Administrarea si lichidarea intreprinderilor

-

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (28). Sse calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile prezentate mai jos:

Indicator

u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor

1000

Producia vndut

14000

Producia stocat

500

Subvenii de exploatare

2000

Venituri din vnzarea mijloacelor fixe

600

Cheltuieli cu materii prime

2000

Costul mrfurilor vndute

700

Cheltuieli salariale

8000

Cheltuieli cu amortizarea

1000

Cheltuieli cu provizioane

200

Cheltuieli cu chirii

200

Cheltuieli cu asigurri sociale

1000

Valoarea netcontabila elementelor de activ cedate

400

Impozite i taxe

300

Venituri din dobnzi

200

Venituri din diferene favorabile de curs valutar

200

Cheltuieli cu dobnzi

800

Cheltuieli cu provizioane financiare

100

Impozit pe profit

300

Rata de distribuire a profitului

25%

Raspuns:

a)Metoda deductiv

CAF= EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare (cont 658) + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit

Mc=Venituri din vnzarea mrfurilor - Cheltuieli cu mrfurile= 1.000 700 = 300

Qex=Qvndut+Qimobilizat+ Qstocat= 18.000 + 0 + 2.500 = 20.500

VA = Mc+ Qex- Consumuri externe=300 + 20.500 (2.500 + 200)= 18.100

EBE= VA + Subvenii de exploatare Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite i taxe =18.100+ 2.000 (10.000 + 1.200) 300= 8.600

CAF= 8.600 + 0 0 + (200 + 200) 800 + 0 0 = 7.900

b)Metoda aditiv

CAF= Rezultat net + Cheltuieli cu amortizri, provizioane i ajustri Reluri asupra amortizrilor, provizioanelor i ajustrilor + Valoarea contabil a elementelor de activ cedate Venituri din cesiunea elementelor de activ Subvenii virate la venituri

RE= EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare + Venituri din provizioane de exploatare Cheltuieli cu amortizri i provizioane = 8.600 + 600 400 + 0 (600 + 200) = 8.000

RC= RE + Venituri financiare Cheltuieli financiare = 8.000 + (200 + 200) (800 + 100) = 7.500

RB = RC + Rezultat extraordinar = 7.500

RN = 7.500 300 = 7.200

CAF= 7.200 + (600 + 200 + 100) 0 + 400 600 0 = 7.900

AF = CAF Dividende distribuite

Dividende distribuite = Rezultat net xRata de distribuire a profitului= 7.200 x 40% = 2.880

AF = 7.900 2.880 = 5.020

2 (73) Sse calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos i sse analizeze evoluia acestora:

Indicator

31.12.n (u.m.)

31.12.n+1 (u.m.)

Venituri din vnzarea mrfurilor

0

1000

Subventii de exploatare

2000

1500

Producia vndut

20000

22000

Producia imobilizat

0

1000

Cheltuieli cu materii prime

3000

4000

Costul mrfurilor vndute

0

800

Cheltuieli salariale

7000

7800

Cheltuieli cu amortizarea

300

400

Cheltuieli cu chirii

1500

1500

Cheltuieli cu dobnzi

1400

1500

Impozit pe profit

1000

1000

Raspuns:

Indicatori

31.12.N

31.12.N+1

Venituri din vnzarea mrfurilor 707

0

1,000

(-)Cheltuieli cu mrfurile vndute 607

0

800

(=) Marja comercial (1)

0

200

Producia vndut (Grupa 70 - 707)

20,000

22,000

()Producia stocat (711)

0

0

(+)Producia imobilizat (Grupa 72)

0

1,000

(=) Producia exerciiului (2)

20,000

23,000

Marja comercial

0

200

(+)Producia exerciiului

20,000

23,000

(-)Consumurile de la teri (Grupa 60 607 +Grupa 61+Grupa 62)

4,500(3.000+1.500)

4,700(4.000-800+1500)

(=) Valoarea adugat (3)

15,500

18,500

Valoarea adugat

15,500

18,500

(+)Venituri din subvenii de exploatare (Grupa 74)

2,000

1,500

(+)Alte venituri din exploatare (Grupa 75)

0

0

(-)Impozite, taxe i vrsminte asimilate (Grupa 63)

0

(-)Cheltuieli de personal i asimilate (Grupa 64)

7,000

7,800

(-)Alte cheltuieli de exploatare (Grupa 65)

0

0

(=) Excedentul (deficitul) brut din exploatare (4)

10,500

12,200

Excedentul (deficitul) brut din exploatare

10,500

12,200

(+)Venituri din ajustri de valoare ale activelor i datoriilor din exploatare (781)

0

0

(-)Cheltuieli cu amortizrile, din ajustarea valorii activelor i provizioanelor din exploatare (681)

300

400

(=) Rezultatul din exploatare (5)

10,200

11,800

Venituri financiare (Grupa 76+786)

0

0

(-)Cheltuieli financiare (Grupa 66 + 686)

1,400

1,500

(=) Rezultatul financiar (6)

-1,400

-1,500

()Rezultat din exploatare

10,200

11,800

()Rezultat financiar

-1,400

-1,500

(=) Rezultatul curent 7)

8,800

10,300

Venituri extraordinare (77)

0

(-)Cheltuieli extraordinare (67)

0

(=) Rezultatul extraordinar (8)

0

()Rezultat curent

8,800

10,300

()Rezultatul extraordinar

0

(=) Rezultatul brut (9)

8,800

10,300

Rezultat brut

8,800

10,300

(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

1,000

1,000

(=) Rezultatul net (10)

7,800

9,300

Marja comercial (Mc) - se refer la activitatea comercial desfurat de agentul economic, de distribuie sau la partea pur comercial a ntreprinderilor productoare. In cazul de fata marja comerciala este in crestere in anul N+1 datorita inceperii activitatii de comert a firmei.

Producia exerciiului (Pe) - Include valoarea bunurilor i serviciilor fabricate" de ntreprindere pentru a fi vndute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Cuprinde trei elemente: producia vndut, producia stocat (variaia stocurilor) i producia imobilizat. In acest exemplu productia exeercitiului este in crestere in anul N+1 datorita atat cresterii productiei vandute cat si imobilizate.

Valoarea adugat (Va) - Reprezint plusul de valoare (bogie) obinut peste consumurile intermediare provenite de la teri.

Permite aprecierea contribuiei ntreprinderii la crearea produsului intern, evideniaz i gradul de integrare pe vertical. Si valoarea adaugata este in crestere in exemplul dat datorita cresterii putin mai acelerate a produtiei in raport cu consumurile.

Excedentul brut al exploatrii (EBE) - corespunde rezultatului economic al ntreprinderii generat de operaiile de exploatare independent de politica financiar, politica de amortizare i de provizioane constituite, fapt ce determin s fie considerat ca indicator esenial n analizele de gestiune i n efectuarea analizelor comparative ntre ntreprinderi.Excedentul brut din exploatare fiind influentat de cresterea valorii adaugate este de asemenea in crestere evidentiind o activitate buna a societatii.

Rezultatul exploatrii (Re) - Evalueaz rentabilitatea economic a unei

ntreprinderi i corespunde activitii normale i curente a ntreprinderii, include i operaiunile efectuate n exerciiile anterioare dar aferente exerciiului curent. Acesta la fel ca si celelate solduri de gestiune este in crestere sugerand o situatie tot mai buna a societatii.

Rezultatul net al exerciiului (Rn) - Exprim, n mrimi absolute, rentabilitatea net sau pierderile aferente activitii ntreprinderii, dup deducerea din veniturile totale a cheltuielilor totale i a impozitului pe profit. Per total situatia economica a firmei putem spune ca este mult mai buna in anul N+1 societatea inregistrand un profit cu 1.500 lei mai mare decat in anul N.

Audit

3 (20). Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat.

La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei.

Care este suma plusvalorii nregistrat cu ocazia vnzrii?

a) 137.500 lei;

b) 284.000 lei;

c) 315.500 lei.

Raspuns: a) 137.500 lei;

Durata de amortizare pana la reevaluarea din decembrie N-4 este de 8 ani

Dupa reevaluarea din anul N-4:

Valoarea imobilului(fara teren): 450.000-150.000=300.0000 lei

Durata ramasa de amortizat este: 20-8=12 ani

Amortizarea anuala 300.000/12 ani=25.0000 lei

Din momentul reevaluarii ansamblului anul N-4 pana in momentul vanzarii anul luna iulie N sunt 3 ani jumate.

Amortizarea pana in monentul vanzarii: 25.000x3+25.000/2=75.0000+12.500=87.500 lei

Valoarea imobilui in momentul vanzarii: 300.000-87.500=212.500 lei

Valoarea ansamblului imobiliar in momentul vanzarii:212.500+150.000(valoare teren)=362.500 lei

Pret de vanzare al ansamblului imobiliar: 500.000 lei

Plus valoarea inregistrata in momentul vanzarii:500.000-362.500=137.500 lei

4 (22). Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative, conform unei referine contabile identificate, constituie:

a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare;

b) scopul fundamental al auditului bancar;

c) definiia auditului extern n general.

Raspuns:a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare;

Audit financiar =.orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti .

Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari, a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu standardele de audit, armonizate cu standardele internationale de audit si adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania, denumita in continuare Camera.

5 (44). n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz:

a) naintea paragrafului de opinie;

b) dup paragraful de opinie;

c) ntr-o not anex la raportul de audit.

Raspuns: b) dup paragraful de opinie

n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui scop este de a lmuri cititorul, adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului, aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv .

6 (18). Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat.

La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei.

Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate:

a) 178.000 lei;

b) 162.000 lei;

c) 170.000 lei.

Raspuns: a) 178.000 lei;

Durata de amortizare pana la reevaluarea din decembrie N-4 este de 8 ani

Amortizarea anuala aferenta imobilului (fara teren deoarece acesta nu se amortizeaza) este de: 320.000/20 ani = 16.000 lei

Amortizarea inregistrata in contabilitate pana in anul N-4 este de: 16.000 x 8 ani = 128.000 lei

Valoarea neta contabila ramasa a imobilului este de: 320.000-128.000 = 192.000 lei

Valoarea neta a terenului este de: 80.000 lei

Valoarea neta a ansamblului in anul N-4 este de :192.0000+80.000=272.000 lei

Valoarea reevaluata este de 450.000 lei

Diferenta din reevaloare ce trebuie inregistrata este de :450.000 272.000 = 178.000 lei

7(72). Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei.

Raspuns:

Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul profesional) i independena n aparen (comportamental) .

Situaiile de ameninare la adresa independenei sunt:1. Cauze datorate interesului propriu;2. Cauze legate de slbirea autocontrolului;3. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri;4. Cauze datorate manifestrilor de familiarism;5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare.

Amenintarea la adresa independentei prin actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al societatii de audit poate fi impedicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoane care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.

Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunztor cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor.

8 (37). Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente i adecvate conduce auditorul la formularea:

a) unei opinii fr rezerve, dar cu observaii;

b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;

c) unei opinii defavorabile.

Raspuns: b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;

9 (92). Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.

Raspuns:

Imposibilitatea exprimarii unei opinii apare atunci cand efectul posibil al limitrii sferei este att de semnificativ i cuprinztor, nct auditorul nu a putut s obin suficiente probe de audit corespunztoare i, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra situaiilor financiare.

Motivele care pot duce la imposibilitatea exprimarii unei opinii pot fiurmatoarele:

-unele suntimpusede evenimenteexterioare,cumar fi unincendiucare adistrusunele documente jusitificativesau numireacu intarziereaauditorului,astfelincatnumai esteposibila participarea lainventarierea stocurilor;

-altele sunt impuse deconducereaintreprinderii,putand fireprezentate derefuzul efectuarii unui control, refuzul de aplati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.

Modul de prezentare este:

Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale.

10 (105). Rolul i coninutul scrisorii de afirmare.

Raspuns:

Auditorul trebuie s obin dovada c cei care conduc ntreprinderea i recunosc responsabilitatea n ntocmirea bilanului contabil pe care l-au hotrt i aprobat. Aceast dovad poate fi obinutpornind de la:

-procesele-verbalealeedinelorideliberrilor consiliuluide administraie (direcie) n care auditorul a prezentat concluziile generale ale auditului sau prin obinerea:

unei scrisori de afirmare; sau

unei copii de pe situaiile financiare semnate de conducerea ntreprinderii

In cursul unui audit, conductorii formuleaz numeroase afirmaii pentru auditor, spontan sau ca rspuns la ntrebri precise. Atunci cnd o afirmaie primit de la un conductor este contrazis de un alt element probant, auditorul trebuie s caute explicaiapentru aceasta i, dac este cazul, s repun n cauz fiabilitateaansamblului afirmaiilor primite.

Auditorul poate consemna n foile sale de lucru proba afirmaiilor primite de la conductori, efectund o sintez a convorbirilor sale obinnd o scrisoare de afirmare, care poate imbrca forma:

-fie a unei scrisori emannd de la conductori;

-fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei.

Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale.

Rolul scrisorii de afirmare este:

-clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului;

-ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine.

Contabilitate

11 (7). Se constituie SC. ADA SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia.

- Aporturile sunt formate din:

aport in natura, asociatul S1 un utilaj 1.600 lei

aport in contul current:

- asociatul S1 100 lei

- asociatul S2 300 lei

- Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.

Raspuns:

a) subscrierea capitalului social in valoare de 2.000 lei:

%=10112000lei

456.11700lei

456.2 300lei

b) varsarea efectiva a capitalului social

-varsarea capitalului de catre asociatul S1

%=456.11700lei

2131600lei

5121 100lei

-varsarea capitalului de catre asociatul S2

5121=456.2 300lei

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capitalulsubscris varsat:

1011=10122000lei

c) achitare cheltuieli constituire:

201=5121 15lei

12 (25). SC CRISUL SA majoreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni, in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei, astfel:

a)- emiterea a 200 actiuni reprezentand trecerea la capitalul social a fondului de participare a salariatilor la profit in suma de 2.200 lei;

b) - trecerea rezervelor legale in valoare de 2.300 lei, la capitalul social;

c)- 1.000 actiuni ce remunereaza un aport in natura constand din utilaje pentru productie in valoare de 12.000 lei, la o valoare evaluata a unei actiuni de 12 lei;

d)- emisiunea a 150 actiuni noi prin incorporarea in capital a unor prime de emisiune;

e)- convertirea a 2.000 obligatiuni, cu o valoare de rambursare de 11 lei/obligatiune in 1500 actiuni.

Rezolvare:

a)majorarea capitalului social cu fondul de participare la profit:

200 actiuni X 10lei=2.000 lei

2.200-2000=200 lei (prima de emisiune)

424=%2.200

10122.000

1041 200

b)majorarea capitalului social cu rezervele constituite:

1061=10122.300

c)majorarea capitalului social prin aport in natura:

1.000 actiuni X (12-10)=2.000 lei prima de aport

2131=%12.000

101210.000

1043 2.000

d)majorareacapitalului social din prime de emisiune:

150 actiunie X 10 lei = 1.500lei

1041=1012 1.500

e)majorarea prin conversia de obligatiuni:

2.000 obligatiuni X 11 lei = 22.000

1.500 actiuni X 10 lei = 15.000 lei prima de conversie = 7.000 lei

161=%22.000

101215.000

1044 7.000

13 (50). SC PAMORA SA decide cu acordul actionarilor si obligatarilor conversia a 1.000 obligatiuni cu o valoare nominala de 30 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 32 lei/obligatiune in 500 actiuni cu o valoare nominala de 50 lei/actiune.

Modalitatea de calcul a conversiei este:

- reducerea imprumutului din emisiune de obligatiuni: 1.000 obligatiuni x 32 lei/obligatiune = 32.000 lei

- valoarea capitalului social: 500 actiuni x 50 lei/actiune = 25.000 lei

- prima de emisiune = 32.000 25.000 = 7.000 lei.

Rezolvare:

-rambursarea imprumutului obligatar si anularea obligatiunilor

161=%32.000

101225.000

1044 7.000

-incorporarea primelor de conversie in capitalul social

1041=1012 7.000

14 (110). S.C. ALFA S.A. primeste in concesionare o masina de taiat table, de la S.C. MEDA S.A., in valoare de 8000 lei, care se amortizeaza liniar in 5 ani, pe durata nedeterminata, pentru care va plati o redeventa anuala de 600 lei(TVA24%). Se vor efectua inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.

Rezolvare:

a)Inregistrari in contabilitatea societatiiALFA SA ( concesinarul):

- primire in concesiune masina de taiat tabla

205=1678000 lei

- inregistrarea redeventei anuale datorate

%=462744

612600

4426144

-plata redeventa

462=5121744

-restituirea bunului concesionat

167=205 8.000

b)Inregistrari in contabilitatea societatii SC MEDA SA concedentul:

-inregistrarea redeventei anuale cuvenite

461=%744

706600

4277144

-incasarea redeventei

521 =461744

-amortizarea anuala a utilajului:8.000 lei/5 ani=1.600 lei/an

6811=2813 1.600

15 (115). La S.C. OMEGA S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel:

- 360 lei achizitionate de la terti;

- 240 lei create in unitate;

- 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii.

Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta.

Rezolvare:

-receptia programului informatic:

208 =%900

404360

721240

456300

-inregistrarea amortizarii lunare timp de 3 ani (900 lei /36luni = 25 lei lunar)

6811= 2808 25(se repeta inregistrarea de 36 de ori)

-la finalul perioadei de3 anise scote dineviden complet amortizat

2808= 208 900

16 (138). S.C. PRINT TRADE hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hartiei care are valoarea contabila de 12000 lei. Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani, iar durata ramasa, de 4 ani. Lucrarile de modernizare se realizeaza de un tert, care factureaza aceste lucrari la valoarea de 3000 lei, TVA 24%, achitarea facandu-se cu ordin de plata. Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea lunara a masinii modernizate pe durata ramasa, stiind ca metoda de amortizare utilizata este cea liniara.

Rezolvare:

-inregistrarea facturii privind lucrarile modernizate

%=4043.720

21313.000

4426 720

-achitarea facturii

404=51213.720

-inregistrarea amortizarii lunare a masinii modernizate pe perioada ramasa: valoarea ramasa dupa amortizare(4.800+3.000):48 luni=162.5 lei/luna

6811=2813 162,5

17 (567). SC AGRO SA livreaza unor beneficiari produse agricole, astfel:

- produse vegetale in valoare de 600 lei

- produse animaliere in valoare de 400 lei.

Raspuns:

-vanzare produse agricole

4111=%1.240

7011.000(600+400)

4427 240

18 (566). Se livreaza unui client materii prime, care nu sunt folosite in unitate, pretul de vanzare 600 lei, TVA 24%, costul de achizitie 550 lei.

Raspuns:

-trecerea materiilor prime la marfuri

371=301550

-vanzarea marfurilor

4111=%744

707600

4427144

19 (692). Societatea A (locatar) a semnat un contract de nchiriere cu urmtoarele caracteristici:

data nceperii contractului: 31.12.N;

durata contractului: 3 ani;

obiectul contractului: un echipament tehnic;

valoarea just a echipamentului: 135.000 u.m.;

sunt prevzute 3 redevene anuale, de 50.000 u.m. fiecare, achitabile n ultima zi a anului de contract;

locatarul pltete n fiecare an 1.000 u.m. pentru asigurare;

la sfritul perioadei de locaie, echipamentul va fi returnat locatorului;

locatarul i garanteaz locatorului o valoare rezidual de 10.000 u.m. la 31.12.N+3;

rata marginal de mprumut a locatarului: 10%.

S se calculeze tabloul de amortizare a datoriei fa de locator i s se contabilizeze datoria fa de locator, referitoare la dobnzi, pentru ntreaga perioad a contractului, n conformitate cu IAS 17 Contracte de leasing.

Rezolvare:

Primirea echipamentului se contabilizeaza la minimul dintre valoarea justa (135.000 u.m.) si valoarea actualizata a platilor minimale de leasing (redeventele anuale si valoarea reziduala garantata).

Valoarea actualizata = 50.000 u.m. / 1,1 + 50.000 u.m. / l,l2 + (50.000 u.m. + 10.000 u.m.) / l,l3 = 131.856 u.m.

2131 =167131.856 u.m.

Data

Flux

Dobanda

Rambursare

Sold datorie

31.12.N

131,856

31.12.N+1

50.000

131.856x10% = 13.185,6

50.000-13.185,6 = 36.814,4

131.856-36.814,4 = 95.041,6

31.12.N+2

50.000

95.041,6x10% = 9.504,16

50.000-9.504,16 = 40.495,84

95.041,6-40.495,84 = 54.545,76

31.12.N+3

60.000

54.545,76 x 10% = 5.454,5

60.000 - 5.454,5 = 54.545,5

54.545,76 - 54.545,76 = 0

20 (451). Se incaseaza un avans de 4000$, la cursul de 3,2lei/$, de la client extern pentru produsele contractate a se livra. Se livreaza produsele finite in valoare de 10000$ la cursul de schimb de 3,2 lei/$. Se diminueaza creanta fata de client cu avansul acordat si se incaseaza diferenta, la acelasi curs valutar de 3,2 lei/$.

Rezolvare:

-inregistrare avans

5121=41912.800(4.000x3.2 lei)

-vanzarea produselor finite

4111=70732.000(10.000x3.2)

-incasarea creantei

%=41132.000

512119.200

419 12.800

21 (912). Dispunei de urmtoarele date n cursul exerciiului N: o ntreprindere obine n cursul anului produse finite la costul de producie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la preul de 38.900 lei, reducerea comercial nscris pe factur fiind de 10%. ntre cheltuielile ocazionate de obinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 lei, salarii datorate 35.000 lei, salarii pltite 3.200 lei, dobnzi 400 lei, amortizare 1.600 lei. Care este mrimea rezultatului contabil?

Raspuns :

Rezultatulexercitiuluisedeterminacadiferentaintreveniturilesicheltuielile exercitiului

Inregistramveniturilesicheltuielile:

Societatea inregistreaza urmatoarele venituri :

-Variatia stocurilor= 30.000 30%x30.000 = 21.000 lei

-Venituri din vanzarea produselor finite = 38.900 10%x38.900= 35.010 lei

Total Venituri = 56.010 lei

Si urmatoarele cheltuieli :

-Cheltuieli cu materiale consumabile = 3.000 lei

-Cheltuieli cusalariile= 35.000 lei

-Cheltuieli cudobanzile= 400 lei

-Cheltuieli cu amortizare = 1.600 lei

Total Cheltuieli = 40.000 lei

Rezultatul contabil = Total Venituri - Total Cheltuieli = 56.010 lei - 40.000 lei = 16.010 lei

22 (518). SC GAMA SA inregistreaza factura nr. 1101 primita de la intreprinderea de transport local, pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca in valoare de 300 lei, TVA 24%.

Raspuns:

%=401372

624300

4426 72

23 (519). Consumul de bilete si tichete de calatorie cu transportul de persoane, pe luna curenta este de 150 lei.

Raspuns:

624=5323150

24 (641). O societate de leasing (locator) incheie cu un utilizator (locatar) un contract de leasing operational pentru o masina de alezat achizitioneaza cu pretul de 14.400 lei, TVA 24%, care are durata normata de functionare 12 ani. Durata contractului este de 3 ani, iar rata lunara de leasing este de 244 lei. Decontarile se efectueaza prin banca. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii la valoarea reziduala. Sa se efectueze inregistrarile contabile la locatar.

Raspuns:

-Valoarea totala a ratelor de leasing: 244 lei x 36 luni = 8.784

D8036 8.784

-Primirea facturii privind rata lunare de leasing:

%=401303

612 244

4426 59

-Achitarea facturii pt rata de leasing:

401=5121303

-scaderea ratei lunare din evidenta extrabilantiera:

C8036303

Aceste inregistrari se repeta de 36 de ori, pana la expirarea contractului de leasing

-achizitionarea masini la finalizarea contractului la valoarea reziduala:

%=40413.392

213110.800

4426 2.592

-valoarea reziduala a masinii in momentul vanzarii= valoarea de intrare - amortizare=14.400-3.600=10.800

Amortizarea lunara =14.400:144(12 ani x12 luni)=14.400:144=100

Amortizarea inregistrata in cei 3 ani este:100x36 luni=3.600

-plata facturii de achizitie a masinii de alezat:

404=512113.392

-inregistrarea aferenta perioadei contractului de leasing:

2131=2813 3.600

25 (915). S se stabileasc fluxurile de numerar pentru activitile de exploatare ale unei societi n condiiile urmtoare: rezultatul contabil naintea impozitrii i a elementelor extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, venituri din plasamente 300 lei, creterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scderea stocurilor de mrfuri 300 lei, scderea conturilor de creane clieni 1.300 lei, creterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit pltit 1.000 lei.

Raspuns :

+ Rezultatul contabil inaintea impozitrii si a elementelor extraordinare 10.000

+ cheltuieli cu amortizarea 2.000

venituri din provizioane 500

venituri din plasamente 300

creterea stocurilor de materii prime 1.500

+ scderea stocurilor de mrfuri 300

+ scderea conturilor de creane clieni 1300

+ creterea conturilor de datorii la furnizori 200

- impozit pe profit pltit 1000 = 10.500

26 (713). Conform contractului, o societate acord garanie de un an tuturor bunurilor pe care le vinde. Statisticile arat c 70% din produsele vndute nu prezint defecte, 25% prezint defecte minore i 5% prezint defecte majore. Dac toate produsele ar avea defecte minore, cheltuielile cu reparaiile ar fi de 200.000 u.m. Dac toate produsele ar avea defecte majore, cheltuielile cu reparaiile ar fi de 1.000.000 u.m.

S se verifice dac sunt ndeplinite condiiile de constituire a unui provizion n conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente i active contingente.

Rezolvare:

Pentru a rspunde la aceasta intrebare vom verifica cerintele IAS 37 pentru recunoasterea unui provizion in contabilitate:

a) Exist o obligaie prezent carezultat al unui eveniment trecut: vnzarea produselor cu garantie, care dnatere unei obligaii legale;

b)Este probabil ieirea de resurse generatoare deavantaje economice viitoare: costurile cu reparaiile;

Estenecesara constituirea unui unprovizionde:

70%x0+25%x200.000+5%x1.000.000=100.000u.m.

6812=1512100.000

27 (850). Se realizeaz un mprumut obligatar referitor la care se nregistreaz urmtoarele operaii:

a) subscrierea de ctre teri a 2.000 de obligaiuni cu valoarea de vnzare de 4,7 lei/obligaiune, valoarea nominal de 5 lei/obligaiune i valoarea de rambursare de 5,2 lei/obligaiune;

b) ncasarea integral a sumelor de la obligatari, cu decontare prin virament;

c) dobnda datorat obligatarilor pentru primul an, cunoscnd c emisiunea s-a realizat cu o dobnd anual de 15%;

d) amortizarea primelor de rambursare aferent ntregii perioade de derulare a mprumutului;

e) rscumprarea la finele primului an a 200 de obligaiuni, cu decontare n numerar, precum i anularea acestora.

Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii?

Raspuns:

a)Emiterea obligatiunilor:

%=161 10.400 lei (2.000 obligatiuni x 5,2 lei)

4619.400 lei(2.000 obligatiuni x4,7 lei)

169 1.000 lei

b) incasarea valorii de emisiune a obigatiunilor emise

5121 =4619.400 lei

c) calculul si inregistrarea dobanzii anuale: 2.000 obligatiuni x 5 lei x 15% = 1.500 lei:

666 =16811.500 lei

d)Amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor:

6868= 169 1.000 lei

e)Rascumpararea a 200 obligatiuni x 5,2 lei = 1.040 lei:

505 =5121 1.040 lei

-Anularea obligatiunilor:

161 =505 1.040 lei

28 (648). SC OVEX SA vinde societatii FAVORIT marfuri in valoare de 30.400 lei, tva 24% .Pentru defecte de calitate se acorda un rabat de 200 lei, pentru vanzari superioare sumei de 20.000.000 o remiza de 1% si o remiza de 3% pentru pozitia privilegiata.Datorita faptului ca plata s-a facut anterior scadentei se acorda un scont de decontare de 2%.Valoarea de inregistrare a marfurilor este de 13000 lei . Sa se faca inregistrarile la ambele societati in situatia in care scontul de decontare se acorda printr-o factura ulterioara.

Raspuns:

a)Inregistrari in contabilitatea societatii SC.OVEX

-vanzarea marfurilor:

Valoarea comerciala = 30.400-200lei(rabat) - (30.200x4% valoare remiza)= 30.200-1.208=28.992

4111=%35.950

70728.992

4427 6.958

-descarcarea gestiunii:

607=37113.000

-inregistrarea scontului acordat

%=4111 719

667 580(28.992x2%)

4427 139

a)Inregistrari in contabilitatea societatiiS.C. FAVORIT

-receptie marfuri

%=40135.950

37128.992

44266.598

-inregistrare scont obtinut

401=%719

7675804426139

-plata factura furnizor

401=512135.231(35.950-719)

29 (560). Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea creantelor debitori in suma de 700 lei.

Raspuns:

6814=496700

30 (561). Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea creantelor unitatii cu asociatii in suma de 380 lei.

Rezolvare:

6814=495380

Evaluarea ntreprinderilor

31 (66). Se dau urmtoarele elemente de bilant:

total activ = 425.000 mii lei;

cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;

cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu:

a) 93.000 mii lei;

b) 143.000 mii lei;

c) 118.000 mii lei.

Raspuns: b) 143.000 mii lei;

-sunt considerate fara valoare economica toate cele imobilizari necorporale prezentate: cheltuieli de constituire, de cercetare si brevete proprietate

-bilantul contabil va fi corijat cu: 2.500+15.500+125.000=143.000

AJUSTARI ACTIV ( pt Bilantul economic )

Scoatem nonvalorile ( imobiliz. Necorporale)

Nu au valoare economica imobiliz. Necorporale, CU EXCEPTIA: Chelt. De cercetare care privesc produse noi sau cercetari de activitati!!

Imob.Financiare:

Pt titlurile de participatie sub forma actiunilor detinute in capitalul altor soc se vor reevalua la VMI, unde VMI= ANCorijat/nr act

Pt actiunile cotate se ia pretul de la bursa.

Stocurile: se elimina stocurile fara miscare sau miscare lenta

Materia prima este eval la pretul ultimei achizitii

Produsele finite sunt evaluate la pretul de vanzare mai putin beneficiile estimate;

Creantele: se inlatura creantele incerte, determinate pe baza de rationament profesional.

AJUSTARI PASIV

Provizioanele pt riscuri si chelt.: cele bine fundamentate, au caracter de rezerva, intregesc capitalurile firmei

Celelalte provizioane se integreaza in rezultatele financiare ale firmei ( dupa ce le defiscalizam)

Obligatiile in valuta: se cat. La cursul zilei, diferentele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare .

Daca la oblig,financiare, atunci + la rezultat , cu aceeasi suma. ( daca -, atunci + la rez.)

Expertize contabile

32 (15 GEJ). Un expert contabil poate accepta o expertiz contabil judiciar dac n calitate de expert contabil i-a exprimat o prim opinie n aceeai cauz supus judecii?

a) numai dac ntiineaz organul care a dispus expertiza despre aceasta;

b) da, dac opinia exprimat nu a fost contestat de nimeni;

c) nu, deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei soluii.

Raspuns: c) nu, deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei soluii.

33 (10). Ce conine un Raport de expertiz calificat?

Raspuns:

Raportul de expertiz contabil care cuprinde consideraii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii.

n situaia n care expertul contabil, pentru demonstrarea raionamentului su profesional, i exprim prerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficienei lor sau cu privire la alte aspecte asupra crora dorete s rein atenia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie n finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etic i deontologie ale profesiei contabile exercitat liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiz contabil cu observaii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, n cazul expertizelor judiciare i mai cuprinztoare n situaia expertizelor contabile extrajudiciare).

34 (1). Cum se clasifica expertizele contabile?

Raspuns:

Expertizele contabile pot fi clasificate:

I. Dup scopul principal n care au fost solicitate, n:

a. expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal; alte legi speciale;

b. expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil.

II. Dup principalul obiectiv la care se refer, expertizele contabile sunt:

a. civile

b. penale

c. comerciale

d. fiscale

e. alte categorii dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni

Fiscalitate

35 (35) O societate comercial pltitoare de impozit pe profit i TVA a realizat venituri totale n valoare de 250.000 lei (din care cifra de afaceri 400.000 lei) i cheltuieli totale n valoare de 75.000 lei (inclusiv TVA nedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile).

Se cunosc urmtoarele elemente referitoare la unele venituri i cheltuieli efectuate:

- societatea nregistreaz cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul s le deduc. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri.

- societatea pltete unor salariai cursuri de pregtire profesional n sum de 1.700 lei.

- societatea nregisttreaz o amortizare contabil de 4.000 lei i o amortizare fiscal de 6.000 lei.

- achiziioneaz dulciuri i sucuri, reprezentand cheltuieli n sum de 6.300 lei ce vor fi distribuite clienilor la ntlnirile de afaceri

- societatea acord o sponsorizare n bani n sum de 2.000 lei unui student

- societatea a nregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiar; 1.500 lei cheltuieli cu penaliti pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului ncheiat cu acesta.

- impozitul pe profit pltit n cursul anului este de 5.000 lei.

Cerine:

a) Identificai veniturile impozabile i veniturile neimpozabile (tip i sume);

b) Identificai cheltuielile deductibile i cheltuielile nedeductibile (tip i sume);

c) Determinai impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;

d)Determinai impozitul pe profit de plat pentru anul 200X.

Raspuns:

a) identificarea veniturilor impozabile si neimpozabile

-venituri neimpozabile= 1000

-venituri impozabile = venituri totale venit neimpozabile (reluri la provizioane) = 400.000 1.000 = 399.000

b) cheltuieli nedeductibile= chelt. cu proviz + ch.cu amortiz.contab + ch.sponsorizare + ch.garda financiare + ch.cu impozitul pe profit = 3.000 + 4.000 + 2.000 + 4.000 + 5.000 =18.000

- cheltuieli deductibile = cheltuieli totale-cheltuieli nedeductibile= 75.000 18.000 = 57.000

-chelt.de protocol deductibile= (399.000-75.000+6.300+5.000) x 2% = 6.706

c.)impozit pe profit datorat = (venituri impozabile cheltuieli deductibile ) x 16%

= ( 399.000- 57.000) x 16%= 54.720

d) impozit pe profit de plat = impozit pe profit datorat impozit pe profit pltit- chelt cu sponsorizarea

- chelt de sponsorizare deductibile o reprezinta limita minima dintre:

3/1000 din CA = 3/1000 x 250.000 = 750

20% din impozit pe profit datorat = 20% x 54.720 = 10.944

- impozit pe profit de plat = 54.720 5.000 750 = 48.970

36 (2). Precizai n ce condiii datoreaz organizaiile non - profit impozit pe profit i cum se determin acesta.

Raspuns:

Potrivit art.15 alin.2 din Codul Fiscalorganizaiile nonprofit, sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmtoarele tipuri de venituri:

a)cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor;

b)contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor;

c)taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare;

d)veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i demonstraii sportive;

e)donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f)dividendele i dobnzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri scutite;

g)veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole;

h)resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile;

i)veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu tax de participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j)veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organizaiilor nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic;

k)veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de utilitate public, potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii tiinifice, nvmntului, sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale.

l)sumele primite ca urmare a nerespectrii condiiilor cu care s-a fcut donaia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective s fie utilizate de ctre organizaiile nonprofit, n anul curent sau n anii urmtori, pentru realizarea scopului i obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dup caz;

m)veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele dect cele care sunt utilizate n activitatea economic;

n)sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.

Organizaiile nonprofit sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre: 15.000 euro i 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit.

37 (6). Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat.

Raspuns:

Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:

a)cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;

b)cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;

c) cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

38 (23). O societate comercial, nregistrat n scop de TVA a nregistrat n anul 200X venituri totale n sum de 900.000 lei, toate impozabile i cheltuieli totale n sum de 600.000 lei. n cadrul acestor cheltuieli 20.000 reprezint impozitul pe profit pltit n cursul anului i 9.000 lei reprezint cheltuielile de protocol. Stabilii regimul fiscal al cheltuielilor de protocol. Apare vreo influen a TVA dedus aferent cheltuielilor de protocol asupra cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit.

Raspuns:

Cheltuielile de protocol sunt deductibile n limita a unei cote de 2% aplicat asupra rezultatului dintre totalul veniturilor impozabile i cheltuielile aferente acestei venituri,mai puin cheltuielile de protocol i cele cu impozitul pe profit.

-Calculam limita de deductibilitate acheltuielilor deprotocol:2% x(900.000600.000 + 20.000 + 9.000) = 2% x 329.000= 6.580 lei cheltuieli de protocol deductibile

-Determinam cheltuielile nedeductibile:

Cheltuieli de protocol nedeductibile : 9.0006.580 = 2.420 lei

Calculam cheltuielile cu TVA colectat aferent cheltuielilor deprotocol nedeductibile: 2.420 x 24% = 580,80 lei

Cheltuieli cu impozitul pe profit pltit incursul anului : 20.000 lei

Total cheltuielinedeductibile= 20.000+2.420+580.80=23.000,80 lei

-Determinam impozitul pe profit cumulate

Profit impozabil =900.000600.000+ 23.000.80 = 323.000,80 lei

Impozit pe profit cumulat = 323.000,80x 16% =51.680 lei

- Determinam impozitul pe profit de plata

Impozit pe profit de plata = impozit pe profit cumulatimpozit pe profit pltit = 51.68020.000 = 31.680 lei

Da, apare o influenta a TVA dedusa aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile, aceastaeste considerata cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit. Astfel, cheltuielile nedeductibile sunt majorate cu valoarea TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile,profitul impozabil cu aceeai valoare, iar impozitul pe profit datorat este mai mare.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

39 (15). Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:

a) Implementarea strategiilor de marketing;

b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;

c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:

Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalittilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficient a rezultatelor productiei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea ntregului potential tehnico-productiv de care dispune firma n permanenta misiune de a oferi cumprtorului marf de calitate, la termenele si n conditiile solicitate si nu n ultimul rnd asigur un cstig real cel putin pe msura eforturilor.

Vnzarea produselor se poate face:

-pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului

-pe baz de comand anticipat ferm, urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia

-la cecere neprogramat, dar previzibil, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice.

Calea prin care se vnd produsele este n functie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile si potentialul de cumprare ale clientilor, cile de distributie utilizate, modalittile practicate de productor-furnizor pentru desfacerea produselor sale . Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un rol definitoriu n extinderea vnzrilor n economia de piat revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc. Livrrile ctre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producia curent. ntreprinderea productoare trebuie s-si programeze un raport corespunztor ntre volumul productiei de fabricat n timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmeaz a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc.

RISCURI POSIBILE

PROCEDURI DE CONTROL INTERN

De a vinde bunuri clienilor ndoielnici

Verificarea clientului prin cerere de referine Client din partea bncii sau a colaboratorilor cunoscuti, Verificarea permanent a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim

De a vinde bunuri pentru preuri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt n concordan cu procedurile societii.

Verificarea notei de comanda (dac are nr.de nregistrare si este fcut de persoana autorizat), a preturilor si a reducerilor (dac sunt acordate de persoana autorizat)

De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda

Bunurile trimise trebuie s aib comenzi semnate de persoane autorizate

De a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ si calitativ al comenzii

Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ si al comenzii

De a realiza vnzri fr a pune la zi situaia stocurilor

Completarea fisei de magazie

De a accepta comenzi fr a avea stocuri disponibile

Verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit

De a face livrri de bunuri care nu sunt recunoscutede ctre clieni din punct de vedere calitativ, cantitativ i al comenzii

Verificarea semnturii de primire de ctre client a facturii sau a documentului care atest livrarea (avizul de nsotire a mrfii)

De a avea clieni ndoielnici fr a nregistra un provizion

Verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmrirea recuperrii debitelor restante de la clientii ndoielnici

Plti efectuate care nu sunt nregistrate

Verificarea nregistrrii pltilor, respectiv a facturilor emise

40 (24). Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de prestari servicii.

Raspuns:

a)Organizarea contabilitii de gestiune

Contabilitatea de gestiune, ca parte complementar a contabilitii financiare, are rolul de a nregistra operaiile referitoare la colectarea i repartizarea cheltuielilor pe destinaii, respectiv pe produse, lucrri i servicii ca purttoare de costuri, sau pe activiti, secii, faze de fabricaie.

n ara noastr a fost adoptat concepia dualist de organizare a contabilitii de gestiune. n acest scop, n planul de conturi general a fost instituit o clas de conturi care

cuprinde un sistem minimal de conturi, care dau posibilitatea contabilizrii operaiilor i

care realizeaz obiectivele contabilitii de gestiune.

Subsistemul conturilor de gestiune cuprinde contabilitatea cheltuielilor de producie i de calculaie a costurilor i cuprinde conturile din clasa 9 "Conturi de gestiune".

Structurarea cheltuielilor se poate face astfel:

a) pentru activitatea de baz:

- pe locuri de cheltuieli;

- pe purttori de costuri;

b) pentru activitatea auxiliar:

- pe locuri de cheltuieli;

- pe purttori de costuri;

c) la activitatea comun cheltuielile se identific doar pe locuri generatoare de cheltuieli;

d) la activitatea de administraie i conducere, cheltuielile sunt identificate doar la nivelul general al ntreprinderi

Organizarea contabilitii de gestiune include totalitatea principiilor, procedurilor, metodelor i activitilor desfurate pentru realizarea obiectivelor contabilitii de gestiune.

Organizarea contabilitii de gestiune este influenat de mai muli factori, dintre

care cei mai importani sunt urmtorii:

A) Organele care execut lucrrile de calculaie

Potrivit acestui factor, organizarea contabilitii de gestiune se poate efectua n

dou moduri:

- compartiment distinct subordonat directorului economic care efectueaz calculaia, iar antecalculaia se efectueaz n cadrul compartimentului plan-dezvoltare;

-concentrarea lucrrilor de calculaie i antecalculaie ntr-un singur

birou, permind astfel o viziune unitar.

B) Tipologia calculaiilor privind costurile de producie

Calculaiile costurilor se deosebesc dup principalele criterii care le difereniaz,

dup cum urmeaz:

a) n funcie de momentul efecturii calculaiei avem:

-antecalculaia, se elaboreaz naintea fabricrii produciei pe baza normelor de consum tehnologice, normelor de timp, tarifelor de salarizare;

- postcalculaia cuprinde costul efectiv al produselor sau lucrrilor executate, i permite urmrirea cheltuielilor efective comparativ cu cele planificate pentru stabilirea abaterilor;

b) n funcie de purttorul costurilor, avem:

-calculaie pe unitatea de produs;

-calculaie pentru ntreaga producie marf i global;

c) dup periodicitatea calculaiei:

-calculaie periodic (lunar, trimestrial, anual);

-calculaie neperiodic (perioade inegale de timp);

d) dup structura costului:

-calculaie pe elemente primare, stabilete cheltuielile totale aferente produciei globale i a produciei marf la nivelul ntreprinderii, indiferent dac aceasta este obinut n secii de baz sau auxiliare;

-calculaie pe articole de calculaie, urmrete determinarea costului unitar de secie, uzin, complet al fiecrui produs, grup de produse, comand pentru producia marf;

-calculaie n dubl structur;

e) n funcie de modul de formare al costurilor: calculaie pe feluri de costuri, stabilete costurile pe elemente omogene, indiferent de locul sau purttorul de cost care le-a ocazionat;

-calculaie pe locuri generatoare de costuri, stabilete costurile aferente fiecrui loc generator de costuri (atelier, grupe de maini);

-calculaie pe purttori de costuri: pe produs, pe lucrare, comand;

f) n funcie de particularitile procesului tehnologic avem:

-calculaie global, calculeaz costul unui singur produs ntr-o perioad de gestiune;

-calculaie pe comenzi, grupeaz costurile aferente unei comenzi;

-calculaie pe faze, urmrete determinarea costului pe fiecare faz a procesului tehnologic i apoi pe produsul finit.

C) Tehnologia produciei influeneaz organizarea contabilitii de gestiune prin

numrul i nomenclatura documentelor privind pregtirea fabricaiei i mrimea acesteia.

D) Tipul de producie i modul de organizare influeneaz organizarea contabilitii de gestiune innd cont de volumul produciei i nomenclatura utilizat n

stabilirea unei anumite metode de calculaie. .

E) Mrimea ntreprinderii

La ntreprinderile mici i mijlocii calculaia i celelalte activiti specifice sunt organizate centralizat, iar la ntreprinderile mari se aplic sistemul descentralizat de organizare a calculaiei costurilor la nivel de secie, uzin.

F) Structura organizatoric format din structura de producie i concepie

(secii, ateliere, fabrici) precum i cea funcional (servicii) formeaz cadrul pe care se

fundamenteaz organizarea i funcionarea calculaiei costurilor.

G) Metodele i tehnicile de management adoptate determin opiunea pentru o

metod de tip clasic (global, pe faze, pe comenzi), sau calculaie previzional (costuri

normate sau standard).

H) Gradul de mecanizare i automatizare influeneaz organizarea calculaiei

costurilor i a contabilitii de gestiune, tehnica de calcul i calculatoarele uurnd mult

activitatea de evideniere contabil i tehnic.

I) Caracterul procesului de producie (continu sau sezonier) influeneaz i

el calculaia costurilor ntruct n perioada de inactivitate, toate cheltuielile efectuate

reprezint cheltuieli nregistrate n avans.

Principiile organizrii contabilitii de gestiune

Contabilitatea de gestiune se bazeaz pe anumite principii n elaborarea bugetelor, calculul costului produciei pe unitatea de produs sau serviciu prestat sau pentru producia realizat. Aceste principii sunt urmtoarele:

a) Principiul separrii cheltuielilor de fabricaie de cele care nu au legtur cu aceast activitate

b) Principiul delimitrii n timp a cheltuielilor

c) Principiul delimitrii cheltuielilor n spaiu

d) Principiul separrii costurilor

e) Principiul delimitrii cheltuielilor produciei terminate de cele ale

produciei neterminate

Formele de organizare a calculaiei costurilor

Costurile primare se nasc prin consumul factorilor de producie din afara ntreprinderii (materii prime i materiale cumprate, lucrrile i serviciile primite de la teri).

Costurile secundare reprezint consumul realizrilor interne ale ntreprinderii i

Calculaia pe purttori de costuri

Purttorii de costuri sunt produsele, lucrrile executate sau serviciile prestate care genereaz i suport costuri i pentru care se calculeaz costul.

O structur a costului complet poate fi urmtoarea:

Costurile materiilor prime i al materialelor directe

+ Costurile indirecte privind materiile prime i materialele

= Costuri materiale (a)

+ Salarii directe i contribuii asisten i protecie social aferente

+ Costuri indirecte de fabricaie

= Costuri de prelucrare (b)

Costuri de producie (a + b)

+ Costuri generale de administraie

+ Costuri directe de desfacere

+ Costuri indirecte de desfacere

= Costuri de administraie i desfacere (c)

+ Costuri de cercetare-dezvoltare (d)

= COSTURI TOTALE (COMPLETE) (a + b + c + d)

Clasificri ale purttorilor de costuri:

a) n funcie de nivelul la care se urmresc cheltuielile, avem:

- purttori globali, la nivelul ntregii producii globale sau marf;

-purttori pe unitatea de produs, lucrare sau serviciu;

b) n funcie de particularitile tehnologiei de fabricaie, a organizrii produciei, purttorii de costuri se pot detalia la nivelul semifabricatelor, pieselor, fazelor de fabricaie; n acest context se acord o mare importan n calculaie gradului de finisare a produciei fcndu-se o distincie clar ntre producia terminat i cea neterminat (n curs de execuie);

c) dup rolul pe care-l au n formarea costurilor, avem purttori:

-finali, adic pot fi unitate de produs, lucrare sau servicii;

- intermediari;

d) dup destinaia produciei ntlnim purttori de costuri:

- pentru piaa intern;

- pentru piaa extern, care au unele cheltuieli suplimentare pentru piaa

exportat.

Stabilirea costului pe unitatea de produs necesit exprimarea cantitativ a

produciei obinute cu ajutorul unei uniti de msur omogene, denumit unitate de

calculaie.

b) Studiu de caz: societate de prestari servicii

Societatea Laguna TRANS S.R.L. cu sediul in judetul Bihor are ca obiect de activitate principal prestarile de servicii (transporturi), activitate care, la finele perioadei de calculatie, nu prezinta productie neterminata.

Mentionam ca societatea practica "metoda globala" n varianta "pe elemente de cheltuieli" prin preluarea, la finele perioadei de calculatie, a datelor din contabilitatea financiara n contabilitatea de gestiune.

Astfel, datele din contabilitatea financiara (soldurile conturilor de cheltuieli pe semestrul I 2013) sunt prezentate alaturat .

n cursul perioadei de gestiune, s-au nregistrat ncontabilitatea financiara urmatoarele cheltuieli:

6022

"Cheltuieli privind combustibili"

1.300.000 lei

6024

"Cheltuieli privind piesele de schimb"

450.000 lei

6028

"Cheltuieli privind alte materiale consumabile"

175.220 lei

603

"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar"

107.500 lei

604

"Cheltuieli privind materiale nestocate"

37.000 lei

605

"Cheltuieli privind energia si apa"

68.000 lei

611

"Cheltuieli cu ntretinerea si reparatiile"

727.000 lei

612

"Cheltuieli cu redeventele, locatiile, chiriile"

40.000 lei

613

"Cheltuieli cu primele de asigurare"

85.000 lei

623

"Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate"

125.000 lei

625

"Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri"

222.000 lei

626

"Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii"

93.000 lei

627

"Cheltuieli cu serviciile bancare"

33.500 lei

635

"Cheltuieli cu alte impozite si taxe"

22.000 lei

641

"Cheltuieli cu salariile personalului"

840.000 lei

6451

"Contributia unitatii la asigurarile sociale"

205.800 lei

6452

"Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj"

29.400 lei

6453

"Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

58.800 lei

6458

"Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala"

2.770 lei

6811

"Cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor"

70.000 lei

TOTAL cheltuieli de exploatare:

4.691.990 lei

Distanta parcursa n perioada de gestiune a fost de 260.000 km. Tariful antecalculat a fost de 15,5 lei/km parcurs.

Determinarea tarifelor a tinut seama de ncarcatura pe mijloc de transport (tonaj), corelndu-se tariful/km cu tonele transportate.

Rezolvare:

nregistrarea cheltuielilor din contabilitatea financiara n contabilitatea de gestiune:

Preluarea cheltuielilor din :

%

=

901

"Decontari interne privind cheltuielile"

4.691.990 lei

9210 "Cheltuieli cu materiile si materialele consumabile"

1.925.220 lei

9211 "Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar"

107.500 lei

9212 "Cheltuieli cu materiale nestocate"

37.000 lei

9213 "Cheltuieli cu energia si apa"

68.000 lei

9214 "Cheltuieli cu ntretineri si reparatii"

727.000 lei

9215 "Cheltuieli cu personalul"

1.136.770 lei

9216 "Cheltuieli cu amortizarea"

70.000 lei

9219 "Alte cheltuieli"

620.500 lei

Se nregistreaza volumul prestatiei (km parcursi) n perioada de gestiune, respectiv 260.000 km la tariful antecalculat de 15,5 lei/km.

931

"Costul productiei

obtinute"

=

902

"Decontari interne privind

productia obtinuta"

4.030.000 lei

La finele perioadei de gestiune, se procedeaza la decontarea cheltuielilor efective, astfel:

902

"Decontari interne

privind productia obtinuta"

=

%

4.691.990 lei

9210 "Cheltuieli cu materiile si materialele consumabile"

1.925.220 lei

9211 "Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar"

107.500 lei

9212 "Cheltuieli cu materiale nestocate"

37.000 lei

9213 "Cheltuieli cu energia si apa"

68.000 lei

9214 "Cheltuieli cu ntretineri si reparatii"

727.000 lei

9215 "Cheltuieli cu personalul"

1.136.770 lei

9216 "Cheltuieli cu amortizarea"

70.000 lei

9219 "Alte cheltuieli"

620.500 lei

nregistrarea diferentelor dintre pretul de nregistrare si costurile efective, n functie de situatia soldului contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

DSituatia contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"C

cost efectiv4.691.990

4.030.000 (pret de nregistrare)

661.990

TSD4.691.990

TSC4.691.990

n aceasta situatie, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" are sold debitor, ceea ce rezulta cost efectiv > pret de nregistrare, diferenta fiind nefavorabila, nregistrarea n negru pe creditul contului 902.

903

"Decontari interne privind diferentele de pret"

=

902

"Decontari interne

privind productia

obtinuta"

661.990 lei

La finele perioadei de gestiune, se nchid conturile 931 "Costul productiei obtinute" si 903 "Decontari interne privind diferentele de pret".

901

"Decontari interne

privind cheltuielile"

=

%

4.691.990 lei

931 "Costul productiei obtinute"

4.030.000 lei

903 "Decontari interne privind diferentele de pret"

661.990 lei

Se determina costul efectiv unitar, pe km parcursi.

Cost efectiv unitar=chelt totale/total distanta parcursa=4.691.900/260.000=18,05 lei/km

Prof.Univ.Dr. Marin TomaInitiere in auditul situatiilor fianciare ale unei entitati , editia a III-a,Editura CECCAR Bucuresti 2009, pg.178

1