RECOLTAREA SANGELUI VENOS

Pentru evaluarea functiilor organismului sangele este cea mai importanta sursa de informatii. Aceasta pentru ca sangele poate patrunde prin aproape toate organele si tesuturile din organism, transportand toate substantele necesare la si de la celule.

Sangele venos preia substantele rezultate din activitatea celulara. Deci, sangele venos poarta informatii referitoare la functiile organelor si tesuturilor de la care transporta substantele. Dupa cum in sangele venos sunt prezente unele sau altele dintre substante sau aceleasi substante dar in cantitati diferite, se poate evalua daca un organ sau un tesut isi desfasoara functiile in mod normal sau nu.

Datorita acestor situatii, cu sangele venos se pot efectua o multime de analize medicale.

In functie de tipul de analiza si de substantele sau celulele sanguine care trebuie sa fie cercetate, exista mai multe moduri de recoltare a sangelui venos.

1. Recoltare pentru teste biochimice din ser sanguin 2. Recoltare pentru teste biochimice din plasma sau din sange integral3. Recoltare pentru teste hematologice pe sange integral4. Recoltarea pentru teste de coagulare5. Recoltare pentru examene bacteriologice

ADITIVI DE RECOLTARE

Pentru fiecare din aceste moduri de recoltare se pregatesc recipiente in care se adauga (sau nu) substante speciale (aditivi):

1. ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU TESTE BIOCHIMICE DIN SER SANGUIN

In afara organismului sangele coaguleaza. Dupa ce are loc retractia cheagului, sangele se separa in doua componente, cheag (de consistenta solida) si ser (lichid). Pentru analizele care se realizeaza pe ser sanguin, sangele se poate recolta, simplu, in recipiente fara aditivi. In unele cazuri se pot folosi recipiente in care se gaseste gel activator. Acesta are rolul de a accelera coagularea si separarea serului.

2. ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU TESTE BIOCHIMICE DIN PLASMA SAU DIN SANGE INTEGRAL

Aditivii utilizati pentru obtinerea sangelui integral nu trebuie sa modifice, ei insisi, componentele biochimice ale plasmei

Pentru a impiedica coagularea sangelui scos in afara organismului, in scopul utilizarii sangelui pentru analize asa cum este el in organism, sangele este amestecat, imediat dupa recoltare, cu

substante anticoagulante. Este numit sange integral pentru ca, astfel recoltat, sangele pastreaza toate elementele componente, inclusiv substantele care se consuma in timpul coagularii.

Prin centrifugarea sangelui integral, acesta se separa in doua componente: o componenta lichida numita plasma si o componenta solida alcatuita din elementele celulare din sange.

Recoltarea pentru examene biochimice care sunt realizate cu sange integral sau plasma se face folosind ca aditiv (substanta anticoagulanta) heparina. Se utilizeaza heparina-sare de sodiu sau heparina-sare de litiu. Heparina impiedica sangele sa coaguleze prin inactivarea protombinei. (Protrombina este implicata intr-unul din stadiile procesului de coagulare).

Se utilizeaza 0,1-0,2 mg de heparina la 1ml sange

Determinarea concentratiei de glucoza in sange integral (determinarea glicemiei) se face pe sangele venos recoltat cu fluorura de sodiu.

Se utilizeaza 2mg fluorura de sodiu (pulbere) pentru 1ml sange

3.ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICEAnticoagulantii utilizati la recoltarea pentru hematologie sunt astfel alesi incat sa nu modifice, prin actiunea lor, morfologia si structura celulelor din sange.Recoltarea sangelui venos pentru hematologie se face, in general, pe Na2-EDTA (sarea de sodiu a acidului etilendiaminotetraacetic) sau K2-EDTA (sarea de sodiu a acidului etilendiaminotetraacetic). Moleculele de EDTA sodic (sau potasic) au proprietatea de a extrage calciul din plasma si de a-l fixa pe molecule. In lipsa calciului procesul de coagulare nu mai poate avea loc.

Se utilizeaza 1-2mg EDTA (cristale) pentru 1ml sange

Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor este o analiza hematologica ce necesita un anticoagulant special. Este vorba despre citratul trisodic (solutie apoasa 3,8%). Citratul de sodiu fixeaza calciul din sange impiedicand astfel coagularea sangelui.

Se utilizeaza 0,4 ml citrat 3,8% pentru 1,6ml sange

4. ADITIVI DE RECOLTAREA PENTRU TESTE DE COAGULARE

Testele de coagulare se lucreaza pe sange integral. Anticoagulantul care nu influenteaza testele de coagulare este amestecul de oxalat de sodiu si oxalatul de amoniu (amestec WINTROBE).

Amestec Wintrobe:

Oxalat de potasiu …………..0,8 Oxalat de amoniu…………..1,2 gApa distilata……….ad. la 100 mlOxalatul fixeaza calciul din sange, impiedicand astfel coagularea sangelui.

Se utilizeaza 1ml amestec oxalat pentru 9ml sange

Se mai poate folosi ca anticoagulanti pentru testele de hemostaza citratul de sodiu 3,8% sau oxalatul de sodiu 1,34%

4.ADITIVI DE RECOLTARE PENTRU EXAMENE BACTERIOLOGICE

Recoltarea sangelui venos pentru examenele bacteriologice se trebuie sa respecte conditiile speciale de sterilitate impuse de activitatea in bacteriologie.

Recipientul in care se recolteaza trebuie sa fie steril

De obicei se recolteaza direct in recipientul in care se afla mediul de cultura steril. Pentru a preveni coagularea sangelui si izolarea microbilor in reteaua de fibrina, se poate folosi ca anticoagulant o solutie de citrat de sodiu 2%.

MATERIALE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA PUNCTIEI VENOASE

Echipamentul de protectie personala Materiale pentru dezinfectie locala si pentru hemostaza Instrumente pentru punctionarea propriu-zisa

o Acul simplu, fara seringao Sistemul ac+ seringao Sistemul venoject (vacutainer)

Recipiente si aditivi pentru colectarea sangeluio Tuburi vidate (vacutainere)o  Sticlute tip penicilina, eprubete

Materiale pentru inregistrarea datelor

ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE PERSONALA

Precautiile universale ce trebuie urmate in cazul manipularii sangelui si a lichidelor biologice sunt fondate pe principiul conform caruia tot sangele si toate lichidele biologice sunt posibil infectate.

Precautiile universale constau, concret, in spalarea mainilor, manipularea cu grija a obiectelor taioase sau intepatoare si aruncarea acestora imediat dupa utilizare in recipiente special concepute pentru acest scop si in utilizarea echipamentului de protectie personala. Pentru protectia personala este necesara utilizarea halatului, a manusilor chirurgicale s.a.

MATERIALE PENTRU DEZINFECTIE LOCALA SI HEMOSTAZA

MATERIALE PENTRU DEZINFECTIE

Vata hidrofila Alcool sanitar (alcool etilic 70o) Tinctura de iod (recoltarea sangelui pentru examenele bacteriologice necesita dezinfectia

suplimentara )

MATERIALE PENTRU HEMOSTAZA

Pentru evidentierea mai accentuata a venelor care pot fi punctionate se intrerupe circulatia in venele antebratului. Ca urmare se acumuleaza mai mult sange in vene, venele se umfla si devin mai evidente. Intreruperea circulatiei in vene se realizeaza prin legarea bratului, deasupra zonei de punctie, cu ajutorul unui tub elastic (garou). Acesta poate fi strans prin formarea unui nod sau prin fixare cu o pensa hemostatica.

INSTRUMENTE PENTRU PUNCTIONAREA PROPRIU-ZISA

            ACUL DE SERINGA 

Un ac de seringa este de fapt un tub metalic foarte subtire care are un varf sectionat oblic (bizou) si o baza care se adapteaza la seringa (ambou).

Acele de seringa pot fi clasificate in functie de utilitatea lor si de caraceristicile lor constructive in:

Ace de tip intradermic. Sunt ace scurte, subtiri, si cu bizoul foarte ascutit. Sunt utilizate pentru injectii intradermice.

Ace de tip subcutanat. Sunt ceva mai lungi decat cele intradermice. Sunt utilizate pentru injectiile subcutanate.

Ace de tip intramuscular. Sunt ace lungi, relativ subtiri, cu varf ascutit. Pot avea mai multe dimensiuni. Sunt folosite la injectiile intramusculare.

Ace de tip intravenos:

Sunt ace mai groase. Permit trecerea mai rapida a sangelui prin ac. Daca acul este prea subtire fluxul de sange prin lumenul acului este subtire si incet, si, daca presiunea din vene nu este mai mare exista posibilitatea ca sangele sa coaguleze pe ac. Acul se infunda astfel inainte de terminarea prelevarii, si este necesara alta punctie venoasa si alt ac.

Sunt ace mai scurte decat cele intramusculare. Nu este necesara o lungime prea mare deoarece venele punctionabile sunt vene superficiale iar patrunderea acului in vena este de circa 1 cm.

Sunt ace cu bizoul mai scurt. Cu alte cuvinte planul de sectiune a varfului este mai putin inclinat. Acul nu trebuie sa aiba un bizou prea ascutit pentru a nu perfora vena si pentru ca fluxul sanguin din vena sa partrunda prin lumenul acului. Daca bizoul este prea lung sangele din vena trece mult mai usor pe langa ac decat prin ac.

Ace de tip special (ace de punctie osoasa, ace de punctie ganglionara, ace de punctie sinusala ace de perfuzie cu cateter, ace de perfuzie permanenta s.a.)

Dupa tipul de seringa la care se pot adapta (dupa forma amboului) acele pot fi de tip Record sau ace de tip Luer.

Sterilizarea acelor se face prin fierbere timp de 30 de minute, sau la autoclav, la 1200 Celsius timp de 20-30 minute.            Sunt preferabile acele de unica folosinta.

Acele de punctie nu se sterilizeaza in alcool

Acele de punctie nu se sterilizeaza in flacara

SERINGA

Pentru recoltarea sangelui venos se utilizeaza acele de tip intravenos, si seringi obisnuite. Seringile utilizate in laborator pot fi seringi reutilizabile, si seringi de unica folosinta.

Pentru prevenirea transmiterii virusurilor hepatice sau a virusururilor HIV, (datorita unor sterilizari neeficiente) in ultimul tim se folosesc numai serigile si acele de unica folosinta

Seringile reutilizabile

Seringile Record sunt formate din: corpul seringii si piston.

Corpul seringii este un tub cilindric din sticla, cu armaturi metalice la capete. La unul din capete prezinta un ambou la pe care se fixeaza acul. Amboul este in pozitie centrala. Celalalt capat este deschis. Prin capatul deschis se introduce pistonul. Pe armatura metalica de la capatul liber se fixeaza capacul seringii, capac atasat la piston.

Pistonul este metalic. Prezinta o portiune ingrosata care patrunde in corpul seringii si inchide perfect volumul interior al corpului seringii. Are o prelungire sub forma unei tije si un capac atasat, cu care se inchide corpul pistonului in interiorul seringii.

Peretele interior al seringii este inscriptionat cu valoarea volumului total si unitatea de masura respectiva, cu gradatii corespunzatoare unor fractiuni din volumul total, si temperatura la care au fost stabilite gradatiile.

Seringile Luer sunt relativ asemanatoare celor de tip Record.

Amboul seringii Record este diferit de cel al seringilor de tip Luer (din punct de vedere al dimensiunilor). De aceea sunt ace speciale pentru fiecare tip de seringa.

Acele de tip Record nu se adapteaza la seringile Luer, si nici acele de tip Luer nu se potrivesc la seringile Record.

Pentru a utiliza ace de tip Record la seringile Luer se poate utiliza un adaptor. Acesta este un ambou de metal care se fixeaza pe amboul seringii Luer. Pe acest adaptor se fixeaza acul de tip Record.

Sterilizarea seringilor si a acelor reutilizabile

Acele si seringile se pot steriliza prin fierbere sau prin autoclavare.

Fierberea se poate realiza in cutia metalica speciala sau in fierbator.

In cutia metalica pe o bucata de tifon se pun corpul seringii si pistonul separate. Pistonul trebuie sa aiba varful orientat spre varful corpului seringii. Corpul si pistonul sunt infasurate in tifon. Acele se pun in cutie, la fel, orientate, cu varful aproape de varful corpului seringii.

Pozitia componentelor seringii in cutie permite ca in momentul utilizarii, dupa sterilizare, sa nu fie atinse cu mana varfurile acelor, seringii sau al pistonului.

In cutie se pune apa, apoi se acopera cu capacul, si se fierbe timp de 30 minute. Nu este recomandabil ca flacara sa fie in contact direct cu aceasta cutie metalica.

In fierbator, se fierb mai multe seringi in acelasi timp. De aceea se va tine cont ca pistonul si corpul unei aceleasi seringi sa fie infasurate in acelasi tifon, pentru a nu utiliza pistonul de la o seringa si corpul de la alta seringa.

Sterilizarea prin autoclavare se desfasoara in conditiile standard de sterilizare.

SISTEMUL VENOJECT (VACUTAINER)

Denumirea venoject sau denumirea vacutainer se refera la acelasi sistem de recoltare a sangelui venos pentru examenele de laborator. Denumirea diferita este datorata producatorilor diferiti.

Sistemul Venoject este format din: a) acul de punctie; b) holderul; c) tuburile vidate

a) acul de punctie are o constructie speciala cu trei portiuni:

~varful anterior (portiunea care patrunde in vena). Este un tub metalic subtire cu varful sectionat oblic, asa cum sunt acele obisnuite de seringa;

Varful acului care patrunde in vena este protejat de un capac de plastic. Acesta se desprinde doar inainte de punctionarea propriu-zisa a venei.

~inelul de prindere (portiunea mediana). Este din material plastic care, posterior, are o zona filetata. Cu ajutorul acestui filet se insurubeaza in holder;

~varful posterior (portiunea care patrunde in tubul vidat). Este un tub metalic, cu varful sectionat oblic. Este mai gros decat tubul care patrunde in vena. Acest varf posterior al acului de punctie are rolul de a perfora dopul de cauciuc al tubului vidat.

Lumenul tubului anterior al acului se continua cu lumenul tubului posterior, permitand sangelui sa se scurga din vena prin ac in tubul vidat.

Pentru a schimba intre ele mai multe tuburi vidate, fara sa curga sange din momentul desprinderii unui tub vidat pana la momentul prinderii tubului urmator (cu acul in vena!) varful posterior al acului are un manson obturator de cauciuc.

Atunci cand varful posterior al acului patrunde prin dopul tubului vidat, mansonul se strange, dezgolind varful metalic si permite trecerea sangelui din lumenul acului in recipientul in care se colecteaza sangele. Cand se desprinde tubul vidat din ac, mansonul de cauciuc revine la pozitia initiala si obtureaza varful posterior al acului. Astfel, chiar daca ramane acul singur in vena, nu se scurge sange in afara sistemului venoject. Si tubul posterior este livrat cu capac de protectie din plastic. La acele neutilizate cele doua capace sunt legate cu o banda de hartie de siguranta.

In momentul alegerii acului pentru punctie se verifica integritatea benzii de siguranta.

b) Holderul este un suport din plastic cu o forma asemanatoare corpului unei seringi obisnuite. Este suficient de mare pentru a fi tinut in mana si suficient de mic pentru a nu impiedica executarea manevrelor de recoltare.

Marginea anterioara a holderului are o proeminenta similara amboului de la seringa. Aceasta proeminenta are un canal central cu filet interior pentru insurubarea acului.

Marginea posterioara este mai lata. Aceasta latime permite tinerea holderului intre degete, fara a pericolul de a-l scapa dintre degete.

c) Tubul vidat. Reprezinta recipientul in care se recolteaza sangele. Are forma unei eprubete cu peretii mai grosi pentru a rezista la o presiune mai mare. Este prevazut cu un dop de cauciuc care inchide ermetic volumul interior.

In tuburile noi, din fabricatie se creaza un vid relativ. Datorita presiunii interne scazute, in momentul perforarii dopului de catre varful posterior al acului sangele venos este absorbit in tub. In acest fel nu mai este nevoie de un piston care sa traga sangele, ca in cazul seringilor.

In functie de scopul pentru care este recoltat sangele in tuburile vidate pot fi diferiti aditivi asa cum s-a descris anterior. Fiecae tub vidat este etichetat.

Pe eticheta sunt inscrise:

volumul de sange care poate fi aspirat in tub informatii privind prezenta sau absenta anticoagulantului informatii privind tipul de analiza care se poate executa informatii despre datele personale ale pacientului de la care se recolteaza sangele

Codul de culoare. Fiecare tip de vacutainer are o anumita culoare pe dop sau pe sticheta. Culorile reprezinta un mod suplimentar de a atrage atentia la scopul pentru care a fost pregatit tubul vidat inca din procesul de fabricatie.

Exemple :

recipientele in care se recolteaza sangele pentru teste biochimice din ser:

~ cele fara aditivi sunt reprezentate cu o culoare (rosu caramiziu)

~ recipientele in care se afla gel activator sunt reprezentate cu alta culoare (rosu visiniu)

tuburile heparinate sunt reprezentate cu verde tuburile cu EDTA potasic sunt violete, tuburile cu citrat trisodic pentru teste de coagulare (raportul sange/anticoagulant este 9/1)

sunt albastre tuburile cu citrat trisodic pentru VSH (raportul sange/ anticoagulant este de 4/1) sunt

portocalii

RECIPIENTE SI ADITIVI

Recipientele in care se recolteaza sangele pot fi:

Tuburile vacuumate mentionate mai sus. Ele sunt gata pregatite pentru recoltare totusi, in momentul alegerii pentru recoltare, sunt verificate din punct de vedere al integritatii lor, si al mentinerii aspectului lor normal.

Eprubete obisnuite de sticla. Necesita stative pentru eprubete. Sticlute tip penicilina. Ele se spala si se usuca in acelasi mod cu sticlaria obisnuita. Se

pastreaza curate si uscate.

Sticlutele pentru recoltarea sangelui in scopul examenelor hematologice se pregatesc, din timp.

~se prepara o solutie apoasa de EDTA disodic1%

~se repartizeaza cate 0,2 ml de solutie in fiecare recipient. (0,2 ml solutie 1% contin 2mg substanta activa )

~se lasa peste noapte in termostat la 370 C pentru evaporarea apei

~se verifica daca s-au format cristale pe fundul fiecarui recipient

~se pastreaza in loc curat si de praf.

Orice urma de apa poate produce spargerea hematiilor (hemoliza) Astfel pregatite, in aceste recipiente se recolteaza cate 2ml de sange.

ETAPELE PRELEVARII SANGELUI VENOS

1. Chemarea si/instalarea pacientului pentru recoltare 2. Adunarea si/sau verificarea datelor depre pacient 3. Alegerea materialelor 4. Pregatirea materialelor pentru punctie 5. Alegerea locului pentru punctie 6. Punerea garoului 7. Dezinfectarea locului punctiei 8. Realizarea punctiei venoase si distribuirea sangelui 9. Eliminarea materialului utilizat pentru punctie 10. Identificarea tuburilor pentru recoltare 11. Completarea fisei de recoltare

INSTALAREA PACIENTULUI PENTRU RECOLTARE

Recoltarea se poate face in sectia in care este internat bolnavul sau in laborator.

In laborator se poate preleva sange intr-o camera speciala in care se dispune de o masa de lucru, de un scaun cu spatar si de o canapea sau de un pat de spital.

Recoltarea sangelui venos nu se va face niciodata tinand pacientul in picioare! (La unii pacienti li se face rau si, ca o prima manifestare, “li se inmoaie picioarele”. Cu alte cuvinte pot cadea pe jos, chiar inainte de a termina recoltarea.)

Pacientul se instaleaza pentru recoltare pe scaun, cu mana sprijinita de spatar.

Pozitia pacientului pe scaun trebuie sa fie comoda. De aceea este preferabila pozitia “calare” sau, daca aceasta nu este posibila, cu picioarele intr-o parte, in raport cu pozitia normala pe scaun

Copii mai mici, care nu ajung cu mana pe spartar pot fi tinuti in brate.

Pacientii cu probleme la recoltare se instaleza pe pat, cu fata in sus si cu mana din care se recolteaza intinsa in lateral si sprijinita.

ADUNAREA SI/SAU VERIFICAREA DATELOR DEPRE PACIENT

(date administrative, date fiziopatologice, si date terapeutice)

Inainte de inceperea recoltarii se inregistreaza datele depre pacient, date care sunt apoi notate in foaia de insotire a probelor de sange. Se intreba pacientul adult daca a mai recoltat sange, si daca a avut probleme la recoltare.

Se noteaza pe biletul de insotire al probei datele personale ale pacientului: nume, prenume, varsta, domiciliul (sectia), diagnostic prezumtiv, cine solicita analizele si ce analize sunt solicitate din proba respectiva.

In timpul pregatirii materialelor si in timpul recoltarii propriu-zise se tine pacientul de vorba pentru a i se distrage atentia! Astfel celor carora le este frica uita de intepatura si se previn starile lipotimice.

ALEGEREA MATERIALELOR

(materiale pentru punctie, recipiente, aditivi, etc.)

Pentru punctie se aleg recipientele corespunzatoare analizelor pentru care se recolteaza sangele.

Toate materialele care vin in contact direct cu sangele (ace, seringi, recipiente) trebuie sa fie perfect curate si uscate. Cea mai mica picatura de apa sparge hematiile din sange iar continutul hematiilor este eliberat in sange si modifica aspectul si compozitia serului sau plasmei.

Atunci cand nu sunt disponibile materialele perfect uscate acestea pot fi clatite inainte de utilizare, cu solutie clorurata izotonica sterila

Tuburile vacuumate sunt special pregatite pentru recoltare, si alegerea lor se face respectand codul culorilor.

Daca recoltarea se face in recipiente pregatite in laborator, se aleg anticoagulantii corespunzatori analizelor pentru care se recolteaza sangele.

Sticlute simple pentru analizele care se lucreaza pe ser Sticlute cu cristale de EDTA sodic sau potasic pentru recoltarea sangelui integral Anticoagulanti corespunzatori analizelor Pipetele pentru masurarea volumelor de anticoagulanti si de sange

Recoltarea sangelui pentru hemocultura se face in recipiente special pregatite in acest scop si necesita precautii speciale pentru mentinerea conditiilor de sterilitate a materialelor utilizate la recoltare.

PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU PUNCTIE

~ se imbibata vata in alcool

~se pun la indemana garoul instrumentele pentru punctia propriu-zisa

~se pun anticoagulantii in recipiente (daca este cazul)

~se pun recipientele in ordinea recoltarii

Ordinea prelevarii in tuburi

1. flacoane pentru hemocultura2. tuburi fara aditivi3. tuburi pentru studiul coagularii 4. alte tuburi cu aditivi

ALEGEREA LOCULUI EFECTUARII PUNCTIEI

Locul efectuarii punctiei se alege examinand atent ambele brate ale pacientului in urmatoarea ordine:

A. Pliul cotului- vena mediana- vena bazilica - vena cefalica

B. Antebratul- vena cefalica

C. Dosul palmei- arcada dorsala a palmei

Pentru a facilita gasirea venelor este necesar: Sa se puna garoul Sa se incline bratul in jos Pacientul sa stranga pumnul Pentru recoltarea din dosul palmei se alege locul punctiei la intersectia a doua vene

Situatii speciale

O vena normala este usor de palpat. Ea este compacta, supla si elastica, ceea ce o deosebeste de muschi si de tendoane.

Arterele sunt, ca si venele, sunt palpabile, dar sunt si pulsatile (puls arterial) Daca venele nu sunt vizibile si/sau palpabile, este recomandabil, pentru a le dilata:

o sa se mentina bratul inclinat in joso sa se inchida si sa se deschida de mai multe ori pumnulo sa se maseze bratul dinspre pumn catre pliul cotuluio sa se tapoteze diferitele locuri pentru punctie cu doua degeteo sa se incalzeasca bratul, fie introducandu-l in apa calduta, fie cu ajutorul unui

tampon imbibat cu apa calda. Un examen si o palpare atenta permit localizarea venelor mai profunde, fapt ce poate fi o

alternativa. Riscul perforarii unei artere este mare. Daca o vena nu este supla si/sau elestica si/sau prezinta un aspect anormal, este recomandata gasirea unui alt loc pentru punctie.

UTILIZAREA GAROULUI SI DEZINFECTAREA LOCULUI PUNCTIEI

Rolul garoului este acela de a facilita gasirea venelor. In timpul recoltarii este recomandat a-l slabi.

Se pune garoul la aproximativ 10 cm deasupra punctiei Nu se intrerupe circulatia arteriala a bratului ci numai returul venos Pulsul trebui sa ramana perceptibil In cazul unei staze normale, presiunea atinge aproximativ 80-100mm Hg

Situatii speciale

Daca pacientul are senzatia de rece sau prezinta frisoane, se slabeste garoul care este fie prea strans fie a fost pus de prea mult timp

Daca intre extremitatea bratului si garou apare o cianoza se slabeste, de asemenea, garoul. O staza venoasa prea lunga (peste 3 minute) antreneaza modificari ale parametrilor

biologici de aceea este recomandact ca inaintea recoltarii: Sa se identifice locul recoltarii Sa se slabeasca garoul timp de 2-3 minute Sa se repuna garoul

Dezinfectia locului punctiei

Odata ales locul punctiei, se dezinfecteaza cu grija.

Nu se palpeaza niciodata locul dupa dezinfectare Pentru examenele bacteriologice conditiile de sterilitate trebuie sa fie mai exigente. De

aceea se dezinfecteaza suplimentar cu alcool iodat, si nu se vorbeste deasupra locului punctiei in momentul realizarii ei.

PUNCTIONAREA VENEI SI DISTRIBUIREA SANGELUI

PUNCTIONAREA VENEI CU SISTEMUL AC-SERINGA

Prinderea seringii

=> se monteaza in conditii de sterilitate seringa si acul la seringa=> se verifica acul daca daca are varful bine ascutit=> se verifica acul daca are lumenul neobturat prin plimbarea pistonului in corpul seringii

In momentul punctiei, pistonul trebuie sa fie impins de tot la varful seringii

=> se prinde seringa intre degetul mare si degetele mediu, inelar si micale mainii drepte. Degetul aratator se pune pe ambou, fixand mai bine acul la seringa.

Fixarea venei

In conditiile in care bratul pacientului este mentinut in extensie, inclinat in jos, cu pumnul strans, se intinde pielea din zona punctiei, fara a atinge locul ales pentru punctionare, pentru a facilita penetrarea acului si a imobiliza vena.

Pozitia corpului seringii fata de bratul pacientului trebuie sa formeze un unghi de 150.

Patrunderea in vena

=>se introduce acul in vena, penetrand mai intai pielea, apoi peretele venei.

La patrunderea in vena, peretele opune o rezistenta perceptibila. Daca acul a patruns in vena, (in cazul acelor cu ambou de plastic, semitransparent),

sangele trece din vena, prin ac si se vede la nivelul amboului.

Probleme de recoltare cauzate de pozitionarea incorecta a acului in vena

Introducerea corecta a acului in vena => sangele curge liber prin ac Varful acului pe peretele superior => sangele nu curge prin ac Varful acului pe peretele inferior => sangele nu curge prin ac Acul introdus prea adanc => acul perforeaza vena iar sangele nu curge Acul introdus partial in vena => se formeaza hematom -sangele poate curge prin ac in

cantitate mica Vena colabata => sangele nu curge prin ac Unele analize (exemplu: VSH-ul) necesita recoltare fara staza, deci se va desface garoul

inainte de aspirarea sangelui in seringa

Aspirarea sangelui

=> Se introduce sub seringa mana cealalta, cu degetul aratator pe ambou, celelalte degete sustinand corpul seringii

Atentie! Nu se va misca acul, pentru a nu parasi lumenul venei.

=> Cu mana dreapta (degetul mare si cel mediu) se prinde capatul pistonului si, sprijinind aratatorul pe corpul seringii, se trage de piston in afara. Astfel se aspira sange in seringa.

Scoaterea acului din vena

dupa ce s-a aspirat sange atat cat este necesar pentru analize se fixeaza din nou mana dreapta pe seringa, sustinand cu indexul amboul acului adaptat la seringa.

se cere pacientului sa deschida pumnul se desface garoul tamponul imbibat cu alcool se fixeaza pe locul punctiei se trage acul din vena adaptat la seringa se cere pacientului sa apese tamponul de vata pe locul punctiei se cere pacientului sa nu se uite la locul punctiei 4-5 minute se cere pacientului sa ramana asezat pana cand se inchide sangerarea de la locul punctiei

Repartizarea sangelui in recipiente

Se desprinde acul de la seriga si se pune intr-un recipient ; Nu se pune acul in carcasa lui initiala

se descarca sangele din seringa in recipiente in cantitatile necesare si in raport corespunzator fata de aditivi

recipientele cu sange si anticoagulant se agita usor , prin rotire pe o suprafata plana. Nu se agita prin rasturnare Nu se agita puternic Sangele recoltat pe anticoagulant, dupa agitare, isi schimba usor culoarea de la rosu

inchis la rosu usor ma deschis

PUNCTIONAREA VENEI CU SISTEMUL VENOJECT (VACUTAINER)

Montarea acului si prinderea holderului

se desprinde carcasa din plastic a acului se verifica acul daca daca are varful bine ascutit se monteaza in conditii de sterilitate acul la holder se tine ansamblul format din holder si tub intre degetul gros si index

=>Acul de punctie trebuie sa fie cu bizoul in sus.

Fixarea venei

=> In conditiile in care bratul pacientului este mentinut in extensie, inclinat in jos, cu pumnul strans, se intinde pielea din zona punctiei, fara a atinge locul ales pentru punctionare, pentru a facilita penetrarea acului si a imobiliza vena.

Pozitia acului fata de bratul pacientului trebuie sa formeze un unghi de 150.

Situatii speciale

Un suport potrivit sub cotul pacientului faciliteaza imobilizarea si extensia bratului Flexarea cotului face venele mai putin vizibile Penetrarea acului mai mult de 1cm sub piele creste riscul perforarii venei dintr-o te in

cealalta si, in consecinta, riscul producerii unui hematom Pentru a stabiliza o vena care “serpuieste”, trageti pielea dintr-o parte si din cealalta a

venei fie formand in jurul bratului pacientului un inel cu degetul gros si cel aratator, fie intinzand pielea in directia palmei

Daca pacientul prezinta vene fine, fragile si care se misca nu ezitati sa schimbati diametrul acului

Patrunderea in vena

=>se introduce acul in vena, penetrand mai intai pielea, apoi peretele venei.

La patrunderea in vena, peretele opune o rezistenta perceptibila.

=>se introduce sub seringa mana cealalta, cu degetul aratator pe ambou, celelalte degete sustinand holderul

Atentie! Nu se va misca acul, pentru a nu parasi lumenul venei.

Introducerea tubului vidat

se prinde tubul vidat cu degetul gros si inelarul de la mana libera se introduce tubul vidat in holder pana ating varful posterior al acului se plaseaza indexul si degetul mediu pe aripioarele holderului se impinge tubul in holder ca pentru o injectie cu o seringa

Situatii speciale

SITUATII SPECIALE

Daca sangele nu se scurge in tub, este recoandat sa se procedeze in felul urmator:

Va asigurati ca tubul este corect impins in holdero Daca acul nu perforase dopul tubului vidat, dupa impingerea tubului sangele

curge. Se continua recoltareao Daca sangele nu curge, se trece la etapa urmatoare

Impingeti acul cu atentie o Sangele curge; acul nu intrase uficient in venao Sangele nu curge; se trece la etapa urmatoare

Rasuciti acul cu 180 de grade o Sangele curge; peretele intern al venei adera la orificiul acului. Se continua

recoltareao Sangele nu curge; se trece la etapa urmatoare

Retrageti acul, dar fara a-l scoate din vena o Sangele curge; acul traversase vena o Sangele nu curge; se trece la etapa urmatoare

Scoateti tubul pentru a lasa vena sa revina la forma initiala, apoi reintroduceti tubul o Sangele curge; vena era colabatao Sangele nu curge; se trece la etapa urmatoare

Scoateti tubul, scoateti acul si cautati alt loc pentru punctieo Vena este in intregime colabata sau acul este langa venao In timpul introducerii tubului in holder presiunea de impingere se va exercita

asupra celor doua degete ce sustin aripioarele holderului si nu asupra varfului acului aflat in vena

=>se slabeste garoul pentru ca sangele sa patrunda in primul tub

In tot acest timp sistemul ac-holder ramane nemiscat fiind sustinut de mana aflata sub holder

Schimbarea tubului vidat

Ordinea prelevarii in tuburi

1. flacoane pentru hemocultura2. tuburi fara aditivi3. tuburi pentru studiul coagularii 4. alte tuburi cu aditivi

=>cand tubul este plin se slabeste presiunea exercitata de degetul gros

=> se mentine holderul imobil

=>se tine tubul vidat in mana si sprijinand degetul gros pe holder se trage tubul plin din holder

In timpul extragerii tubului din holder forta de tractiune se va exercita cu degetul gros sprijinit asupra holderului si nu asupra varfului acului aflat in vena

=>se introduce un nou tub vidat intr-un mod asemanator introducerii primului tub

Se omogenizeza cu grija continutul tubului cu anticoagulant prin cateva rasturnari lente

ELIMINAREA MATERIALELOR UTILIZATE LA RECOLTARE

Acele si seringile de unica folosinta se arunca in recipientele de infecte speciale.

La fel si tamponul de vata.

Seringile si acele reutilizabile se pun in recipientele de colectare a materialelor nesterile

La fel si holderul de la sistemul venoject, care se poate refolosi, fiind un simplu suport

INSCRIPTIONATEA RECIPIENTELOR CU DATELE PACIENTULUI

COMPLETAREA FISEI DE INSOTIRE A PROBELOR RECOLTATE