viridis). Singura specie de interes


PENTRU OBIECTIVUL:




comunitar dintre cele menţionate este izvoraşul cu burtă galbenă, specie comună în regiune şi cu

populaţii destul de ridicate.

c. Reptile

Între reptile pe păşunile din vecinătate a fost identificat doar guşterul (Lacerta viridis). La

aceasta se adaugă probabil şi şopârla cenuşie (Lacerta agilis) şi şarpele de casă (Natrix natrix).

d. Păsări

Studiile privind biodiversitatea avifaunistică se realizează în special în timpul cuibăritului

pentru a demonstra valoarea suprafeţei potenţial impactate pentru speciile cuibăritoare aici.

Corelat cu anumite studii efectuate în pătrate caracteristice (2x2 km), în vecinătatea regiunii

(Fărcaşa 2007-2011, Ariniş 2010), în perioada de cuibărit a păsărilor, s-a realizat un inventar al

speciilor din regiune redat în tabelul de mai jos.

Tabel 4.4.1. Inventarul speciilor din regiunea de studiu şi vecinătăţi

Ordin Familie Denumire

populară

Denumire

ştiinţifică

Cuibărit

posibil în

zona de

impact

Habitat pentru

cuibărit

Ciconiiformes Ciconiidae Barza albă Ciconia ciconia x Zona

rezidenţială

Falconiformes Accipiteridae Şorecar comun Buteo buteo - Pădure

Uliu porumbar Accipiter gentilis - Pădure

Galliformes Phasianidae Fazan Phasianus

colchicus

x Păşune, arabil

Columbiiformes Columbidae Porumbel gulerat Columba

palumbus

- Pădure,

zăvoaie

Turturică Streptopelia turtur - Pădure,

zăvoaie

Guguştiuc Streptopelia

decaocto

x Zona

rezidenţială

Cuculiformes Cuculidae Cuc Cuculus canorus x Divers

Strigiformes Strigidae Cucuvea Athene noctua x Zona


PENTRU OBIECTIVUL:




rezidenţială

Coraciiformes Upupidae Pupăza Upupa epops - Livezi, vii,

zona

rezidenţială

Piciformes Picidae Ghionoaia verde Picus viridis x Pădure, zona

rezidenţială

Ciocănitoarea

mare

Dendrocopos

major

x Pădure, zona

rezidenţială

Passeriformes Alaudidae Ciocârlie Alauda arvensis x Păsune, arabil

Hirundinidae Rândunica Hirundo rustica x Zona

rezidenţială

Motacillidae Codobatură albă Motacilla alba x Zona

rezidenţială

Lannidae Sfrâncioc roşiatic Lanius collurio x Păşune cu

tufişuri

Oriolidae Grangur Oriolus oriolus - Pădure,

zăvoaie

Sturnidae Graur Sturnus vulgaris x Zona

rezidenţială,

pădure

Corvidae Gaiţă Garullus

glandarius

x Divers

Coţofană Pica pica x Păsune cu

tufişuri

Cioară grivă Corvus corone

cornix

x Zona

rezidenţială,

păşuni cu

copaci izolaţi

Corb Corvus corax - Pădure

Troglodytidae Ochiuboului Troglodytes

troglodytes

- Pădure,

taluzuri/maluri

abrupte

Sylviidae Silvie mică Sylvia curruca x Zona

rezidenţială,

păşuni cu

tufişuri

Pitulice mică Phylloscopus x Pădure, poieni


PENTRU OBIECTIVUL:




collybita

Turdidae Măcăleandru Erithacus rubecula x Taluzuri/maluri

Mărăcinar mare Saxicola ruberta x Păşuni cu

tufişuri

Mierlă Turdus merula x Zăvoaie,

pădure, zona

rezidenţială

Sturz cântător Turdus phylomelos x Zăvoaie,

pădure

Paridae Piţigoi mare Parus major x Zona

rezidenţială,

pădure

Piţigoi albastru Parus caeruleus x Zona

rezidenţială,

pădure

Aegithalidae Piţigoi codat Aegithalos

caudatus

x Păşuni cu

tufişuri

Passeridae Vrabia de câmp Passer montanus x Terenuri

agricole,

păşuni

Vrabia de casă Passer domesticus x Zona

rezidenţială

Fringillidae Cinteză Fringilla coelebs - Pădure

Florinte Carduelis chloris x Păşuni cu

tufişuri

Sticlete Carduelis

carduelis

x Zona

rezidenţială

Emberizidae Presură galbenă Emberiza citrinella x Păşuni, terenuri

agricole

Presură sură Miliaria calandra ? Păşuni, terenuri

agricole

Dintre speciile menţionate populaţii mai mari deţin fazanul, coţofana, ciocârlia şi presura

galbenă pe terenurile agricole şi păşunile din vecinătate şi vrabia de câmp, vrabia de casă,

rândunica, piţigoiul mare şi graurul în intravilanul satului Mânău.


PENTRU OBIECTIVUL:




e. Mamifere

În zona de impact au fost observate doar exemplare de iepuri de câmp (Lepus europaeus) şi

galerii de şoarece de câmp (Microtus arvalis). Este posibil ca pe păşunile din vecinătate să mai

existe şi alte specii precum vulpea (Vulpes vulpes) şi căpriorul (Capreolus capreolus).

f. Peşti

Pe amplasament şi în vecinătăţile imediate (1-2 km) nu există zone umede sau ecosisteme

acvatice, fiind astfel exclusă posibilitatea de a exista peşti.

4.4.1. Impactul prognozat

Amplasamentul ales pentru obiectiv nu se caracterizează ca zonă deosebit de importantă din

punct de vedere al biodiversităţii, vegetaţia şi fauna nefiind reprezentată de specii rare. Pentru

executarea lucrărilor în vederea realizării obiectivului nu se prevăd defrişări.

Anterior, spaţiul avea aceeaşi destinaţie.

Suprafeţele ocupate de spaţii verzi pe amplasament vor fi importante ca dimensiuni şi

îngrijite corespunzător, iar rolul lor va fi atât estetic, cât şi de protecţie a habitatului natural al florei

şi faunei specifice. Prin amenajarea spaţiilor verzi pe amplasament se creează posibilitatea

dezvoltării de ecosistemelor specifice în zonă, reducând în acelaşi timp şi agresiunea impactului

antropic asupra populaţiei.

Majoritatea vecinătăţilor amplasamentului sunt constituite din terenuri desţelenite cu

folosinţă arabilă cu o structură a speciilor mult modificată şi deteriorată faţă de habitatul original

(păduri de stejar). Distanţele mari faţă de obiectiv a principalelor arii protejate (cea mai apropiată

este la 10 km E - Rezervaţia forestieră Pădurea Bavna), lipsa unor cursuri de apă în vecinătate (cel

mai apropiat este Someşul la circa 3 km est) şi măsurile de protecţie a mediului adoptate nu pun în

pericol ariile protejate sau diferite specii rare de animale.

În urma lucrărilor efectuate pe amplasament şi a funcţionării obiectivului nu se pune

problema afectării semnificative a ecosistemelor terestre şi acvatice învecinate. Impactul prognozat

asupra biodiversităţii, datorat funcţionării obiectivului va fi, astfel, redus.


PENTRU OBIECTIVUL:





Lucrările propuse, având în vedere amenajarea spaţiilor verzi pe amplasament, tehnologia

modernă şi criteriile de siguranţă adoptate, coroborate cu lipsa unor ecosisteme naturale terestre sau

acvatice în imediata vecinătate şi anvergura producţiei, nu vor avea un impact negativ asupra

biodiversităţii locale.

4.5. Peisajul

Informaţii despre peisaj şi încadrarea în regiune

Peisajul local este unul tipic rural cu accent pe agricultură (cultura plantelor şi creşterea

animalelor în gospodării familiale). În consecinţă nu există condiţii de incompatibilitate referitoare

la încadrarea specificului activităţii în peisajul local.

Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament

Geomorfologia locală indică o topografie aproape plană a amplasamentului cu o uşoară

înclinare de la vest (168 m) spre est (166 m). Amplasamentul este situat pe una dintre terasele

Someşului la baza interfluviului dintre râul Someş şi râul Sălaj. Dealurile Sălajului ating la SV de

amplasament altitudini care depăşesc uşor 300 m.

Zone împădurite în arealul amplasamentului

Nu există păduri în arealul amplasamentului cel mai apropiat trup de pădure aflându-se

situat la circa 2 km SV de amplasament.


PENTRU OBIECTIVUL:




4.5.1. Impactul prognozat

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales (33387 m²) indică faptul că o bună parte a

acestuia este ocupat de spaţii verzi sub forma suprafeţelor înierbate şi a perdelelor de protecţie

forestieră (19613 m²). Restul terenului (13774 m²) este spaţiu afectat de construcţii.

Obiectivul de investiţii nu va afecta mediul din punct de vedere peisagistic într-o regiune cu

specific predominant agricol şi în condiţiile în care anterior amplasamentul a avut aceeaşi destinaţie.

Cu mici excepţii (perdele de protecţie forestieră pe circa 300 m lineari pe laturile de SV şi NV) se

va păstra sistematizarea originală a fermei care a funcţionat şi în trecut.


Ferma se va încadra armonios în peisaj. Spaţiile verzi vor fi întreţinute pe tot parcursul

anului, prin amenajamente specifice.

Amenajarea de spaţii verzi pe amplasament are funcţiuni bine stabilite, cu impact benefic

atât pentru peisajul zonei, cât şi pentru menţinerea biodiversităţii şi estetica zonei.

4.6. Mediul social şi economic

Localitatea Mânău care include ampasamentul analizat avea o populaţie de 1179 locuitori la

recensământul din anul 2002 fiind relativ stabilă, cu procente ridicate ale populaţiei vârstnice.

Acesta este inclusă din punct de vedere administrativ oraşului Ulmeni care împreună cu localităţile

arondate (Arduşel, Chelinţa, Mânău, Someş Uileac, Ţicău, Tohat şi Vicea) avea o populaţie de 7365

locuitori în 2005 (2066 gospodării) şi o suprafaţă de 8149 ha din care 5567 ha – teren agricol, 3500

ha – teren arabil, 1468 ha – păşuni, 408 ha – fâneţe, 163 ha – livezi, 1753 ha – păduri. Localităţile

sunt electrificate integral, există reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în oraşul Ulmeni, Mânău

şi Arduşel, iar localitatile Ulmeni şi Tohat deţin şi reţea de alimentare cu gaz metan.


PENTRU OBIECTIVUL:




Populaţia locală este ocupată predominant în agricultură în satul Mânău existând doar câteva

mici unităţi productive din industria alimentară-produse de panificaţie şi textilă. Turismul este slab

reprezentat nefiind în localitate obiective de interes naţional sau judeţean. Traficul rutier local este

situat la paramatri reduşi localitatea fiind străbătută de drumul comunal 182 B care leagă localităţile

Ulmeni şi Ariniş.

Amplasamentul obiectivului este localizat în intravilanul localităţii Mânău, în nord-estul

extrem al satului, într-o zonă cu destinaţie pentru construcţii zootehnice, în conformitate cu

certificatul de urbanism nr.54/26.07.2011, pe locul unei foste ferme de creştere a bovinelor. Pe

laturile de est şi nord ale amplasamentului cele mai apropiate case sunt situate la distanţe de 2,6 km

(sat Tohat), respectiv 3,7 km (sat Rodina). Centrul geometric al satului se desfăşoară la circa 700 m

vest-sud vest de amplasament. Zona rezidenţială se desfăşoară doar la sud şi vest de fermă la

distanţe mai mari de 150-200 m. În continuitatea sud-vestică a amplasamentului, doar pe o parte a

drumului de acces, există două gospodării familiale cea mai apropiată aparţinând lui Lemnean

Florin. Din dicuţiile avute de proprietarul fermei cu sus-numitul nu se pune problema vreunui

inconvenient creat de funcţionarea fermei în vecinătate, obiectivul având acelaşi specific, respectiv

fermă zootehnică şi în trecut.

Proiectul are ca obiectiv infiinţarea unei ferme de creştere a porcinelor, dotată în

conformitate cu standardele UE, astfel încât să permită utilizarea unor tehnologii moderne şi

eficente economic, atât pentru îngrăsarea de porci de calitate superioară, cât şi pentru protecţia

mediului înconjurător. În consecinţă investiţia va avea un impact pozitiv asupra zonei, atât din punct

de vedere social, cât şi din punct de vedere economic. Astfel, printr-o asemenea investiţie va creşte

competitivitatea în sectorul agricol utilizându-se mai eficient resursele umane şi factorii de

producţie şi se va asigura dezvoltarea mediului de afaceri local, crearea de noi locuri de muncă şi

creşterea veniturilor la bugetul local.

Estimãrile fãcute într-un studiu recent (octombrie 2011) asupra impactului fermei asupra

sănătăţii populaţiei din vecinătatea obiectivului aratã cã nu existã riscuri semnificative pentru starea

de sãnãtate a populaţie din imediata vecinatate.

Concluziile acestui studiu sunt redate mai jos:

1. Funcţionarea obiectivului investigat FERMA DE PORCINE, Mânãu, judeţul Maramureş

aparţinând S.C. SVOBODA COMPANY S.R.L. nu elibereazã substanţe periculoase în concentraţii


PENTRU OBIECTIVUL:




care pot determina riscuri semnificative asupra stãrii de sanatate a populaţiei din imediata sa

vecinatate.

2. Factorii de disconfort sunt indicatori subiectivi şi nu se pot cuantifica într-o formã

matematicã, formã care sã permitã o evaluare de risc.

3. Concluziile de faţã sunt valabile numai în situaţia şi condiţiile descrise în memoriul tehnic

şi evaluate la momentul efectuãrii determinarilor şi investigãrii locului unde funcţioneaza obiectivul

FERMA DE PORCINE, Mânãu, judeţul Maramureş aparţinând S.C. SVOBODA COMPANY

S.R.L.

4. Orice modificare de orice naturã în caracteristicile obiectivului FERMA DE PORCINE,

localitatea Mânãu, judeţul Maramureş poate sã conducã la modificãri ale expunerii, riscului şi

implicit impactului asociat acesteia.

5. Ȋn cazul respectãrii procesului tehnologic şi a condiţiilor de conformare pentru prevenirea

efectelor, obiectivul poate funcţiona, la capacitatea de 2000 capete/serie, la distanţa existentã în

prezent faţã de zonele locuit.

Mãsuri de diminuare a impactului

Prin controlul automatizat al emisiilor de substanţe poluante din hale, gestiunea eficientă a

dejecţiilor, utilizarea de bioenzime reducătoare, realizarea de perdele de protecţie forestieră şi

planul de monitorizare impus se estimează că mediul socio-economic nu va fi afectat semnificativ.

Mai mult printr-o asemenea investiţie se va asigura dezvoltarea mediului de afaceri local, crearea de

noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor la bugetul local.

4.7. Condiţii culturale şi etnice

Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În vecinătatea

amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.


PENTRU OBIECTIVUL:




5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Amplasamentul proiectului a fost ales din câteva variante de amplasament, în funcţie de

anumiţi factori obiectivi:

- distanţa mare faţă de drumurile intens circulate;

- distanţa mare faţă de apă de suprafaţă şi faţă de zone naturale protejate sau zone de

protecţie sanitară;

- lipsa sau intensitatea redusă a unor fenomene de risc natural (inundaţii, alunecări de teren,

cutremure);

- distanţa mare faţă de localităţi cu număr mare de locuitori;

- apropierea de terenurile arabile unde pot fi împrăştiate îngrăşămintele naturale;

- încadrarea în specificul activităţilor locale;

- lipsa unor investiţii semnificative în localitate.

Cel mai mult însă a contat faptul că investiţia presupune doar lucrări de reabilitare şi

reparaţii a obiectivelor unei ferme preexistente, într-o zonă cu destinaţie pentru construcţii

zootehnice, în conformitate cu certificatul de urbanism nr.54/26.07.2011 emis de Primăria oraşului

Ulmeni. În aceste condiţii este mult diminuat impactul asupra factorilor de mediu în perioada de

construcţie şi de asemenea costurile specifice investiţiei în condiţiile în care aceasta se va realiza

din bani proprii.

La alegerea amplasamentului au fost analizate si modul de asigurare a resurselor. Astfel

alimentarea cu apa se face din sursa subterana preexistentă pe amplasament (fântână) la un debit şi

o calitate bune, iar ferma este racordată la reţeaua de energie electrică. De asemenea accesul la

fermă se realizează uşor (200 m est de drumul comunal 182 B).


PENTRU OBIECTIVUL:




6. MONITORIZAREA

Pe parcursul exploatării obiectivului se va proceda la monitorizarea factorilor de mediu,

după cum urmează:

- monitorizarea anuală a calităţii apelor subterane prin prelevări de probe de apă şi analiza

acestora în laboratoare de specialitate acreditate. Prelevările se vor efectua atât din fântâna

preexistentă pe amplasament cât şi dintr-un foraj de suprafaţă situat aval de bazinele de colectare a

dejecţiilor animaliere la nord-est de acestea. Se vor urmări îndeosebi următorii indicatori: pH,

amoniu, nitriţi, nitraţi, sulfaţi;

- monitorizarea emisiilor de azbest în aer şi apă în conformitate cu prevederile

Hotărârii124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, art. 9, al.

2 ,,Titularii activităţilor care implică prezenţa azbestului au obligaţia de a efectua în mod regulat

măsurători asupra emisiilor de azbest în aer şi în apă’’ şi ale Ordinului MMGA 108/2005 privind

metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu.

- monitorizarea calităţii aerului la limita intravilanului localităţii Mânãu în 2 puncte pentru:

amoniac, hidrogen sulfurat şi pulberi respirabile. În primul an măsuratorile se vor face dimineata si

seara, 3 zile consecutive, spre sfârşitul ciclurilor de creştere. În funcţie de rezultatele obţinute, după

primul an de funcţionare, autoritatea de mediu va stabili programul şi frecvenţa monitorizării

ulterioare.


PENTRU OBIECTIVUL:




7. SITUAŢII DE RISC

1. Riscuri naturale

Deoarece conform informaţiilor existente în zona amplasamentului acesta nu este expus

inundaţiilor, alunecărilor de teren sau eroziunii excesive, principalele riscuri naturale ce pot afecta

amplasamentul pot apărea datorită următoarelor fenomene climatice de risc: ploile torenţiale,

temperaturile extreme, seceta, stratul de zăpadă, îngheţul.

Fenomene atmosferice de risc.

Ploile torenţiale reprezintă agentul de bază în declanşarea unor manifestări cu grad ridicat

de periculozitate. În majoritatea cazurilor, durata ploilor torenţiale a fost de sub 6 ore. Intensitatea

medie are valori cuprinse între 0,04 şi 0,24 l/minut, în cazul ploilor cu durată mai mare de o oră, şi

poate creşte până la peste 3 l/minut, în cazul unor ploi cu o durată cuprinsă între 3 şi 30 de minute.

În ceea ce priveşte perioada medie de revenire a cantităţilor maxime zilnice peste anumite praguri,

se remarcă faptul că precipitaţiile maxime de peste 100 mm/24 h au o valoare de 5 % (o dată la 20

ani), cele mai mari de 50 mm/24 h de 27,5 % (o dată la 3 ani şi jumătate în medie), iar cele de peste

40 mm/24 h o dată la 2 ani.

Dintre celelalte fenomene climatice de risc, se pot menţiona vânturile puternice, trăsnetele şi

grindina care însoţesc furtunile extratropicale (în medie 1-2 cazuri pe an), specifice sezonului

estival şi care pot determina, în cazul în care au o magnitudine ridicată, unele pagube materiale.

Ca urmare a adăpostului oferit de Carpaţii Orientali, regiunea este protejată împotriva

pătrunderii aerului rece dinspre Anticiclonul Siberian şi, în consecinţă, numărul zilelor cu viscol

este foarte redus (sub 1 zi media multianuală).

Fenomenele de îngheţ apar în urma coborârii temperaturii aerului sau a solului sub 0ºC. În

zonă, zilele cu îngheţ au o frecvenţă care se situează în jurul valorii de 100 zile, în timp ce zilele

fără îngheţ, se situează între valori de 160 -170 zile. La nivelul solului, primul îngheţ se produce, în

medie, în 12 octombrie, iar ultimul îngheţ în 24 aprilie. Frecvenţa de producere a temperaturilor

minime de sub -25 °C este, în medie, un eveniment la 13 ani, iar a celor mai mici de – 20°C, o dată

la 3,3 ani. Adâncimea maximă de îngheţ în zonă este de circa 80 cm.


PENTRU OBIECTIVUL:




Temperaturi ridicate. Numărul mediu anual al zilelor cu temperaturi mai ridicate de 25°C

este de 24,6 zile. Probabilitatea de producere a unor temperaturi maxime de peste 35 °C este de 20

% (o dată la 5 ani în medie), în timp ce temperaturile de peste 30 °C apar în fiecare an.

Favorizând acumularea locală a poluanţilor şi, implicit, împiedicând dispersia acestora,

inversiunile de temperatură specifice anotimpului hibernal se constituie, de asemenea, în

manifestări climatice periculoase. Acest fenomen constituie un caz particular al stabilităţii

atmosferice, situaţie în care poluanţii emişi sunt stopaţi în ascensiune de un ,,ecran de inversiune’’

care formează o cupolă sub care poluanţii se concentrează progresiv. Cele mai frecvente inversiuni

apar iarna, în lunile ianuarie şi februarie, în condiţiile invaziei de aer rece polar sau arctic. Înălţimea

medie a plafonului de inversiune este de aproximativ 200-300 m.

Seceta atmosferică. Este un fenomen rar în regiune, aspect reliefat şi de indicele de ariditate

care în zonă are valoarea de 48, cu mult peste valoarea regiunilor secetoase din ţară (10-30).

Stratul de zăpadă. Grosimea stratului de zăpadă la Baia Mare variază, în general, între 5-50

cm şi se menţine în medie 50-60 zile pe an. Mai ales în a doua parte a iernii rezerva de apă

acumulată în stratul de zăpadă poate depăşi 100 mm de apă la o grosime de a stratului de zăpadă de

30 cm.

Cutremurele nu au o intensitate ridicată în zona în cauză.

2. Accidente potenţiale

În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă, pentru eliminarea

factorilor de risc şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, atât în

perioada de construcţie a obiectivului cât şi în perioada de funcţionare, titularii au o serie de

obligaţii stabilite prin LEGEA 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi HG 300/2006 privind

cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, modificată şi

completată de HG 601/2007. De asemenea trebuie avute în vedere şi o serie de norme specifice de

securitate şi sănătate a muncii în perioada de construcţie şi NSSM pentru activitatea de creştere a

animalelor cf. Ord. 149/1997 în perioada de funcţionare.

Întrucât pe amplasament nu se prevede utilizarea substanţelor periculoase accidentele

potenţiale ce pot apărea sunt legate mai ales de posibilitatea apariţiei unor incendii.


PENTRU OBIECTIVUL:




Un alt posibil scenariu de accident potenţial poate apărea în cazul cedării unor părţi din

structurile construite (ex. acoperiş). Din cauza deschiderilor mari ale spaţiilor prevăzute în interiorul

halelor, acestea vor trebui calculate astfel încât să reziste la solicitări care pot fi într-un moment pe o

anumită suprafaţă, cât şi fenomenelor meteo extreme, cum ar fi vânturi puternice, strat de zăpadă cu

grosime mare care se pot topi brusc, fenomenelor de tip grindină etc.

În acest sens, obligaţiile privind calitatea lucrărilor in construcţii revine: investitorilor,

proiectanţilor, verificatorilor de proiecte, fabricanţilor si furnizorilor de produse pentru construcţii,

executanţii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuţia, experţii tehnici, precum si

autorităţile publice si asociaţiile profesionale de profil.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, defineşte sistemul calităţii în construcţii ca

fiind ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace, care

concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare şi

postutilizare a acestora.

Sistemul calităţii in construcţii se compune din: reglementările tehnice in construcţii;

calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor; agrementele tehnice pentru noi produse si

procedee; verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor si expertizarea proiectelor si a construcţiilor;

conducerea si asigurarea calităţii in construcţii; activitatea metrologica in construcţii; recepţia

construcţiilor; comportarea in exploatare si intervenţii in timp; post utilizarea construcţiilor;

controlul de stat al calităţii in construcţii.

Conform art. 2 din “Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor“ aprobate cu

O.M.I. nr. 775/1998 pentru obţinerea unor cerinţe de calitate, din punct de vedere al siguranţei la

foc, este necesar sa se aibă in vedere următoarele criterii de performanta: riscul de incendiu,

rezistenta la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, comportarea la foc, căile de acces, de

evacuare si de intervenţie.


PENTRU OBIECTIVUL:




Măsuri de prevenire a riscurilor

Măsuri de prevenire a riscurilor naturale

Prevenirea riscurilor naturale pe amplasament se va putea realiza astfel:

- dimensionarea corespunzătoare a instalaţiilor de canalizare a apelor pluviale pentru ca

acestea să poată colecta întreaga cantitate de precipitaţii care ajunge pe sol în cazul unei ploi

torenţiale, chiar şi pentru o durată a acesteia mai mare decât în mod obişnuit;

- dimensionarea corespunzătoare a bazinelor de colectare a dejecţiilor cu prevederea de

volume de gardă pentru preluarea în bune condiţii a apelor meteorice;

- verificarea rezistenţei învelitorilor din azbest a acoperişurilor halelor care vor trebui să fie

astfel asigurate încât să poată rezista la stratul de zăpadă depus în condiţiile cele mai defavorabile şi

la căderi de grindină sau vânt puternic.

Măsuri de prevenire a riscurilor accidentelor posibile

Pentru prevenirea riscului de prăbuşire a învelitorilor din azbest a halelor vor fi efectuate

calculele de rezistenţă.

În situaţii neprevăzute din care poate rezulta deteriorarea învelitorilor din azbest (ex. căderi

de grindină de mari dimensiuni, vijelii, terminarea ciclului de viaţă), deşeurile rezultate vor fi

gestionate având la bază prevederile Hotărârii 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul

poluării mediului cu azbest, art.11., modificată şi completată de HG 734/2006. De asemenea se vor

lua în considerare şi recomandările din ,,Ghidul celor mai bune practici pentru prevenirea sau

reducerea riscului ,azbest’ în lucrările care implică sau pot implica o expunere la azbest pentru

angajator, pentru lucrător şi pentru inspectorul de muncă’’, elaborat de Comitetul Înalţilor

Responsabili cu Inspecţia Muncii (SLIC), Comisia Europeană şi Directivele 87/217/CEE privind

prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzate de azbest, respectiv 83/477CEE privind protecţia

sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile expunerii la azbest. Înaintea începerii activităţii de

demolare, toate persoanele implicate (angajaţi, contractori) vor fi instruite adecvat cu privire la

cerinţele speciale de manevrare a azbestului şi măsurile adecvate de protecţie a aparatului respirator.


PENTRU OBIECTIVUL:




În cazul în care va trebui îndepărtat învelitorilor de azbest de pe acoperişurile ale

adăposturilor de creştere a animalelor, datorită deteriorărilor suferite, aceste vor fi gestionate ca

deşeuri periculoase.

Pentru prevenirea riscurilor accidental datorate unui eventual incendiu, pe amplasament s-au

asigurat dotările necesare şi rezerva de apă (20 m³ în 2 bazine subterane) conform STAS- urilor în

vigoare.

Pentru a satisface cerinţa esenţiala "Securitate la incendiu", construcţiile trebuie sa fie

proiectate si executate astfel încât, în cazul izbucnirii unui incendiu să se asigure următoarele

cerinţe:

a) stabilitatea elementelor portante ale construcţiei sa poată fi estimată pentru o perioadă

determinată de timp;

b) apariţia si propagarea focului şi fumului în interiorul construcţiei sa fie limitate;

c) propagarea incendiului la constructiile invecinate sa fie limitata;

d) utilizatorii sa poata parasi constructia sau sa poata fi salvati prin alte mijloace;

e) sa fie luata in consideratie securitatea echipelor de interventie.

Volumul rezervei de incendiu stocată în permanenţă pe amplasament va fi suficient, urmând

să fie calculat în conformitate cu cerinţele legale în vigoare. Se vor prevedea de instalaţiilor automate

de stingere, conform P118-1999.

Personalul angajat al fermei va trebui să cunoască normele generale, departamentale şi

specifice de protecţia muncii, să cunoască bine obiectivul şi modul de intervenţie în caz de

incendiu, dispunerea şi modul de utilizare a mijloacelor de stingere a incendiilor.


PENTRU OBIECTIVUL:




8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Nu au fost înregistrate dificultăţi de ordin tehnic sau practic în elaborarea raportului la

studiul de evaluare a impactului.


PENTRU OBIECTIVUL:




9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Investiţia propusă, ,,Reabilitare, igienizare şi reparaţii clădiri cu destinaţia fermă de

porcine’’, va fi realizată în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor pentru livrarea către abatoare de

sacrificare. Creşterea porcinelor, conform Ord. 337/2007, se incadreaza la Cod CAEN 0146-

creşterea porcinelor.

Principalele unităţi funcţionale de pe amplasament sunt:

a. Adăposturi pentru creşterea porcinelor. Din cele patru adăposturi preexistente pe

amplasament vor funcţiona un număr de 2 grajduri, respectiv grajdurile nr. 2 şi 3 conform

planului de situaţie ataşat.

b. Filtrul sanitar cu o suprafaţă de 23 m², este localizat în capătul dinspre accesul pe

amplasament al adăpostului nr.1., fundaţia, pereţii şi acoperişul având aceleaşi caracteristici

structurale şi materiale ca şi ale celorlalte adăposturi.

c. Clădirea birourilor cu o suprafaţă 20 m² este localizată pe latura de nord-vest a

amplasamentului, fiind concepută pentru a deservi personalul administrativ, sanitar şi pentru

personalul de serviciu.

d. Bazinele de colectare a dejecţiilor animaliere (includ dejecţii, purin şi ape de spălare a

grajdului), în număr de două, sunt situate pe latura sud-estică a amplasamentului.

e. Bazinele de colectare a apelor uzate

f. Fântână pentru alimentarea cu apa a fermei

g. Camera necropsie

h. Sistematizarea exterioară

Perioada de execuţie propusă pentru realizarea obiectivului este a doua jumătate a anului

2011.

Investiţia propusă se va derula pe locul unei vechi ferme zootehnice şi în consecinţă

activităţile din faza de construcţie constau doar în lucrări de reabilitare, igienizare şi reparaţii a

structurilor de pe vechiul amplasament la care se adaugă lucrări suplimentare de sistematizare

exterioară.


PENTRU OBIECTIVUL:




Activitatea principală la nivelul obiectivului va fi creşterea porcinelor, care în conformitate

cu prevederile Ord. 337/2007 se încadrează la Cod CAEN 0146-creşterea şi îngrăşarea porcilor

pentru producţia de carne.



graşi/ an.

Deşeurile rezultate de pe amplasament vor fi gestionate conform legislaţiei în vigoare.

Fertilizanţii rezultaţi de la bazinele de stocare a dejecţiilor vor respecta codul de bune practici

agricole şi legislaţia în vigoare.

Impactul asupra apei este redus întrucât de pe amplasament nu sunt evacuări de ape uzate în

mediu.

Apele uzate menajere nu vor avea efecte asupra altor factori de mediu, (sol, subsol, ape

freatice), întrucât la proiectarea obiectivului s-au avut în vedere etanşeizarea şi dimensionarea

corectă a celor 2 bazine de stocare şi a reţelei de canalizare de pe amplasament. Apele uzate vor fi

transportate ori de câte ori este nevoie la staţia de epurare a localităţii Ulmeni.

Prin soluţia de protecţie a apelor adoptată se consideră dejecţiile de la creşterea porcilor ca

nămol şi nu ape uzate, prin reducerea consumului de apă necesară evacuării dejecţiilor. În această

situaţie, de la activitatea fermei de îngrăşare a porcilor nu vor mai rezulta ape uzate tehnologice,

care să fie evacuate în receptori naturali.

În apropierea amplasamentului nu există cursuri de apă sau lacuri.

În ceea ce priveşte evoluţia poluării aerului în cazul implementării proiectului se poate

prognoza o uşoară creştere a poluării cu amoniac şi mirosuri specifice în vecinătatea

amplasamentului. În conformitate însă cu studiile anterior efectuate (Memoriu tehnic, Impactul

proiectului asupra stării de sănătate a populaţiei locale) şi cu datele stipulate în prezentul Raport la

studiul de evaluare a impactului asupra mediului poluarea aerul şi impactul asupra populaţiei nu vor

fi semnificative, concentraţiile poluanţilor situându-se sub nivelul de prag admis de legislaţia în

vigoare.

Activităţile desfăşurate în etapa de funcţionare nu se prevăd a fi activităţi cu impact

semnificativ asupra solului şi subsolului, în condiţiile respectării măsurilor de management a

deşeurilor şi a apelor uzate de pe amplasament. Pentru solul din zonă, nu vor apărea importante

modificări ale activităţii biologice, calităţii, vulnerabilităţii sau rezistenţei.


PENTRU OBIECTIVUL:




În ceea ce priveşte impactul asupra biodiodiversităţii, majoritatea vecinătăţilor

amplasamentului sunt constituite din terenuri desţelenite cu folosinţă arabilă cu o structură a

speciilor mult modificată şi deteriorată faţă de habitatul original (păduri de stejar). Distanţele mari

faţă de obiectiv a principalelor arii protejate (cea mai apropiată este la 10 km E - Rezervaţia

forestieră Pădurea Bavna), lipsa unor cursuri de apă în vecinătate (cel mai apropiat este Someşul la

circa 3 km est) şi măsurile de protecţie a mediului adoptate nu pun în pericol ariile protejate sau

diferite specii rare de animale.

În urma lucrărilor efectuate pe amplasament şi a funcţionării obiectivului nu se pune

problema afectării semnificative a ecosistemelor terestre şi acvatice învecinate. Impactul prognozat

asupra biodiversităţii, datorat funcţionării obiectivului va fi, astfel, redus.

Prin controlul automatizat al emisiilor de substanţe poluante din hale, gestiunea eficientă a

dejecţiilor, utilizarea de bioenzime reducătoare, realizarea de perdele de protecţie forestieră şi

planul de monitorizare impus se estimează că mediul socio-economic nu va fi afectat semnificativ.

Mai mult printr-o asemenea investiţie se va asigura dezvoltarea mediului de afaceri local, crearea de

noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor la bugetul local.

În concluzie, prin respectarea măsurilor de management prevăzute activitatea propusă nu va

genera un impact semnificativ asupra mediului şi a sănătăţii umane.


PENTRU OBIECTIVUL:




ANEXE-PIESE DESENATE

1. Planul de încadrare în zonă al obiectivului

2. Planul de situaţie cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor

ANEXA 1. Planul de încadrare în zonă al obiectivului


PENTRU OBIECTIVUL:




ANEXA 2. Planul de situaţie


PENTRU OBIECTIVUL:




Bibliografie:

Arghiuş, C., 2010, Culmea şi piemontul Codrului – studiu geomorfologic, Teza de doctorat,

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj Napoca

Doniţă, N., Popescu, A., Paucã-Comănescu, M., Mihăilescu, S, Biriş, I.A., 2005, Habitatele

din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti

*** 1970-2002, Date pluviometrice – post pluviometric Ulmeni, Administraţia Naţională

Apele Române- Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa

*** 1970, Harta solurilor Românaiei - scara 1:200 000, Institutul Geologic, Bucureşti

***2007-2011, Jurnale de teren pentru monitorizarea păsărilor comune pentru pătratele

AZ0910 loc. Fărcaşa, Maramureş şi AZ0922 loc. Ariniş, Maramureş, SOR Cluj

*** 2009, Planul de management al spaţiului hidrografic Somes-Tisa, Abministraţia

Bazinală de Apă Someş-Tisa,

http://www.rowater.ro/dasomes/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%

20Some/Brosura%20%20pentru%20public%20a%20Planului%20de%20Management%20al%20sp

atiului%20hidrografic%20Somes-Tisa.pdf

***2010, 2011, Rapoarte anuale de mediu, APM Maramureş, http://apmmm.anpm.ro

***2011, Buletin de analiza a apei nr.6 din 3.10.2011, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor Maramureş, Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor

Baia Mare

***2011, Memoriu tehnic pentru obiectivul ,,REABILITARE, IGIENIZARE ŞI

REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA FERMĂ DE PORCINE’’, ORAŞ ULMENI, SAT

MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ

***2011, Studiu pentru estimarea impactului asupra stării de sănatate a populaţiei locale

pentru obiectivul ,,REABILITARE, IGIENIZARE ŞI REPARAŢII CLĂDIRI CU DESTINAŢIA

FERMĂ DE PORCINE’’, ORAŞ ULMENI, SAT MÂNĂU, JUD. MARAMUREŞ

*** http://www7.ncdc.noaa.gov/climvis/CdoDispatcher

*** http://www.marasilva.ro/sub_ulmeni.php

http://www.rowater.ro/dasomes/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Some/Brosura%20%20pentru%20public%20a%20Planului%20de%20Management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Somes-Tisa.pdf



http://apmmm.anpm.ro/

http://www7.ncdc.noaa.gov/climvis/CdoDispatcher

http://www.marasilva.ro/sub_ulmeni.php

raport la studiul de evaluare a impactului asupra...

Documents