rezumat baciu elena raluca
DESCRIPTION
Rezumat Baciu Elena RalucaTRANSCRIPT
2
CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................... 6
STADIUL CUNOAŞTERII ................................................................................... 10
Capitolul 1. Aliaje nenobile destinate componentelor metalice ale restaurărilor
protetice dentare .................................................................................................... 10
1.1. Criterii de clasificare a aliajelor dentare .................................................... 11
1.2. Aliaje nenobile dentare pe bază de nichel ................................................. 14
1.3. Aliaje nenobile dentare pe bază de cobalt ................................................. 17
1.4. Aliaje nenobile pe bază de titan ................................................................. 22
1.5. Oţeluri inoxidabile ..................................................................................... 25
1.6. Aplicaţii ale aliajelor nenobile dentare în construcţia protezelor parţiale
mobilizabile scheletate...................................................................................... 26
1.6.1. Şeile protetice ...................................................................................... 26
1.6.2. Conectorii principali şi secundari. ...................................................... 28
1.6.3. Mijloacele de menţinere, sprijin şi stabilizare ...................................... 34
Capitolul 2. Calitatea de suprafaţă a materialelor metalice ................................. 44
2.1. Tehnologiile de prelucrare şi calitatea de suprafaţă ................................... 45
2.2. Caracterizarea profilului micrometric al suprafeţelor finisate ................... 46
2.2.1. Abateri specifice profilului real al suprafeţelor.................................... 46
2.2.2. Mărimi specifice rugozităţii suprafeţelor ............................................. 46
2.2.3. Metode de măsurare a profilului micrometric al suprafeţelor .............. 50
2.3. Caracterizarea profilului nanometric al suprafeţelor finisate ..................... 51
2.3.1.Tehnici de analiză a profilului nanometric al suprafeţelor .................... 52
2.3.2. Principii ale microscopiei de forţă atomică – AFM ............................. 53
2.3.3. Moduri de interacţiune TIP-S, specifice AFM ..................................... 54
2.3.4. Moduri de măsurare specifice AFM .................................................... 55
2.4. Aplicaţii ale AFM ...................................................................................... 55
Capitolul 3. Levurile din specia Candida, în contextul ecosistemului cavităţii
orale ....................................................................................................................... 56
3.1. Microbiota cavităţii orale ........................................................................... 57
3.1.1. Factorii care determină condiţia microbiologică a cavităţii orale ........ 57
3.1.2. Succesiunea microbiotei orale umane .................................................. 59
3.2. Levurile din genul Candida ....................................................................... 60
3.2.1. Criterii de încadrare taxonomică şi tehnici de investigare a levurilor .. 60
3.2.2. Factorii de patogenitate ai levurilor din genul Candida ....................... 61
3.2.3. Infecţii levurice orofaringiene .............................................................. 61
3.2.4. Identificarea speciilor de Candida ....................................................... 62
3.3. Biofilmul Candida albicans....................................................................... 67
3.3.1. Formarea, structura şi caracteristicile biofilmului Candida albicans .. 68
3.3.2. Metode de creştere şi de investigare a biofilmelor Candida albicans .. 70
3.3.3. Mecanismele de rezistenţă a biofilmelor de Candida albicans la
antifungice ..................................................................................................... 70
3
CONTRIBUŢII PERSONALE ............................................................................. 73
Capitolul 4. Preocupări ştiinţifice, obiective şi metodologia cercetărilor
experimentale ........................................................................................................ 73
4.1. Introducere ................................................................................................. 74
4.2. Motivaţia alegerii temei ............................................................................. 74
4.3. Scopul cercetărilor ..................................................................................... 74
4.4. Direcţii de cercetare ................................................................................... 74
4.5. Metodologia cercetărilor ............................................................................ 75
Capitolul 5. Studiu privind caracterizarea aliajelor nenobile dentare destinate
cercetărilor experimentale..................................................................................... 80
5.1. Studiu privind metalurgia fizică a aliajelor nenobile dentare destinate
cercetărilor experimentale..................................................................................... 81
5.1.1. Introducere .............................................................................................. 81
5.1.2. Scopul studiului ...................................................................................... 82
5.1.3. Material şi metodă .................................................................................. 82
5.1.4. Rezultate şi discuţii ................................................................................. 83
5.1.5. Concluzii ................................................................................................. 89
5.2. Cercetări asupra microstructurii şi microdurităţii aliajelor nenobile dentare
destinate investigaţiilor experimentale ................................................................. 90
5.2.1. Introducere .............................................................................................. 90
5.2.2. Scopul cercetărilor .................................................................................. 90
5.2.3. Material şi metodă .................................................................................. 90
5.2.4. Rezultate şi discuţii ................................................................................. 93
5.2.5. Concluzii ............................................................................................... 103
Capitolul 6. Contribuţii privind caracterizarea profilului suprafeţelor finisate ale
componentelor metalice ...................................................................................... 105
6.1. Contribuţii privind caracterizarea profilului micrometric al suprafeţelor
finisate ale componentelor metalice.................................................................... 106
6.1.1. Introducere ............................................................................................ 106
6.1.2. Scopul cercetărilor ................................................................................ 106
6.1.3. Material şi metodă ................................................................................ 106
6.1.4. Rezultate şi discuţii ............................................................................... 109
6.1.5. Concluzii ............................................................................................... 123
6.2. Contribuţii privind caracterizarea profilului nanometric al suprafeţelor
finisate ale componentelor metalice.................................................................... 125
6.2.1. Introducere ............................................................................................ 125
6.2.2. Scopul cercetărilor ................................................................................ 125
6.2.3. Material şi metodă ................................................................................ 125
6.2.4. Rezultate şi discuţii ............................................................................... 128
6.2.5. Concluzii ............................................................................................... 143
Capitolul 7. Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a restaurărilor
protetice cu componente metalice asupra biofilmului de Candida albicans ..... 146
7.1. Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a restaurărilor protetice cu
componente metalice asupra formării biofilmului de Candida albicans ........... 147
7.1.1. Introducere ............................................................................................ 147
7.1.2. Scopul cercetărilor ................................................................................ 147
4
7.1.3. Material şi metodă ................................................................................ 147
7.1.4. Rezultate şi discuţii ............................................................................... 151
7.1.5. Concluzii ............................................................................................... 160
7.2. Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a restaurărilor protetice cu
componente metalice asupra dezvoltării biofilmului de Candida albicans ....... 163
7.2.1. Introducere ............................................................................................ 163
7.2.2. Scopul cercetărilor ................................................................................ 163
7.2.3. Material şi metodă ................................................................................ 163
7.2.4. Rezultate şi discuţii ............................................................................... 167
7.2.5. Concluzii ............................................................................................... 182
Capitolul 8. Contribuţii privind analiza predictivă a influenţei calităţii suprafeţelor
metalice finisate asupra biofilmului de Candida albicans ................................. 185
8.1. Introducere ............................................................................................... 186
8.2. Scopul cercetărilor ................................................................................... 186
8.3. Material şi metodă ................................................................................... 186
8.4. Rezultate şi discuţii .................................................................................. 187
8.5. Concluzii .................................................................................................. 199
Capitolul 9. Cercetări privind evaluarea comportării în cavitatea orală a
componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate, prelucrate
prin diferite tehnici de finisare ............................................................................ 201
9.1. Introducere ............................................................................................... 202
9.2. Scopul cercetărilor ................................................................................... 202
9.3. Material şi metodă ................................................................................... 202
9.4. Rezultate şi discuţii .................................................................................. 205
9.5. Concluzii .................................................................................................. 211
Capitolul 10. Studiu clinic privind comportarea in vivo a componentelor metalice
ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate prelucrate prin diferite tehnici de
finisare ................................................................................................................. 214
10.1. Introducere ............................................................................................. 215
10.2. Scopul cercetărilor ................................................................................. 215
10.3. Material şi metodă ................................................................................. 215
10.4. Rezultate şi discuţii ................................................................................ 216
10.4.1. Cazul clinic 1 ................................................................................... 217
10.4.2. Cazul clinic 2 ................................................................................... 225
10.4.3. Cazul clinic 3 ................................................................................... 232
10.5. Concluzii ................................................................................................ 239
CONCLUZII GENERALE ................................................................................. 240
CONTRIBUŢII PERSONALE. DIRECŢII ŞI PERSPECTIVE ....................... 246
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................. 249
ANEXE ................................................................................................................ 260
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE ........................................ 352
5
INTRODUCERE
Utilizarea metalelor şi aliajelor în domeniul medicinei dentare este
cunoscută din cele mai vechi timpuri, când ele erau destinate confecţionării
unor substitute artificiale ce se implantau în cavitatea orală.
Progresele majore şi evoluţiile spectaculoase înregistrate de
ştiinţele medicale au fost datorate şi eforturilor permanente depuse de
specialişti din laboratoarele de cercetare pentru proiectarea şi realizarea
produselor care să poată substitui cât mai bine elementele din structura
organismului uman, prin aplicarea tehnicilor moderne reconstructive şi
reparatorii.
În concluzie, materialele metalice, în ansamblul lor, reprezintă o
clasă de materiale care se află într-un proces continuu de îmbunătăţire a
proprietăţilor fizico-chimice, mecanice şi tehnologice, menţinându-şi astfel
utilitatea practică în diferite domenii ale medicinei, între care medicina
dentară ocupă un rol principal.
CONTRIBUŢII PERSONALE
Capitolul 4
Preocupări ştiinţifice, obiective şi metodologia cercetărilor
experimentale
4.1. Introducere
Un parametru important al procesului de formare a plăcii bacteriene
poate fi reprezentat de gradul de finisare al suprafeţei exterioare a
componentelor metalice. O suprafaţă bine finisată va avea un profil
caracterizat prin microneregularităţi de înălţimi foarte mici la nivelul cărora
procesul de aderare şi dezvoltare a biofilmului celular va fi diminuat în
mod considerabil.
4.2 Motivaţia alegerii temei
Literatura de specialitate publicată în ultimii ani atât în ţară cât şi
pe plan internaţional oferă relativ puţine informaţii privind relaţia de
cauzalitate dintre tehnicile de finisare aplicate aliajelor dentare şi
colonizarea cu Candida albicans a suprafeţelor metalice ale protezelor
mobilizabile.
4.3. Scopul cercetărilor
Preocupările aplicative dezvoltate prin practica curentă cât şi cele
teoretice aprofundate pe parcursul stagiului de perfecţionare prin doctorat
au avut ca scop:
6
1. consultarea unui amplu material documentar din literatura de
specialitate;
2. caracterizarea calităţii de suprafaţă prin cercetări experimentale
care au permis studierea profilului micrometric şi a profilului nanometric a
neregularităţilor rezultate în finalul diferitelor operaţii de finisare;
3. evaluarea integrării biologice în cavitatea orală a componentelor
metalice din construcţia restaurărilor protetice, prin studierea modului de
dezvoltare a biofilmelor celulare;
4. realizarea unei baze de date personale.
4.4. Direcţii de cercetare
Demonstrarea dependenţei dintre calitatea de suprafaţă a
componentelor metalice şi procesul de dezvoltare a biofilmelor celulare a
necesitat adoptarea unei metodologii specifice pentru cercetările
experimentale proprii.
În consecinţă, au fost dezvoltate următoarele direcţii de cercetare:
1. adoptarea a trei clase distincte de materiale nenobile dentare,
utilizate la realizarea componentelor metalice ale restaurărilor
protetice;
2. investigaţii asupra caracteristicilor structurale şi mecanice ale
aliajelor nenobile considerate;
3. adoptarea a trei tehnici de finisare a suprafeţelor metalice
exterioare: două metode mecanice (lustruire cu puf şi pastă abrazivă,
respectiv cu disc gumat abraziv) şi o metodă electrochimică (lustruire în
soluţie de electrolit);
4. determinarea profilului micrometric rezultat în finalul aplicării
tehnicilor de finisare adoptate;
5. caracterizarea profilului nanometric obţinut prin finisarea mecanică
sau electrolitică a suprafeţelor metalice;
6. evaluarea procesului de dezvoltare a culturilor celulare de Candida
albicans la nivelul suprafeţelor metalice având diferite grade de finisare
4.5. Metodologia cercetărilor
Demonstrarea dependenţei dintre calitatea de suprafaţă a
componentelor metalice şi procesul de dezvoltare a biofilmelor celulare a
necesitat adoptarea unei metodologii specifice pentru cercetările
experimentale proprii, fig.4.1.
Studiu privind caracterizarea
aliajelor nenobile dentare investigate - capitolul 5.1 -1-
7
clasa Co-Cr-Mo: Sismo şi Robur 400;
clasa Ni-Cr-Mo: Kera N şi Ugirex III;
clasa aliajelor pe bază de titan: Biotan™ Titanium şi Biotan™ Nb
Diagrame de
echilibru Caracteristici
microstructurale
Proprietăţi
fizice
Proprietăţi
mecanice
Cercetări asupra microstructurii şi microdurităţii
aliajelor nenobile dentare - capitolul 5.2
Analize microstructurale Determinări ale microdurităţii
-2-
Contribuţii privind calitatea suprafeţelor metalice finisate
Caracterizarea profilului
micrometric - capitolul 6.1
Caracterizarea profilului
nanometric - capitolul 6.2
-3-
Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a componentelor
metalice ale restaurărilor protetice asupra formării şi dezvoltării
biofilmului de Candida albicans
Analiza influenţei tehnicilor de
lustruire asupra formării biofilmului
de Candida albicans - capitolul 7.1
Analiza influenţei tehnicilor de
lustruire asupra dezvoltării
biofilmului de Candida albicans
- capitolul 7.2
-4-
Contribuţii privind analiza predictivă a influenţei tehnicilor de finisare a
componentelor metalice ale restaurărilor protetice asupra dezvoltării
biofilmului de Candida albicans - capitolul 8
Cercetări privind evaluarea comportării în cavitatea orală a
componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate,
prelucrate prin diferite tehnici de finisare - capitolul 9
-5-
-6-
8
Figura 4.1. Metodologia cercetărilor experimentale
Efectuarea cercetărilor experimentale a impus cu necesitate
colaborarea între laboratoarele de specialitate ale Universităţii de Medicină
şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi (U.M.F.), Universităţii Tehnice „Gheorghe
Asachi” din Iaşi (U.T.I.), Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (U.S.A.M.V.), Universităţii
„Politehnica” Bucureşti – CCEEM, laboratoare de tehnică dentară.
Capitolul 5
Studiu privind caracterizarea aliajelor nenobile dentare destinate
cercetărilor experimentale
5.1. Studiu privind metalurgia fizică a aliajelor nenobile dentare
destinate cercetărilor experimentale
5.1.1. Introducere
Proteza parţială mobilizabilă scheletată (PPMS) este un exemplu
reprezentativ de restaurare protetică cu o constituţie şi tehnologie de
fabricaţie complexe, în structura cărora se regăsesc numeroase componente
metalice.
5.1.2. Scopul studiului
Studiul are ca scop cunoaşterea celor şase aliaje nenobile dentare
urmărind diferite criterii de caracterizare.
5.1.3. Material şi metodă
Au fost supuse cercetărilor experimentale proprii şase materiale,
aparţinând la trei clase de aliaje nenobile dentare, destinate componentelor
metalice ale restaurărilor protetice (tab. 5.2).
Studiu clinic privind comportarea in vivo a componentelor
metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate prelucrate
prin diferite tehnici de finisare- capitolul 10
-7-
Concluzii generale
Concluzii personale
Direcţii şi perspective
-8-
9
Tabelul 5.2. Aliaje nenobile dentare supuse cercetărilor experimentale
Clasa de
materiale Mărci de materiale Producător Recomandări de utilizare
Aliaje
Co-Cr-Mo
Sismo - similar
Remanium 6 M 800 + Dentaurum,
Germania
- proteze scheletate cu
croşete, culise
Robur 400
Eisenbacher Dental
– Waren ED GmbH,
Germania
- proteze scheletate cu
culise şi sisteme speciale
Aliaje
Ni-Cr-Mo
Kera N
Eisenbacher Dental
– Waren ED GmbH,
Germania
- schelete metalice pentru
acrilate fotopolimerizabile
şi termopolimerizabile
Ugirex III, [22]. Ugin dentaire,
Franţa - pentru ceramice
Aliaje pe
bază de
titan
Biotan ™ Titanium,
[20].
Schütz Dental
GmbH (Germania)
- proteze scheletate cu
culise şi sisteme speciale;
- punţi;
- suprastructuri;
Biotan ™-Nb,
(Ti-6Al-7Nb)
Schütz Dental
GmbH (Germania)
- schelete, culise simple,
croşete, ceramică
5.1.4. Rezultate şi discuţii
Combinaţiile chimice care au loc între principalele componente:
Co-Cr-Mo, Ni-Cr-Mo, respectiv Ti-Al-Nb, permit ca prin operaţiile de
elaborare şi turnare să se obţină aliaje metalice a căror proprietăţi fizice,
mecanice, tehnologice şi de utilizare pot fi evaluate prin analiza
diagramelor de echilibru caracteristice, fig.5.2, fig. 5.6, fig. 5.7.
Figura 5.2. Diagrama de
echilibru a sistemului de
aliaje Co-Cr[214]
Figura 5.6. Diagrama de
echilibru a sistemului de
aliaje Ni-Cr[236]
Figura 5.7. Diagrama de
echilibru a sistemului de
aliaje Ti-Al[22]
Prezenţa molibdenului asociat cu cromul va crea condiţii pentru
formarea fazelor intermetalice, în timp ce cromul va asigura rezistenţa la
temperaturi înalte a acestor aliaje.
Pentru aliajele Co-Cr (fig. 5.2), se constată că masa metalică de
bază este formată dintr-o soluţie solidă γ (de tip austenită aliată) bogată în
cobalt (min.50 %) şi cu reţea cristalină CFC. Prin procese de precipitare în
stare solidă se formează carburi cu efect durificator asupra matricei
austenitice. Principalele carburi sunt de tip M23C6, dar au fost identificate şi
carburi MC, M3C2, M6C şi M7C3 (MetalxCy), [96].
10
În urma acestor transformări secundare se constată formarea a doi
compuşi intermediari cu topire incongruentă: fazele sigma σ şi ε (Co).
Asemănător aliajelor Co-Cr-Mo şi aliajele Ni-Cr-Mo bogate în
nichel conţin siliciu şi bor în compoziţia chimică, elemente care vor forma
precipitate foarte fine de tipul Ni3B-Ni5Si2.
Molibdenul asociat cu nichelul va contribui la formarea fazelor
intermediare prezente în zonele interdendritice, în timp ce cromul va
stabiliza rezistenţa la cald a aliajelor, [26].
Specifice aliajelor Ni-Cr sunt reacţiile invariate: eutectică (la
135°C) şi peritectoidă (la 590°C) prin care se formează faza ordonată Ni2
(Cr-Mo), cu un impact negativ atât asupra rezistenţei la coroziune, cât şi a
proprietăţilor mecanice ale aliajelor pe bază de nichel.
1345( ) ( )
oT CL CFC Ni CVC Cr E (5.9)
(5.10)
La temperatura ambiantă aliajul Ti-6Al-7Nb are o structură bifazică
(α+β) el fiind astfel susceptibil la prelucrări prin tratamente termomecanice.
Pentru aliajele Ti-Al (fig. 5.7) se constată că, la concentraţii mici de
aluminiu (Al<12 %), masa metalică de bază are caracter monofazic, fiind
formată dintr-o soluţie solidă bogată în (Tiα). La un conţinut mai mare de
aluminiu, în structură va fi prezent şi compusul intermetalic Ti3Al cu efect
durificator al matricei metalice.
În ceea ce priveşte compoziţia chimică se constată că toate
materialele, cu excepţia Biotan™ Titanium, au caracterul unor aliaje
complexe, ele prezentând un număr mare de elemente de aliere.
5.5. Concluzii
În finalul studiului privind caracterizarea aliajelor nenobile dentare
destinate cercetărilor experimentale se pot formula următoarelor concluzii:
1. Cu excepţia Biotanului™ Titanium toate celelalte aliaje au
caracter complex, în compoziţia lor chimică regăsindu-se numeroase
elemente de aliere.
2. Comportamentul aliajelor în procesele de topire-solidificare
poate fi analizat cu ajutorul secţiunilor izoterme trasate prin diagramele de
echilibru ternare sau cu ajutorul diagramelor binare constitutive.
3. Combinaţiile chimice produse între elementele de aliere în
timpul proceselor de elaborare-turnare a aliajelor pot avea caracterul unor
reacţii invariante (eutectice, peritectice, eutectoide, peritectoide), reacţii de
variaţie a solublităţii reciproce a componentelor în stare solidă etc. ele fiind
identificabile pe diagramele de echilibru.
11
5.2. Cercetări asupra microstructurii şi microdurităţii aliajelor
nenobile dentare destinate investigaţiilor experimentale
5.2.1. Introducere
Diagramele de echilibru termodinamic permit stabilirea
constituenţilor structurali posibil să se formeze pe diferite domenii de
concentraţii ale componenţilor şi de temperaturi.
5.2.2. Scopul cercetărilor
Cercetările microstructurale asupra aliajelor dentare studiate au
avut ca scop identificarea principalilor constituenţi structurali care vor
influenţa comportamentul ulterior al materialelor la prelucrările de finisare
prin lustruire mecanică sau electrolitică a suprafeţelor exterioare ale
restaurărilor protetice.
5.2.3. Material şi metodă
Investigaţiile microstructurale au fost efectuate pe suprafaţa
frontală a epruvetelor cilindrice ( 7 x 10 mm), realizate din fiecare aliaj
dentar studiat. Operaţia de lustruire mecanică a fost efectuată pe pâslă
îmbibată cu emulsie pe bază de particule abrazive având dimensiuni
specifice ultra-lustruirii sau micro-lustruirii (fig. 5.11).
Figura 5.11. Echipamente pentru
prelucrarea mecanică a suprafeţelor
frontale ale probelor metalografice
a- maşina Forcipol 1V (Metkon,
Turcia - pentru operaţia de şlefuire;
b- maşina Metkon® 1V (Metkon,
Turcia) - pentru operaţia de lustruire
Cercetările microstructurale şi de microduritate au fost efectuate pe
microscopul metalografic Neophot® 21 (Germania) prevăzut cu dispozitiv
Hanemann, fig. 5.12.
Figura 5.12. Microscopul metalografic
optic Neophot® 21 – vedere de ansamblu
Determinările asupra microdurităţii au fost efectuate pe aceeaşi
suprafaţă a probelor pe care au fost realizate şi investigaţiile
microstructurale. Microduritatea se calculează cu aceeaşi relaţie ca şi
duritatea Vickers:
-a- -b-
12
în care: F - reprezintă forţa de apăsare; d - valoarea medie a diagonalelor
amprentei lăsate de vârful piramidal al penetratorului pe suprafaţa
probei.
5.2.4. Rezultate şi discuţii
Microstructura probei din aliaj Sismo (Co-Cr-Mo) evidenţiază un
aspect dendritic al masei metalice de bază, în spaţiile interdendritice
aflându-se dispuse formaţiuni insulare (culoare cenuşie) de compuşi
intermetalici complecşi, fig. 5.15-b.
Figura 5.15-b Microstructura aliajului Sismo (clasa Co-Cr-Mo)
- putere de mărire 500:1
Aliajul Robur 400 va prezenta o microstructură dendritică, cu spaţii
interdendritice mai mici. Compuşii intermetalici cu aspect insular se află
dispuşi în spaţiile interdendritice, fig.5.16.-b.
Figura 5.16-b Microstructura aliajului Robur 400 (clasa Co-Cr-Mo)
- putere de mărire 500:1
Microstructura probei din aliaj Kera N (clasa Ni-Cr-Mo)
evidenţiază prezenţa eutecticului lamelar format la 1345o între Ni şi Cr. La
puteri mari de mărire (fig.5.17-c) se constată că particule de precipitate sunt
dispuse şi în interiorul formaţiunilor filamentare.
Figura 5.17.-c Microstructura aliajului Kera N (clasa Ni-Cr-Mo) - putere de
mărire 800:1
13
Analiza microstructurală a aliajului Ugirex III (clasa Ni-Cr-Co)
arată existenţa eutecticului format din cele două soluţii solide α(Ni) şi
β(Cr). Amestecul mecanic are caracter dendritic. Numeroase particule
sferice de precipitat de tipul Ni2Cr sunt dispuse la nivelul eutecticului binar
(fig.5.18-d).
Figura 5.18.-d Microstructura aliajului Ugirex III (clasa Ni-Cr-Mo)
- putere de mărire 1000:1
Materialul Biotan™ Titanium are o microstructură specifică
metalului pur (Titan-grad 1), cu grăunţi cristalini alungiţi – de culoare
deschisă şi limite intercristaline de culoare cenuşie (fig.5.19-c).
Figura 5.19.-c Microstructura materialului Biotan™ Titanium
- putere de mărire 800:1
Fiind un aliaj bifazic pe bază de titan (Ti-6Al-7Nb), materialul
Biotan™ Nb prezintă o structură formată din soluţiile solide α şi β. Grăunţii
cristalini au aspect acicular, fiind de culoare albă (soluţia solidă α – pe bază
de TiαNb) şi de culoare cenuşie (soluţia solidă β – TiβNb) – fig.5.20-c.
Figura 5.20.-c Microstructura aliajului Biotan™ Nb (Ti-6Al-7Nb)
- putere de mărire 800:1
Microduritatea aliajului Sismo (clasa Co-Cr-Mo) a fost măsurată în
mai multe puncte la nivelul grăunţilor cristalini ai diferiţilor constituenţi
structurali, tab.5.8.
14
Tabelul 5.8. Valori ale microdurităţii Vickers pentru aliajul Sismo
Clasa aliajelor Ni-Cr-Mo este caracterizată prin existenţa
constituenţilor structurali de tip soluţii solide pe bază de Ni sau de Cr, având
durităţi mai mici decât a fazelor intermetalice specifice clasei Co-Cr-Mo. În
această situaţie se află aliajul Kera N (tab.5.10.).
Tabelul 5.10. Valori ale microdurităţii pentru aliajul Kera N
În cazul aliajului Biotan™ Nb măsurătorile de microduritate au
evidenţiat efectul durificator al alierii titanului cu aluminiu şi niobiu asupra
soluţiilor solide pe bază de Tiα sau Tiβ, tab.5.13.
Tabelul 5.13. Valori ale microdurităţii pentru aliajul Biotan™ Nb
5.2.5. Concluzii
1. Microstructura aliajelor din clasa Co-Cr-Mo (Sismo şi Robur
400) a evidenţiat caracterul dendritic al masei metalice de bază formată
dintr-o fază pe bază de Co (CFC) şi alta pe bază de Cr (CVC), în spaţiile
interdendritice fiind dispuse formaţiuni insulare de compuşi intermetalici
complecşi.
2. Microstructura aliajului Kera N din clasa Ni-Cr-Mo a pus în
evidenţă prezenţa unui eutectic lamelar format între soluţiile solide pe bază
de Ni şi de Cr. Eutecticul are aspect dendritic, în spaţiile interdendritice
Nr.
amprentă
Diviziuni ale
ocularului
micrometric
Diagonala
amprentei, [µm] Zona testată
Microduritatea,
3 130 23.14 grăunte (zonă) de
culoare albă 346
5 114 20.29 grăunte (zonă) de
culoare închisă 450
7 83 14.77 grăunte (zonă) de
culoare cenuşie 850
Nr.
amprentă
Diviziuni ale
ocularului
micrometric
Diagonala
amprentei, [µm] Zona testată
Microduritatea,
2 138 24.56 grăunte (zonă) de
culoare albă 420
6 116 20.65 grăunte (zonă) de
culoare închisă 282
Nr.
amprentă
Diviziuni ale
ocularului
micrometric
Diagonala
amprentei, [µm] Zona testată
Microduritatea,
1 125 22.25 grăunţi (zone) de
culoare albă 375
3 135 24.03 grăunţi (zone) de
culoare cenuşie 321
15
fiind prezentă soluţia solidă pe bază de crom şi formaţiuni filamentare cu
aspect de reţea reprezentate dintr-o fază pe bază de nichel.
3. Microstructura aliajului Ugirex III a evidenţiat prezenţa
amestecului mecanic primar de tip eutectic cu aspect dendritic. La nivelul
spaţiilor interdendritice se formează insule de soluţie solidă pe bază de
crom.
4. La puteri de mărire peste 800:1 se observă particule sferice de
precipitat .
5. Având compoziţia chimică specifică metalului pur Titanium–
grad 1 (ASTM B265), materialul Biotan™ Titanium are microstructura
formată din grăunţi cristalini de titan, de formă alungită şi cu limite
sinuoase
6. Pentru aliajul Biotan™ Nb este specifică o microstructură
formată din grăunţi cristalini de formă aciculară ale celor două soluţii
solide pe bază de titan Tiα(Nb) şi Tiβ(Nb), rezultate prin alierea titanului cu
aluminiu şi niobiu
7. Aliajele dentare din clasa Co-Cr-Mo, Sismo şi Robur 400, au
prezentat valori diferite ale microdurităţii la nivelul structurii dendritice
datorită prezenţei a două tipuri distincte de faze formative
8. Prezenţa, în principal, a fazelor de tip soluţii solide în cazul
aliajelor din clasa Ni-Cr (Kera N şi Ugirex III) a condus la reducerea
valorilor microdurităţii, comparativ cu materialele din clasa Co-Cr-Mo
9. Materialul Biotan™ Titanium este caracterizat prin valori
aproape uniforme ale microdurităţii, datorită constituţiei structurale formată
numai din grăunţi cristalini de metal pur.
10. Alierea cu aluminiu şi niobiu a determinat modificarea
constituţiei structurale în cazul aliajului Biotan™ Nb, cele două soluţii
solide formate fiind caracterizate prin valori mai mari ale microdurităţii,
comparativ cu materialul Biotan™
Capitolul 6
Contribuţii privind caracterizarea profilului suprafeţelor finisate ale
componentelor metalice
6.1. Contribuţii privind caracterizarea profilului micrometric al
suprafeţelor finisate ale componentelor metalice
6.1.1. Introducere
Rugozitatea reprezintă o caracteristică principală a calităţii de
suprafaţă şi ea poate fi apreciată prin determinarea profilului micrometric
rezultat în finalul operaţiilor de finisare.
16
Forma şi dimensiunile profilului micrometric îşi vor exercita
influenţa asupra condiţiilor de aderare şi dezvoltare ulterioară a plăcii
bacteriene la nivelul fiecărei componente metalice.
6.1.2. Scopul cercetărilor
Investigaţiile efectuate asupra calităţii de suprafaţă au avut ca scop
evidenţierea variaţiilor de rugozitate corespunzătoare probelor din cele şase
aliaje nenobile dentare abordate, a căror lustruire a fost realizată în trei
variante tehnologice.
6.1.3. Material şi metodă
Cercetările experimentale au fost efectuate pe epruvete cilindrice
(ø7 x 10 mm) realizate prin turnarea semifabricatelor din cele şase aliaje
nenobile dentare considerate. Pe fiecare epruvetă a fost realizată, prin frezare
şi rectificare pe dispozitiv, o faţetă plană cu lăţimea de 3 mm, necesară
efectuării măsurătorilor de rugozitate (fig. 6.2).
Figura 6.2. Forma epruvetelor cu faţetă 3x10mm
Lustruirea mecanică cu discuri gumate abrazive a fost efectuată cu
un micromotor de curent continuu Schick Master C3 (Germania) prevăzut cu
potenţiometru pentru variaţia vitezelor de rotaţie între 5.000...50.000 rot/min.
Asupra suprafeţelor finisate prin lustruire au fost efectuate
măsurători ale rugozităţii. Pentru acestea, s-a utilizat un echipament marca
Mitutoyo SJ-301 (Japonia)- fig.6.4.
Figura 6.4. Tester pentru rugozitate - Mitutoyo SJ-301 (Japonia)
6.1.4. Rezultate şi discuţii
Măsurătorile efectuate asupra rugozităţii pentru determinarea
profilului micrometric al fiecărei suprafeţe au evidenţiat valorile mărimilor
simplificatoare: Rz, Ra şi Rq. Măsurătorile au fost făcute pe faţetele plane
17
ale epruvetelor după prelucrarea lor prin lustruire mecanică cu disc gumat
abraziv, lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă şi lustruire electrolitică
Pentru epruvetele lustruite cu disc gumat abraziv, valorile
determinate pentru Rz sunt prezentate în tab.6.3.
Tabelul 6.3. Valorile rugozităţii medii (Rz), a suprafeţelor lustruite mecanic cu disc
gumat abraziv
Aliaje
nenobile Marca aliajului
Cod
experi-ment
Valori determinate pentru Rz,
[µm] Valoarea
medie, [µm] zona 1 zona 2 zona 3
Aliaje
Co-Cr-
Mo
Sismo 1111 2.60 1.22 1.63 1.817
Robur 400 2111 2.09 1.02 1.95 1.686
Aliaje
Ni-Cr-
Mo
Kera N 3111 2.58 2.34 1.37 2.097
Ugirex III 4111 2.56 2.53 2.49 2.526
Aliaje pe bază de
titan
Biotan™Titanium 5111 4.25 3.59 4.08 3.973
Biotan™ Nb 6111 3.06 2.47 2.97 2.833
Se constată că cele mai mici valori ale parametrului (Rz) au fost
obţinute pentru aliajele Co-Cr-Mo şi, în mod special, pentru marca Robur
400. Valori medii au fost măsurate pentru aliajele Ni-Cr-Mo iar rugozităţi
mari au rezultat în cazul aliajelor pe bază de titan.
Măsurarea rugozităţii suprafeţelor lustruite cu puf şi pastă abrazivă
a condus la următoarele valori ale parametrilor (Rz) - tab.6.6.
Tabelul 6.6. Valorile rugozităţii medii (Rz) a suprafeţelor
lustruite mecanic cu puf şi pastă abrazivă
Aliaje nenobile Marca aliajului
Cod
experi-
ment
Valori determinate pentru
Rz, [µm] Valoarea
medie,
[µm] zona 1 zona 2 zona
3
Aliaje
Co-Cr-Mo
Sismo 1111 0.97 0.41 0.47 0.617
Robur 400 2111 0.65 0.60 0.56 0.603
Aliaje
Ni-Cr-Mo
Kera N 3111 0.55 0.51 0.55 0.536
Ugirex III 4111 0.56 0.52 0.66 0.580
Aliaje pe
bază de titan
Biotan™Titanium 5111 0.90 0.78 0.85 0.843
Biotan™ Nb 6111 1.05 1.13 0.72 0.967
Cele mai mici valori ale rugozităţii medii (Rz) au fost înregistrate
pentru aliajele Ni-Cr-Mo, materialul Kera N, în timp ce aliajele pe bază de
titan şi în special Biotan™ Nb au prezentat cele mai mari valori ale acestui
parametru.
Lustruirea electrolitică a reprezentat a treia tehnică de finisare a
suprafeţelor plane ale epruvetelor. Valorile rugozităţii (Rz) măsurate pe
suprafeţele plane lustruite electrolitic sunt prezentate în tab.6.9.
18
Tabelul 6.9. Valorile rugozităţii medii, (Rz), a suprafeţelor lustruite
electrolitic
Aliaje nenobile Marca aliajului
Cod
experi-
ment
Valori determinate pentru
Rz, [µm] Valoarea
medie,
[µm] zona 1 zona 2 zona
3
Aliaje
Co-Cr-Mo
Sismo 1111 2.50 2.51 2.50 2.506
Robur 400 2111 3.58 3.95 2.21 3.247
Aliaje
Ni-Cr-Mo
Kera N 3111 2.73 2.80 2.57 2.700
Ugirex III 4111 4.21 4.10 4.12 4.143
Aliaje pe
bază de titan
Biotan™Titanium 5111 - - - -
Biotan™ Nb 6111 - - - -
Se constată că aliajele pe bază de titan nu sunt recomandate
lustruirii electrolitice, iar cele mai mici valori ale parametrului (Rz) au fost
obţinute pentru materialul Kera N.
Luând în consideraţie valorile medii ale parametrilor de rugozitate
Rz , Ra şi Rq determinate prin masurătorile efectuate au fost trasate graficele
de variaţie ale celor trei mărimi simplificatoare pentru cele şase aliaje
nenobile dentare studiate (fig.6.15, fig.6.16 şi fig.6.17).
Figura 6.15. Variaţia valorilor medii ale parametrilor de rugozitate
Rz, Ra şi Rq pentru epruvetele lustruite mecanic cu disc gumat abraziv
Figura 6.16. Variaţia valorilor medii ale parametrilor de rugozitate Rz, Ra
şi Rq pentru epruvetele lustruite mecanic cu cu puf şi pastă abrazivă
19
Figura 6.17. Variaţia valorilor medii ale parametrilor de rugozitate
Rz, Ra şi Rq pentru epruvetele lustruite electrolitic
6.1.5. Concluzii
1. Determinarea profilului micrometric al unei suprafeţe reprezintă
modalitatea de evaluare a rugozităţii, rezultată în finalul prelucrărilor
tehnologice.
2. Rugozitatea reprezintă o caracteristică principală a calităţii de
suprafaţă şi ea poate fi apreciată cu ajutorul mărimilor simplificatoare Rz,
Ra şi Rq.
3. Pentru fiecare metodă de lustruire au fost utilizaţi parametri
tehnologici de lucru specifici.
4. Valorile parţiale determinate pentru fiecare parametru Rz, Ra şi
Rq pentru probele lustruite mecanic cu disc gumat abraziv arată că cele mai
mici valori ale parametrilor de rugozitate au fost obţinute pentru aliajul
Robur 400, în timp ce o rugozitate mare caracterizează materialul Biotan™
Titanium.
6.2. Contribuţii privind caracterizarea profilului nanometric
al suprafeţelor finisate ale componentelor metalice
6.2.1. Introducere
Analiza procesului de dezvoltare a microorganismelor aflate în
structura plăcii bacteriene impune efectuarea investigaţiilor, la scară
nanometrică, asupra calităţii suprafeţelor obţinute în finalul prelucrărilor
prin diferite tehnici de finisare.
6.2.2. Scopul cercetărilor
Cercetările efectuate asupra calităţii de suprafaţă au avut ca scop
determinarea topografiei reliefului, la scară nanometrică, a suprafeţelor
metalice finisate prin metode mecanice sau electrochimice. Totodată au fost
20
efectuate şi măsurători pe distanţe micrometrice asupra celor trei mărimi
simplificatoare (Rz, Ra şi Rq) ce caracterizează rugozitatea materialelor.
6.2.3. Materiale şi metodă
Cercetările experimentale au fost efectuate pe epruvete cilindrice
(Ø 7 x 10 mm), prevăzute cu o faţetă plană de 3 x 10 mm. La nivelul faţetei
plane a fiecărei probe au fost efectuate câte trei măsurători corespunzătoare
unor segmente de 8,5 µm dispuse pe aceeaşi direcţie, suprafaţa unei zone
de investigare fiind de 72,25 µm2 (8,5 x 8,5 μm) – fig. 6.18.
Figura 6.18. Zonele de efectuare a investigaţiilor prin AFM
Asupra suprafeţelor finisate prin lustruire au fost efectuate analize
imagistice şi măsurători experimentale la scară nanometrică, utilizând
sistemul microscopic de forţă atomică Nanosurf easyScan 2 AFM (Elveţia),
fig.6.19.
Figura 6.19. Nanosurf easyScan 2 AFM (Elveţia): 1- dispozitivul de scanare a
probei; 2- dispozitivul de deplasare micrometrică a probei; 3- AFM – modulul
video; 4- modulul de prelucrare a semnalelor (Controller).
Componenta de referinţă a microscopului AFM care investighează
suprafaţa probei este dispozitivul de scanare ce are în construcţia sa şi
cantileverul. Cantileverul sau senzorul microscopului este un ansamblu
montat pe un suport de reţinere care include şi vârful de contact (TIP).
În modul de operare cu forţă statică, încovoierea cantileverului
datorată forţei care acţionează asupra vârfului este măsurată cu ajutorul
unui sistem de deflecţie cu rază laser.
6.2.4. Rezultate şi discuţii
Cercetările experimentale efectuate pentru determinarea profilului
nanometric al fiecărei suprafeţe metalice au evidenţiat următoarele aspecte:
imaginea 3D a topografiei reliefului obţinut după finisarea prin lustruire;
profilul nanometric al liniei mediane corespunzătoare ariei investigate;
imaginea 2D obţinută prin deflecţie, a suprafeţei considerate; valorile
4 1
3
2
21
parametrilor de rugozitate Rz, Ra şi Rq măsuraţi pe un segment cu lungimea
de 8,5 µm aparţinând liniei mediane.
Aspectele referitoare la topografia 3D şi a imaginii 2D generată
prin deflecţie (amplitudinea vibraţiei cantilever-ului) la nivelul suprafeţelor
aliajului Sismo (clasa Co-Cr-Mo) finisate prin lustruire sunt prezentate în
fig.6.24.
-a- -b-
Lustruire mecanică cu disc gumat abraziv
-a- -b-
Lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă
-a- -b-
Lustruire electrolitică
Figura 6.24. Topografia suprafeţelor lustruite ale aliajului Sismo
(clasa Co-Cr-Mo)
a - imagini 3D (topografie); b - imagini 2D (deflecţie);
Forma topografiei de suprafaţă la scară nanometrică evidenţiază
faptul că relieful obţinut prin metodele mecanice de lustruire este generat
de procesele de alunecare a materialului dinspre vârf spre bază, suprafeţele
de alunecare fiind reprezentate de flancurile laterale ale fiecărei
microneregularităţi. În acest mod, se obţine o uniformizare a dimensiunii
22
totale a profilului, care este mai accentuată în cazul lusturirii cu puf şi pastă
abrazivă.
Imaginile topografice ale suprafeţelor lustruite electrolitic
demonstrează faptul că mecanismul de prelucrare electrochimică se
bazează pe fenomenul de dizolvare a vârfurilor microasperităţilor şi de
smulgere a particulelor de material. Relieful nanometric rezultat în final va
avea aspectul unor conuri, cu diferite densităţi, în vârful cărora s-au format
cratere de diferite dimensiuni.
Măsurătorile asupra parametrilor de rugozitate Rz , Ra şi Rq au fost
efectuate pe trei distanţe cu lungimea de 8,5 µm fiecare. Valorile obţinute
după lustruirea mecanică a suprafeţelor sunt prezentate în tab.6.19. Tabelul 6.19. Valorile medii ale parametrilor de rugozitate (Rz , Ra şi Rq)
pentru suprafeţe lustruite mecanic
Nr.
crt. Aliaje
nenobile
Marca
aliajului
Valori medii după
lustruirea cu disc gumat
abraziv, [nm]
Valori medii după lustruirea
cu puf şi pastă abrazivă,
[nm]
Rz Ra Rq Rz Ra Rq
1 Aliaje
Co-Cr-Mo
Sismo 172.970 32.370 39.543 84.033 17.903 21.437
2 Robur 400
119.110 32.177 37.729 51.632 9.998 12.316
3 Aliaje
Ni-Cr-Mo
Kera N 283.220 60.747 74.838 35.581 5.844 7.711
4 Ugirex III 161.320 36.821 44.539 86.084 18.410 22.859
5 Aliaje pe
bază de
titan
Biotan™
Titanium 472.240 117.880 137.570 88.878 18.289 22.138
6 Biotan™
Nb 162.630 34.395 41.937 99.490 19.558 23.444
Valorile medii ale celor trei mărimi simplificatoare ale rugozităţii
înregistrate după lustruirea electrolitică sunt mult mai mari în cazul
lustruirii electrolitice a suprafeţelor, tab.6.20.
Tabelul 6.20. Valorile medii ale parametrilor de rugozitate (Rz , Ra şi Rq)
pentru suprafeţe lustruite electrolitic
Nr.
crt. Aliaje nenobile Marca aliajului
Valori medii după lustruirea
electrolitică, [nm]
Rz Ra Rq
1 Aliaje
Co-Cr-Mo
Sismo 26.188 4.341 5.469
2 Robur 400 306.79 44.242 62.779
3 Aliaje
Ni-Cr-Mo
Kera N 83.854 22.006 24.797
4 Ugirex III 476.140 108.660 130.740
5 Aliaje pe
bază de titan
Biotan™Titanium - - -
6 Biotan™ Nb - - -
Variaţiile valorilor parametrilor de rugozitate Rz, Ra şi Rq
corespunzătoare celor şase aliaje nenobile dentare studiate, a căror
suprafeţe au fost lustruite mecanic cu disc gumat abraziv, cu puf şi pastă
23
abrazivă precum şi în soluţii acide de elctroliţi sunt prezentate în fig.
6.36...6.38.
Figura 6.36. Variaţia parametrilor de
rugozitate Rz, Ra şi Rq pentru suprafeţe
lustruite cu disc gumat abraziv
Figura 6.37. Variaţia parametrilor de
rugozitate Rz, Ra şi Rq pentru suprafeţe
lustruite cu puf şi pastă abraziv
Figura 6.38. Variaţia parametrilor de rugozitate Rz, Ra şi Rq
pentru suprafeţe lustruite electrolitic
6.2.5. Concluzii
1. Uniformizarea dimensiunii totale a profilului nanometric al
suprafeţelor lustruite mecanic va fi rezultatul aplatisării
microneregularităţilor prin alunecări succesive de material la nivelul
flancurilor laterale ale rizurilor iniţiale.
2. Relieful nanometric rezultat după lustruire electrolitică are aspectul
unor cratere a căror dimensiuni şi densitate depind de compoziţia chimică a
electrolitului, de valorile parametrilor de curent şi de durata procesului de
descompunere chimică.
3. Pentru suprafeţele lustruite mecanic cu disc gumat abraziv, cele
mai mici valori ale rugozităţii au fost obţinute la aliajul Robur 400 (clasa de
aliaje Co-Cr-Mo), iar valori mari au rezultat la materialul Biotan™
Titanium.
4. Tehnica de lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă a fost
favorabilă aliajului Kera N (clasa Ni-Cr-Mo) şi nefavorabilă aliajului
Biotan™ Nb (clasa aliajelor pe bază de titan).
5. Aliajul Sismo (clasa Co-Cr-Mo) este caracterizat prin cele mai mici
valori ale rugozităţii obţinute după lustruirea electrolitică a suprafeţelor
metalice. Cele mai mari valori au rezultat în cazul aliajului Ugirex III.
24
Capitolul 7
Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a componentelor
metalice a restaurărilor protetice asupra
biofilmului de Candida albicans
7.1. Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a componentelor
metalice a restaurărilor protetice
asupra formării biofilmului de Candida albicans
7.1.1. Introducere
Dispozitivele de tipul restaurărilor protetice fixe, protezelor dentare
mobilizabile şi implanturilor prezintă suprafeţe la nivelul cărora ar putea
avea loc colonizarea cu celule ale genului Candida, ajungându-se astfel la
formarea biofilmului fungic.
Restaurările protetice individualizate trebuie să ia în considerare
dependenţa dintre materialele metalice utilizate, integrarea lor biologică şi
particularităţile câmpului protetic, interacţiuni care au loc la suprafeţele de
contact.
7.1.2. Scopul cercetărilor
Cercetările experimentale au evidenţiat influenţa calităţii
suprafeţelor metalice ale restaurărilor protetice, obţinute prin diferite
tehnici de finisare, asupra capacităţii celulelor Candida albicans, de aderare
şi colonizare a acestor suprafeţe într-un anumit interval de timp.
A fost avansată ipoteza conform căreia dacă suprafaţa metalică este
caracterizată prin valori mici ale rugozităţii (Rz) atunci celulele de Candida
albicans vor prezenta o capacitate de aderare mai scăzută şi, implicit,
numărul de unităţi formatoare de colonii celulare (UFC) va fi mai redus.
7.1.3. Material şi metodă
Cercetările experimentale au fost efectuate pe probe cilindrice
lenticulare ( 7 x 2 mm) realizate din şase aliaje nenobile dentare.
Suprafeţele frontale ale probelor au fost finisate prin cele trei
tehnici de lustruire.
Mediile de cultură folosite pentru tulpina de Candida albicans au
fost: agar Sabouraud 2% glucoză (Biokar, Franţa); bulion Sabouraud 8%,
preparat din bulion Sabouraud 4% (Biokar, Franţa) şi glucoză Sigma
(Germania); standard McFarland (BioMerieux, Franţa).
Tulpina de Candida albicans izolată dintr-o leziune stomatită
paraprotetică a fost cultivată pe agar Sabouraud timp de 24 de ore, la
temperatura de 36ºC±1º. Din coloniile formate (fig.7.1) s-a preparat o
25
suspensie de celule levurice în bulion salin peptonat tamponat pH 7, cu
densitatea de 5 McFarland(~107 UFC/ml), fig. 7.2.
Figura 7.1. Colonii de Candida
albicans Figura 7.2. Prepararea suspensiei
levurice cu densitate 5McFarland În această suspensie au fost imersate (timp de 90 de minute, la
temperatura de 36ºC±1º) probele sterile din aliaje testate pentru a realiza
faza de aderare a levurilor.
După expirarea timpului, probele au fost clătite în apă distilată, pe
urmă introduse în tuburi Falcon conţinând 3ml bulion Sabouraud 8%
glucoză (fig. 7.4) şi incubate la temperatura de 36ºC±1º timp de 12 ore, fig.
7.6.
După 12 ore de incubare, probele au fost transferate în tuburi
Ependorf conţinând 1 ml ser fiziologic steril şi vortexate la viteză maximă
timp de 60 secunde pentru a facilita desprinderea celulelor de pe suprafaţa
probelor şi trecerea lor în stare lichidă (fig.7.8).
Din suspensia obţinută au fost transferaţi 100 microlitri pe o placă
Petri conţinând agar Sabourand. Inoculul a fost dispersat uniform pe
suprafaţa mediului cu ajutorul unor perle de sticlă sterile, cu diametrul de 6
mm, fig.7.9.
Figura 7.8. Vortexarea probelor Figura 7.9. Însămânţarea plăcilor Petri,
conţinând agar Sabouraud şi perle de sticlă, cu
inoculul obţinut după vortexare
Figura 7.4. Repartizarea bulionului
Sabouraud 8% glucoză
Figura 7.6. Incubarea probelor la
temperatura de 36ºC±1º, timp de 12 h
26
Plăcile Petri au fost incubate timp de 24 de ore la temperatura de
36ºC±1º după care au fost numărate coloniile dezvoltate şi s-a calculat
numarul de celule aderente la suprafaţa probelor metalice.
Analiza statistică a datelor experimentale a fost realizată cu ajutorul
programului SPSS 18.00 for Windows, utilizând corelaţia Pearson şi
coeficientul de regresie.
7.1.4. Rezultate şi discuţii
Capacitatea de aderare şi formare a coloniilor de Candida albicans
pe suprafeţele rugoase ale probelor metalice studiate a fost pusă în evidenţă
după un interval de 12 ore de la realizarea culturilor:
Stabilirea nr. UFC/proba a fost efectuată prin numărarea coloniilor
dezvoltate in urma insamantarii suspensiilor rezultate prin vortexare (fig.
7.10 … fig. 7.12).
Figura 7.10. Formarea
coloniilor de Candida albicans, pe agar Sabouraud, la nivelul
suprafeţei probei din aliaj
Ugirex III lustruită electrolitic
Figura 7.11. Formarea
coloniilor de Candida albicans pe agar Sabouraud, la nivelul
suprafeţei probei din aliaj
Sismo lustruită cu puf şi pastă abrazivă
Figura 7.12. Formarea
coloniilor de Candida albicans pe agar Sabouraud, la nivelul
suprafeţei probei din aliaj
Robur 400 lustruită cu puf şi pastă abrazivă
Imaginile evidenţiază existenţa unei densităţi variabile a unităţilor
formatoare de colonii de Candida albicans pe suprafeţele metalice ale
diferitelor aliaje.
Rezultatele obţinute după numărarea coloniilor formate pe
suprafaţa fiecărei probe, după un interval de 12 ore, sunt prezentate în
tab.7.3. Tabelul 7.3. Rezultatele numărării unităţilor formatoare de colonii
Aliaje
nenobile
Marca
aliajului Tipul de finisare a suprafeţei
Numărul de
UFC/probă
Aliaje
Co-Cr-Mo
Sismo
lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 5x103
lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 0.41x103
lustruire electrolitică 7.92x103
Robur 400
lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 4.55x103
lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 0.12x103
lustruire electrolitică 20x103
27
Imagini comparative asupra variaţiei numărului de unităţi
formatoare de celule Candida albicans pe suprafeţele probelor din cele şase
aiaje nenobile dentare finisate prin tehnicile de lustruire considerate sunt
prezentate în fig. 7.19...7.21.
Figura 7.21. Variaţia numărului de unităţi formatoare de colonii de Candida albicans
la nivelul suprafeţelor metalice lustruite electrolitic
Pentru a verifica existenţa corelaţiilor liniare între cele două
variabile considerate în formarea biofilmului Candida albicans precum şi
acurateţea rezultatelor determinărilor experimentale a fost efectuată analiza
statistică cu ajutorul modelului regresiei liniare multiple.
Diagrama de dispersie a „norului de puncte”, numită şi diagrama
Scatterplot a dependenţei dintre rugozitatea medie (Rz) a suprafeţelor
lustruite mecanic şi electrolitic şi numărul (UFC) pentru celulele de
Aliaje
Ni-Cr-Mo
Kera N
lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 5.28x103
lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 0.02x103
lustruire electrolitică 21.8x103
Ugirex III
lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 12.84x103
lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 0.03x103
lustruire electrolitică 53.55x103
Aliaje pe
bază de
titan
Biotan™
Titanium
lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 24.16x103
lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 2.57x103
Biotan™ Titanium
lustruire mecanică cu disc gumat abraziv 18x103
lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă 3.1x103
Figura 7.19. Variaţia numărului de
unităţi formatoare de colonii de Candida
albicans la nivelul suprafeţelor metalice
lustruite mecanic cu disc gumat abraziv
Figura 7.20. Variaţia numărului de unităţi
formatoare de colonii de Candida
albicans la nivelul suprafeţelor metalice
lustruite mecanic cu puf şi pastă abrazivă
28
Candida albicans sugerează o variaţie lineară, pozitivă şi direct
proporţională între cei doi parametri, fig. 7.24.
Figura 7.24. Diagrama Scatterplot a
dependenţei dintre rugozitatea (Rz) şi
numărul (UFC) pentru celulele de Candida
albicans
7.1.5. Concluzii
1. Aderarea şi colonizarea celulară a suprafeţelor de contact reprezintă o
primă fază în formarea ulterioară a biofilmelor celulare.
2. A fost acceptată ipoteza conform căreia microorganismele celulare vor
coloniza intens mai ales suprafeţele caracterizate printr-o calitate de
suprafaţă deficitară (care prezintă valori mari ale rugozităţii).
3. Graficele de variaţie au evidenţiat următoarele aspecte :
-prin lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă s-au obţinut cele mai
mici valori ale parametrului (Rz) – 0,536 µm la aliajul Kera N, fapt
pentru care au rezultat foarte puţine unităţi formatoare de celule de
Candida albicans (20 UFC pentru Kera N şi 30 UFC pentru Ugirex
III) ;
- lustruirea mecanică cu disc gumat abraziv a condus la valori mai mari
ale rugozităţii (Rz), mai ales în cazul aliajelor pe bază de titan (3,973
µm – pentru Biotan™ Titanium). Efectul creşterii rugozităţii a constat
în majorarea considerabilă a valorilor parametrului UFC: 24.160
UFC/probă – pentru Biotan™ Titanium şi 18.000 UFC/probă – pentru
Biotan™ Nb ;
- mecanismul lustruirii electrolitice a fost cauza generării unui profil
deficitar al suprafeţelor metalice concretizat prin valorile mari ale
rugozităţii (Rz = 4,143 µm la aliajul Ugirex III);
-în mod corespunzător a crescut foarte mult numărul unităţilor
formatoare de celule: 53.550UFC/probă – pentru aliajul Ugirex III şi
21.800 UFC/probă – pentru aliajul Kera N.
4. Analiza de regresie liniară a permis evaluarea capacităţii de predicţie a
variabilei (Rz) de către variabila (UFC/probă). A fost identificată o relaţie
de tip liniar între variabila criteriu şi predictor. (F = 129.501, p<.000).
29
7.2. Contribuţii privind influenţa tehnicilor de finisare a restaurărilor
protetice cu componente metalice asupra dezvoltării biofilmului de
Candida albicans
7.2.1. Introducere
Realizarea biofilmului acestei specii cu potenţial patogen are loc în
două etape principale:
etapa de formare, în intervalul 0...11 ore, când are loc adeziunea
celulelor fungice la suprafaţa metalică considerată;
etapa de dezvoltare, care este compusă din două faze:
- faza intermediară, în intervalul 12...30 ore,
- faza de maturare, în intervalul 38…72 ore.
7.2.2. Scopul cercetărilor
Cercetările experimentale au avut ca scop evidenţierea influenţei
tehnicilor de finisare a suprafeţelor componentelor metalice ale
restaurărilor protetice asupra fazelor şi parametrilor specifici etapei de
dezvoltare a biofilmului de Candida albicans.
7.2.3. Material şi metodă
Cercetările experimentale au fost efectuate pe probe similare celor
destinate investigaţiilor asupra etapei de aderare şi colonizare a suprafeţelor
după un interval prestabilit (12 ore).
Pentru a doua etapă a cercetărilor privind dezvoltarea biofilmului
celular, aceeaşi tulpină de Candida albicans a fost cultivată pe agar
Sabouraud timp de 24 ore, la temperatura de 36ºC±1º. Din coloniile
dezvoltate s-a preparat o suspensie de celule levurice în bulion salin
peptonat tamponat pH 7, cu densitatea de 5 McFarland(~107 UFC/ml). În
această suspensie (1 ml suspensie/tub) au fost imersate (timp de 90 de
minute, la temperatura de 36ºC±1º) probele sterile din materialele metalice
testate pentru a realiza faza de aderare a levurilor.
După aceasta, probele au fost clătite în apă distilată, pe urmă
introduse în tuburi Falcon conţinând 3 ml bulion Sabouraud glucozat 8% şi
incubate la temperatura de 36ºC±1º, timp de 24 ore şi 48 ore. După
expirarea fiecărei perioade de incubare, probele extrase din mediul de
cultură au fost clătite în apă distilată pentru a îndepărta celulele non-
aderente.
Celulele aderente care au rămas pe suprafeţele metalice au fost fixate
prin imersie în metanol, iar apoi probele au fost lăsate în repaos timp de 10
minute la temperatura camerei pentru evaporarea picăturilor de lichid.
Suprafaţa biofilmului celular a fost acoperită prin depunerea unui
strat subţire (20 nm) de aur-paladiu şi apoi examinată prin microscopie
30
electronică cu baleiaj (SEM). Investigaţiile au fost efectuate pe un
microscop tip QUANTA 200 3D Dual Beam.
Pentru a nu altera condiţia biologică a biofilmului obţinut, analizele
au fost efectuate în modulul LowVac cu următorii parametri: presiunea din
camera de lucru - 60 Pa, tensiunea de lucru – 10 kV, tipul detectorului –
LFD (Large Field Detector), distanţa de lucru cuprinsă între 14 – 25 mm,
puteri de mărire: 800x, 1200x, 2400x, unghiul de înclinare al platformei
cuprins între 0º şi 62º
Pentru a completa cercetările am utilizat, în paralel, metoda numericǎ
(„scaning”) de determinare a gradului de extensie a biofilmului format după
48 ore.
În cadrul cercetărilor am utilizat programul de capturǎ şi analizǎ de
imagine IQ Materials (Media Cybernetics – Canada), pentru determinarea
procentuală a gradului de extensie a biofilmului.
Analiza statistică a datelor experimentale a fost realizată cu ajutorul
programului SPSS 18.00 for Windows, utilizând corelaţia Pearson, Testul
ANOVA şi coeficientul de regresie.
7.2.4. Rezultate şi discuţii
Dezvoltarea biofilmului de Candida albicans pe suprafeţele metalice
ale aliajelor nenobile dentare studiate a fost investigată, din punct de vedere
cantitativ, prin microscopie electronică.
Analizele imagistice au fost efectuate la cele două intervale de timp,
caracteristice fazelor specifice etapei de dezvoltare a biofilmului celular :
- t1 = 24 ore de la realizarea culturilor (fig.7.2.4…fig.7.2.6),
interval de timp corespunzător fazei intermediare (12…30 ore);
- t2 = 48 ore de la realizarea culturilor (fig.7.2.7…fig.7.2.12);
interval de timp corespunzător fazei de maturare (31…72 ore).
Imaginile preluate după 24 ore evidenţiază prezenţa biofilmului
Candida albicans. La o putere de mărire de 2.400:1, biofilmul se prezintă
sub forma unei reţele de blastospori şi rare pseudohife încorporate în
matricea polizaharidică, fig.7.28, fig.7.29.
Figura 7.28. Imaginea SEM a biofilmului
de Candida albicans format după 24 ore
pe suprafeţa probei din aliaj Robur 40,
lustruită electrolitică
Figura 7.29. Imaginea SEM a biofilmului
de Candida albicans format după 24 ore
pe suprafaţa probei din aliaj Kera N,
lustruită mecanic cu disc gumat abraziv
31
Probele analizate după 48 ore de la aderarea celulelor de Candida
albicans au prezentat biofilme mature în care celulele fungice au fost
complet înglobate în matricea extracelulară. Structura detaliată a
biofilmelor mature a avut în componenţă o reţea densă de blastospori, rare
hife şi pseudohife, fig. 7.33, fig.7.35.
La nivelul fiecărei analize imagistice prin SEM au fost efectuate şi
măsurători asupra grosimii (g) a stratului de biofilm celular de Candida
albicans format, în special, după 48 ore.
Aplicând metoda numerică („scaning”) pentru trei zone distincte de
pe imaginile SEM ale straturilor de celule fungice dezvoltate după 48 ore,
-a-
-b-
Figura 7.33. Imagini SEM ale biofilmelor de Candida albicans formate după 48
ore pe suprafeţele probelor lustruite din aliaj Kera N (clasa Ni-Cr-Mo)
a- lustruire mecanică cu disc gumat abraziv ;
b- lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă ;
-c-
Figura 7.33. Imagini SEM ale biofilmelor de Candida albicans formate după 48
ore pe suprafeţele probelor lustruite din aliaj Kera N (clasa Ni-Cr-Mo)
-a-
-b- Figura 7.35. Imagini SEM ale biofilmelor de Candida albicans formate după
48 ore pe suprafeţele probelor lustruite din maerialul Biotan™ Titanium (clasa
aliajelor pe bază de titan)
a- lustruire mecanică cu disc gumat abraziv ; b- lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă
c- lustruire electrolitică
32
au fost obţinute valorile caracteristice pentru gradul de extensie a
biofilmelor investigate, tab.7.13...tab. 7.15.
Tabelul 7.13.Valorile parametrilor specifici dezvoltării biofilmelor fungice pe
suprafeţele metalice lustruite mecanic cu disc gumat abraziv
Aliaje nenobile
Marca aliajului
Rugozitatea Rz, [µm]
UFC [nr.celule/probă]
Grosimea de strat,
g ,[µm]
Gradul de
extensie
e ,[%]
Aliaje
Co-Cr-Mo
Sismo 1.817 5.000 13.637 80.08
Robur 400 1.686 4.550 12.857 81.20
Aliaje
Ni-Cr-Mo
Kera N 2.097 5.280 16.177 92.55
Ugirex III 2.526 12.840 21.193 93.02
Aliaje
pe bază de titan
Biotan™
Titanium 3.973 24.160 26.307 87.59
Biotan™ Nb 2.833 18.000 23.587 93.74
Tabelul 7.14.Valorile parametrilor specifici dezvoltării biofilmelor fungice pe
suprafeţele metalice lustruite cu puf şi pastă abrazivă
Aliaje nenobile
Marca aliajului
Rugozitatea
Rz,
[µm]
UFC [nr.celule/probă]
Grosimea de strat,
g ,
[µm]
Gradul de extensie
e ,
[%]
Aliaje
Co-Cr-Mo
Sismo 0.617 410 9.473 49.99
Robur 400 0.603 120 9.750 72.87
Aliaje
Ni-Cr-Mo
Kera N 0.536 20 8.337 42.56
Ugirex III 0.580 30 9.503 57.25
Aliaje
pe bază de titan
Biotan™
Titanium 0.843 2.570 10.317 79.96
Biotan™ Nb 0.967 3.100 10.943 80.14
Tabelul 7.15.Valorile parametrilor specifici dezvoltării biofilmelor fungice pe
suprafeţele metalice lustruite electrolitic
Aliaje
nenobile
Marca
aliajului
Rugozitatea Rz,
[µm]
UFC
[nr.celule/probă]
Grosimea de strat,
g ,
[µm]
Gradul de
extensie
e ,
[%]
Aliaje
Co-Cr-Mo
Sismo 2.506 7.920 17.667 92.83
Robur 400 3.247 20.000 24.647 97.43
Aliaje Ni-Cr-Mo
Kera N 2.700 21.800 22.890 77.60
Ugirex III 4.143 53.550 27.117 68.70
33
Considerând rezultatele experimentale din tab.7.13...7.15 a fost
posibilă construirea graficelor de variaţie g = f1 (Rz), e = f2 (Rz) şi e = f3 ( g
) pentru toate aliajele considerate, a căror suprafaţă a fost lustruită prin
aceeaşi tehnică.
-a-
-b-
Figura 7.51. Interdependenţele dintre parametrii Rz, g şi specifici etapei de dezvoltare a
biofilmului de Candida albicans pe suprafeţele metalice lustruite electrolitic
a- variaţia g = f1 (Rz), b- variaţia e = f2 (Rz)
-c-
Figura 7.51. Interdependenţele dintre
parametrii Rz, g şi specifici etapei de
dezvoltare a biofilmului de Candida
albicans pe suprafeţele metalice lustruite
electrolitic
c- variaţia e = f3 ( g )
În urma analizei graficelor de variaţie din fig.7.51 se poate admite
că între cei patru parametri (UFC, g şi e ) ce caracterizează calitatea
suprafeţei şi etapa de dezvoltare a biofilmului celular de Candida albicans
s-ar manifesta interdependenţe specifice de tipul :
care evidenţiază faptul că, teoretic, valorile mici ale rugozităţii suprafeţelor
vor conduce la existenţa unui mic număr de unităţi formatoare de celule
fungice, deci grosimea medie a stratului de biofilm celular şi gradul de
extensie al acestuia vor avea valori mici.
Pentru a estima relaţia dintre rugozitatea suprafeţei (Rz), grosimea
biofilmului Candida albicans ( ) şi gradul de extensie al acestuia ( ) a fost
construită matricea rezultatelor experimentale şi introdusă în editorul de
date SPSS 18 (PASW Statistics 18).
După efectuarea analizelor preliminare s-a realizat analiza de
regresie multiplă, apelând la procedura Statistics/Regression/Liniar (tab.
7.18).
e
e
Rz UFC ē
34
Tabelul 7.18. Valori ale coeficienţilor specifici regresiei multiple
Valoarea R=.940 ne indică o corelaţie mare între variabilele
predictor simultan cu variabila criteriu. Valoarea lui R2 (.884) ne arată că
88.4 % din variaţia lui Rz este determinată de cele două mărimi şi .
7.2.5. Concluzii
1. Sinteza valorilor parametrilor experimentali (Rz, UFC, g şi e ) consideraţi
pentru caracterizarea etapei de dezvoltare a biofilmelor de Candida
albicans a rezultat că:
- lustruirea cu disc gumat abraziv este caracterizată prin valori
intermediare a celor patru parametri consideraţi pentru etapa de
dezvoltare a straturilor de celule fungice, comparativ cu valorile
specifice lustruirii cu puf şi pastă abrazivă sau lustruirii electrolitice;
- pentru aliajul Robur 400 au fost obţinute cele mai mici valori, în
timp ce materialului Biotan™ Titanium îi corespund cele mai mari
valori ale majorităţii parametrilor consideraţi;
- aplicarea lustruirii cu puf şi pastă abrazivă conduce la obţinerea
celei mai bune calităţi de suprafaţă, care însă va fi defavorabilă atât
etapei de aderare-colonizare, cât şi celei de dezvoltare a straturilor
celulare de Candida albicans;
- valorile minime ale parametrilor consideraţi s-au obţinut la aliajul
Kera N, iar valorile maxime au caracterizat aliajul Biotan™ Nb;
- lustruirea electrolitică generează cel mai deficitar microrelief al
suprafeţelor metalice;
- dimensiunile şi distribuţia microcraterelor formate prin smulgerea
particulelor de material determină obţinerea unor valori mari ale
rugozităţii, cu efecte favorabile privind apariţia unui număr mare de
unităţi formatoare de celule, dar şi a dezvoltării celor mai groase straturi
de Candida albicans, caracterizate prin valori considerabile ale gradelor
de extensie;
- pentru aliajul Ugirex III s-au obţinut valorile maxime, iar pentru
aliajul Sismo au rezultat valorile minime ale majorităţii parametrilor.
2. Analiza de regresie multiplă a urmărit evaluarea capacităţii de
predicţie a lui Rz – rugozitatea probei de către - gradul de extensie al
biofilmului şi – grosimea biofilmului Candida albicans. A fost
identificată o relaţie de tip liniar între variabila criteriu şi predictori.
35
Capitolul 8
Contribuţii privind analiza predictivă a influenţei calităţii
suprafeţelor metalice finisate asupra
biofilmului de Candida albicans
8.1. Introducere
În cazul evaluării influenţei exercitată de tehnicile de finisare prin
lustruire asupra biofilmului de Candida albicans pe suprafeţele
componentelor metalice ale restaurărilor protetice, analiza predictivă
permite ca pentru diferite domenii valorice ale rugozităţii medii (Rz) şi a
numărului de unităţi formatoare de colonii (UFC) să poată fi aproximată
grosimea stratului de biofilm Candida albicans format.
8.2. Scopul cercetărilor
Cercetările teoretice efectuate au avut ca scop determinarea
relaţiilor matematice ale dependenţei funcţionale dintre cei trei parametri
variabili: rugozitatea medie (Rz), numărul de unităţi formatoare de colonii
(UFC) şi grosimea medie a stratului de celule fungice ( g ), ce caracterizează
formarea şi dezvoltarea biofilmului de Candida albicans.
8.3. Materiale şi metodă
Dependenţa funcţională între cele trei variabile considerate: (Rz,
UFC şi g ) în cazul fiecărui aliaj nenobil dentar studiat a fost rezolvată
utilizând programul Mathematica 8.0. Pentru aceasta a fost necesară
parcurgerea următoarelor etape: stabilirea ecuaţiei de dependenţă;
verificarea ecuaţiei prin metoda grafică; determinarea constantelor ecuaţiei
de dependenţă prin metoda punctelor selecţionate.
8.4. Rezultate şi discuţii
Pentru probele din aliajele nenobile dentare Sismo, Robur 400,
Kera N şi Ugirex III, ale căror suprafeţe au fost finisate prin lustruire
mecanică sau electrolitică s-au determinat: suprafaţa reală de regresie,
corespunzătoare valorilor parametrilor Rz, UFC şi g ; funcţia de regresie
pentru aproximarea datelor experimentale; valorile constantelor şi a
coeficientului de corelaţie; suprafaţa de regresie teoretică, corespunzătoare
funcţiei de regresie; nomogramele de variaţie a grosimii stratului de celule
fungice cu rugozitatea şi numărul de unităţi formatoare de colonii.
Pe baza valorilor experimentale ale parametrilor consideraţi,
măsurate pe suprafeţele lustruite ale probelor din aliaj Sismo a fost
construită suprafaţa reală de regresie, fig.8.1.
36
Figura 8.1 Suprafaţa de regresie reală a aliajului Sismo
Pentru aproximarea datelor experimentale specifice acestui aliaj a
fost determinată funcţia de regresie:
2 3 2 2( ) / (1 )z a bx cy dy ey fx gx hy iy (8.2)
în care:
x = rugozitatea medie (Rz);
y = numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC);
z = grosimea medie a stratului de biofilm Candida albicans.
Aplicând metoda punctelor selecţionate s-au determinat valorile
constantelor prezente în ecuaţie, situaţie în care funcţiei de regresie îi
corespunde un coeficient de corelaţie: r 2 = 0,9998864 ≈ 1.
Valoarea obţinută pentru coeficientul de corelaţie confirmă
aproximarea cu un grad de încredere ridicat între funcţia dependenţei
teoretice dintre variabile şi valorile reale ale acestora obţinute experimental.
Reprezentarea grafică a funcţiei de regresie a permis obţinerea
suprafeţei de regresie teoretică, fig.8.2.
Figura 8.2 Suprafaţa de regresie teoretică – aliajului Sismo
Proiectând în planul (xOy) liniile de intersecţie ale suprafeţei de
regresie teoretică cu plane paralele cu baza şi situate la diferite înălţimi pe
axa Oz, se vor obţine nomogramele de variaţie ale grosimii stratului de
biofilm celular în funcţie de rugozitatea suprafeţei metalice şi numărul de
unităţi formatoare de colonii, fig.8.3.
37
Figura 8.3 Nomograma de variaţie a
grosimii stratului de biofilm în funcţie
de rugozitatea (Rz) a suprafeţelor
lustruite şi numărul de colonii formate
pentru aliajul Sismo
Liniile de demarcaţie netă dintre diferitele zone colorate ale
nomogramei vor reprezenta curbe de egală valoare a grosimii biofilmului
Candida albicans, fig.8.4.
Figura 8.4 Curbele de egală valoare a
grosimii stratului de biofilm
pentru aliajul Sismo
Valorile experimentale ale parametrilor Rz, UFC şi g obţinute
pentru probele de aliaj Kera N (clasa Ni-Cr-Mo) au permis construirea
suprafeţei de regresie reală, fig.8.9.
Figura 8.9 Suprafaţa de regresie reală a aliajului Kera N
Pentru aproximarea datelor experimentale specifice acestui aliaj a
fost determinată funcţia de regresie:
2 2 3 3 2 2z a bx cy dx ey fxy gx hy ixy jx y (8.4)
iar funcţiei de regresie îi corespunde coeficientul de corelaţie:
r 2 = 0,99982452 ≈ 1
38
Valoarea acestui coeficient confirmă faptul că a fost realizată
aproximare cu un grad de încredere ridicat între funcţia de regresie şi
valorile reale ale variabilelor considerate.
Graficul acestei funcţii reprezintă suprafaţa de regresie teoretică,
fig.8.10.
Figura 8.10 Suprafaţa de regresie teoretică a aliajului Kera N
Nomogramele de variaţie a grosimii stratului de celule fungice în
funcţie de rugozitatea suprafeţei metalice şi numărul de unităţi formatoare
de colonii s-au obţinut prin intersecţia suprafeţei de regresie teoretică cu
plane paralele cu planul xOy, fig.8.11
Figura 8.11 Nomograma de
variaţie a grosimii stratului
de biofilm pentru
aliajul Kera N
Liniile de demarcaţie netă dintre diferitele zone colorate ale
nomogramelor vor reprezenta curbe cu valoare egală a grosimii biofilmului
Candida albicans, fig.8.12.
Figura 8.12 Curbele de egală
valoare a grosimii stratului
de biofilm ale aliajului Kera N
Între valorile predictive şi cele reale se înregistrează diferenţe,
numite reziduuri. Graficul tridimensional de aproximare între valorile
teoretice ale funcţiei de regresie şi valorile reale determinate experimental
reprezintă cubul reziduurilor, care a fost construit pentru fiecare aliaj.
Limitele intervalelor valorice reale şi predictive,au fost determinate cu
ajutorul suprafeţelor de regresie şi a nomogramelor construite pentru cele
39
patru aliaje studiate, luând în consideraţie numai zonele de culoare albastră
de pe aceste reprezentări grafice.
Pentru cele patru aliajele nenobile dentare studiate, toate valorile
teoretice obţinute prin analiză predictivă, pentru parametrii variabili Rz,
UFC şi g evidenţiază faptul că tehnicile de finisare aplicate suprafeţelor
componentelor metalice ale restaurărilor protetice îşi vor exercita influenţa
asupra formării şi dezvoltării biofilmelor de Candida albicans
8.5. Concluzii
1. Importanţa funcţiilor de regresie (8.1...8.4) este reprezentată
prin faptul că ele au permis determinarea valorilor predictive (teoretice) ale
celor trei parametri consideraţi pentru fiecare din cele patru aliaje nenobile
dentare analizate.
2. Limitele intervalelor valorice reale şi predictive, optime din
punct de vedere a grosimii stratului de celule fungice, au fost determinate
cu ajutorul suprafeţelor de regresie şi a nomogramelor specifice.
3. Se constată că valorile predictive ale acestor limite sunt
apropiate de valorile determinate experimental, ele încadrându-se în
intervale de eroare acceptabile, ţinând cont de numărul de determinări
efectuate pentru acelaşi parametru.
4. Creşterea nivelului de eroare a rugozităţii medii are ca
efect creşterea nivelului de eroare al grosimii medii a biofilmului de celule
fungice g .
Capitolul 9
Cercetări privind evaluarea comportării în cavitatea orală a
componentelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate,
prelucrate prin diferite tehnici de finisare
9.1. Introducere
Cercetătorii au manifestat un interes deosebit asupra formării şi
acumulării plăcii bacteriene la nivelul suprafaţei restaurărilor protetice
realizate din diferite materiale dentare. Capacitatea de aderare a celulelor de
Candida albicans la suprafaţa mucoasei orale şi a protezei are un rol
semnificativ în patogeneza afecţiunilor specifice cavităţii orale.
9.2. Scopul cercetărilor
Scopul cercetărilor a constat în determinarea, in vivo, a corelaţiei
dintre calitatea suprafeţelor metalice ale protezelor parţiale mobilizabile
40
scheletate şi procesul de creştere la nivelul acestora a levurilor de tipul
Candida albicans.
9.3. Materiale şi metodă
Investigaţiile clinice au fost efectuate pe un lot de 128 pacienţi
(39,8% pacienţi de sex masculin şi 60,2% pacienţi de sex feminin) din
totalul de 398 de pacienţi protezaţi pe o perioadă de 4 ani (01.01.2006-
01.07.2010) în „Baza clinică de învăţământ medical stomatologic” Iaşi.
Criteriile de includere a pacienţilor în lotul de studiu au fost: să
prezinte o stare generală favorabilă protezării, să prezinte proteze parţiale
mobilizabile scheletate; să prezinte o stare de igienă satisfăcătoare, să nu fie
fumători, să nu fie în tratament cu antiobiotice şi/sau antimicotice şi să
poată participa la studiu pe întreaga perioadă de derulare.
Cele 52 de proteze parţiale mobilizabile scheletate ale pacienţilor
din lotul de studio au fost realizate din aliaje Co-Cr-Mo, iar finisarea finală
prin lustruire a suprafeţelor metalice a fost executată în două variante:
- varianta A: lustruire mecanică cu disc gumat abraziv şi apoi cu puf
şi pastă abrazivă;
- varianta B: lustruire mecanică şi lustruire electrolitică, prelucrare
cu disc gumat abraziv, apoi lustruire în soluţie acidă de electrolit
urmată de lustruire cu puf şi pastă abrazivă.
Calitatea suprafeţelor metalice a făcut referire la determinarea
rugozităţii. Pentru fiecare proteză, măsurătorile au fost efectuate în 3 zone
cu o planeitate cât mai bună, utilizând un echipament Mitutoyo SJ-301
(Japonia).
Pentru a evidenţia capacitatea de aderare a celulelor fungice au fost
recoltate probe de placă bacteriană de pe suprafeţele mucozale ale
protezelor parţiale mobilizabile scheletate.
Izolarea primară a levurilor din probele prelevate de la pacienţi, a
fost posibilă prin folosirea mediului diferenţial şi selectiv CHROMagar
Candida (CMA).
Însămânţarea produselor patologice s-a executat direct pe plăcile
CMA (după reîncălzirea la 37°C), iar incubarea a fost realizată la
temperatura de 37°C. Învestigaţiile privind creştrea culturilor pe mediul
CMA au fost efectuate după 24 ore, respectiv 48 ore, de incubare.
Tulpinile de Candida izolate au fost testate calitativ din punct de
vedere al sensibilităţii la următoarele antifungice: miconazol, fluconazol,
ketoconazol, nistatin, clotrimazol.
9.4. Rezultate şi discuţii
Pe baza foilor de observaţie ale fiecărui pacient s-a realizat o bază
de date necesară studiului statistic. Baza de date a cuprins atât informaţii
41
referitoare la vârsta pacienţilor, sexul, mediul de provenienţă, condiţiile de
viaţă cât şi date privind statusul general al pacienţilor şi starea de igienă.
A fost constatată o prevalenţă a sexului feminin la nivelul lotului
luat în studiu (fig. 9.6).
Figura 9.6. Structura pe sexe a
pacienţilor din lotul de studiu
Structura pe intervale de vârstă şi pe medii de provenienţă a
pacienţilor din lotul de studiu este prezentată în fig.9.7 şi fig.9.8.
Figura 9.7. Structura pe intervale de
vârstă a pacienţilor din lotul de studiu Figura 9.8. Structura pe medii de
provenienţă a pacienţilor din
lotul de studiu
În ceea ce priveşte starea de igienă a pacienţilor excluşi, doar
18.4% prezentau o stare de igienă satisfăcătoare (fig.9.10).
Figura 9.10.Starea de igienă a pacienţilor excluşi din lotul de studiu
Rezultatele experimentale privind rugozitatea medie ( ) pentru
cele 52 de PPMS din lotul de studiu s-a constatat că pentru suprafeţele
metalice lustruite numai mecanic intervalul de încadrare a valorilor medii
ale parametrului ) este:
Δ = - = 3,35 µm (9.1)
Valorile medii ale rugozităţii măsurate pe suprafeţele metalice
ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate lustruite mecanic şi
electrolitic (varianta B) se încadrează într-un interval:
Δ = - = 0,60 µm (9.2)
42
Astfel, între valorile medii ( ) ale rugozităţilor corespunzătoare
celor două variante de lustruire are loc inegalitatea:
(var.A) = = 6,239 µm (9.3)
(var.B) = = 4,102 µm (9.4)
(var.B) < (var.A) (9.5)
După însămânţare pe plăcile CMA şi incubare la 37°C, timp de 48
ore, s-a procedat la identificarea probelor care conţineau fungi. Prezenţa
speciei Candida albicans a fost evidenţiată prin colorarea coloniilor
celulare în diferite nuanţe (fig. 9.13).
Figura 9.13. Aspectul coloniilor de Candida albicans
identificate pe mediul diferenţial CHROMagar Candida
În urma observaţiilor s-a constatat că din cele 52 de probe recoltate
de la nivelul feţelor mucozale ale PPMS doar 34 au prezentat tulpini de
Candida albicans, (fig.9.14).
Figura 9.14. Prezenţa tulpinilor de Candida albicans în probele recoltate
de pe suprafeţele metalice lustruite ale PPMS
Pentru probele la care au fost evidenţiate coloniile celulare de
Candida albicans s-au efectuat testele de identificare a sensibilităţii la
antifungice: miconazol, fluconazol, ketoconazol, nistatin şi clotrimazol.
43
9.5. Concluzii
1. Din cele 52 de probe recoltate de pe fetele mucozale ale PPMS,
doar 34 (65,40%) au prezentat colonii de Candida albicans; dintre acestea
26 probe (76,47%) proveneau de la protezele a căror suprafeţe au fost
lustruite numai mecanic (varianta A), iar 8 probe (23,53%) proveneau de la
protezele lustruite mecanic şi electrolitic (varianta B).
2. S-a constatat că 18 probe (34,60%) nu au dezvoltat tulpini de celule
fungice; dintre ele, 12 probe (66,67%) proveneau de pe suprafeţe lustruite
prin varianta B şi numai 6 probe (33,33%) fuseseră recoltate de pe
suprafeţe lustruite prin varianta A.
3. Se poate afirma faptul că formarea coloniilor de Candida albicans
a fost favorizată şi de valorile mari ale rugozităţii ( pe care le prezentau
în special suprafeţele metalice lustruite conform variantei A (mecanic cu
disc gumat abraziv şi apoi cu puf şi pastă abrazivă).
4. Îmbunătăţirea calităţii de suprafaţă prin aplicarea variantei B de
lustruire a avut ca efect creşterea cu 150% a numărului de probe la care nu
s-au identificat celule fungice de tip Candida albicans, comparativ cu
probele provenite de pe PPMS lustruite conform variantei A.
5. Analiza rezultatelor testelor de sensibilitate la antifungice a indicat
o sensibilitate totală a celulelor de Candida albicans faţă de produsele
antifungice. O uşoară rezistenţă s-a remarcat doar în cazul miconazolului,
pentru două probe provenite de pe suprafeţele metalice ale protezelor
parţiale mobilizabile scheletate lustruite numai mecanic.
Capitolul 10
Studiu clinic privind comportarea in vivo a componentelor metalice ale
protezelor parţiale mobilizabile scheletate prelucrate prin diferite tehnici
de finisare
10.1. Introducere
Comportarea in vivo a componentelor metalice ale restaurărilor
protetice (proteze parţiale mobilizabile scheletate - PPMS), prelucrate prin
diferite tehnici de finisare a fost evaluată ca urmare a investigaţiilor clinice
efectuate pe cei 52 de pacienţi din lotul de studiu care au fost protezaţi în
„Baza clinică de învăţământ medical stomatologic” Iaşi.
10.2. Scopul studiului
Comportarea in vivo a componentelor metalice ale PPMS
prelucrate prin diferite tehnici de finisare a fost evaluată prin:
44
- evidenţierea calităţii de suprafaţă obţinută în finalul lustruirii mecanice
şi electrolitice;
- efectuarea analizelor microbiologice asupra probelor de placă bacteriană
prelevate de pe suprafeţele metalice ale PPMS, în vederea identificării
prezenţei celulelor Candida albicans;
- realizarea testelor de sensibilitate la antifungice a culturilor de Candida
albicans.
10.3. Materiale şi metodă
Fiecare pacient din lotul de studiu a fost supus examenlor clinice şi
paraclinice în vederea formulării tuturor componentelor diagnosticului
iniţial.
Ca urmare a stabilirii diagnosticului primar a fost posibilă
efectuarea bilanţului indicilor clinico-bilogici pozitivi şi negativi ai
pacientului, precum şi elaborarea planului de tratament care trebuie să ia în
consideraţie necesitatea îndeplinirii următoarelor obiective şi criterii.
Conform etapei de tratament protetic propriu-zis au fost realizate
restaurările maxilare şi mandibulare prescrise fiecărui pacient.
Pe suprafeţele componentelor metalice ale protezelor parţiale
mobilizabile scheletate au fost efectuate măsurători ale rugozităţii medii
.
După utilizarea de către pacient a protezei indicate, de pe suprafaţa
componentelor metalice au fost recoltate probe de placă bacteriană în
vederea identificării prezenţei coloniilor de Candida albicans, dezvoltate
pe medii de cultură CHROM agar. Pentru probele la care analizele
microbiologice au evidenţiat colonii celulare de Candida albicans s-au
efectuat teste asupra sensibilităţii la diferite antifungice: miconazol,
fluconazol, ketoconazol, nistatin şi clotrimazol.
10.4. Rezultate şi discuţii
Din cele 52 de investigaţii efectuate asupra pacienţilor din lotul de
studiu sunt prezentate următoarele trei cazuri clinice, tab. 10.1.
Tabelul 10.1. Cazuri clinice selectate din lotul de studiu
Nr. caz
clinic
Date de identificare a pacientului Motivul prezentării la consultaţie
Iniţiale Domiciliu Vârstă Sex
1 H.I. Sat Tomeşti
jud. Iaşi 49 ani M
refacerea funcţiilor sistemului stomatognat
afectate de pierderea dinţilor
2 C.T. Iaşi 60 ani F
refacerea funcţiilor sistemului
stomatogmat prin realizarea unei proteze
maxilare definitive scheletate
3 P.A. Podul Iloaie
jud. Iaşi 39 ani M
refacerea funcţiilor sistemului stomatognat
afectate de pierderea dinţilor
45
10.4.1 Cazul clinic 1
În urma examenelor clinice (fig. 10.1, fig. 10.2) şi paraclinice a fost
formulat diagnosticul iniţial al pacientului, tab. 10.2.
Tabelul 10.2. Fişa de diagnostic iniţial a pacientului H.I.- cazul clinic 1
Diagnosticul de stare generală
stare generală bună, permite tratamentul stomatologic
Diagnosticul de integritate parodontală
parodontită marginală cronică localizată: 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 3.3, 4.3 de etiologie
plurifactorială, cu tulburarea funcțiilor masticatorii, de deglutiție și fizionomică, cu
evoluție lentă, ce determină complicații locale și loco-regionale, cu prognostic favorabil
prin tratament, netratată
Diagnostic de integritate al arcadei
edentație parțială întinsă maxilară clasa I Kennedy cu o modificare, subclasa C-
Lejoyeux și edentație subtotală mandibulară clasa a VI-a Kennedy-Applegate, subclasa
D-Lejoyeux, de etiologie plurifactorială cu tulburarea funcțiilor masticatorii, de
deglutiție, fizionomică și fonetică, cu evoluție lentă ce determină complicații locale și loco-regionale, cu prognostic favorabil prin tratament: tratate incomplet
Diagnostic de integritate a ocluziei
malocluzie prin lipsa stopurilor ocluzale şi a reperelor, ce determină tulburări
masticatorii, de deglutiţie, fonatorii, cu evoluţie lentă spre complicaţii locale şi loco-
regionale, prognostic favorabil în caz de tratament: tratată incomplet
Diagnostic de integritate a relatiilor mandibulo-craniene
malrelații mandibulo-craniene clasa a III-a V. Burlui, cu tulburarea tuturor funcțiilor
sistemului stomatognat, ce determină complicații locale și loco-regionale, cu prognostic
favorabil prin tratament: netratate
Diagnostic de integritate a ATM
malrelaţie ATM în urma traumei ocluzale, provocând tulburări ale funcţiilor sistemului
stomatognat, evoluţie lentă, spre complicaţii locale şi loco-regionale, prognostic
favorabil prin tratament: netratată
Diagnostic de integritate osoasă
sindrom de atrofie şi resorbţie bimaxilar , de etiologie postedentaţie, cu tulburarea
funcţiilor masticatorii, de deglutiţie, fonetice, cu evoluţie lentă spre complicaţii locale,
prognostic rezervat: netratat
Diagnostic de integritate musculară
disfuncție musculară la nivelul mușchilor sistemului stomatognat prin hipotonie
(orbicular şi buccinator) cu tulburarea tuturor funcțiilor sistemului stomatognat, cu
evoluție lent progresivă, ce determină complicații locale și loco-regionale, cu prognostic
favorabil prin tratament: netratată
Diagnostic de integritate homeostazică
manifestă dishomeostazie clinică a sistemului stomatognat, cu tulburarea tuturor
funcțiilor sistemului stomatognat, cu evoluție lentă, ce determină complicații locale și loco-regionale, cu prognostic favorabil prin tratament: netratată
Diagnosticul stării de igienă
satifăcător
46
Figura 10.1. - Pacient H. I. – Aspecte faciale iniţiale
a - faţă; b - profil
Figura 10.2. - Pacient H. I. – Examene clinice
a - câmp protetic maxilar; b - câmp protetic mandibular
Sinteza elementelor diagnosticate a permis identificarea indicilor
clinico-biologici pozitivi şi negativi, făcând posibilă pozitivarea celor
negativi în diferite etape ale tratamentului protetic.
În urma examinărilor realizate s-a luat decizia de realizare a
protezelor mobile, informând pacientul asupra avantajelor şi a limitelor
tratamentului protetic mobilizabil.
Planul de tratament al pacientului a fost etapizat astfel:
- etapa 1: pregătirea organismului şi a cavităţii orale
- etapa 2: tratamentul protetic propriu-zis
Etapa 1 - Pregătirea organismului şi a cavităţii orale a făcut
referire la: educaţia sanitară, pregătirea generală a organismului şi locală.
Etapa 2 - Tratamentul protetic propriu-zis, a inclus manopere
clinice cât şi manopere realizate în laboratorul de tehnică dentară
(fig.10.4….10.7, fig. 10.11).
Figura 10.4. - Pacient H. I. – a. Prepararea substructurilor organice maxilare; b.-
substructurile organice preparate de la nivel mandibular
-a- -b-
47
Figura 10.6. - Pacient H. I. – Verificarea corectitudinii realizării scheletului
metalic al restaurării fixe metalo- composite
Figura 10.7. - Pacient H. I. – Cimentarea provizorie a restaurărilor fixe
În laboratorul de tehnică dentară a fost realizat, prin turnare,
scheletul mecanic al PPMS, după care au urmat operaţiile de şlefuire şi
lustruire a acestuia. Lustruirea a fost efectuată mecanic, electrolitic şi în
variantă mixtă: mecanic şi electrolitic. În prima fază s-a realizat lustruirea
Figura 10.5. - Pacient H. I. – Prepararea substructurilor organice:
a- aplicarea firului retractor în vederea etalării sulcusului gingival;
b- amprenta globală prin tehnica wash
Figura10.11. Pacient H. I. - Restaurări protetice maxilare
şi mandibulare finite
-a- -b-
48
mecanică cu discuri gumate abrazive (fig.10.12-a, d), după care s-a
executat lustruirea electrolitică (fig. 10.13-b,c).
După lustruirea mecanică şi electrolitică (varianta B), a acestei
restaurări protetice, suprafaţa componentei metalice a fost caracterizată
printr-o valoare a rugozităţii medii: =4.47µm (fig. 10.15).
Figura 10.15. Profilograma suprafeţei interioare, finisată prin lustruire mecanică
şi electrolitică (varianta B), ale protezei PPMS – pacient H. I.
Figura 10.12. Lustruirea mecanică cu disc gumat abraziv
a- Lustruire puternic abrazivă- disc gumat de culoare neagră
b- Lustruire abrazivă- disc gumat de culoare maro
c- Lustruire fină- disc gumat de culoare verde
d- Aspectul scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate după
lustruirea mecanică cu disc gumat abraziv
Figura 10.13. Lustruirea electrolitică
a- Soluţia Electrolyt utilizată
b- Aspectul feţei mucozale a scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile
scheletate după lustruirea electrolitică
c- Aspectul extern scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate după
lustruirea electrolitică
-a- -b-
-a- -b-
-c-
-c-
-d-
49
După 6 luni de utilizare, de către pacientul H. I., a protezei parţiale
mobilizabile scheletate maxilare, de pe faţa mucozală au fost recoltate
probe pentru laboratorul de microbiologie celulară. Din buletinul de analize
s-a constatat că proba prezenta culturi de Candida albicans (fig. 10.16).
Figura 10.16 Buletin de analize microbiologice – pacient H.I.
În ceea ce priveşte sensibilitatea la antifungice a tulpinei de
Candida albicans indentificată, testele efectuate au evidenţiat faptul că
aceste celule fungice au fost sensibile la fluconazol, ketoconazol, nistatin şi
clotrimazol.
10.5. Concluzii
1. Tratamentul protetic are caracter etapizat, el necesitând
pregătirea organismului şi a cavităţii orale (etapa 1), urmată de tratamentul
protetic propriu-zis (etapa 2).
2. În cele trei cazuri clinice prezentate, componentele metalice
ale restaurărilor protetice realizate au fost lustruite conform variantei B,
fapt care a asigurat valori mici ale rugozităţii medii ( ).
3. Comportarea in vivo a componentelor metalice ale
restaurărilor protetice a fost evaluată prin investigaţii microbiologice aupra
probelor de placă bacteriană, prelevate de pe suprafeţele metalice după o
perioada mai mare de folosire a protezelor de către pacienţi.
4. Analizele efectuate în laboratorul de microbiologie au
evidenţiat prezenţa celulelor fungice de Candida albicans, pe culturile
bacteriene dezvoltate pe mediul CHROMagar, după diferite perioade de
incubare.
5. Deoarece în două din cele trei cazuri clinice prezentate au fost
identificate celule Candida albicans, s-au efectuat testele de sensibilitate la
antifungice.
6. Buletinele de analize de laborator au confirmat sensibilitatea
celulelor Candida albicans la: fluconazol, ketonazol, nistatin şi clotrimazol.
50
CONCLUZII GENERALE
1. Prevăzute în toate clasificările internaţionale ale materialelor metalice
dentare, aliajele nenobile (pe bază de Co, Ni, Ti etc.) reprezintă o variantă
de diminuare a consumului de metale preţioase şi de reducere a preţurilor
de cost ale restaurărilor protetice, în condiţiile îndeplinirii proprietăţilor de
rezistenţă, mentenabilitate şi biocompatibilitate.
2. Calitatea suprafeţelor componentelor metalice a protezelor parţiale
mobilizabile scheletate va influenţa procesul de formare şi dezvoltare
ulterioară a biofilmelor de Candida albicans.
3. Microstructura identificată pentru fiecare aliaj a influenţat
microduritatea acestuia. Microstructura şi microduritatea au determinat
calitatea suprafeţelor rezultate în finalul aplicării diferitelor tehnici de
finisare.
4. Fiind caracterizate de cea mai mare diversitate şi cantitate de compuşi
intermetalici şi particule de precipitate, aliajele Co-Cr-Mo (Sismo şi Robur
400) au prezentat cele mai mari valori ale microdurităţii, fiind urmate de
aliajele Ni-Cr-Mo (Kera N şi Ugirex III), în timp ce la aliajele pe bază de
titan (Biotan™Titanium şi Biotan™Nb) s-au obţinut cele mai uniforme
valori.
5. Rezultatele experimentale au demonstrat că lustruirea mecanică cu puf
şi pastă abrazivă a fost favorabilă tuturor aliajelor, ea conducând la
obţinerea celei mai bune calităţi de suprafaţă.
6. Lustruirea mecanică cu disc gumat abraziv este indicată aliajelor Co-Cr-
Mo pentru care s-a obţinut şi cea mai mică dispersie a valorilor
experimentale.
7. Lustruirea mecanică cu puf şi pastă abrazivă a permis obţinerea celor
mai mici valori ale rugozităţii pentru aliajele Ni-Cr-Mo.
8. Lustruirea electrolitică nu a fost aplicată aliajelor pe bază de titan şi ea a
generat profilul cu cele mai mari valori ale rugozităţii.
9. Topografia 3D la scară nanometrică a confirmat faptul că profilul final
al suprafeţelor lustruite mecanic este rezultatul deformaţiilor plastice prin
alunecare care au produs deplasări micrometrice ale materialului de la
vârful neregularităţilor spre baza acestora.
10. În ceea ce priveşte profilul final al suprafeţelor lustruite în soluţii acide
de electroliţi, imaginile 3D obţinute au demonstrat faptul că mecanismul de
prelucrare electrochimică a fost reprezentat de fenomenul de dizolvare a
vârfurilor microasperităţilor şi de smulgere a particulelor de material.
51
11. Numărul de unităţi formatoare de colonii (UFC) a reprezentat
parametrul pentru evaluarea primei etape de formare a stratului de celule
fungice pe suprafeţele metalice finisate.
12. Intensitatea acţiunii mecanismelor de deformare plastică prin alunecare
au condus la valori mici sau medii atât ale rugozităţii (Rz) cât şi ale
parametrului UFC, în timp ce acţiunea mecanismului de descompunere
electrochimică a generat un număr mare de unităţi formatoare de colonii
(UFC).
13. Probele analizate după 48 ore de la aderarea celulelor de Candida
albicans au prezentat biofilme mature în care celulele fungice au fost
complet înglobate în matricea extracelulară. Structura biofilmelor a
evidenţiat existenţa unei reţele dense de blastospori, rare hife şi pseudohife.
14. Dezvoltarea biofilmelor de Candida albicans a fost apreciată atât prin
grosimea straturilor formate, după 48 de ore, cât şi prin gradul de extensie a
acestora pe suprafeţele metalice finisate prin diferite tehnici.
15. Din sinteza valorilor parametrilor experimentali (rugozitatea Rz,
numărul de unităţi formatoare de colonii – UFC, grosimea medie a
biofilmului celular - g şi gradul mediu de extensie a stratului celular - e )
consideraţi pentru caracterizarea etapei de dezvoltare a biofilmelor de
Candida albicans a rezultat că :
- suprafeţele lustruite cu disc gumat abraziv au fost caracterizate prin
valori intermediare a variabilelor analizate;
- lustruirea cu puf şi pastă abrazivă a condus la obţinerea celor mai
bune calităţi de suprafaţă care, însă au fost defavorabile atât dezvoltării
cât şi extinderii biofilmelor celulare;
- lustruirea electrolitică a generat cel mai deficitar microrelief,
înregistrându-se valori mari ale rugozităţii, dar cu efecte favorabile
asupra dimensiunii şi extinderii straturilor de celule fungice.
16. Analiza predictivă a reprezentat o variantă teoretică de evaluare a
influenţei exercitată de tehnicile de finisare prin lustruire asupra dezvoltării
biofilmelor de Candida albicans.
17. Pentru aliajele Sismo, Robur 400, Kera N şi Ugirex III, ale căror
suprafeţe au fost lustruite mecanic şi electrolitic, s-au determinat : suprafaţa
de regresie reală – corespunzătoare valorilor Rz, UFC şi g determinate
experimental, funcţiile de regresie pentru aproximarea datelor
experimentale, valorile constantelor şi a coeficientului de corelaţie,
suprafaţa de regresie teoretică – corespunzătoare funcţiei de regresie,
nomogramele de variaţie a grosimii stratului de celule fungice în funcţie de
rugozitatea (Rz) şi numărul UFC.
52
18. Investigaţiile clinice efectuate pe 52 de restaurări protetice au evidenţiat
o preponderenţă mai mare a coloniilor de Candida albicans pe suprafeţele
celor 32 de proteze lustruite mecanic, comparativ cu situaţia celor 20 de
proteze lustruite mecanic şi electrolitic.
19. Pentru probele la care a fost identificată prezenţa coloniilor de Candida
albicans au fost efectuate testele de sensibilitate la antifungice: miconazol,
fluconazol, ketoconazol, nistatin şi clotrimazol.
20. Analiza rezultatelor indică sensibilitatea totală a culturilor de Candida
albicans faţă de antifungicele testate. O uşoară rezistenţă a fost remarcată
pentru două probe şi numai în cazul miconazolului.
21. Rezultatele experimentale obţinute în finalul tuturor cercetărilor in vitro
şi in vivo efectuate au evidenţiat că între tehnicile de finisare ale
componentelor metalice ale restaurărilor protetice calitatea de suprafaţă
obţinută şi integrarea lor în cavitatea orală s-a manfestat o interdependeţă
complexă de tipul :
Tehnici de
finisare
Calitate de
suprafaţă
Numărul de
unităţi
formatoare
de colonii,
UFC
Formarea
biofilmelor de
Candida
albicans
Dezvoltarea
biofilmelor de
Candida albicans
Rz, Ra, Rq.
- lustruirea
mecanică;
- lustruirea
electrolitică
-grosimea straturilor celulare, ;
-gradul de extensie al biofilmelor,
53
CONTRIBUŢII PERSONALE. DIRECŢII ŞI PERSPECTIVE
Studiile şi cercetările proprii efectuate pentru evaluarea influenţelor
exercitate de tehnicile de finisare a componentelor metalice ale restaurărilor
protetice asupra calităţii de suprafaţă a acestora şi integrării biologice în
cavitatea orală reprezintă o modestă contribuţie ştiinţifică personală,
capabilă să deschidă noi direcţii şi perspective în domeniu.
Modul de dezvoltare a metodologiei cercetărilor experimentale a
permis formularea a numeroase contribuţii personale :
1. Caracterizarea aliajelor nenobile dentare destinate cercetărilor
experimentale (cap.5.1), pentru determinarea dependenţelor dintre forma
diagramelor de echilibru, proprietăţile fizico-mecanice şi tehnologice ale
materialelor metalice investigate.
2. Evidenţierea corelaţiilor dintre structura de echilibru–microduritate–
tehnologiile de finisare a suprafeţelor metalice ale aliajelor considerate ca
urmare a analizelor microstructurale şi asupra microdurităţii (cap.5.2).
3. Stabilirea tehnicii de lustruire favorabilă fiecărui aliaj din punct de
vedere a rugozităţii minime obţinută. Perfectarea variantelor combinate de
lustruire :
- varianta A : lustruire mecanică cu discuri gumate abrazive, urmată de
lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă;
- varianta B : lustruire mecanică cu discuri gumate abrazive, lustruire
electrolitică şi apoi lustruire mecanică cu puf şi pastă abrazivă.
4. Determinarea profilului micrometric şi măsurarea parametrilor Rz, Ra
şi Rq ai rugozităţii suprafeţelor metalice ale celor şase aliaje finisate prin
diferite tehnici de lustruire mecanică şi electrolitică (cap.6.1).
5. Construirea profilului nanometric al suprafeţelor metalice lustruite,
prin intermediul topografiei 3D realizată prin microscopie de forţă atomică
(AFM) – cap.6.2.
6. Demonstrarea mecanismelor care stau la baza tehnicilor de lustruire
utilizate :
- defomarea plastică prin alunecare, care conduce la deplasări micrometrice
ale materialului de la vârful neregularităţilor spere baza acestora – pentru
lustruirea mecanică;
- dizolvarea electrochimică şi smulgerea particulelor de material sub
acţiunea unei diferenţe de potenţial şi a unei soluţii acide – pentru lustruirea
electrolitică.
54
7. Evidenţierea, prin analize microbiologice, a influenţei exercitată de
tehnicile de finisare asupra formării biofilmului de Candida albicans pe
suprafeţele metalice lustruite – cap. 7.1.
8. Realizarea corelaţiei dintre rugozitatea suprafeţelor (Rz) şi numărul de
unităţi formatoare de celule (UFC), ca parametri pentru calitatea de
suprafaţă şi pentru faza de formare a biofilmului de celule fungice.
9. Cercetarea influenţelor exercitate de tehnicile de lustruire asupra
grosimii stratului de biofilm celular şi a gradului de extindere a acestuia –
cap.7.2.
10. Analiza predictivă a influenţei tehnicilor de finisare a suprafeţelor
componentelor metalice a restaurărilor protetice asupra formării şi
dezvoltării biofilmului de Candida albicans – cap.8.
11. Determinarea funcţiei de regresie, a valorii coeficientului de corelaţie,
a suprafeţelor reală şi teoretică de regresie, a nomogramelor de variaţie a
grosimii stratului de celule fungice cu rugozitatea şi numărul de unităţi
formatoare de colonii.
12. Evaluarea comportării în cavitatea orală a componentelor metalice ale
protezelor parţiale mobilizabile scheletate, prelucrate prin diferite tehnici de
finisare – cap. 9.
13. Analiza microbiologică a unui lot de 52 de probe de placă bacteriană
prelevate de pe suprafeţele metalice ale protezelor parţiale mobilizabile
scheletate folosite de pacienţi un anumit timp, cu scopul identificării
prezenţei celulelor de Candida albicans şi stabilirii sensibilităţii la
antifungice.
14. Efectuarea unui studiu clinic privind comportarea in vivo a
componentelor metalice ale PPMS prelucrate prin diferite tehnici de
finisare – cap.10.
15. Stabilirea tratamentului protetic propriu-zis pentru 52 de pacienţi din
lotul de studiu, realizarea prin turnare şi prelucrări mecanice a protezelor
prescrise, prelevarea probelor de placă bacteriană de suprafeţele metalice
ale acestora, identificarea prezenţei celulelor fungice Candida albicans şi
determinarea sensibilităţii la antifungice.
Datele experimentale obţinute şi concluziile generale formulate
asigură condiţii favorabile pentru dezvoltarea unor noi direcţii ale
cercetărilor :
55
1. Investigarea procesului de retenţie a celulelor fungice pe suprafeţele
metalice ale diferitelor aliaje nenobile, finisate prin tehnici mecanice şi
electrochimice.
2. Studii privind influenţa rugozităţii suprafeţelor componentelor metalice
ale protezelor parţiale mobilizabile scheletate asupra aderenţei iniţiale a
celulelor fungice.
3. Cercetarea influenţei exercitată de tehnicile de finisare asupra rezistenţei
la electrocoroziune a aliajelor nenobile dentare.
4. Analiza acţiunii diferiţilor dezinfectanţi asupra aderenţei celulelor
Candida albicans la suprafeţele caracterizate prin diferite valori ale
rugozităţii.
5. Determinarea, prin studii in vivo, a valorilor critice ale rugozităţii
specifice diferitelor materiale dentare de la care începe procesul de retenţie
a plăcii bacteriene.
6. Determinarea influenţei rugozităţii suprafeţelor şi a timpului de contact
asupra aderenţei iniţiale a biofilmelor complexe pe materialele dentare
(metale şi aliaje, răşini acrilice, compozite, etc.).
7. Influenţa tehnologiilor de nitrurare în plasmă a suprafeţelor aliajelor
nenobile dentare asupra procesului de aderare a microorganismelor.
8. Analize termodinamice privind măsurarea unghiului de contact dintre
substratul solid şi suprafaţa celulelor fungice, în vederea determinării
naturii şi mărimii forţelor de adeziune.
56
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Adam B., Baillie G.S., Douglas L.J. - Mixed species biofilms of Candida albicans and
Staphylococcus epidermidis. J. Med. Microbiol. 2002, 51:344–349.
2. Aelenei, Marinela-Delia- Studiul coroziunii unor materiale dentare, teză de doctorat,
Universitatea Tehnică "Gh.Asachi" din Iaşi, pg. 235, 2009.
3. Alecu S., Dumitriu S.- Culturile mixte: o nouă perspectivă în diagnosticul şi
tratamentul candidozei orale – studiu epidemiologic, Fungi & Mycotoxins,vol. 1, no. 2,
2007.
4. Baillie G.S., Douglas L.J.- Role of dimorphism in the development of Candida albicans
biofilms. J. Med. Microbiol. 1999, 48:671–679.
5. Barbosa P.F., Button S.T. - Microstructure and mechanical behaviour of the
isothermally forged Ti-6Al-7Nb alloy, Proceedings of the Institution of Mechanical
Engineers - Part L : Journal of Materials : Design and Applications, 2000,
http://pil.sagepub.com/content/214/1/23.
6. Bates J.F, Scott J.,- Studies related to the fracture of partial dentures--fractography of
cobalt-chromium alloys, J Biomed Mater Res. 1973 Sep;7(5):419-29.
7. Battin T.J., Sloan W.T., Kjelleberg S., Daims H., Head I.M., Curtis T.P., Eberl L.-
Microbial landscapes: new paths to biofilm research, Nat Rev Microbiol. 2007 Jan;5(1):76-
81.
8. Beighton D. et al. - Use of CHROMagar Candida Medium for Isolation of Yeast from
Dental Samples; Journal of Clinical Microbiology 1995; 33(11):3025-3027.
9. Bezzon O.L., Ribeiro R.F., Rolto J.M., Crosara S. - Castability and resistance of
ceramometal bonding in Ni-Cr and Ni-Cr-Be alloys, J.Prosthet.Dent, 85(3): 299-304, 2001.
10. Bizerra F.C., Nakamura C.V., de Poersch C. et al.- Characteristics of biofilm
formation by Candida tropicalis and antifungal resistance. FEMS Yeast Research 2008; 8:
442–450.
11. Blankenship J.R., Mitchell A.- How to build a biofilm: a fungal perspective. Current
Opinion in Microbiology 2006; 9(6):588-594.
12. Borţun C., Sandu L.- Proteza parţială scheletată tip „ păianjen”, Revista de
stomatologie a Facultăţii de stomatologie din Arad şi Timişoara, nr. 1-4, ianuarie-decembrie,
2002-2003.
13. Borţun C., Popa L, Uram-Ţuculescu S.- Îndreptar de lucrări practice- tehnologia
protezelor parţiale acrilice şi scheletate, Lito UMF Timişoara, 2000.
14. Branda S.S., Vik A., Friedman L. et al.- Biofilms: the matrix revisited; Trends in
Microbiology 2005, 13(1): 20-26.
15. Bratu D şi col.- Materiale dentare utilizate în laborator, vol. II, Ed. Helicon, Timişoara,
1994.
16. Bratu D., Bratu E., Antonie S.- Restaurarea edentatiilor partiale prin proteze
mobilizabile, Ed.Medicala, Bucureşti, 2008.
17. Bratu D., Ieremia L., Uram- Ţuculescu S.- Bazele clinice şi tehnice ale protezării
edentaţiei totale. Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 2003.
18. Brewer A.A., Morrow R.M. – Ovedentures. Mosby, Saint Louis, 1980.
19. Brien N. – Conception et tracé des prothèses partielle amovible. Paris, 1996.
20. Brune D.- Metal release from dental biomaterials. Biomaterials1986, 7:163-175.
21. Buiuc D., Negruţ M.- Tratat de microbiologie clinică, ediţia aII-a, Editura Medicala,
Bucureşti, 2008
cap.38 Mareș M., Olimpia Bazgan,
22. Carabela, M., Burlibaşa, M., Ionescu, Ileana ş.a.,- Începuturile utilizării aliajelor
inoxidabile (nenobile) în România. Revista Medic Dentist, nr. 4, 2006
57
23. Chandra J., Kuhn D.M., Mukherjee P.K. et al.- Biofilm formation by the fungal
pathogen Candida albicans: development, architecture, and drug resistance. The Journal of
Bacteriology 2001; 183(183):5385-5394.
24. Chlebus E., Kuznicka Bogumila, Kurzynowski T., Dybala B. - Microstructure and
mechanical behaviour of Ti-6Al-7Nb alloy produced by selective laser metting, Materials
Characterization, vol.62, nr.5, 2011, p.488-495.
25. Coca I., Coca V., Spring D.- Protezarea dentară mobilizabilă (în perspectiva
dezvoltării), Editura Cerma, 1995.
26. Colligon J.S., Johnson D., Jones S.B., Taylor R.L- Element Release from NiCr Dental
Alloys, 14th Biomaterials Network Meeting – Annual Network Meeting, Poster
Presentation, July, Nottingham, 2002.
27. Colosi I., Costache C., Junie M.- Rezistenţa biofilmelor de Candida la antifungice,
Fungi & Mycotoxins Volume 3, No. 1, April 2009 p: 242-249.
28. Craig R.G., Powers J.M.- Restorative Dental Materials. llth edition, Mosby USA,
2001.
29. Crielaard W., Zaura E., Schuller A.A., Huse S.M., Montijn R.C., Keijser B.J.- Exploring the oral microbiota of children at various developmental stages of their dentition
in the relation to their oral health, BMC Med Genomics. 2011 Mar 4;4:22.
30. Douglas L.J.- Medical importance of biofilms in Candida infections. Revista
Iberoamericana de Micologia 2002; 19(3):139-143.
31. Dumitrescu S.- Edentaţia parţială şi proteza mobilizabilă, Ed. Medicală, Bucureşti,
1970.
32. Forna N.- Tratat de protetică dentară. Clinica şi terapia edentaţiei parţial întinse,
Ed.“Gr. T. Popa” Iaşi, 2009.
33. Forna N.-Protetică dentară,volumul II, Editura Enciclopedică, 2011.
34. Ghiban B.- Metallic Biomaterials, Ed. Printech, Bucureşti, 1999.
35. Ghiban B., Ghiban N.- Cobaltul şi aliajele pe bază de cobalt, cap.18 în Tratat de
Ştiinţa Materialelor, vol. 3, Ed. Agir, 2009.
36. Ghiban B., Borţun C.M. - Aliaje dentare de cobalt, p.6-7, Ed.Printech, Bucureşti,
2009.
37. Gupta K.P. - Phase Diagrams of Ternary Nickel Alloys - Part 1, The Indian Institute of
Metals, 1990.
38. Gupta K.P. - The Co-Cr-Mo (Cobalt-Chronium-Molybdenum) System, Journal of
Phase Equilibria and Diffusion, vol.26, nr.1, p.87-92, 2005.
39. Ionescu A. – Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze mobile. Clinica şi tehnica de
laborator. Ed. Naţional, Bucureşti, 1999.
40. Krol A.J., Jacobson T.E., Finzen F.C.- Removable Partial Denture Design, 7th
Edition, Indent, 1999.
41. Kuhn D.M., Chandra J., Mukherjee P.K. et al. - Comparison of biofilms formed by
Candida albicans and Candida parapsilosis on bioprosthetic surfaces. Infection and
Immunity 2002; 70:878-888.
42. Kwai S. Chan, Yi-Ming Pan, Yi-Der Lee - Computation of Ni-Cr Phase Diagram via
a Combined First-Principles Quantum Mechanical and CALPHAD Aproach, Metallurgical
and Materials Transactions A, vol.37, nr.7, p.2039-2050, 2006.
43. LaBarre E., Tsiang K.– Advanced Removable Partial Dentures. J of Prosthodontics
2006; 15(4): 274-9.
44. Lamfon H., Porter S.R., McCullough M., Pratten J.- Formation of Candida
albicans biofilms on non-shedding oral surfaces. Eur. J. Oral Sci. 2003; 111:465–471.
45. Malic L.I., Apetrei I.C., Mareş M.- Biofilmele fungice : strategii de supravieţuire,
Fungi & Mycotoxins, vol. 1, nr. 1, 2007.
58
46. McGinnis, M.- Doctor Fungus, 2000,
http://www.doctorfungus.org/Thefungi/img/120MIKE.JPG
47. McGivney G.P., Carr A.B.- McCracken's removable partial prosthodontics thenth
edition, Mosby Inc, 2000.
48. Meyer J.M., Degrange M. - Alliages nickel-chrome et alliages cobalt-chrome pour la
prothèse dentaire, Encyclopédie Médico-chirurgicale 23065T10:12 p, 1992.
49. Oprean L.,- Microbiologie generală, Ed. Univ. “Lucian Blaga”, Sibiu, 2000.
50. Owall B., Budtz-Jörgensen E., et al- Removable partial denture design: A need to
focus on hygienic principles? ,Int J Prosthodont 2002, 15:371-78.
51. Panaite Şt.- Aliajele metalice de uz stomatologic, Editura Apollonia laşi 1998.
52. Pendefunda V.- Cercetări privind durabilitatea funcţională a materialelor de
obturaţie coronară, Teză de doctorat, Iaşi 2004.
53. Pezzoli M.- Il disegno della protesi scheletrata, Masson Italia Editori S.p.A., 1984
54. Purevdorj-Gage L.B., Stoodley P.- Biofilm structure, behaviour, and hydrodynamics.
In:Ghannoum M, O’Toole G A (eds.). Microbialbiofilms; Washington: ASM Press,
2004:160-162.
55. Radfort D.R., Radfort J.R. – A SEM study of denture plaque and oral mucosa of
denture –related stomatitis; Journal of Dentistry 1993;21:87-93.
56. Ramage G., Tomsett K., Wickes B.L., Lopez-Ribot J.L., Redding S.W.- Denture
stomatitis: a role for Candida biofilms. Oral Surg. Oral Med.Oral Pathol. Oral Radiol.
Endod. 2005; 98:53–59.
57. Rîndaşu I. , Rândaşu O.V.– Materiale dentare, Ed. Medicala, Bucuresti, 2001.
58. Rusu E., Enache-Soare S., Radu-Popescu M.- Biofilmul candida albicans şi
sensibilitatea lui la medicamentele antifungice, Revista Română de Stomatologie –vol. LVI,
nr. 1, 2010.
59. Stafford P.- Dimorphism in Candida albicans, Part II, 2002
http://www.microbelibrary.org,
60. Stelea O., Panaite Şt., Morariu C.- Metalurgie stomatologică şi biomateriale. Ed.
Apollonia, Iaşi, 2000.
61. Ursache M. – Stomatopatia paraprotetică, Ed. Apollonia, Iaşi, 1995.
62. Ursea, N.- Enciclopedia Medicală Românească Secolul XX. Fundaţia Română a
Rinichiului, p.1259-1284, Bucureşti, 2001.
63. Walls A.W., Steele J.G. – Geriatric oral health issues in the United Kingdom. Int
Dent J, 2001; 51(3): 183-7.
64. Wang Y., Woodward C., Zhou S.H., Liu Z.-K., Chen L.-Q. - Structural stability of
Ni-Mo compounds from first-principles calculations, Scripta Materials, vol.52, 2005, 17-20.
65. Wang R.R., Fenton A.- Titanium for prosthodontic applications, Rev. Quintessence
Dental Technology, vol. 27, p. 401-408, 1996.
66. Wapner K.L.- Implications of Metallic Corrosion in total Knee Arthroplasty, Clinical
Orthopedy, vol. 271, nr. 2, p. 12-20, 1991.
67. Wataha J.C., Regina L.M.- Casting alloys, The Dental Clinics of NorthAmerica, 48,
499-512, 2004.
68. Wataha J.C.- Alloys for prosthodontic restaurations, J. Prosthet Dent, vol. 87, p. 351-
363, 2002.
69. Watanabe K., Miyakawa O., Takada Y., Okuno O., Okabe T. - Casting behaviour
of titanium alloys in a centrifugal casting, Biomaterials, vol.24, nr.3, 2003, p.1737-1743.
70. Webb B.C., Thomas C.J., Willcox M.D., Harty D.W., Knox K.W.- Candida-
associated denture stomatitis. Aetiology and management: a review. Part 1. Factors
influencing distribution of Candida species in the oral cavity, Aust. Dent. J., 43:45–50.
1998.
59
71. * * * http://www.begocanada.com
72. * * * Binary phase diagram of Al-Nb, Illinois Institute of Technology,
http://tptc:űt.edu/index.php/option=com.content&view, last updated, 06.08.2010.
73. * * * Biotan ™ Titanium, Schűtz Dental Group, Catalogue, 2010, p.41, www.schűtz-
dental.de.
74. * * * Bredent – Produse pentru laboratorul dentar 2007/2008, RO.
75. * * * Catalog CMP Industries LLC, www.cmpindustries.com, 2010, S.U.A.
76. * * * Catalog 2007/2008, Bredent GmbH & Co.KG, Germany, Produse pentru
laboratorul dentar.
77. * * * Clinica Stomatologică a Universităţii din Bucureşti va avea în curând un
laborator modern pentru prelucrarea aliajului Vitallium, Revista Română de Stomatologie,
nr. 5, p.28-29, 1940.
78. * * * Chrome and Partial Department, Kaylor Dental Lab.Inc., Florence, S.U.A.
79. * * * http://www.chromagar.com
80. * * * Cobalt-Chromium (Co-Cr) Phase Diagram, www.calphad.com.
81. * * * Crown and Bridge NiCr alloys at a glance, Catalog Prosthetics Dentaurum,
2009/2010. 270.
82. * * * Crown and Bridge Co-Cr alloys, Catalog Prosthetics, Dentaurum, 2007/2008.
83. * * * Deciziunea Ministerială nr. 24569/07.06.1940, Revista Română de Stomatologie,
nr. 4, p.12-14, 1941.
84. * * * www.dentaltech.ro, Dental Tech
85. * * * http://www.dsi.ro/, Terra Dent, Materiale şi echipamente dentare
86. * * * http://www.fei.com/products/dualbeams/quanta3d.aspx
87. * * * www.fizica.unibuc.ro/AFM_seminar_2009.
88. * * * Hanemann Hardness Tester Microscope, Catalog Yena Leco, 2011, Germania.
89. * * * [email protected].
90. * * * Neophat® 21 - Metalograph microscope, Catalog Yena Zeiss Leco, 2011,
Germania.
91. * * * www.newton.phys.uaic.ro/data/pdf/2011.
92. * * * Nickel-Chromium (Ni-Cr) Phase Diagram, www.calphad.com.
93. * * * Nickel-Chromium eutectic alloy, Patent nr.3635769, Westinghouse Electric
Cosporation (Pittsburg, PA), SUA, 1972.
94. * * * Operating Instructions, Nanosurf easy Scan 2 AFM, version 1.6.
95. * * * Produse pentru laboratoarele de protetică dentară, Catalog Bredent, 2009/2010.
96. * * * Prosthetics, Catalog Dentaurum, 2009/2010
97. * * * Prothèse implantaire, Bredent, 2009/2010
98. * * * Quik Guide to Precision Measuring Instruments, Mitutoyo, p.38-39, 2010.
99. * * * Titanium applications in dentistry, ADA Council on Scientific Affairs, JADA, vol.
134, nr. 3, p. 347-349, 2003.
100. * * * The Glossary of Prosthodontics Terms, 7th Ed, copyright 1999 by the Editorial Council
of the Journal of Prosthetic Dentistry, Mosby, 1999
101. * * * The Inventions that Changed the World, Reader’s Digest, 1982.
102. * * * The phase diagram of Ni-Cr binary system, http://www.calphad.com/nickel-
chromium.html
103. * * * The Science Behind Materials Preparation - A guide to Materials Preparation
and Analysis, Buehler® Sun-Met™, Buehler LTD, 2004.
104. * * * http://users.utcluj.ro/~mbirlea/.
105. * * * Vitallium ®Dentures : Tried and tested for 75 years, Rev.Vitallium – Jubilee
Edition 1932-2007, oct. 2007, Elephant Dental B.V., Netherlands.
60
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE
ÎN CADRUL TEZEI DE DOCTORAT
1. Elena-Raluca Baciu, Maria Baciu, Norina Consuela Forna-
Influence of finishing techniques of Ti-based alloys used in prosthetic
restorations on the formation of Candida albicans biofilm, Romanian
Journal of Oral Rehabilitation, Vol.3, No.1, 2011.
2. Elena-Raluca Baciu, Norina Consuela Forna- Influeţa tehnicilor de
finisare asupra rugozităţii suprafeţelor componentelor metalice ale
restaurărilor protetice, Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de
Medici şi Naturalişti din Iaşi, Vol. 114, Nr. 4, 2010, pag. 1198-2003,
ISSN : 0048-7848.
3. Elena-Raluca Baciu, Norina Consuela Forna, Ştefan Lucian Toma- The influence of finishing techniques on the nanometric profile of
metallic component surfaces of dental appliances, The Annals of
University „ Dunărea de Jos” of Galaţi, fascicle VIII, 2010 (XVI), Issue
2, Tribology, pag.40...46, ISSN 1221-4590.