Reglarea nervoasa a sistemului vascular

Seria VIII, Grupa 99Reglarea nervoasa a sistemului vascularCuprins

Notiuni generale despre sistemul vascularControlul nervos al sistemului vascularRolul sistemului nervos in controlul rapid al presiunii arteriale Rapiditatea controlului nervos al presiunii arterialeReflexe cu punct de plecare vascularHipertensiunea arteriala

I.Sistemul vascular notiuni generaleComponentele sistemului cardiovascularInima=pompa care asigur fora necesar circulaiei sngelui n organism, prin intermediul celor dou circulaii: Pulmonar - n regim de joas presiune; Sistemic - n regim de nalt presiune;Arterele=sistemul de distribuie a sngelui pn la nivel tisular;Microcirculaia(care include capilarele) = asigur schimburile dintre snge i esuturi;Venele= au functie de rezervoare i colecteaz sngele pentru a-l readuce la inim.

Principalele funcii ale sistemului cardiovascular Dezvolt i menine o tensiune arteriala medie adaptat la cerinele tisulare, n condiii de flexibilitate i de minimalizare a efortului inimii, pentru:

Asigurarea nutriiei esuturilor i ndeprtarea produilor de catabolism - cea mai important funcie;Transportul substanelor de la un organ la altul;Transportul hormonilor care regleaz diferitele funcii ale organelor;Transportul componentelor sistemului imun;Meninerea echilibrului hidro-electrolitic.

ArtereleAorta i arterele mari: artere elasticeasigur suportul fa de fora exercitat de sngele ejectat sub presiune din inim;"rezervoare de nalt presiune";rezisten la trecerea sngelui

b) Arterele mici i arteriolele:cu musculatur neted distribuia sngelui ctre organe, prin reglarea diametrului, ca rspuns la stimularea simpatic i la mecanismele locale de control;vase de rezisten;conin 20%din volumul sanguin.

Capilarele simple ducte cu pereii formai dintr-un strat endotelial, fr musculatur netednu i pot modifica n mod activ diametrul;= vase de schimb pentru substane nutritive, produi de catabolism, gaze respiratorii i ap;datorit grosimii(1) spaiu redus ntre sngele capilar i celulefavorizeaz schimburile dintre snge i esuturi; conin 5% din volumul sanguin.

Venele i venulele au perei mai subiri dect arterele; sunt mai largi dect arterele corespondente(3-4x); = vase de capacitan, coninnd cea mai mare parte din volumul sanguin (75%) la o presiune sczut. Colecteaz sngele din capilare i l transportla inimasigur ntoarcerea venoas;chiar dac presiunea venoas este sczut, este suficient pentru umplerea inimii cu snge n cursul diastolei.

Caracteristicile structurale ale vaselor sanguine

Repartiia volumului de snge n circulaia sistemic - 84% din volumul sanguin total:n vene -64%(volumul de snge cu complian mare)n artere -13%(volumul de snge cu complian redus);n arteriole i capilare - 7%.n capilare se gsete un volum snge, cu toate c aici au loc schimburile transcapilare.n circulaia pulmonar i inim-16%din volumul sanguin total, din care: n inim - 7% ;n vasele pulmonare 9%.

II.Controlul nervos al tonusului vascular SNVS formeaz plexuri nervoase perivasculare. SNVS adrenergic- elibereaz catecolamine cu aciune pe receptorii adrenergici vasculari: Rec -adrenergici mediaz vasoconstricia (VC);Rec 2-adrenergici mediaz vasodilataia (VD) (n special n vasele din muchii scheletici, coronare, cerebrale). SNVS colinergic - elibereaz acetilcolina (Ach) acioneaz indirect, prin intermediul NO (a crui producie o stimuleaz) VD; - aciune n special n vasele din muchii scheletici.

SNVP - elibereaz Ach sintez NO vasodilataie, are rol mult mai redus dect SNVS pe tonusul vascular.Sistemul nervos nonadrenergic noncolinergic (NANC) -elibereaz peptide cu rol VD sau VC,are rol n special n vasele cerebrale i din tubul digestiv.III.Rolul sistemului nervos in controlul rapid a presiunii arteriale Toate functiile vasoconstrictoare si cardioacceleratoare al SNVS sunt stimulate simultan;Se produce inhibitia reciproca a impulsirilor inhibitorii vagale parasimpatice catre cord;Se produc 3 modificari majore, fiecare dintre acestea contribuind la cresterea presiunii arteriale:Vasoconstrictia majoritatii arteriolelor din circulatia sistemica (aceasta duce la cresterea semnificativa a rezistentei periferice totale)

Vasoconstrictia intensa predominant la nivelul venelor (dar si la nivelul altor vase mari din circulatie)

Cordul este stimulat direct de sistemul nervos autonom, cu amplificarea suplimentara a functiei de pompaIV.Rapiditatea controlului nervos a presiunii arterialeIn 5-10 secunde induce cresterea presiunii pana la o valoare dubla fata de cea normala

Inhibitia brusca a stimularii nervose cardiovasculare poate reduce presiunea arteriala pana la jumatate in 10-40s

Cresterea presiunii arteriale in timpul efortului fizicIn timp ce ariile motorii sunt stimulate pentru realizarea contractiilor musculare;

Are loc activarea celei mai mari parti a sistemului reticulat activator din trunchiul cerebral

Aceasta activare include stimularea intensa a ariilor vasoconstrictoare si cardioacceleratoare ale centrului vasomotor

Rezultatul este o crestere instantanee a presiunii arteriale pentru a fi in concordanta cu cresterea activitatii musculare

V.Reflexe cu punct de plecare vascular Reflexul baroreceptor

Reflexul chemoreceptor

Reflexul baroreceptorBaroreceptorii = receptori de intindere

Localizare: La nivelul sinusului carotidianLa nivelul arcului aortic

Raspund extrem de rapid la variatiile bruste ale presiune arteriale

impulsurile sunt transmise pe calea n.Hering la nivelul tractului solitar din bulb

ajung la nivelul centrului vasoconstrictor din bulb si la nivelul nucleului dorsal al vagului

Efecte:Vasodilatatia arteriolelorVasodilatatia venelor din circulatia perifericaScaderea frecventei cardiaceScaderea debitului cardiac

scaderea presiunii arteriale sistolice si diastolice

Reflexul chemoreceptorChemoreceptorii = celule sensibile la deficitul de oxigen, excesul de dioxid de carbon si excesul de protoni de hidrogen

Localizare:la bifurcatia carotidelor comunela nivelul aortei alcatuind corpii carotidieni si aortici

opereaza in mare parte in acelasi mod ca si reflexul baroreceptor, cu mentiunea ca raspunsul este inititat de chemoreceptori

cel mai important stimul este scaderea presiunii oxigenului, in cazuri de hipoxie severareflexul devine important la presiuni joase 115 mm HgFumatulDiabetul zaharatHipercolesterolemiaObezitateaConsumul mare de alcoolSemne de afectarea unor organe: inima, ochi, ap. renal, SNC

Factori de preventieAdoptarea unei diete echilibrateReducerea aportului de sareMentinerea greutatii corporaleCresterea activitatii fiziceLimitarea consumului de alcoolRenuntarea la fumat

Medicamentele care controleaz HTADiureticeleBeta-blocanteleInhibitorii enzimei de conversie a angiotensineiBlocante de canale de calciuAlfa1-blocanteAlfa2-agonisteVasodilatatoare directeBlocantele nervilor simpatici

BibliografieBoron Medical PhysiologyGuyton & Hall Tratat de fiziologie a omuluiNote de curs Hemodinamica, Departamentul de stiinte functionale Catedra fiziologie N.C.Paulescu