referat ace

8/16/2019 Referat Ace

http://slidepdf.com/reader/full/referat-ace 1/19

MOTTO:

„Vorba e pentru om o armă mai de preţ decât sabia.”

(Phocylides)

„Nu spune puţin în vorbe multeci mult în vorbe puţine.”

(Pita!ora)

„" vorbi #ără a !ândi înseamnă a tra!e #ără a ţinti.”

($ervantes)

„%oată lumea aude doar ceea ce înţele!e.”

(&ohann 'ol#!an! von oethe)

„$eea ce este limpede !ândit seeprimă cu claritate.”

(Nicolas *oileau)

„Vorba este icoana su#letului+cum e omul a,a-i ,i #elul său de a vorbi.”

(yrus)

„Vorba trebuie întrebuinţată

acolo unde rostirea ei aduce #olos.(Pancatantra)

1

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/phocylides/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/pitagora/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/cervantes/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/johann-wolfgang-von-goethe/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/nicolas-boileau/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/syrus/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/pancatantra/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/phocylides/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/pitagora/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/cervantes/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/johann-wolfgang-von-goethe/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/nicolas-boileau/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/syrus/

http://inspiratie.netflash.ro/citate/autor/pancatantra/



. . CE ESTE COMUNICAREA?

Comunicarea este definită ca fiind „…procesul de transmitere a unuimesaj de către un emi ătorț într-o manieră codificată printr-un anumit canal decătre un receptor, în vederea decodificării adecvate.”( Gh. Dumitriu, Constan aț

Dumitriu, Iulia Damian, Iulia Dumitriu, Ed. „Alma Mater”, Bacău, !!, p."#. A adar, în orice proces de comunicare există câ iva factori, fără de careș ț

aceasta nu s-ar realiza Emi ătoruț l- cel care vor!e te sau transmite (o informa ie" un mesa#$ș ț

Receptorul - cel care prime te mesa#ul, destinatarul acestuia$ș

Mesajul - secven a de semnale (ver!ale i%sau nonver!ale" pe care emi ăorulț ș ț

o transmite către recptor. &entru a fi în eles, mesa#ul tre!uie construit din elemente cunoscute deopotrivăț

de emi ător i de receptor. Aceste elemente sunt or'anizate într-unț ș cod i potș

apar ineț

- nei lim!i în forma sa vor!ită sau scrisă$

- nui ansam!lu de 'esturi sau de expresii ale fe ei$ț- nui ansam!lu de semnale sonore sau vizuale de diferite feluri semnede circula ie, alfa!etul )orse etc.ț

&entru a a#un'e de la emi ător la receptor, mesa#ul are nevoie de un mediu,ț

adică de un canal de transmitere• Aerul prin care circulă vocea în comunicarea orală$• *crisoarea, !iletul, tele'rama, cartea po tală etc.- înș

comunicarea scrisă$• +elefonul, faxul, po ta electronică- în comunicarea rapidăș

la distan ă$ț

• adioul, televizorul, calculatorul- în comunicarea demasă. Codurile cel mai des utilizate în comunicarea umană sunta" ver!ale cuvinte, semnale, sim!oluri etc.

!" nonver!ale expresii faciale, 'esturi, pozi ii corporale etc.ț

e asemenea, în comunicare un rol foarte important îl are contextul. Acestadesemnează „ansam!lul factorilor care, dincolo de sensurile determinate de structuralin'vistică a enun urilor, afectează semnifica ia acestoraț ț .”$%iliana Ionescu&

'u(ăndoiu, Ed. All Educa ional, Bucure ti, "))), p.#.ț ș A te raporta la contextul în care are loc comunicarea înseamnă a te raporta la



identitatea, rolul iș statutul social al interlocutorilor$ locul iș momentul comunicării$ ceea ce interlocutorii tiu sau consideră de la sine *n elesș ț despre opiniile iș

inten iile lor în situa ia dată, ceea ce nu se spune, dar se presupune de către ace tiaț ț ș

(supozi ie".ț

e exemplu dacă într-o familie în fiecare diminea ă fiul pleacă la coală laț ș

/0, precizarea făcută la un moment dat, într-o zi lucrătoare, de mamă „2 /0”,înseamnă că e timpul ca fiul să plece la coală.ș

*c3ema acestor factori esen iali ai comunicării esteț

Conte(tMesaj

„4ri de câte ori scriem sau vor!im încercăm sa convin'em, să explicăm, săinfluen ăm, să educăm, sau să îndeplinim orice o!iectiv, prin procesul deț

comunicare, urmărim întotdeauna patru scopuri principale *ă fim recepta i (auzi i sau citi i"$ț ț ț

*ă fim în ele i$ț ș

*ă fim accepta i$ț

*ă provocăm o reac ie (o sc3im!are de comportament sau de atitudine".ț Atunci când nu reu im să atin'em nici unul dintre aceste o!iective. 5nseamnăș

că am dat 're în procesul de comunicare”ș $ +ici -tanton, -ocietatea tiin ifică iȘ ț șehnică -A, Bucure ti, "))/, p."#.ș

6omunicarea interpersonală constituie o interac iune socială deoarece în oriceț

rela ie socio-umană se realizează sc3im!uri de mesa#e între persoane ce seț

influen ează reciproc.ț

*copul implicit sau explicit al influen ei sociale la care este supus individulț

este „…de a-i modifica percep iile, trăirile, atitudinile i comportamentul conformț ș

cu normele valorice, modelele sociale sau de 'rup” (73eor'3e umitriu, 6onstan ațumitriu, 8ulia amian, 8ulia umitriu, 2d. „Alma )ater”, 9acău, , p.1/". 5n via a de zi cu zi : profesională, socială : suntem cu to ii supu i procesuluiț ț ș

de influen ă socială.ț

contact cod

destinatartransmi ătorț

0



5n coală, ac iunile de influen ă socială emană de la o persoană a!ilitată : ș ț ț

institutor, învă ător, profesor - i urmăresc sc3im!area atitudinilor,ț ș

comportamentelor elevilor în acord cu o!iectivele instructiv- educative sta!ilite lanivel na ional.ț

5n comunicarea% învă area de tip colar, influen ele sociale sunt reciproce,ț ș ț

!ilaterale, însă datorită autorită ii, competen ei, presti'iului, puterii (status-uluiț ț

oficial" „…capacitatea de influen ă a profesurului este net superioară elevilor”ț

$Gheor0he Dumitriu, Constan a Dumitriu, Iulia Damian, Iulia Dumitriu, Ed.ț„Alma Mater”, Bacău, !!, p. "1#. 8mportant este ca influen a formatorilor să fie unaț constructi2ă (cu impact

pozitiv", nu una neutră sau destructi2ă. 2ste u or de presupus că atunci când educatorul i elevul tiu să comunice,ș ș ș

întâlnirea dintre ei va fi în profitul amândurora. 6â ti'ul va fi, în acest caz fericit,ș

du!lu- satisfacerea scopurilor care-i duce laolaltă, plus o doză crescută de satisfac ieț

personală i interpersonală.ș

;a intrarea în coală, copilul se simte supus unor presiuni i unor ritmuri alș ș

căror control îl preia în mare măsură adultul- învă ătorul%institutorul.ț Ac3izi ionarea comportamentelor de tip colar an'a#ează structurile deț ș

profunzime ale eului i induce restructurarea celor mai multe din percep iile pe careș ț

copilul le avusese asupra lumii i asupra sinelui.ș

*trate'iile comunicării ocupă un loc aparte între strate'iile de adaptare acopilului la cerin ele i exi'en ele cplii%societă ii.ț ș ț ș ț

5n coală elevul tre!uie să fie a#utat să constate că sunt foarte importanteș

ac iunileț lui (ce face, ce este în stare să facă" iș formele 2er3ale ale e(primării (cei cum spune".ș

Formele verbale încep să facă obiectul celor mai multe din preocupărilecolare ale elevului: învă area cititului, scrisului, învă area modalită ilor deș ț ț ț

exprimare.

5n acest context copilul poate recepta „produc iile ver!ale” ca pe o realitateaț

distinctă i supraadău'ată personalită ii sale, care se interpune între sine i adult i înș ț ș ș

func ie de care sunt valorizate cele mai multe din actele saleț

„5n respectivele împre#urări, mesa#ul este, într-adevăr, mai de'ra!ă scop decâtmi#loc de exprimări , în sensul în care ce i cum se transmite devine mai importantș

2levul(copilul"

<ormule deexprimare

2ducatorul (adultul"

4EED BAC5

=



decât cine transmite” $%iliana E6echil, 7n2ă ăm8ntului primar, nr. &9:"));,țp.<"#.

5n acest caz rela ia de comunicare are de suferit. 5n ciuda faptului că de vor!itț

se vor!e te c3iar mult, între parteneri se instalează o „tăcere impersonală” ca oș

consecin ă a separării actelorț informati2e de cele interpersonale.-chim3 informa ionalț

&entru eliminarea, sau cel pu in, diminuarea acestor dificultă i, coala tre!uieț ț ș

să manifeste un interesc consecvent pentru dezvoltarea competen ei comunicative aț

elevului. ;a de!utul colarită ii se recomandă o evaluare a capacită ii de comunicare aș ț ț

elevului, capacitate pe care coala are menirea de a o împlini, de a o îm!o'ă i peș ț

măsura asimilării noilor mi#loace de expresii i a multilpicării contactelor sociale iș ș

colare ale copilului.ș

;a intrarea în coală repertoriul comunicativ al copilului ar tre!ui săș

cuprindă comportamente care să-i permită *ă- i exprime 'ândurile în propozi ii corecte i clare$ș ț ș

*ă- i extindă treptat aria de cunoa tere, recut'ând la structuri propozi ionaleș ș ț

din ce în ce mai complexe$ *ă decodifice ci u urin ă în elesul mesa#elor o!i nuite care îi sunt adresate$ș ț ț ș

*ă asculte !ine un mesa# pentru a-l recep iona corespunzător$ț

*ă sta!ilească rela ii cu copii fără teama i fără ezitări$ț ș

*ă manifeste în'ăduin ă fa ă de mosalită ile de exprimare ale celorlal i$ț ț ț ț

*ă- i folosească în mod adecvat i să- i dozeze calită ile vocale pentru aș ș ș ț

o! ine ceea ce dore te de la ceilal i$ț ș ț *ă utilizeze lim!a#ul 'estual i pe cel plastic pentru a- i exprima modulș ș

propriu de a percepe i de a în ele'e lumea.ș ț

coala tre!uie să-l a#ute pe elevȘ

*ă folosescă întrea'a 'amă a repertoriilor unei comunicăricomplete i complexe$ș

*ă- i dezvolte atitudinile comunicative corespunzătoare.ș

5n acest scop educatorul tre!uie să-l a#ute pe elev

• *ă ac3izi ioneze (pe cale practic- opera ională"ț ținforma iile, cuno tin ele fundamentale despreț ș ț comunicare=

educator *c3im! interpersonal

elev

>

*arcini colareș

(con inut informa ional"ț ț



• *ă- i însu ească ra ional%lo'ic i func ionalș ș ț ș ț

lim!a%elementele de construc ie a comunicării$ț

• *ă con tientizeze necesitatea comunicării,ș

responsa!ilitatea fa ă de cuvântul rostit i fa ă de mi#loacele nonver!ale utilizate,ț ș ț

nea#unsurile dar i !ucuriile comunicării umane,ș pe 3a6a e(ersării unor acte decomunicare c8t mai 2ariate i c8t mai ancorate *n 2ia ăș ț $

6omunicarea este o dimensiune foarte imporatntă a noului curriculum „5n

coală elevii nu tre!uie doar să răspundă la între!ări, ci să i înve e să ini ieze oș ș ț țconversa ie, să- i exprime punctele de vedere, să se implice în rezolvarea deț ș

pro!leme, să- i ar'umenteze ideile i atitudinile, să exerseze conven iile uneiș ș ț

comunicări civilizate i să imteriorizeze valoarea comunicării.”ș $M.E.C., C.+.C.,!!, p. 1/#.

Ciclul achi6i iilor fundamentalețDe62olatrea capacită ii de receptare a mesajului oralț

Clasa I

>3iecti2e de referin ăț

- *ă în elea'ă semnifica ia 'lo!ală aț ț

mesa#ului oral$- *ă sesizeze intuitiv corectitudinea'ramaticală a unei propozi ii ascultate$ț

- *ă distin'ă cuvintele i sensul lor într-ș

o propozi ie dată$ț

- *ă distin'ă sunetele i sila!ele dintr-ș

un cuvânt dat$- *ă- i concentreze aten ia pentru aș ț

asculta mesa#e formulate de persoanediferite$- *ă manifeste curiozitate pentrumesa#ul ascultat.

Con inuturile *n2ă ăriiț ț

6omunicarea- sc3im! de informa iiț

între oameni 6omponentele comunicării dialo'ate(discutate aplicativ, fără teoretizări"&ersoana care transmite o informa ie,ț

persoana care prime te informa ia,ș ț

informa ia propriu- zisă (prin cuvinte,ș

'esturi, semnale sonore" <ormularea mesa#ului oral (aplicativ,fără teoretizare" 6uvântul- element de comunicare tilizarea cuvintelor noi în altecontexte &ropozi iaț

ialo'ul- comunicarea între douăsau mai multe persoane. <ormule

?



5n procesul de formare la elevi a capacită ii de comunicare, învă ătorul tre!uie săț ț

facă dovada competen ei sale comunicative. 2xprimarea sa tre!uieț

*ă fie întotdeauna corectă, clară, stimulativă, încura#atoare$ *ă nu fie niciodată #i#nitoare, supărătoare, iritantă, încărcată de repro uri etc.ș

4ri de câte ori are loc transmiterea unor informa ii (privind evenimente, idei,ț

atitudini, 'ânduri, stări, opinii" se creează o situa ie de comunicare.ț *itua iile de comunicare create de învă ător% institutor tre!uieț ț

B să faciliteze cât mai multe tipuri de interac iuni posi!ile (ț ele2& *n2ă ător, ele2& ele2,țele2& 0rup mic, ele2& 0rup mare, ele2& adult, altul dec8t cadru didactic#=B să fie rele2ante pentru via a zilnică a elevului$ț

B să fie 2eridice, nuan ate, convin'ătoare, eficiente$ț

B să permită exersarea principalelor tipuri de mi cări interac ionale (ș ț ofertă,satisfacere, respin0ere, contracarare"$B să se desfă oare în acord cu toateș re0ulile unei comunicări ci2ili6ate i eficiente$ș

B să valorifice e(perien a de 2ia ăț ț a elevilor$B să solicite- pornind de la situa ii%exerci ii simple spre situa ii%exerci ii mai dificile-ț ț ț ț

independen a de 08ndireț iș de e(primare a elevilor$B să favorizeze e(ersarea depriderilor C de a discuta$ C de a prezenta$ C de a raporta C de a ar'umenta$ C de a povesti$ C de a analiza$ C de a relata$ C de a descrie$ C de a formula între!ări i răspunsuri$ C de a rezuma$ș

B să antreneze metode iș resurse cât mai variate$B să faciliteze e(plorarea tehnolo0iei ce ine de comunicare microfoane, !enzi audio,ț

casete video, aparate video, televizoare, calculatoare etc. 5n învă area comunicării învă ătorul va face apel la o 'amă cât mai variată deț ț

metode i procedee, de insrumente de evaluare i mi#loace didactice. &entru a favorizaș ș

exersarea unor acte de vor!ire prevăzute în pro'ramă i întâlnite de elevi în via aș ț

cotidiană, se su'erează a se utiliza, pe lân'ă materialele aflate în dotarea colii, iș ș

materiale didactice realizate de învă ătorț

D #etoane cu ima'ini$D #etoane cu sila!e sau cuvinte decupate$D loto-uri de cuvinte$

D foto'rafii, ilustra ii din reviste, ziare etc.$țD !enzi desenate$D ta!louri$D plan e su'erând diferite teme de discu ie$ș ț

D cola#e realizate de elevi pe diferite teme$D dispozitive, discuri, !enzi audio, casete video etc. Asemenea instrumente a#utătoare pot fi folosite cu succes atât în scopulformării capacită ii de citire, cât i în scopul cultivării capacită ii de exprimare orală iț ș ț ș

scrisă. 8lustrările sonore introduc elevii în am!ian a temei, ilustrările vizuale dauț

concrete e sarcinii cerute, cele audiovizuale se constituie în stimuli complec i înț ș

formarea i dezvoltarea capacită ii de comunicare a micilor colari.ș ț ș

E



&ractica ultimului deceniu a demonstrat că prin joc i e(erci iuș ț învă ătorulț

poate asi'ura o mare varietate de experien e de comunicare.ț De aceea am ales sa redau *n pa0inile următoare c8te2a e(emple de e(erci ii i jocuri didactice centrate peț școmportamente& intă func ionale i accesi3ile.ț ț ș

".<.". EE'CI II E+' 4>'MA'EA C>M>'AME+%I DEȚA-C%>' $'ECE>'#: @>'BI>' $EMI >'#Ț

E(erci ii de identificare a ascultătorului, a 2or3itorului i a informa ieiț ș țtransmise:receptate

EXEMPLE:

Asculta i cu aten ie dialo'ul următor (se dă drumul la casetofon" i apoiț ț ș

răspunde i la între!ărileț

a" 6ine vor!e teFș

!" 6ui vor!e teFș

c" espre ce vor!e teFș

Asculta i cu aten ie ce discut eu, învă ătoarea clasei, cu cole'a voastră…ț ț ț

Alexandra. acă a i fost aten i, pute i precizaț ț ț

o Gor!itorul (emi ătorul" i ascultătorul (receptorul"$ț ș

o 8nforma ia transmisă.ț

H Foc de rol doi elevi sunt invita i să simuleze o cinvor!ire telefonică. 6eilal i elevi,ț ț

după înc3eierea convoririi, tre!uie să precizeze persoanele care au comunicat, cine atransmis i, respectic, cine a receptat mesa#ul, i ce informa ie a fost transmisă%ș ș ț

receptată.

C a i exemple de situa ii în care se poate întâmpla ca doi oameni să nu poatăț ț

comunica. ( vor!esc lim!i diferite$ se află pe un antier în lucru% pe trotuare diferite$ș

unul dintre ei ascultă muzică la că ti etc.".ș

1



E(erci ii de selectare a enun urilor corecte: incorecte din e(primarea oralăț ț

EXEMPLE:

Ge i asculta o întâmplare povestită de unul%una dintre voi. upă ce a i ascultat cuț ț

aten ie povestirea cole'ului%cole'ei voastre, ve i da exemple de enun uriț ț ț

corecte%incorecte utilizate de elevul% eleva care a povestit.

Gă voi citi povestirea realizată în scris de un elev de la o altă coală. upă ce ve iș ț

asculta povestirea vă ve i aran#a în două 'rupeț

8. 7rupa apărătorilor (va arăta păr ile reu ite ale povestirii"$ț ș

88. 7rupa acuzatorilor (va arăta păr ile nereu ite ale povestirii ascultate".ț ș

E(erci ii de sta3ilire a sensului unui cu28nt prin raportare la conte(tț

EXEMPLU:

Asculta i enun urile i explica i ce-a i constatatț ț ș ț ț

E(erci ii de e(primare a acordului sau a de6acordului *n le0ătură cu un faptț

EXEMPLU:

Asculta i tirea pe care am să v-o citesc din ziarul local%revista colii i apoi explica i puncteleț ș ș ș ț

voastre de vedere în le'ătură cu fapta%faptele despre care ni se vor!e te.ș

E(erci ii de sesi6are a coresponden ei elementelor 2er3ale cu cele non2er3aleț ț

EXEMPLU:

ăspunde i prin cuvinte înso ite de 'esturi i mimică, la între!ările pe care vi leț ț ș

adresează cole'ul de !ancă%doamna învă ătoare etc.ț

Am văzut pe cer o stea.

*ora mea vrea să stea în casă.

&e cer strălucesc stelele.

Iu vreau să cer nimic de la ea.

11



E(erci ii de formulare de *ntre3ări pentru sta3ilirea raporturilor lo0ice $de tipulțdin ce cau6ă= cu ce condi ie#ț

EXEMPLE:

<ormula i între!ări de tipulț

in ce cauză…F

6u ce condi ie…Fț pornind de la textele studiate în clasă sau de la pove tile citite%ascultate de voi.ș

e pildă Din ce cauză s-a ascuns iedul cel micF Cu ce condi ieț a primit-o *fânta uminică pe fata mo nea'ului%!a!eiFș

E(erci ii de corectare a pronun ării re0ionaleț ț

EXEMPLU:

7ăsi i varianta literară a cuvintelorț frunce, 0ioc, de te, chicior, chiatră.ș

E(erci ii de eliminare a unor cau6e care *mpiedică *n ele0erea mesajului $2oceaț ț

scă6ută i:sau rostirea incorectă= neaten ia i:sau au6ul sla3= 60omotele etc.#ș ț ș

EXEMPLU

Asculta i cu aten ie dialo'ul dintre o !ătrânică i un copila .ț ț ș ș

- *ărut mâna, mătu ăJș

- 6e spui, maică, am uitat c3eia în u ăFș

- Iu, mătu ico, i-am spus ziua !ună.ș ț

- 6red i eu, că nu-s ne!unăJș

&reciza i din ce cauză comunicarea nu a avut loc.ț

E(erci ii de transformare a propo6i iilor simple *n propo6i ii de62oltateț ț ț

EXEMPLE:

6ompleta i cu alte cuvinte enun urile dateț ț

ândunica a plecat. 6erul se înseninează. Gântul !ate. 8arna se apropie. colarii înva ă.Ș ț

1



5n încercarea de a pune elevii încă din !ăncile colii în postura de a exersaș

situa ii de via ă (previzi!ile sau imprevizi!ile", #ocurile de simulare i-au demonstratț ț ș

de#a eficien a.ț

intre #ocurile de simulare, #ocurile de rol sunt foarte îndră'ite de elevi „… pentru că le asi'ură participarea activă, le stimulează inventivitatea i mai ales leș

formează o disciplină de socializare”. (Anton Ilica, Editura „Gri0ore ă3ăcaru”,Bacău, "));, p."H#. F>C% DE '>% - teatru spontan fără text i fără scenă : este „un instrumentș

atitudinal i o ocazie de învă are a rolurilor sociale cu toate consecin ele - ma#ore -ș ț ț

pentru practicarea eficientă a comunicării i pentru adaptarea sa la cerin ele vie iiș ț ț

sociale, care solicită, de re'ulă, sc3im!ări rapide de rol, statut i perspectivă”ș $%.-ari2an, 7n2ă ăm8ntul primar, nr.9, "))1, p.<#.ț

A simula $ lat. simulare a face un lucru asemenea altuia# înseamnă a face săapară adevărat un proces%un fenomen%o ac iune.ț

5n practica învă ământului românesc, #ocurile de rol câ ti'ă terenț ș

„tilizarea metodei #ocului, ca i a altor metode euristice, reprezintă una dintreș

principalele tendin e ce se manifestă în câmpul metodolo'iei didactice, ca urmare aț

cre terii nevoii de eficien ă a actului educativ, pus fa ă în fa ă cu cerin ele tot maiș ț ț ț ț

exi'ente ale unei lumi în continuă ( i nea teptată " sc3im!are. 6apacitatea de a asumaș ș

rapid roluri, de a lua decizii, de a construi alternative, de a opta în cuno tin ă de cauzăș ț

se impun mult mai mult formate i exersate. oar astfel coala nu numai că va veni laș ș

întâlnirea cu societatea, dar îi va asi'ura i pro'resul.”ș $ @enera Mihaela Cojocariu,!!, p.H1# 2xistă mai multe variante de #ocuri de rol, dintre care, la clasele 8- 8G se pot

practica $Gheor0he Dumitriu, Constan a Dumitriu, !!9, p."!#ț Jocurile cu rol prescris, situa ie în care participan ii primesc cazul, descriereaț ț

rolurilor i le interpretează ca atare$ș

Jocul de rol improvizat de cei care îl interpretează (se porne te de la o situa ie datăș ț

i fiecare participant tre!uie să- i dezvolte rolul".ș ș

5ntr-o variantă mai simplă, #ocul de rol se re'ăse te în #oaca celor mici, su!ș

denumiri ca De&a doctorul, De&a 28n6ătorul, De&a *n2ă ătoarea, De&a telefonul etc.ț 5nvă ătorul poate prelua i prelucra aceste #ocuri, făcând din ele ocazii eficienteț ș

de exersare a comunicării orale i de învă are a diferitelor roluri i statute socialeș ț ș

„Astfel se dezvoltă rela iile interpersonale, se în ele' drepturi i o!li'a ii, se cultivă fieț ț ș ț

cola!orarea, fie competi ia”.ț $ @enera Mihaela Cojocariu, !!, p.H<# &entru a indica exact rolurile vizate #ocurile pot fi intitulate astfel Eu sunt 28n6ătorul, tu cumpărătorul- pentru teme precum acestea La pia ă, Laț

librărie, La florărie etc.$ Eu sunt medicul, tu pacientul- pentru teme precum La medicul de familie, La

dentist, La urgen eț etc.$ Eu sunt 3i3liotecară, tu e ti cititorulș - La bibliotecă$

1=



Eu sunt cel care apelea6ă, tu e ti cel care răspunde $la telefon#&ș n familie, ntre prieteni! colegi etc.$ Eu sunt poli istul, tu pietonulț - e stradă= Eu sunt fri6erul, tu e ti clientulș " La frizerie! coafură$ Eu sunt po ta ul, tu e ti cetă eanulș ș ș ț - La po tăș $ Eu sunt 0a6da tu e ti oaspeteleș - n vizită 5n func ie de tema #ocului, li se pot da elevilor participan iț ț

o ;iste cu termeni specifici domeniului respectiv$o ;iste cu formule

de salut$ de ini iereț i direc ionare a dialo'ului$ș ț

de c8 ti0are a 3ună2oin eiș ț receptorului$ de control a aten ieiț interlocutorului$ de *ncheiere a dialo'ului formal%informal ocazionat de #ocul de rol

propus.

2ficien a #ocurilor didactice depinde în mare măsură deț asi'urareaͽͽ materialelor didactice necesare$ ͽͽ crearea cadrului optim$ felul în care învă ătorulͽͽ ț *ndrumă elevii prin *ntre3ări i răspunsuriș inspirate,

indica ii i e(plica iiț ș ț prompte i oportune, prinș demonstra iiț de adaptarea acomportamentului non2er3al (mimică, 'esturi, postură" la partener, precum i deș

selectare i adoptare aș tim3rului i aș tonului potrivit.

-'AEGII DE C>M+ICA'E >'A%E Comunicarea orala este unul dintre cele mai complexe si eficiente procese detransmitere a informatiei. Aceasta implica participarea unui vor!itor si a unui ascultatorin sc3im!ul de 'anduri, opinii sau idei, ce constituie mesa#ul transmis.

Acest tip de comunicare este unul dintre activitatile specific umane ce il deose!este pe om de celelalte fiinte, prin folosirea cuvantului. Acest element fundamental pune invaloare a!ilitatea de a 'andi a omului, ce permite sc3im!ul de idei intre indivizi si,totodata, o relationare mai !una intre acestia, rolul sau fiind unul esential. Comunicarea orala se prezinta su! diferite forme, in functie de situatia prezenta si

implicarea receptorului, ce poate avea uneori doar statutul de participant la comunicare,fara a putea interactiona direct, la randul sau, cu emitatorul. 8n ciuda faptului ca fiecaredintre aceste forme prezinta o anumita particularitate si difera ca durata si continut,fiind adresate unui anumit tip de pu!lic, toate au o importanta mare in interactiuneafiintelor umane si transmiterea mesa#ului.

4A;2 : E>JII@E 2K&;86A+8A, &4G2*+82A, 2*6822A,&2;2722A, 8I*+6+AL;

- C>+@E'-AI@E 64IG2*A+8A, 8*6+8A 64;26+8GA,&49;2)A+8MA2A

1>



-'AEGII DE C>M+ICA'E >'A%E

+CE A'I- imediată

- permite un sc3im! de informaNii, interactiv, între mai multe persoane odată

- ideile Oi opiniile pot fi explorate Oi dezvoltate mult mai rapid

- feed!acP-ul este asi'urat instantaneu- mesa#ul poate fi accentuat sau a#ustat prin însuOirile vor!itorului

:îndeose!i în cazurile în care se solicitătact Oi meditare.

-pune în evidenNă capacitatea de 'ândire Oi creativitatea umană

&+CE -%ABE

- pot apărea z'omote de fond care interferează sau distorsionează

mesa#ul

- nu există o înre'istrare a sc3im!ului de mesa#e decât în mintea părNilor prezente

- personalitatea poate fi un factor de limitare, în special in cazurile când părNile nu suntsimilare

- posi!ilitatea întreruperii comunicării creOte cu numărul persoanelor implicate

EEM%E I+ G'ADI+IA &4G2*+82A expunere prin naratiune, cu caracter plastic siemotional.DE-C'IE'EA reprezentarea analitică a proprietătilor o!iectelor si fenomenelor.

E( Al3a ca 6apada si cei 1 pitici La gradinita unde lucrez ca educatoare necalificata cu copii ce au varste

cuprinse intre # si $ ani, am luat ca exemplu %&lba ca zapada si cei ' pitici% in cadrulcomunicarii prin metoda povestirii, dupa ce am lecturat in fata copiilor povestea,

stimulandu"i si cu materiale ilustrative.

Povestirea consta in prezentarea informatiei su! forma descriptive sau narativa,respectand ordonarea in timp sau in spatiu a o!iectelor, fenomenelor, evenimentelor.2xplicatiile nu lipsesc cu desavarsire, dar ele ocupa un loc secundar in raport cu

prezentarea faptelor.uncte tari- asi'ură dezvoltarea intelectuală, precizând Oi între'ind cunoOtinNele- contri!uie la formarea vor!irii copiilor, fiind model de vor!ire înc3e'ată, expresivă şicorectă, stimulându-i totodată şi pe ei să povestească - formează deprinderi intelectuale de a asculta şi î nţele'e când li se vor!eşte$- dezvolt ă voinţ a, stimulându-i spre acţiuni şi #ocuri noi prin imitarea persona#elor,contri!uind şi la î nc3e'area colectivului de copii.

1?



E( Descrierea personajelor po6iti2e si a celor ne0ati2e din po2estea KAl3a ca6apada si cei 1 pitici”

6opiii au reusit, spre deose!ire de povestire, sa descrie mai usor persona#ele cucaracter pozitiv si ne'ativ, o!servand faptul ca, desi avand o memorie de scurta durata,au reusit sa capteze emotiile pe care le-am transmis in timpul povestirii.

Descrierea e o forma a expunerii prin care se prezinta caracteristicile unui o!iect, proces, fenomen. *e !azeaza pe o!servatie intuitiva, dar se si poate diri#a aceasta

o!servare.uncte tari& dezvolta spiritul de o!servatie al copiilor- dezvolta capacitatea lor de a sesiza si descr ie ceea ce este 'eneral, comun, dar sispecific, particular lucrurilor avute invedere.- este eficienta cu conditia ca educatoarea sau prescolarii sa fi luat cunostintasau sa fi cunoscut direct si in preala!il, o!iectele si persona#ele pe care le descriu in

#udecatile lor.uncte sla3e, amenintari

)etodele de comunicare, prin prisma faptului că oferă o cale mai scurtă deînvăNare, pot avea dezavanta#ul formalismului, al superficialităNii sau al lipsei

operaNionalităNii, copilul acumulând un !o'at !a'a# de cunoOtinNe ce nu-Oi 'ăsesc

corespondentul în practică sau pe care nu Otie cum să le folosească. Qine de măiestria

cadrului didactic felul în care va reuOi să confere acestor doua metode expozitive

valenNe formative, motivând copiii să recepNioneze activ mesa#ele, prin prelucrare

personală Oi redare ori'inală.6red cu tarie ca este esential modul în care sunt aplicate Oi maniera în care este

solicitat prescolarul să răspundă cerinNelor Oi sarcinilor de învăNare. 5n situaNiile în care

cadrul didactic ale'e să transmită elevilor săi cunoOtinNe „de-a 'ata ela!orate” Oi

com!ină acest fapt cu un stil autoritar prin care impune reproducerea acestora în aceeaOi

manieră în care ele au fost predate, intervine do'matismul Oi ri'iditatea specifice unui

învăNământ !azat pe memorizare Oi reproducere, lipsit de aspectele formativ-educative

ce au în vedere stimularea 'ândirii Oi a operaNiilor ei (analiza, sinteza, a!stractizarea,

'eneralizarea, concretizarea", a ima'inaNiei, a creativităNii.

1/



&rin urmare, comunicarea reprezintă procesul de transmitere a unui mesa# decătre un emi ător într-o manieră codificată printr-un anumit canal de către un receptor,ț

în vederea decodificării adecvate. „6omunicarea interumană se !azează pe un ansam!lu de procese

psi3omotorii specific umane, lim!a#ul, în care un rol deose!it de important revinecomponentei con tiente, 'ândirii. Această formă de comunicare se poate realiza i prinș ș

utilizarea unor mi#loace never!ale cu func ie de semnalizare, atitudini posturale,ț

mimico- 'esticula ie, sunete never!ale, care înso esc i complementează comunica iaț ț ș țver!ală.” (&. &opescu- Ieveanu, 1E/, p. 1>" 5n cursul micii colarită i se dezvoltă atât lim!a#ul oral, cât i cel scris, iar înș ț ș

ceea ce prive te lim!a#ul oral una din laturile lui importante este conduita de ascultare.ș

colarul mic înva ă treptat să asculte explica iile învă ătorului i să mear'ă peȘ ț ț ț ș urmeleîndrumărilor i ra ionamentelor sale.ș ț

&ro'resele pe care colarul mic le realizează din perspectiva însu iriiș ș

cate'oriilor 'ramaticale propriu zise (su!stantiv, ver!, ad#ectiv, pronume" fac să crească posi!ilită ile de exprimare corectă ale acestuia.ț

". 2stera Iicolescu, Didactica lim3ii i literaturii rom8ne pentru *n2ă ăm8ntulș țprimar, 2ditura „2'al”, 9acău, 0$

1



. 73eor'3e umitriu, 6onstan a umitriu,ț sihopeda0o0ie, 2ditura idactică iș

&eda'o'ică, .A., 9ucure ti, 0$ș

9. *orin 6ristea, Dic ionar de termeni peda0o0ici,ț 2..&., 9ucure ti, 1EE$ș

<. *ilvia Iu ă,ț Metodica predării lim3ii rom8ne *n clasele primare, Gol. 88, 2ditura„Aramis”, 9ucure ti, $ș

/. Genera- )i3aela 6o#ocariu, ;iliana )â ă,ț eda0o0ia 7n2ă ăm8ntului rimar iț șre colarș :'3id pentru curs i seminar-, 2ditura „Alma )ater”, 9acău, 11.ș

referat ace

Documents