rezumatul tezei de doctorat contribuŢii la · pdf fileţiilor între nivelul de...
TRANSCRIPT
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
0
Ing. GEORGE - CĂLIN ROIBAN
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE COMBATERE POSTEMERGENTĂ A
BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB
Conducător ştiinţific Prof. univ. dr. ing. PETRU GUŞ
CLUJ-NAPOCA 2010
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN
CLUJ-NAPOCA ŞCOALA MASTERALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
1
CONTRIBUŢII LA PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE
COMBATERE POSTEMERGENTĂ A BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB
Paralel cu dezvoltarea agriculturii, sortimentul buruienilor s-a diversificat continuu şi
s-a adaptat la noile condiţii impuse de tehnica agricolă. Rezultanta acestor permanente
adaptări se evidenţiază astăzi prin marea capacitate de supravieţuire a buruienilor, ca şi prin
dinamica ce există în interiorul comunităţilor formate de anumite specii, această dinamică
evidenţiindu-se prin apariţia de biotipuri mai adaptate, prin modificarea continuă a structurii
cantitative şi calitative a îmburuienării, prin includerea de noi specii din flora spontană
locală sau a unor buruieni din alte zone geografice.
Plecând de la premisa combaterii eficiente a buruienilor, considerăm că este necesară
cunoaşterea tuturor elementelor implicate în proces.
Porumbul fiind planta de cultură preponderentă în exploataţiile agricole din
Transilvania, continuă să preocupe sfera de cercetători ştiinţifici pentru permanenta
îmbunătăţire a tehnologiilor de cultivare sau de adaptare a verigilor tehnologice la
modificările care pot interveni în habitatul acestuia, în sistema de maşini specifică şi chiar în
interesele economice ce vizează această cultură.
Particularitatea porumbului privind sensibilitatea deosebită la îmburuienare,
constituie un câmp deschis cercetărilor herbologice şi mai ales celor din domeniul
combaterii buruienilor din această cultură pentru găsirea soluţiilor adaptate fiecărui teritoriu
ecologic omogen, care să răspundă eficient atât din punct de vedere al reducerii
îmburuienării sub nivelul de dăunare, cât şi din punct de vedere economic, pentru fermieri.
Noile condiţii impuse de legislaţia europeană în domeniul protecţiei mediului
coroborate cu tehnicile moderne de protecţie a plantelor justifică alegerea temei de
cercetare pentru realizarea tezei de doctorat, prin prisma următoarelor aspecte:
porumbul este în continuare una dintre culturile agricole preponderente la nivel mondial,
european şi naţional;
sensibilitatea culturii la îmburuienare impune controlul buruienilor prin metode eficiente
şi rapide;
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
2
eliminarea multor substanţe active erbicide cu aplicare preemergentă din lista avizată
pentru utilizare;
impactul ecologic cu risc diminuat în cazul combaterilor chimice postemergente;
posibilitatea îmbinării metodelor de combatere a buruienilor în postemergenţă cu
metodele preventive sau agrotehnice indirecte, astfel încât, se poate constitui un sistem
integrat de combatere al buruienilor în culturile de porumb eficient din punct de vedere
economic şi ecologic.
Datorită faptului că porumbul se cultivă pe un areal foarte mare în diverse zone
pedoclimatice, infestarea cu buruieni a acestei culturi, diferă extrem de mult pe teritoriul
ţării. Variaţiile sunt şi mai mari dacă avem în vedere în ce raport se găsesc anumite specii de
buruieni faţă de altele, speciile de monocotiledonate faţă de dicotiledonate, buruienile
anuale faţă de cele perene etc., astfel încât alegerea celei mai corecte strategii de combatere
trebuie făcută după condiţiile concrete şi locale.
Pornind de la considerentele că:
flora de buruieni caracteristică porumbului este variabilă în teritoriu;
condiţiile climatice variază de asemeni;
efectul erbicidelor poate fi variabil - fiind condiţionat de alegerea lor
corespunzătoare, de tehnica aplicării acestora şi mersul vremii;
siguranţa agroecosistemului, a sănătăţii animalelor şi oamenilor sunt variabile de
asemenea, în funcţie de mai mulţi factori naturali şi antropici, printre care se
numără şi corectitudinea abordării metodelor de combatere a buruienilor din
culturile agricole;
beneficiul fermierului cultivator de porumb este variabil în funcţie de
corectitudinea asigurării verigilor tehnologice specifice culturii şi condiţiilor
locale;
prin cercetările întreprinse în vederea elaborării acestei lucrări, ne-am propus să elucidăm
câteva aspecte referitoare la specificitatea îmburuienării acestei culturi în judeţul Alba (com.
Noşlac) şi eficacitatea unor strategii de combatere buruienilor în postemergenţa culturii de
porumb, precum şi la selectivitatea reţetelor chimice pentru cultura de porumb din această
zonă şi păstrarea echilibrului ecologic.
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
3
SCOPUL CERCETĂRILOR EFECTUATE
Scopul principal al cercetărilor întreprinse se rezumă la: elaborarea strategiilor de
combatere în postemergenţă a buruienilor din cultura de porumb, optime din punct de
vedere tehnologic, economic şi ecologic, pentru zona de luncă înaltă din judeţul Alba.
Pentru atingerea scopului propus, au fost necesare parcurgerea a trei etape esenţiale,
fiecăreia dintre acestea, fiindu-i specifice obiectivele ştiinţifice şi aplicative proprii.
Aceste trei etape sunt condiţionate de cele trei componente necesare pentru
eficientizarea rezultatelor de combatere postemergentă a buruienilor din cultura de porumb
şi pretabilitatea acestora la extensia în producţia agricolă a zonei. Astfel, cercetările
desfăşurate în perioada 2004-2007 sunt grupate în următoarele trei etape:
⇒ Stabilirea competiţiei dintre buruieni şi plantele de porumb în condiţiile
experimentale specifice;
⇒ Elaborarea strategiilor de combatere în postemergenţă a buruienilor din
cultura de porumb pentru zonele de luncă înaltă din judeţul Alba,
⇒ Precizarea elementelor minime necesare pentru extensia cercetărilor efectuate.
OBIECTIVELE CERCETĂRILOR EFECTUATE
Prima etapă a studiilor concretizată în stabilirea competiţiei dintre buruieni şi
plantele de porumb în condiţiile experimentale din Noşlac cuprinde ca obiective de studiu:
Inventarierea gradului de îmburuienare a culturilor de porumb din zona Noşlac,
judeţul Alba
Stabilirea speciilor de buruieni “problemă” pentru această cultură;
Stabilirea corelaţiilor între nivelul de îmburuienare al culturii de porumb din
această zonă şi producţie;
Stabilirea corelaţiilor între nivelul de îmburuienare din cultură şi factorii climatici
specifici anilor de cercetare;
Stabilirea fluctuaţiei nivelului îmburuienării pe parcursul celor 4 ani de cercetare;
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
4
A doua etapă a studiilor concretizată în elaborarea strategiilor de combatere în
postemergenţă a buruienilor din cultura de porumb în zonele de luncă înaltă din judeţul
Alba cuprinde ca obiective de studiu:
Precizarea elementelor care stau la baza elaborării strategiilor de combatere a
buruienilor în postemergenţă;
Testarea unor strategii de combatere postemergentă a buruienilor din cultura de
porumb, chimice şi mixte;
Elaborarea strategiilor de combatere postemergentă a buruienilor din această
cultură, optime din punct de vedere tehnologic, economic şi ecologic, pentru zona
de luncă înaltă din judeţul Alba.
A treia etapă a studiilor concretizată în precizarea elementelor minime necesare
pentru extensia cercetărilor efectuate cuprinde ca obiective de studiu:
Stabilirea eficienţei economice a tehnologiei de combatere cu erbicide asociate –
un tratament;
Stabilirea eficienţei economice a tehnologiei de combatere cu erbicide asociate –
două tratamente;
Stabilirea eficienţei economice a tehnologiei de combatere cu erbicide asociate –
un tratament + o praşilă mecanică;
Stabilirea eficienţei economice a tehnologiei de combatere cu erbicide totale
aplicate în miriştea triticalelor + un tratament postemergent cu erbicide asociate
sau complexe.
DISPOZITIVUL EXPERIMENTAL
Cercetările privind perfecţionarea strategiilor de combatere a buruienilor în
postemergenţă la cultura de porumb a-au defăşurat pe o perioadă de 4 ani: 2004-2007 pe
terenul proprietate privată situat în comuna Noşlac, judeţul Alba, în cadrul unor experienţe
staţionare, bifactoriale, organizate după metoda blocurilor randomizate, cu 28 variante în
patru repetiţii. Suprafaţa totală a parcelei a fost de 30 m.p.
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
5
Factorii experimentali şi graduările acestora sunt:
A. Metoda de combatere: 28 graduări grupate în 4 tehnologii de combatere şi două
martor:
a1 = combatere clasică, 3 praşile manuale - varianta martor 1
a2 = fără combatere – varianta martor 2
a3 – a10 = combatere chimică, un singur tratament postemergent cu erbicide
asociate
a11 – a16 = combatere chimică, două tratamente postemergente cu doze
fracţionate: primul timpuriu (2-3 frunze ale porumbului); al doilea la stadiul de 5-
6 frunze ale porumbului
a17 – a22 = combatere mixtă, tratament precoce (2–3 frunze ale porumbului) cu
erbicide asociate sau complexe, urmat de o praşilă mecanică,
a23 – a28 = chimică în 2 ani, tratament cu erbicide cu acţiune totală în miriştea
premergătoarei + un tratament cu erbicide asociate la stadiul de 5-6 frunze ale
porumbului.
B. Anii de experimentare: 4 graduări,
b1 = 2004
b2 = 2005
b3 = 2006
b4 = 2007
Pentru stabilirea eficacităţii în combaterea postemergentă a buruienilor s-au testat 11
erbicide cu substanţe active diferite: foramsulfuron+isoxadifen etil, rimsulfuron,
mesotrione, prosulphuron + primsulphuron, acid 2.4D+MCPA+ clopiralid, bromoxynil +
2.4D (ester), florasulam+ 2,4 D(EHE), bromoxynil octanoate.
Tehnologia de cultivare a porumbului în câmpul de experienţe cuprinde:
rotaţia de 3 ani: triticale de toamnă – porumb – cartof +sfeclă pentru zahăr + legume
(figura 1);
sistemul de lucrări diferenţiat în funcţie de variantele de combatere a buruienilor
aplicate, după cum urmează:
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
6
Primul ciclu al rotaţiei Al II-lea ciclu al rotaţiei
o pentru cele 4 variante cu
tratament în miriştea
premergătoarei: recoltare
triticale (ultima decadă a lunii
iulie) – erbicidare în mirişte, pe
toată suprafaţa, cu LEONE 36
SL: 4 l/ ha după 14 zile de la
recoltare – (aplicat gunoiul de
grajd 30 to/ha, în decada a II-a a
lunii septembrie în anul 2003 –
sola 2 şi 3 şi 2004 – sola 2) - arătura de toamnă la 25 cm adâncime, în ultima decadă
a lunii septembrie sau prima decadă a lunii octombrie – 1 trecere cu grapa cu discuri
GDU 3,4 (a II-a decadă a lunii aprilie) - aplicat îngrăşăminte complexe – fertilizare
starter Cu N40P40 - o trecere cu combinatorul în ziua semănatului (decada a III-a a
lunii aprilie) – semănat cu SPC 6 – erbicidare postemergentă + prima fertilizare
foliară (stadiul de 5-6 frunze ale porumbului) – a II-a fertilizare foliară (la înspicarea
porumbului) – recoltare (decada I din octombrie).
o pentru variantele fără erbicidare în mirişte: recoltarea triticalelor (decada a III-a din
iulie)- dezmiriştire prin arătură superficială (imediat după recoltare) – o discuire în
prima decadă a lunii septembrie – aplicat gunoiul de grajd 30 to/ha, în decada a II-a a
lunii septembrie în anul 2003 – sola 2 şi 3 şi 2004 – sola 2 – arătura de toamnă
(prima decadă din luna octombrie) – 1 trecere cu grapa cu discuri primăvara (prima
decadă aprilie) – fertilizare minerală (decada a II-a aprilie) – o trecere cu
combinatorul în preziua semănatului – semănat ( decada a III-a din aprilie) – prima
praşilă în varianta martor cu 3 praşile şi erbicidarea postprecoce – (decada a II-a din
mai) – a II-a praşilă în varianta martor cu 3 praşile şi erbicidarea postemergentă +
prima fertilizare foliară, la 5-6 frunze ale porumbului – a III-a praşilă în varianta
martor şi prima în variantele cu praşilă după aplicarea erbicidelor asociate sau
complexe (prima sau a II-a decadă din iunie) – a II-a fertilizare foliară - recoltare.
Fertilizarea:
Anul
2004 2005 2006 2007
Sola 1 triticale porumb Cartof+ Sfeclă+ legume
triticale
Sola 2 porumb Cartof+ Sfeclă+ legume
triticale porumb
Sola 3 Cartof+ Sfeclă+ legume
triticale porumb Cartof+ Sfeclă+ legume
Fig 1. Asolamentul experienţei
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
7
o organică- cu gunoi de grajd fermentat 30 to/ha începând cu toamna anului 2003 –
în solele 2 şi 3) şi terminând în toamna 2004 (în sola 1), astfel încât fiecare solă a
fost fertilizată organic ;
o minerală: 2 fracţii: prima - NPK cu formula 15:15:0: - la pregătirea patului
germinativ asigurându-se o doză de N40P40; a II-a la stadiul de 6-8 frunze cu
azotat de amoniu, asigurându-se doza totală de N70P40K0;
o foliară: 2 fracţii de Murtonik 20:20:20 Me: prima – concomitent cu erbicidarea
postemergentă efectuată la stadiul de 5-6 frunze ale porumbului, în doză de 2 l/ha;
a II-a - la înspicare, în aceeaşi doză.
Terenul pe care este organizat câmpul de experienţă se încadrează în clasa I de
calitate cu 86 puncte de bonitare. Solul este de tip aluviosol calcaric molic coluvic, cu o
stare de fertilitate bună, conţinutul mediu de humus de 3,84% în primii 60 cm asigurând un
o rezervă de humus 161 – 200 t/ha.
Conţinutul de elemente nutritive diferă pe profilul solului, fiind corespunzător unei
aprovizionări medii cu azot total, foarte bună cu potasiu şi slabă pentru fosfor. Sub aspect chimic
singura intervenţie care se impune este completarea rezervei de fosfor.
Regimul termic şi pluviometric pe parcursul perioadei de vegetaţie a porumbului fost
diferit în cei 4 ani de experimentare, astfel încât condiţiile de răsărire şi dezvoltare a buruienilor şi
de răsărire şi dezvoltare a culturii de porumb au fost şi ele diferite.
Anul 2004, a fost un an relativ normal comparativ cu mediile multianuale, înregistrându-
se pe perioada de vegetaţie a porumbului abateri medii termice de +0,58 oC, abateri
semnificative fiind înregistrate în lunile aprilie (+1,0 oC) şi iunie (+1,6 oC) şi abateri
pluviometrice de +62,2 mm. Abaterile pozitive termice şi negative pluviometrice, au
surprins însă debutul culturii de porumb (luna mai şi începutul lunii iunie), astfel încât
acestea se resimt în concurenţa buruienilor dar şi nivelul producţiilor.
Anul 2005, a fost un an de excepţie din punct de vedere climatic, caracterizat ca fiind
extrem de ploios şi cald (+ 1,2 oC şi + 194 mm faţă de mediile multianuale). Perioada de
vegetaţie a porumbului este călduroasă (+0,95 oC faţă de m.m.a.) şi ploioasă, îndeosebi în
lunile aprilie, mai, august şi septembrie; pe toată perioada de vegetaţie înregistrându-se un
plus de 167,1mm. În ansamblu, anul agricol 2005 a fost un an cu potenţial de îmburuienare
foarte pronunţat.
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
8
Anul 2006 a fost un an mai puţin călduros comparativ cu anteriorii (abaterea mediei
anuale fiind de +0,90C) şi mai puţin ploios, per ansamblu; suma precipitaţiilor fiind aproape
de media multianuală (+34,1mm), dar foarte capricios, fiind caracterizat ca un an mai puţin
favorabil debutului culturii de porumb şi cu influenţe negative asupra nivelului producţiilor,
dar cu influenţe semnificative atât pozitive, cât şi negative asupra îmburuienării. Astfel,
perioada de vegetaţie a porumbului (aprilie-septembrie 2006) poate fi apreciată ca fiind -
caldă (abaterea în plus fiind de 1,10C). Lunile în care s-au înregistrat abateri pozitive
semnificative faţă de media multianulă au fost aprilie (+2,20C) şi mai, (+1,9 0C).
Precipitaţiile căzute în perioada aprilie-septembrie 2006 depăşesc normala, cu 50,1 mm,
abatere mult mai redusă comparativ cu anii anteriori, dar cu fluctuaţii foarte mari ale
precipitaţiilor la nivelul perioadei de vegetaţie a porumbului. Luna aprilie a fost foarte
ploioasă în primele două decade, urmată de luna mai secetoasă, în care porumbul a avut
puţin de suferit. Ploile care cad în a doua parte a lunii mai salvează cultura de porumb, care
îşi parcurge etapele vegetative începând din această perioadă în condiţii optime. Seceta din
prima jumătate a lunii mai a influenţat negativ răsărirea şi dezvoltarea porumbului, dar în
acelaşi timp a influenţat şi nivelul de îmburuienare care a fost mai redus.
Anul 2007 a fost un an foarte cald (abaterea mediei anuale fiind de +2,20C) şi ploios
în acelaşi timp; suma precipitaţiilor depăşind media multianuală cu 104,4 mm, dar cu o
repartiţie a acestora – deficitară pentru cultura de porumb. Analizând perioada de vegetaţie a
porumbului în anul 2007, se poate afirma că acesta nu a fost un an foarte favorabil pentru
porumb. Seceta excesivă din luna iunie şi moderată din luna iulie, defineşte influenţa
negativă a climei acestui an asupra recoltei de porumb.
Pentru perfecţionarea sistemului de combatere în postemergenţă a buruienilor din
cultura de porumb s-a impus organizarea corespunzătoare a sistemului informaţional, de
culegere a datelor de cercetare şi efectuare a următoarelor determinări:
Determinări privind caracteristicile îmburuienării specifice porumbului din arealul de
studiu: determinarea compoziţiei floristice, determinarea gradului de îmburuienare
anual şi mediu (numeric şi gravimetric), determinarea ponderii anuale a speciilor de
buruieni şi stabilirea ponderii medii a acestora, stabilirea fluctuaţiilor îmburuienării
specifice celor 4 ani de experienţe, stabilirea speciilor de buruieni problemă pentru
porumbul cultivat în zona de luncă înaltă din judeţul Alba (conform zonei Noşlac) şi nu
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
9
în ultimul rând – stabilirea corelaţiilor dintre nivelul producţiilor de porumb şi nivelul
îmburuienării;
Determinări privind eficacitatea variantelor de combatere testate, cuprinse în 4
tehnologii de combatere în postemergenţă diferite: determinarea gradului de combatere
asigurat în primele 50-60 de zile din vegetaţia porumbului (corespunzătoare determinării
la 30 de zile de la prima erbicidare) anual şi în medie pe cei 4 ani; determinarea gradului
de combatere al buruienilor asigurat după 65-70 de zile parcurse din perioada de
vegetaţie a porumbului în fiecare variantă testată (corespunzătoare determinării la 45 de
zile de la prima erbicidare) anual şi în medie pe cei 4 ani, stabilirea eficacităţii în
combaterea buruienilor pe întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului anual şi în medie
pe cei 4 ani, determinări comparative între cele 4 tehnologii de combatere testate, anual
şi în medie pe 4 ani;
Determinări ale nivelului producţiilor de boabe realizate: determinări anuale şi în
medie pe cei 4 ani de experienţe, analize comparative între variantele de combatere
testate şi între cele 4 tehnologii de combatere testate;
Determinări privind eficienţa economică: calcularea valorii producţiei, a cheltuielilor de
producţie, a profitului total şi ratei profitului specifice fiecărei variante de combatere a
buruienilor testate şi analiza comparativă a acestora, cât şi calcularea profitului mediu şi
a ratei medii a profitului specifice celor 4 tehnologii de combatere a buruienilor testate
şi analiza comparativă a acestora.
REZULTATE OBŢINUTE
Datele incluse în teza de doctorat obţinute în câmpul experimental în perioada 2004-
2007 şi interpretate conform regulilor de prelucrare şi interpretare statistică, asigură
formularea unor concluzii şi recomandări privind ,,Perfecţionarea sistemului de combatere
postemergentă a buruienilor din cultura de porumb”.
Pe baza rezultatelor experimentale am formulat următoarele opinii, cu
menţiunea că prin rezultatele proprii încercăm să completăm domeniul cunoaşterii
îmburuienării specifice culturilor de porumb din arealuri similare şi a metodelor
actuale de combatere, sub aspectul influenţei pe care acestea îl au asupra
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
10
indicatorilor economici şi a posibilităţilor de extensie după cum rezultă din
concluziile formulate.
REZULTATE PARŢIALE PRIVIND CARACTERISTICILE ÎMBURUIENĂRII CULTURILOR DE PORUMB DIN AREALUL COMUNEI NOŞLAC,
JUDEŢUL ALBA
Îmburuienarea caracteristică porumbului, în condiţiile câmpului experimental din
Noşlac, determinată în cei patru ani de cultură (2004, 2005, 2006 şi 2007) relevă o
compoziţie floristică diversă, ce cuprinde specii din toate cele patru grupe reprezentative:
monocotiledonate anuale, monocotiledonate perene, dicotiledonate anuale şi dicotiledonate
perene.
Numărul total de specii determinate în cultura de porumb pe parcursul celor patru ani
de experienţe a fost 23 (2 monocotiledonate anuale, 14 dicotiledonate anuale, o specie
monocotiledonată perenă şi 6 specii dicotiledonate perene), iar compoziţia floristică anuală
a îmburuienării porumbului cuprinde între 18 şi 20 specii în funcţie de an;
Gradul de îmburuienare mediu pe perioada cercetărilor este foarte ridicat, fiind cifrat
la 101,7 plante/m.p.
Gradul de acoperire al solului realizat de buruieni la începutul perioadei de vegetaţie
a porumbului, calculat ca medie pe cei 4 ani, este apreciat la 26% - valoare ridicată, ţinând
cont de perioada la care se face referirea (15 – 20 de zile de la răsărirea culturii de porumb).
În fiecare din cei patru ani de experimentare, concurenţa buruienilor a fost ridicată pe
întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului, potenţialul de îmburuienare al solului fiind
destul de ridicat, iar condiţiile climatice, propice dezvoltării vegetative a buruienilor şi chiar
infestărilor tardive în variantele de combatere. Concurenţa acerbă din partea buruienilor s-a
înregistrat îndeosebi în decursul anului 2005, cea mai redusă concurenţă stabilită prin gradul
general de îmburuienare şi de acoperire al solului fiind caracteristică anului 2007.
Îmburuienarea medie din parcelele martor diferă semnificativ statistic în cei 4 ani de
studiu (tabelul 1). În anul 2005 se realizează o îmburuienare a parcelelor martor mai mare,
foarte semnificativ statistic faţă de anul 2004, creşterea îmburuienării în 2006 fiind distinct
semnificativă faţă de anul 2004, ajungându-se în 2007 la o scădere foarte semnificativă
statistic. Se poate afirma că, pe lângă clima mai secetoasă din anul 2007 care favorizează
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
11
îmburuienarea redusă la debutul perioadei de vegetaţie a porumbului, se resimte şi efectul
rotaţiei de 4 ani practicată.
Tabelul 1.
Evoluţia gradului de îmburuienare pe perioada cercetărilor Noşlac, 2004-2007
Nr.crt. Anul Nr.plante/m2 % faţă de MT Difer. faţă de MT. (pl./m2) Semnificaţii
1. 2004 89,00 100 Mt. Mt. 2. 2005 164,30 184,60 75,30 *** 3. 2006 97,00 109,00 8,00 ** 4. 2007 66,40 74,60 -22,60 ooo DL 5% = 4,16 plante/m2
DL1% = 6,31 plante/m2 DL 0.1% = 10,13 plante/m2
Grupa de buruieni reprezentativă este cea a monocotiledonatelor anuale, care
reprezintă în medie pe cei 4 ani 48,5% din totalul buruienilor din cultura de porumb.
Urmează dicotiledonatele anuale, cu o participare medie de 43,6% şi dicotiledonatele
perene, cu o participare medie la îmburuienare de 13,5% (figura 2).
%/total
13,548,5
43,6
0,5
MA DA DP MP
Fig. 2. Ponderea medie a grupelor de buruieni la îmburuienarea porumbului
(Noşlac, 2004-2007) Nu se poate minimaliza o anumită grupă biologică în cazul unei frecvenţe reduse a
acesteia într-o cultură de prăşitoare, pentru că, prin eliminarea concurenţei realizate de
grupa sau grupele majoritare (orientând metodele de combatere numai spre acestea), specia
cu frecvenţă redusă poate să se lanseze rapid şi să concureze la rândul ei cultura (îndeosebi,
atunci când rezerva de seminţe de buruieni a solului indică potenţialul de infestare şi cu
speciile minoritare în vegetaţie).
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
12
În cazul câmpului experimental din Noşlac, jud. Alba, pe parcursul celor 4 ani de
cercetare, ponderea grupelor de buruieni se modifică semnificativ statistic (figura 3). Astfel
dacă în anul 2004 erau dominante monocotiledonatele anuale, care cresc foarte semnificativ
statistic în anul 2005, în urma fertilizării cu gunoi de grajd şi condiţiilor climatice deosebit
de favorabile acestora, descresc apoi ca pondere în anii următori, ajungând în anul 2007 la o
diferenţă foarte semnificativă statistic negativă, faţă de debutul experienţelor. Evoluţie
contrară are în acest timp, grupa dicotiledonatelor anuale şi mai ales a celor perene. Este de
remarcat faptul că în 2007, ponderea dicotiledonatelor perene ajunge la 20,2%, faţă de 11,2
la debutul experienţei.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2004 2005 2006 2007anul
pl/m2.
MA DA DP
Fig.3. Evoluţia frecvenţei speciilor de buruieni (plante/m2)din cele trei grupe principale, din cultura de porumb
Urmărind ponderea medie a speciilor de buruieni prezente în cultura de porumb din
câmpul de cercetare în cei 4 ani de experienţe (figura 4), precum si constanţa apariţiei
speciilor în punctele de determinare a îmburuienării şi caracteristicile biologice ale acestora
privind potenţialul de concurenţă, sunt considerate 15 specii – buruieni problemă pentru
culturile de porumb din zona Noşlac, jud. Alba: Echinochloa crus-galli, Chenopodium
album, Amaranthus retroflexus, Setaria glauca, Cirsium arvense, Galinsoga parviflora,
Convolvulus arvensis, Sonchus arvensis, Polygonum lapathyfolium, Polygonum persicaria,
Hibiscus trionum, Agropyron repens, Xanthium strumarium, Atriplex patula şi
Chenopodium polyspermum.
DL5%=3,83; DL1%=5,80; DL0,1%=9,32
Mt
**
ooo
-
DL5%=3,46; DL1%=5,25; DL0,1%=8,43
***
**
Mt
-
DL5%=2,00; DL1%=3,03 DL0,1%=4,87Mt ** --
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
13
%/total
37.9
12.3
8.6
4.4
2.5
2.5
2.5
2.3
2.3
16
0.6 0.50.40.3
0.3
0.32 1.21
10.9
0.90.8
ECHCGCHEALAMARESETGLCIRARGALPACONARSONARPOLLAPOLPEHIBTRAGRREXANSTATRPACHEPOSTEMEPOLAVSYMOFLATTURAPRACHEHYLAPCORUBCH
Fig. 4. Participarea medie (%) a speciilor de buruieni la îmburuienarea porumbului
(Noşlac, 2004-2007) Tendinţa de evoluţie negativă a caracteristicilor îmburuienării specifice culturilor de
porumb din zona studiată poate fi susţinută sau stopată de următoarele aspecte:
o condiţiile de sol şi climă sunt foarte favorabile dezvoltării speciilor de buruieni intens
concurente pentru porumb (anuale şi perene) şi mai ales a speciilor cu răsărire
eşalonată care invadează pur şi simplu miriştea cerealelor premergătoare pentru
porumb, sau culturile de porumb în a II-a parte a perioadei de vegetaţie;
o infestarea masivă cu monocotiledonate anuale, îndeosebi Echinochloa crus-galli şi
Setaria glauca, care au deja o rezervă de seminţe extrem de bine reprezentată în sol
şi sunt specii care concurează interspecific alte buruieni foarte puternic, existând
riscul dezvoltării negative a impactului acestora pe terenul agricol cultivat;
o creşterea incidenţei speciilor dicotiledonate perene, rezistente la secetă în perioadele
de stres pentru porumb sau alte specii anuale şi care sunt destul de greu controlate
prin erbicide selective pentru porumb (îndeosebi Convolvulus arvensis, Sonchus
arvensis, Cirsium arvense, Symphytum officinale, etc);
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
14
o folosirea de tehnologii de combatere cu impact major în încetinirea dezvoltării
arealului ocupat de speciile periculoase (glifosat în miriştea premergătoarelor);
o organizarea exploataţiei agricole, astfel încât rotaţiile aplicate să contribuie în mare
măsură la diminuarea rezervei biologice a speciilor de buruieni din sol şi la
îmbunătăţirea în acelaşi timp a condiţiilor de fertilitate a solurilor.
REZULTATE PARŢIALE PRIVIND EFICACITATEA TEHNOLOGIILOR DE
COMBATERE POSTEMERGENTĂ A BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB
Comparate cele patru tehnologii de combatere testate, cu tehnologia clasică de
combatere aplicată în varianta martor 1 (figura 5 şi tabelul 2), sub aspectul eficacităţii în
combatera buruienilor în primele 50-60 de zile de vegetaţie a porumbului, se poate afirma că:
Tehnologia chimică de combatere cu desfăşurare pe 2 ani (tratament în mirişte cu glifosat
şi un tratament postemergent cu erbicide asociate sau complexe) este la diferenţe
nesemnificative statistic faţă de varianta cu praşile, asigurând un procent mediu de
combatere de 98.03;
Celelalte tehnologii de combatere depăşesc ca medie de combatere, pragul de 90%, dar se
situează la distanţă semnificativă statistic de varianta martor şi tehnologia a patra testată;
Tehnologia de combatere chimică prin 2 tratamente postemergent la porumb se apropie
foarte mult de tehnologia de combatere mixtă printr-un singur tratament completat de o
praşilă. Pentru diferenţierea acestor tehnologii, rezultatele de producţie şi eficienţa
economică vor fi determinante.
85
90
95
100
105
1 2 3 4 5 6 7 8nr.varianta
% combatere
V1 martor tehnologia 1 tehnologia 2 tehnologia 3 tehnologia 4
Fig.5. Curbele specifice gradului mediu de combatere realizat de tehnologiile testate, în primele 50 -60 de zile de viaţă ale porumbului
Valori DS teoretice 1,99 2,09 2,15 2,20
A A
B C
C
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
15
Tabelul 2.
Gradul mediu de combatere realizat în variantele testate în cele 4 tehnologii, în primele 50-60 de zile de vegetaţie ale porumbului
Noşlac, 2004-2007
Variante specifice tehnologiei de combatere Nr crt
Tehnologia de combatere
V1 – Mt.–
3praşile 1 2 3 4 5 6 7 8 Media
1. Chimică: un singur tratament postemergent cu erbicide asociate
99.9
V3
94.3
V4
94.5
V5
94.4
V6
96.5
V7
91.3
V8
96.1
V9
96.7
V10
97.2
94.6 ooo
2. Chimică: 2 tratamente postemergente cu erbicide asociate în doze fracţionate
99.9
V11
91.4
V12
92.8
V13
90.5
V14
92.1
V15
93.7
V16
91.9
- -
92.07ooo
3. Mixtă: tratament postemergent precoce cu erbicide asociate sau complexe + o praşilă mecanică tardivă
99.9
V17
89.3
V18
88.8
V19
89.5
V20
94.5
V21
90.0
V22
96.1
- - 91.37ooo
4. Chimică în 2 ani: tratament în mirişte cu glifosat şi un tratament postemergent cu erbicide asociate sau complexe
99.9
V23
98.5
V24
98.8
V25
97.6
V26
98.0
V27
97.8
V28
97.5
- - 98.03
-
DL (p 5%) =1.99% DL (p 1%) =2.71% DL(p 0.1%) =3.67%
Adăugând încă 15-20 de zile la prima perioadă de apreciere, se constată că (tabelul 3 şi
figura 6):
procentele medii de combatere calculate pe tehnologie şi perioadă se reduc, ajungând la
diferenţe foarte semnificative statistic faţă de tehnologia martor (trei praşile manuale).
Tehnologia chimică de combatere printr-un singur tratament cu erbicide asociate asigură
doar puţin peste 80% buruieni combătute, celelalte tehnologii depăşind 90% combatere;
tehnologia glifosat este depăşită ca eficacitate de tehnologia a treia testată (un tratament
postemergent cu erbicide asociate sau complexe + o praşilă tardivă). Chiar dacă
diferenţele în procente sunt reduse (3.7% medii), acestea sunt asigurate statistic;
tehnologia glifosat se apropie pe măsură ce porumbul înaintează în vegetaţie de
tehnologia 2 (tratamente repetate cu erbicide asociate, postemergent porumbului):
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
16
Tabelul 3.
Gradul mediu de combatere realizat în variantele testate în cele 4 tehnologii, după 65-75 de zile de vegetaţie ale porumbului
Noşlac, 2004-2007 Variante specifice tehnologiei de combatere Nr
crt
Tehnologia de combatere
V1 – Mt.–
3praşile 1 2 3 4 5 6 7 8 Media
1. Chimică: un singur tratament postemergent cu erbicide asociate
98.5
V3
79.5
V4
80.8
V5
81.3
V6
81.7
V7
80.1
V8
81.3
V9
81.3
V10
83
80.8 ooo
2. Chimică: 2 tratamente postemergente cu erbicide asociate în doze fracţionate
98.5
V11
90.6
V12
92.3
V13
90.5
V14
91.6
V15
92.9
V16
91.1
- -
91.5 ooo
3. Mixtă: tratament postemergent precoce cu erbicide asociate sau complexe + o praşilă mecanică tardivă
98.5
V17
91.5
V18
90.8
V19
91.8
V20
97
V21
96.1
V22
98.3
- - 94.3 ooo
4. Chimică în 2 ani: tratament în mirişte cu glifosat şi un tratament postemergent cu erbicide asociate sau complexe
98.5
V23
91.4
V24
92.5
V25
90
V26
90.5
V27
90
V28
89.2
- - 90.6 ooo
DL (p 5%) =2.04% DL (p 1%) =2.77% DL(p 0.1%) =3.75%
75
80
85
90
95
100
1 2 3 4 5 6 7 8
nr. varianta
% combatere
V1 martor tehnologia 1 tehnologia 2 tehnologia 3 tehnologia 4
Fig.6. Curbele specifice gradului mediu de combatere realizat de tehnologiile testate,
după 65-75 de zile de vegetaţie ale porumbului
Valori DS teoretice 2,03 2,14 2,20 2,25
A B
C
C D
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
17
Înainte de recoltarea porumbului, biomasa specifică buruienilor prezente în cultură
este baremul aprecierii eficacităţii tehnologiilor de combatere per ansamblu. Este remarcabil
faptul că faţă de combaterea clasică se diferenţiază foarte semnificativ statistic două
tehnologii de combatere testate: tehnologia chimică ce cuprinde aplicare de glifosat în mirişte
+ erbicide asociate postemergent la porumb şi varianta de combatere mixtă ce cuprinde
tratamentul postemergent precoce cu erbicide asociate şi praşila mecanică tardivă (tabelul 4).
Tabelul 4.
Gradul mediu de combatere realizat la sfârşitul perioadei de vegetaţie a porumbului în variantele testate în cele 4 tehnologii
Noşlac, 2004-2007 Variante specifice tehnologiei de combatere Nr
crt
Tehnologia de combatere V1 – Mt.–
3praşile 1 2 3 4 5 6 7 8 Media
1. Chimică: un singur tratament postemergent cu erbicide asociate
88.3
V3
67.3
V4
77.8
V5
72.0
V6
77.7
V7
73.4
V8
78.3
V9
74.9
V10
77.5
74.4 ooo
2. Chimică: 2 tratamente postemergente cu erbicide asociate în doze fracţionate
88.3
V11
78.2
V12
82.3
V13
77.6
V14
81.3
V15
84.1
V16
80.0
- -
80.6 ooo
3. Mixtă: tratament postemergent precoce cu erbicide asociate sau complexe + o praşilă mecanică tardivă
88.3
V17
80.4
V18
78.5
V19
81.3
V20
86.8
V21
84.2
V22
88.0
- - 83.2o
4. Chimică în 2 ani: tratament în mirişte cu glifosat şi un tratament postemergent cu erbicide asociate sau complexe
88.3
V23
86.5
V24
89.0
V25
82.6
V26
84.2
V27
79.1
V28
78.6
- - 83.3o
DL (p 5%) =4.06% DL (p 1%) =5.51% DL(p 0.1%) =7.48%
Comparate între ele, cele 4 tehnologii de combatere testate prin curbele gradului de
control de pe întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului (figura 7), se remarcă faptul că
nu există diferenţe asigurate statistic între 3 dintre acestea. Excepţie face tehnologia chimică
printr-un singur tratament, care este evident, inferioară. Această uniformizare din punct de
vedere statistic, este posibilă datorită fluctuaţiilor specifice fiecărei tehnologii pe parcursul
perioadei de vegetaţie, sub aspectul controlului îmburuienării.
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
18
65
70
75
80
85
90
1 2 3 4 5 6 7 8nr.varianta
% combatere
V1 martor tehnologia 1 tehnologia 2 tehnologia 3 tehnologia 4
Fig.7. Curbele specifice gradului mediu de combatere realizat de tehnologiile testate, la sfârşitul perioadei de vegetaţie a porumbului
Analizate între ele, diagramele gradului de combatere pe cele trei perioade de
determinări, specifice celor patru tehnologii de combatere a buruienilor din culturile de
porumb (figurile 8, 9, 10 şi 11) se observă diferenţele dintre tehnologii sub aspectul
câmpurilor delimitate de gradele de combatere pe fiecare perioadă de determinări şi pe
ansamblul perioadei de vegetaţie a porumbului.
La prima tehnologie testată prin cele 8 variante de combatere, se observă reducerea
evidentă a ariei momentului al II-lea de observaţii (45 de zile de la erbicidare),
corespunzător unui interval de 65-75 de zile din perioada de vegataţie a porumbului, faţă de
momentul primei observaţii (corespunzător primelor 50-60 de zile de vegetaţie la porumb).
De asemenea, aria corespunzătoare gradului de control al buruienilor corespunzătoare
momentului 3 de observaţii (la sfârşitul perioadei de vegetaţie a porumbului) este mult
diminuată. Prin urmare, controlul bun şi foarte bun asigurat de această tehnologie chimică
de combatere a buruienilor este pentru o foarte scurtă perioadă la porumb.
Diagrama din figura 9, specifică celei de-a doua tehnologii chimice de combatere (ce
cuprinde două tratamente poatemergente, din care unul precoce) relevă o eficacitate bună şi
foarte bună a tratamentelor pentru ambele momente de determinare, care corespund
Valori DS teoretice 4,05 4,26 4,38 4,48
A B
B
B C
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
19
primelor 65-75 de zile din perioada de vegetaţie a porumbului, înainte de recoltare fiind de
asemena, un plus de eficacitate, prin cumularea efectului celor 2 tratamente).
% combatere
94,3
94,5
99,9
94,4
96,5
91,3
96,1
96,7
97,2
79,5
80,8
98,5
81,3
81,780,1
81,3
81,3
83
67,3
77,8
72
84,8
77,773,4
78,3
74,9
77,5
60
65
70
75
80
85
90
95
100V1
V3
V4
V5
V6V7
V8
V9
V10
30 zile45 zilela recoltare
Fig. 8. Gradul de combatere asigurat de variantele tehnologiei 1 în cele trei momente de determinare
(combatere chimică printr-un singur tratament postemergent cu erbicide asociate)
% combatere
91,491,9
92,8
99,9
93,7
92,1 90,5
90,5591,1
92,3
98,5
92,9
91,55 90,5
78,280
82,3
88,3
84,1
81,377,6
60
70
80
90
100V1
V11
V12
V13V14
V15
V16
30 zile
45 zile
la recoltare
Fig. 9. Gradul de combatere asigurat de variantele tehnologiei 2 în cele trei momente de determinare (combatere chimică prin 2 tratamente postemergente)
DL (p5%) = 4.85 % DL (p1%) = 6.67 % DL (p0.1%) = 9.19%
Mt
ooo
ooo
ooo
oo
oo
ooo
ooo
oo
DL (p5%) = 1.44 % DL (p1%) = 2.01 % DL (p0.1%) = 2.84%
Mt
ooo
ooo
oooooo
ooo
ooo
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
20
Pentru tehnologia a III-a de combatere testată prin 6 variante ce cuprind un tratament
cu erbicide asociate sau complexe postemergent precoce şi o praşilă tardivă (figura 10), cele
2 momente de apreciere a eficacităţii, care acoperă perioada de sensibilitate maximă a
porumbului la îmburuienare, practic se confundă datorită gradelor de combatere foarte
apropiate, astfel că prin această tehnologie porumbul este salvat de concurenţa buruienilor,
inclusiv de cele cu răsărire tardivă. La această tehnologie se observă circumferinţa cea mai
mare a poligonului combaterii stabilit la sfârşitul perioadei de vegetaţie a porumbului.
% combatere
89,3
99,9
88,8
89,594,5
90
96,1 91,5
98,5
90,8
91,897
96,1
98,388,3
80,4
78,5
81,386,8
84,2
88
60
70
80
90
100V1
V17
V18
V19V20
V21
V22
30 zile45 zilela recoltare
Fig. 10. Gradul de combatere asigurat de variantele tehnologiei 3
în cele trei momente de determinare (combatere mixtă: un tratament postemergent precoce + o praşilă mecanică tardivă)
La tehnologia a IV-a (figura 11), se observă valorile mari ale gradului de combatere
înregistrate la prima determinare, aceasta fiind în corelaţie cu diminuarea îmburuienării
generale faţă de martor, datorită erbicidării în miriştea premergătoarei, iar pe parcursul
perioadei de vegetaţie se observă o diminuare relativ constantă a aprecierii gradului de
control realizat pe cele 6 variante, unele dintre acestea depăşint martorul cu 3 praşile la
momentul 3 de determinare. Este de menţionat faptul că la această tehnologie nivelul
combaterii rămâne în jurul valorii de 90% la momentul 2 de determinări (65-75 de zile din
DL (p5%) = 2.18% DL (p1%) = 3.05 % DL (p0.1%) = 4.31%
ooo
ooo
ooo
ooo
o
o
Mt.
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
21
vegetaţia porumbului) şi peste 80% la momentul 3 de determinare (înaintea recoltării) la
majoritatea variantelor.
% combatere
98,5
98,8
99,9
97,698
97,8
97,5
91,4
92.5
98,5
9090,5
90
89,2
86,5
89
82,6
88,3
84,2
79,1
78,6
60
65
70
75
80
85
90
95
100V1
V23
V24
V25V26
V27
V28
30 zile45 zilela recoltare
Fig. 11. Gradul de combatere asigurat de variantele tehnologiei 4 în cele trei momente de determinare
( combatere chimică în 2 ani: tratament în mirişte cu glifosat şi un tratament postemergent cu erbicide asociate sau complexe)
REZULTATE PARŢIALE PRIVIND INFLUENŢA TEHNOLOGIILOR DE COMBATERE TESTATE ASUPRA PRODUCŢIEI DE PORUMB
Producţiile medii înregistrate în variantele martor sunt de 6884 kg/ha în varianta
martor I - cu combatere clasică prin 3 praşile manuale şi doar 932 kg/ha în varianta martor
pentru îmburuienare (V2 – fără praşile).
Producţiile obţinute în variantele ce se încadrează în tehnologia de combatere
chimică a buruienilor din cultura de porumb printr-un singur tratament postemergent se
încadrează în intervalul 4720 kg/ha - în varianta 3 (EQUIP OD 2 l/ha + CALLISTO 0.2
l/ha) şi 6320 kg/ha în varianta 10 (TITUS 25DF 30 g/ha + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8
l/ha).
-
DL (p5%) = 3.90% DL (p1%) = 5.47 % DL (p0.1%) = 7.73 %
-
o o
oo
oo
M
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
22
Diferenţa de producţie faţă de varianta martor cu 3 praşile este foarte semnificativă
statistic în majoritatea variantelor de combatere chimică testate, excepţie fac cele două
variante în care se folosesc asocieri de erbicide gramineice diferite, la erbicidul
antidicotiledoneic BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha. În aceste variante diferenţa de
producţie faţă de martor este sub 800 kg boabe/ha.
Producţiile obţinute în variantele ce se încadrează în tehnologia de combatere
chimică a buruienilor din cultura de porumb prin două tratamente postemergente, se
încadrează în intervalul 5980 kg/ha - în varianta 11 (EQUIP OD 1 +1.5 l/ha +
BROMOTRIL 40EC 0.6 + 0.6 l/ha) şi 6385 kg/ha în varianta 15 (TITUS 25DF 20 + 20
g/ha + MUSTANG 0.5 + 0.5 l/ha). Exceptând prima variantă enunţată, în toate celelalte
variante de combatere testate în această tehnologie, producţiile obţinute depăşesc 6000
kg/ha, fiind astfel mai bine cotate decât variantele de combatere testate în prima tehnologie.
Diferenţele de producţie faţă de producţia variantei martor I (3 praşile manuale) sunt mult
mai reduse decât în tehnologia de combatere chimică printr-un singura tratament
postemergent, fiind cuprinse între 499 kg/ha (V15 - TITUS 25DF 20 + 20 g/ha +
MUSTANG 0.5 + 0.5 l/ha)şi 904 kg/ha în varianta 11 - EQUIP OD 1 +1.5 l/ha +
BROMOTRIL 40EC 0.6 + 0.6 l/ha.
Producţiile obţinute în variantele ce se încadrează în tehnologia de combatere mixtă a
buruienilor din cultura de porum, printr-un tratament postemergent precoce cu erbicide
complexe sau asociate şi o praşilă mecanică tardivă, se încadrează în intervalul 6320 kg/ha -
în varianta 18 (BASSIS 25 g/ha + Trend 0.1% şi praşila mecanică) şi 6740 kg/ha în varianta
22 (TITUS 25DF 30 g/ha + RING 80WG 20g/ha + Extravon 0.15l/ha şi praşila mecanică).
În toate variante de combatere testate în această tehnologie, producţiile obţinute se apropie
foarte mult de producţia variantei martor I, diferenţele înregistrate fiind nesemnificative
statistic la 3 dintre acestea: V22 (TITUS 25DF 30 g/ha + RING 80WG 20g/ha + Extravon
0.15l/ha şi praşila mecanică), V20 (EQUIP OD 2 l/ha + RING 80WG 20g/ha + Extravon
0.15l/ha şi praşila mecanică) şi V17 ( TITUS PLUS 300 g/ha şi praşila mecanică); în celelalte
3 variante testate, aceste diferenţe fiind semnificative statistic la valoarile DL (p5%) de
450kg boabe la hectar.
Sunt remarcate şi în cazul producţiilor realizate, variantele ce cuprind asocieri de
erbicide antigramineice, care sunt eficace în condiţiile de la Noşlac şi dintre erbicidele
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
23
complexe, erbicidul TITUS PLUS în doză de 300 g/ha. Acestea completate cu praşila
mecanică tardivă reuşesc să realizeze un control prelungit al îmburuienării specifice
porumbului.
Producţiile obţinute în variantele ce se încadrează în tehnologia de combatere
chimică a buruienilor din cultura de porumb, prin două tratamente: primul în miriştea
culturii premergătoare cu erbicide pe bază de glifosat şi al doilea - postemergent la 5-6
frunze ale porumbului cu erbicide complexe sau asociate, se încadrează în intervalul 6362
kg/ha - în varianta 28 (LEONE 36 SL 4l/ha în mirişte + BASSIS 25 g/ha + Trend 0.1%) şi
6800 kg/ha în varianta 24 (LEONE 36 SL 4l/ha în mirişte +TITUS 25DF 30 g/ha + Trend
0.1% + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha).
Diferenţele de producţie faţă de varianta martor I sunt cuprinse în intervalul 84 kg/ha (V24) şi
384 kg/ha (V25).
Comparate toate variantele de combatere a buruienilor din cultura de porumb testate,
cu varianta martor I (3 praşile manuale), se remarcă variantele cuprinse în tehnologia de
combatere chimică, prin două tratamente: primul în miriştea culturii premergătoare cu
erbicide pe bază de glifosat şi al doilea - postemergent la 5-6 frunze ale porumbului cu
erbicide asociate, urmate fiind de tehnologia de combatere mixtă: un tratament chimic
postemergent precoce (cu erbicide asociate, indeosebi antigramineice) şi o praşilă tardivă
(tabelul 5).
Patru din variantele de combatere testate realizează o producţie de porumb boabe
apropiată de varianta martor I, diferenţele între variante sau între variante şi martor, fiind
nesemnificative statistic. Aceste variante sunt: 1) V24: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în
mirişte +TITUS 25DF 30 g/ha + Trend 0.1% + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha
administrate postemergent la porumb; 2) V22: TITUS 25DF 30 g/ha + RING 80WG 20g/ha +
Extravon 0.15l/ha + praşila mecanică tardivă; 3) V23: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în
mirişte + EQUIP OD 2l/ha + Extravon 0.15l/ha + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha
administrate postemergent la porumb şi 4) V26: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în mirişte
+TITUS 25DF 30 g/ha + Trend 0.1% + CALLISTO 0.2 l/ha. În toate aceste variante,
procentul mediu de combatere calculat pentru întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului,
depăşeşte valoarea de 90%.
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
24
Tabelul 5. Eficacitatea în combatere şi producţiile realizate în toate variantele testate, comparativ cu
varianta martor 1 cu 3 praşile Nr.crt. Nr.
Varianta Varianta de combatere
% mediu de combatere
Semnificaţii
Productii kg/ha
Semnificaţii
1 V1 Martor I-3 praşile manuale 95.6 Mt 6884 Mt 2 V3 EQUIP OD: 2 l/ha + CALLISTO 0.2 l/ha 80.4 ooo 4720 ooo 3 V4 EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20
g/ha + Extravon 0,15 l/ha 84.4 ooo 5300 ooo
4 V5 EQUIP OD: 2 l/ha +LONPAR: 2l/ha 86.6 ooo 5400 ooo 5 V6 EQUIP OD: 2 l/ha + BUCTRIL
UNIVERSAL 0.8 l/ha 85.3 oo 6130 ooo
6 V7 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend) + CALLISTO 0.2 l/ha
81.6 ooo 5020 ooo
7 V8 TITUS 25DF: 30g/ha + RING 80 WG 20 g/ha + Extravon 0,15 l/ha
85.2 oo 5850 ooo
8 V9 TITUS 25DF: 30g/ha + LONPAR: 2 l/ha 84.3 ooo 5800 ooo 9 V10 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend)
+ BUCTRIL UNIVERSAL: 0.8 l/ha 85.9 oo 6230 ooo
10 V11 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + BROMOTRIL 40 EC 0,6 + 0,6 l/ha
86.7 oo 5980 ooo
11 V12 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + MUSTANG: 0,5 + 0,5 l/ha
89.1 o 6275 ooo
12 V13 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + CALLISTO 0,2 + 0,2 l/ha
86.2 oo 6260 ooo
13 V14 TITUS 25DF:20+20g/ha (Trend) +BROMOTRIL 40 EC 0,6 + 0,6 l/ha
88.3 o 6290 ooo
14 V15 TITUS 25DF: 20 + 20g/ha (Trend) + MUSTANG 0,5 + 0,5 l/ha
90.2 - 6385 oo
15 V16 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend) + CALLISTO 0.2 + 0.2 l/ha
87.7 o 6130 ooo
16 V17 1) TITUS PLUS: 300 g/ha 2) o praşilă mecanică
87.1 oo 6520 o
17 V18 1) BASSIS: 25g/ha (Trend 0,1%) 2) o praşilă mecanică
86.0 oo 6380 ooo
18 V19 1) EQUIP OD: 2,0 l/ha + BROMOTRIL 40 EC 0,8 l/ha 2) o praşilă mecanică
87.5 o 6365 oo
19 V20 1) EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha) 2) o praşilă mecanică
92.8 - 6500 o
20 V21 1) TITUS 25DF: 20 g/ha (Trend) + BROMOTRIL 40 EC 2) o praşilă mecanică
90.1 - 6400 oo
21 V22 1) TITUS 25DF: 30g/ha + RING 80 WG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha) 2) o praşilă mecanică
94.1 - 6740 -
22 V23 1) LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)EQUIP OD: 2 l/ha +BUCTRIL U. 0.8 l
92.1 - 6730 -
23 V24 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2) TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend) +BUCTRIL UNIV: 0.8 l/ha
93.5 - 6800 -
24 V25 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)EQUIP OD: 2 l/ha +CALLISTO 0.2 l
91.1 - 6500 o
25 V26 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2) TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend) + CALLISTO 0.2 l/ha
90.1 - 6580 o
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
25
Continuare tabelul 5. Nr.crt. Nr.
varianta Varianta de combatere % mediu de
combatere Semnificaţii Productii
kg/ha Semnificaţii
26 V27 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha
2)TITUS PLUS: 300 g/ha 89.0 o 6420 oo
27 V28 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)BASSIS: 25g/ha (+Trend 0,1%)
88.4 o 6362 ooo
DL (p 5%) = 6.15 % DL (p 1%) = 8.20 % DL (p 0.1%) = 10.68 %
DL (p 5%) = 293 kg/ha DL (p 1%) = 388 kg/ha DL (p 0.1%) = 502 kg/ha
Între gradul de combatere realizat în variantele testate şi producţia de boabe se
stabileşte o corelaţie pozitivă foarte semnificativă: r = 0.859*** (figura 12), iar ecuaţia
regresiei liniare ne permite calcularea producţiei în funcţie de gradul de combatere realizat.
Astfel la o combatere medie a buruienilor de doar 75%, în condiţiile de la Noşlac, se poate
obţine o producţie conform relaţiei y = 125.59 x – 4884.1 de 4535.15 kg/ha.
y = 125,59x - 4884,1r = 0.859***
4500
5000
5500
6000
6500
7000
78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98% combatere
kg/ha productie
Fig.12.Relaţia stabilită între gradul de combatere realizat de variantele testate şi
producţia de porumb boabe
În urma comparaţiilor multiple prin testul Duncan s-au remarcat următoarele:
4 din variantele de combatere testate se situează în fruntea clasamentului producţiilor, cu
diferenţe între ele (inclusiv cu varianta martor), nesemnificative statistic. Aceste variante
sunt: 1) V24: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în mirişte +TITUS 25DF 30 g/ha + Trend
0.1% + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha administrate postemergent la porumb; 2) V22:
TITUS 25DF 30 g/ha + RING 80WG 20g/ha + Extravon 0.15l/ha + praşila mecanică
tardivă; 3) V23: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în mirişte + EQUIP OD 2l/ha +
Extravon 0.15l/ha + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha administrate postemergent la
porumb şi 4) V26: LEONE 36 SL 4l/ha administrat în mirişte +TITUS 25DF 30 g/ha +
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
26
Trend 0.1% + CALLISTO 0.2 l/ha. Trei dintre aceste variante aparţin tehnologiei IV de
combatere a buruienilor, succesul acestora bazându-se pe igiena culturală realizată de
erbicidul LEONE 36 SL – 4l/ha în miriştea de triticale şi pe eficacitatea combinaţiilor de
erbicide cu aplicare în postemergenţă la porumb, îndeosebi BUCTRIL UNIVERSAL 0.8
l/ha administrat în asociere cu TITUS 25DF 30 g/ha + Trend 0.1% sau EQUIP OD 2l/ha
+ Extravon 0.15l/ha sau combinaţia dintre 2 graminicide: TITUS 25DF: 30g/ha + RING
80 WG 20 g/ha + Extravon 0,15 l/ha completată cu praşila mecanică tardivă.
3 variante: V20: EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha) +
mbatere testate: V27: LEONE 36 SL: 4 l/ha + TITUS PLUS
praşila mecanică; V17: TITUS PLUS: 300 g/ha + praşila mecanică şi V25: LEONE 36
SL: 4 l/ha + EQUIP OD: 2 l/ha +CALLISTO 0.2 l se apropie de primul eşalon sub
aspectul producţiilor realizate, fiind diferite semnificativ statistic doar de varianta maror
I – 3 praşile manuale.
Alte 3 variante de co
300g/ha; V21: TITUS 25DF: 30g/ha + Trend 0.1% + BROMOTRIL 40EC 0.8 l/ha +
praşila mecanică şi V19: EQUIP OD: 2 l/ha + BROMOTRIL 40EC 0.8 l/ha + praşila
mecanică, realizează producţii foarte apropiate de cele ale variantelor de combatere din
eşalonul anterior.
0
10
20
30
40
50
60
70
V1
V2
4
V2
2
V2
3
V2
6
V2
0
V1
7
V2
5
V2
7
V2
1
V1
9
V1
5
V2
8
V1
8
V1
4
V1
2
V1
3
V1
0
V6
V1
6
V1
1
V9
V8
V5
V4
V7
V3
V2
q/ha yield
Fig. 13. Clasificarea variantelor de combatere testate în funcţie de
producţia de porumb
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
27
REZULTATE PARŢIALE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A TEHNOLOGIILOR
În fruntea clasamentului general al profitului realizat în toate cele 28 de variante
state
3 variante din clasament, controlul mediu al îmburuienării este cuprins
14 24 26 22
entului se regăsesc toate cele 6 variante ale
tehnol
PERFECŢIONATE DE COMBATERE POSTEMERGENTĂ A BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB
te , se găseşte varianta 22, componentă a tehnologiei III în care s-au testat două erbicide
antigramineice asociate, (TITUS25DF 20 g/ha şi RING 80WG 20 g/ha), urmate de praşila
mecanică tardivă.
În primele 1
între 85.3% (V14) şi 94.1% (V22), producţia realizată are ca limite de variaţie intervalul 6290
kg/ha (V ) şi 6800 kg/ha (V ), iar profitul între 1367.96lei/ha (V ) şi 1589.59 lei/ha (V ),
Din toate cele 26 de variante de combatere testate (2 fiind variante martor), se obţine profit
sub 1000 lei/ha doar în 4 variante, toate aparţinând primei tehnologii testate (chimică – un
singur tratament postemergent). În aceste variante, procentul mediu de combatere este
cuprins între 80.4 (V3) şi 86.6 (V5), producţiile înregistrate în aceste variante codaşe ale
clasamentului fiind toate sub 6000 de kg/ha.
În cele 13 variante din fruntea clasam
ogiei de combatere mixtă (un tratament postemergent precoce – la 2-3 frunze ale
porumbului urmat de o praşilă mecanică tardivă); 4 variante din tehnologia chimică
desfăşurată pe 2 ani (tratament în miriştea premergătoarei cu gliphosat şi un tratament
postemergent la porumb cu erbicide asociate sau complexe); 2 variante din tehnologia
chimică de combatere prin 2 tratamente postemergente cu doze fracţionate ale erbicidelor
(combinaţiile dintre TITUS 25DF 20+20 g/ha şi MUSTANG 0.5+0.5 l/ha sau
BROMOTRIL 40EC 0.6+0.6 l/ha; şi o variantă din tehnologia chimică printr-un singur
tratament postemergent în afaza de 5-6 frunze ale porumbului (asocierea din varianta 10
dintre TITUS25DF 30 g/ha şi BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha).
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
28
Tabelul 6.
Clasificarea variantelor testate în funcţie de profitul total realizat Clasa ment
Nr. varianta
Varianta de combatere
% mediu de combatere
Productii kg/ha
Profit total li/ha
Semnificaţii
1 V22 1) TITUWG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha)
A S 25DF: 20g/ha + RING 80
2) o praşilă mecanică
94.1 6740 1589.59
2 V24 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2) TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend 0.1%)
.8 l/ha
93.5 6800 1575.81
+BUCTRIL UNIV: 0
A
3 17 1521.59 V 1) TITUS PLUS: 300 g/ha(Trend 0,1%) 2) o praşilă mecanică
87.1 6550 AB
4 V21 1) TITUS 25DF: 20 g/ha (Trend 0,1%) + BROMOTRIL 40 EC 0.8 l/ha 2) o praşilă mecanică
90.1 6400 1515.79 AB
5 V10 ) SAL: 0.8 l/ha
85.9 6230 1487.85 AB TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend 0,1%+ BUCTRIL UNIVER
6 V20 1) EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20 g/ha (+ Extravon 0,15 l/ha) 2) o praşilă mecanică
92.8 6500 1476.59 ABC
7 V18 86.0 6320 1468.84 ABC 1) BASSIS: 25g/ha (Trend 0,1%)2) o praşilă mecanică
8 V23 1) LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)EQUIP OD: 2 l/ha +BUCTRIL U.
0.8 l + Extravon 0,15 l/ha
92.1 6730 1457.56 ABCD
9 V15 0,5 l/ha
90.2 1409.46 TITUS 25DF: 20 + 20g/ha (Trend 0,1%) + MUSTANG 0,5 +
6385 ABCD
10
V19 1) EQUIP OD: 2,0 l/ha +Extravon 0,15 l/ha+ BROMOTRIL 40 EC 0,8 l/ha
2) o praşilă mecanică
87.5 6365 1396.79 ABCD
11 V28 Trend 0,1%)
88.4 6362 1384.21 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)BASSIS: 25g/ha (+
ABCDE
12 V14 TITUS 25DF:20+20g/ha (Trend0,1%) +BROMOTRIL 40 EC 0,6 + 0,6 l/ha
88.3 6290 1373.64 ABCDE
13 V26 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2) TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend0,1%)
+ CALLISTO 0.2 l/ha
90.1 6580 1367.96 ABCDE
14 V27 21)LEONE 36 SL: 4 l/ha )TITUS PLUS: 300 g/ha (+Trend0,1%
89.0 6420 1350.83 BCDE
15 V6 EQUIP OD: 2 l/ha + BUCTRIL UNIVERSAL 0.8 l/ha +Extravon 0,15 l/ha
85.3 6130 1309.85 BCDEF
16 V12 E Extravon 0 0,5 l/ha
89.1 6275 1259.46 CDEFG QUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + ,15 l/ha + MUSTANG: 0,5 +
17 V8 TITUS 25DF: 30g/ha + RING 80 WG 20 g/ha + Extravon 0,15 l/ha
85.2 5850 1256.25 CDEFG
18 V25 1)LEONE 36 SL: 4 l/ha 2)EQUIP OD: 2 l/ha +CALLISTO 0.2 l
91.1 6500 1244.96 DEFG
19 V9 LONPAR: 2 l/ha
84.3 5800 1171.18 EFG TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend 0,1%) +
20 V11 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + BROMOTRIL 40 EC 0,6 + 0,6 l/ha
86.7 5980 1123.76 FG
21 V16 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend + CALLISTO 0.2 + 0.2 l/ha
0,1%) 87.7 6130 1075.58 GH
22 V13 EQUIP OD: 1 + 1,5 l/ha + CALLISTO 0,2 + 0,2 l/ha
86.2 6260 1045.96 GH
23 V4 EQUIP OD: 2 l/ha + RING 80 WG 20 g/ha + Extravon 0,15 l/ha
84.4 5300 898.25 HI
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
29
Continuare ta belul 6Clasa ment
Nr. varianta
% mediu de Productii kg/ha
Profit total lei/ha
Semnificaţii Varianta de combatere combatere
24 V5 EQUIP PAR: 2l/ha + Extravon 0,15 l/ha
OD: 2 l/ha +LON 86.6 5400 888.05 HI
25 V7 TITUS 25DF: 30g/ha (+Trend 0,1%) + CALLISTO 0.2 l/ha
81.6 5020 718.25 I
26 V3 EQUIP OD: 2 l/ha + CALLISTO 0.2 l/ha + Extravon 0,15 l/ha
80.4 4720 435.25 J
27 V1 Martor I-3 praşile manuale Witness I-3 manual weedings
95.6 6884 166.22 K
28 V2 Martor II-neprasit Witness II – no weeding
0.00 932 0.00 K
Valori DS teoretice alues) 18 1 ..... .8 (Theoretical SD V lei/ha 186. 96.1 175.45 ............. .... 230 3 231.04 231.25
RECOMANDAREA TEHNOLOGIILOR ŞI A VARIANTELOR DE COMBATERE POS IN
Ţinând cont de faptul că în câmpul de experienţe sunt majoritare monocotiledonatele
cu
batere testate în următoarea
dine
tehnologia a III-a (combatere mixtă a buruienilor din cultura de porumb printr-
mică a buruienilor din cultura de porumb,
desfăşurată pe doi ani printr-un tratament cu erbicide cu acţiune totală în
TEMERGENTĂ A BURUIENILOR DIN CULTURA DE PORUMB, EFICIENTE DPUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, ECOLOGIC ŞI ECONOMIC
anuale, controlul riguros al acestora în prima parte a vegetaţiei porumbului este deosebit de
important, iar praşila tardivă vine să completeze eficacitatea în controlul îmburuienării prin
combaterea speciilor perene sau dicotiledonate anuale care nu sunt afectate de erbicide.
Infestările tardive sunt mult mai bine controlate prin praşilă, comparativ
erbicidările fracţionate, care au ca moment de aplicare o perioadă anterioară praşilei. Cu cât
se intervine mai târziu în perioada de vegetaţie a porumbului prin al doilea moment de
combatere (chimic sau mecanic) cu atât mai redusă este îmburuienarea în a doua parte a
vegetaţiei porumbului. Întrucât momentul aplicării erbicidelor este restricţionat de faza
vegetativă a porumbului (maxim 6 frunze), al doilea tratament chimic nu poate fi împins
mai departe, în timp ce praşila poate fi executată şi mai târziu.
Rata medie a profitului clasifică tehnologiile de com
or :
un singur tratament postemergent precoce şi o praşilă mecanică tardivă), cu
rata medie a profitului de 86.45%;
tehnologia a IV-a (combatere chi
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
30
miriştea premergătoarei şi un tratament postemergent la cultura de porumb, cu
rata medie a profitului de 74.3%;
tehnologia a II-a (combatere chimică a buruienilor din cultura de porumb prin
două tratamente postemergente), cu rata medie a profitului de 64.72% şi
Tabelul 7.
Analiza comparativa a tehnologiilor de combatere în funcţie de rata profitului
Rata profitului %
tehnologia I (combatere chimică a buruienilor din cultura de porumb printr-un
singur tratament postemergent) cu rata medie a profitului de 51.97%.
Clasifi care
Clasificarea tehnologiilor de co Semnificmbatere 1 2 4 5 6 7 8 Media 3
1. Mixtă: tratament postemergent precoce cu erbicide asociate sau
ilă
V17
8
V18
.9
V19
.5
V
.1 .8 ,6
-
complexe + o praşmecanică tardivă
86. 86 77
20 V21 V22 -
82
90
9486.45
A
2. i un
u
76.4
86.4
62.1
71.2
72.7
77.0
- - 73.3
AB
Chimică în 2 ani: tratament în mirişte cu glifosat ştratament postemergent cerbicide asociate sau complexe
V23 V24 V25 V26 V27 V28
3. cide
doze fracţionate
60.2
67.1
50.2
77.6
79.1
54.1
- - 64.72
BC
Chimică: 2 tratamente postemergente cu erbiasociate în
V11 V12 V13 V14 V15 V16
4. Chimică: un singur tratament postemergent cu erbicide asociate
V3
22.6
V4
51.3
V5
49.0
V6
74.6
V7
39.0
V8
75.3
V
67.7
89
C 9 V10 51,97
5. Varianta martor 1. (3
manuale) praşile 5.1 D
Valori es) % 13.5 14.19 .6 14.92 DS teoretice (Theoretical SD Valu 14
Variantele recomandate pentru cultivatorii de porumb din zona Noşlac sunt în
ordinea profitului:
V2
ofit total de 1589.59 lei/ha;
profit total de 1575.56 lei/ha;
• 2: TITUS 25DF 30g/ha + RING 80WG 20g/ha +Trend 0.1% + praşila mecanică
tardivă cu un pr
• V24: LEONE 36SL 4l/ha în mirişte + TITUS 25DF 30g/ha +Trend 0.1% + BUCTRIL
UNIVERSAL 0.8 l/ha - postemergent, cu un
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Ing. George Călin Roiban
31
• V17: TITUS PLUS 300g/ha + Extravon 0.15 l/ha + praşila mecanică tardivă, cu un profit
total de 1521.59 lei/ha,
• V21: TITUS 25DF 30g/ha + Trend 0.1% BROMOTRIL 40EC 0.8 l/ha + praşila
mecanică tardivă, cu un profit total de 1515.79lei/ha,
76.59 lei/ha, şi
VERSAL 0.8 l/ha -postemergent, cu un profit total de 1457.56lei/ha,
profit total de 1396.79lei/ha,
ofit total de 1367.96 lei/ha.
e câmpie înaltă din judeţul
Alba
nilor asupra caracteristicilor îmburuienării, dezvoltării porumbului, producţiei de
boab
• V10: TITUS 25DF – 30g/ha + Trend 0.1% + BUCTRIL UNIVERSAL – 0.8 l/ha. cu un
profit total de 1487.85 lei/ha;
• V20: EQUIP OD – 2l/ha + RING 80WG 20g/ha +Extravon 0.15l/ha + praşila mecanică
tardivă, cu un profit total de 14
• V18: BASSIS 25g/ha + Trend 0.1% + praşila mecanică tardivă, cu un profit total de
1468.84 lei/ha
• V23: LEONE 36SL 4l/ha în mirişte + EQUIP OD – 2l/ha + Extravon 0.15 l/ha +
BUCTRIL UNI
• V15: TITUS 25DF 20+20g/ha + Trend 0.1% + MUSTANG 0.5+0.5 l/ha cu un profit
total de 1409.46 lei/ha;
• V19: EQUIP OD 2l/ha + Extravon 0.15l/ha + BROMOTRIL 40EC 0.8 l/ha + praşila
mecanică tardivă, cu un
• V28: LEONE 36SL 4l/ha în mirişte +BASSIS 25g/ha + Trend 0.1% postemergent, cu un
profit total de 1384.21 lei/ha,
• V14: TITUS 25DF 20+20g/ha + Trend 0.1% BROMOTRIL 40EC 0.6+0.6 l/ha cu un
profit total de 1373.76lei/ha şi
• V26: LEONE 36SL 4l/ha în mirişte + TITUS 25DF 30g/ha +Trend 0.1% + CALLISTO
0.2l/ha - postemergent, cu un pr
Rezultatele incluse în teză confirmă oportunitatea aplicării metodelor de combatere a
buruienilor în postemergenţă în culturile de porumb din zona d
.
Impactul pozitiv produs de unele variante sau chiar tehnologii de combatere a
buruie
e, şi profitului, motivează recomandarea acestora cultivatorilor de porumb din judeţul
Alba şi nu numai.