ricola bfe18

Upload: ovidiu-balan

Post on 06-Apr-2018

227 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    1/22

    Elaborarea programului de productie intr-o

    exploatatie agricola

    Cuprins

    Cap.I. Functia de previziune a managementului

    Cap.II Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole

    I.1. Prezentarea exploataiei agricoleI.2. Analiza potenialului tehnico-productiv

    I.3. Analiza forei de munc

    I.4. Rezultatele economico-financiare

    I.5. Analiza SWOT

    I.6. Piaa

    II. Elaborarea programului de producie

    II.1. Prognozarea produciilor medii

    II.2. Optimizarea structurii de producie

    IV. Programul de comercializare

    V. Programul financiar

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    2/22

    Cap.1. Functia de previziune a managementului

    Funcia de previziuneA ntrezri i, eventual, a cuantifica evoluia viitoare a unorfenomene de natur economico-social, prezint o importan deosebit

    pentru activitatea unei uniti economice. n funcie de acest lucru unitateapoate activa sau nu ntr-un anumit climat i poate s obin rezultate care siasigure funcionalitatea. Funcia de previziuneare n vedere un efort de

    gndire i aciune a managerilor n scopul de a identifica anticipativproblemele care vor interveni n activitatea unitii, din interiorul i/sau dinafara ei. Cunoscute cu anticipaie se creeaz, datorit timpului aflat ladispoziie, posibiliti mai mari de soluionare a problemelor, de ncercarede adaptare la evoluia mediului n care funcioneaz unitatea economic.Previziunea a devenit o parte integrant a mentalitii managerilor,care trebuie ca prin activitatea pe care o desfoar, s anticipeze modul dedesfurare a activitilor. Managerul trebuie s orienteze permanentManagement

    unitatea pentru obinerea unor performane superioare prin anticipareamodalitilor de derulare a proceselor economice din unitate, pe baza

    rezultatelor obinute i experiena acumulat.n general, manifestarea funciei de previziune presupunesistematizarea activitilor i parcurgerea urmtoarelor etape:

    Stabilirea perspectivei, respectiv a direciei n care trebuie dirijataciunea, urmrind identificarea ntregului set de informaii necesar, pe bazacrora se formuleaz aciunile posibile de iniiat. n aceast etap se

    prefigureaz viitoarele investiii i dezvoltarea mijloacelor de producie, n funcie de noua structur a activitilor ce se va desfura n unitate.

    Definirea obiectivelor, pe baza informaiilor analizate n etapaanterioar, sunt formulate obiectivele generale, la nivelul unitiieconomice, ct i cele derivate la nivelul subdiviziunilor organizatorice care

    sunt implicate n realizarea acestora. Derivarea obiectivelor generale serealizeaz numai cnd previziunea se refer la o perioad de timp mai mic.

    Stabilirea programelor pentru fiecare sector de activitate, acestea

    fiind considerate ca parte integrant din programul general.Definirea mijloacelor materiale i financiare necesare obiectivelor

    propuse. Se recomand ca n aceast etap, managerul s efectueze pe bazaunui sistem complet de parametrii i / sau indicatori, o analiz amnunit aeficienei economice privind utilizarea factorilor de producie implicai nrealizarea obiectivelor propuse.

    Evaluarea consecinelor deciziilor adoptate, care va cuprinde attaspecte privind desfurarea proceselor economice din unitate ct ivalorificarea rezultatelor obinute.Previziunile se materializeaz n: prognoze, planuri i programe.

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    3/22

    Funciile managementului Prognozele, form de manifestare a acestei funcii, reflect estimareaevoluiei condiiilor n care vor funciona unitatea la nivelul unui orizont detimp mai mult sau mai puin ndeprtat.Gradul n care rezultatele obinute prin prognoza nivelului unor

    procese i fenomene va corespunde nivelului efectiv al acestora peste un anumit numr de ani, depinde de mai muli factori, cum ar fi: metodele deprognoza utilizate, gradul de cunoatere a complexitii condiiilor n carevor evolua procesele i fenomenele cercetate, tehnica utilizat n prelucrareadatelor etc.

    De exemplu, n agricultur identificarea i prevederea cu mareexactitate a evoluiei fenomenelor analizate este mai dificil, datorit, nspecial, interveniei factorilor naturali, cu cunoscuta lor variaie n spaiu itimp, ca i a faptului c se lucreaz cu organisme vii, care au propriul lormod de manifestare i de a reaciona la interveniile omului sau alecondiiilor de mediu. Cu toate acestea, prognozele constituie un instrument

    cruia merit s i se acorde ntreaga atenie din partea managerilor unitiloragricole, n vederea realizrii obiectivelor generale propuse.Este cunoscut faptul c prognozele, n funcie de orizontul de timp,

    pentru care se elaboreaz, pot fi: pe termen scurt, mediu i lung. Elaboratepe diferite domenii de activitate ale unei uniti economice pot fi punctul deplecare al adoptrii unei strategii de dezvoltare a acestuia. Ele ofer o anumit orientare, fr a avea un caracter imperativ.Metodele de fundamentare a prognozelor pot fi: matematice,

    statistice, normative, etc. Optarea pentru una din metode sau alta depinde de

    gradul de cunoatere a evenimentelor, de nivelul de pregtirii n domeniu amanagerului, de tehnica de prelucrare a datelor. Folosirea unor metode

    moderne i tratarea corespunztoare a informaiilor disponibile au menireaManagement

    de a asigura mari anse n obinerea unor soluii viabile, un rezultat conformcu realitile ulterioare care vor caracteriza perioada de timp pentru care seelaboreaz prognozele. Planurilereprezint componenta funciei de previziune cel maifrecvent ntlnit n unitile economice. Importana activiti de planificareconst n faptul c prin intermediul acesteia managerul identific obiectiveleunitii, determin programele de activitate, stabilete nivelul bugetului devenituri i cheltuieli, cutnd s realizeze performanele prestabilite. Fr a

    cuprinde anumite exagerri, un plan fundamentat pe realiti tehnice,economice, sociale, poate constitui un instrument util pentru managerul uneiuniti economice prin care s se orienteze n activitatea sa pentru o anumit

    perioad, asigurnd atingerea unor obiective prestabilite, strns legate, deci,de ceea ce trebuie s fac, cum s fac, cu ce s fac, etc. o unitate pentru asupravieui.Identificarea i stabilirea nivelului unor obiective se poate face nperioade mult mai scurte de timp dect n cazul precedent, prin anumiteprograme.

    Programele, constituie un al treilea mod de manifestare a funciei depreviziune, cu un grad mai mare de precizie, mult mai detaliate, asigurnd i

    o coordonare mai strict a aciunilor din unitatea agricol.n general, programul se definete prin ansamblul de activiti,

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    4/22

    lucrri ealonate precis n timp, avnd fiecare durata stabilit i resurselerepartizate, astfel nct s conduc la realizarea unui obiectiv prestabilit.Dup coninutul lor, pot fi: programe operative pe campanii i programe delucru.

    Programele operative pe campanii sunt specifice unitilor agricole

    i cuprind lucrrile agricole ce urmeaz a se executa n perioada de referin,Funciile managementuluiobiectivele se repartizeaz pe subdiviziuni organizatorice. Specific unitiloragricole este faptul c apare fenomenul de paralelism a grupelor deactiviti, adic n acelai interval de timp asistm la desfurarea a dougrupe mari de activiti - campania de ntreinere se desfoar n paralel curecoltarea sau recoltrile de toamn coincid cu nsmnrile pentru anulurmtor- fenomen ce determin un grad mai mare de dificultate i solicitun adevrat profesionalism la elaborarea lor.Programul de lucru cuprinde intervale de timp din cadrul unei zile,

    sptmni sau luni n care personalul unitii economice lucreaz.

    Elaborarea programelor de lucru reprezint o activitate cu multipleimplicaii asupra deciziilor cu caracter organizatoric, n special, pentruarmonizarea intereselor unitii cu cele ale persoanelor care lucreaz n acestdomeniu.

    DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL EXPLOATAIEI AGRICOLE

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    5/22

    1.Prezentarea exploataiei agricole

    Societatea agricol S.C. NITA S.R.L s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri inanul 1995.Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru

    cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de

    recoltare.Suprafata totala a societatii agricole este de 600 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-

    soarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si

    dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Olt.

    Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole,

    magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti,

    pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).

    In vederea cresterii dimensiunii, societatea va arendeza teren in conditiile legii

    65/1998.Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai

    celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar.

    Arendatorii sunt persoane fizice din zona. care nu-si pot lucra pamantul din diferite motive.Arendarea se face prin incheierea unui ontract de arendare conform legii 16/1994, legea

    arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendari iar plata arendei se poate face in produse

    sau in bani.

    Suprafata societatii:

    Nr

    crt

    Specificare UM Cantitate

    1 Suprafata initiala ha 600

    2 Membri asociati pers 700

    3 Suprafata adusa in folosinta ha 0.83

    4 Suprafata ce va fi arendata ha 2005 Total suprafata ha 800

    I.2 Analiza potenialului tehnico-productivORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII

    Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor

    strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se

    observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel

    ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si

    raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic,

    directorul tehnic si compartimentul de merketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul

    ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie

    subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isidesfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma, sector, compartiment functional).Forta

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    6/22

    de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din

    asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.

    Dintr-un total de 80 de salariati 55 sunt permanenti, in timp ce restul de 25 lucreaza sezonier.

    Se observa ca 30,66% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in

    ceea ce priveste gradul de imbatranire, 17,33% reprezinta salariatii peste limita de varsta.

    STRUCTURA DE PRODUCTIE

    Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si

    conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata.

    Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand

    doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost

    repartizat dupa cum urmeaza:

    Graul reprezinta cultura cea mai intens cultivata,deoarece este folosita si aceasta ocupa o

    suprafata 200 ha dintr-un total de 500.Cultura care foloseste cea mai mica suprafata este

    floarea soarelui, reprezentand 10% din totalul de 100%.Orzul si porumbul ocupa si ele

    respectiv 20% si 30% din totalul suprafetei agricole.

    Nr crt Cultura Suprafata

    Ha

    %

    1 Grau 200 40

    2 Porumb 250 453 Floarea-soarelui 50 5

    4 Orz 100 10

    Total 600 100

    AGA

    Director economic Com artiment de marketin Director tehnic

    Compartiment de productie

    F1- vegetalaF2- vegetala

    Compartiment

    Economico-financiar

    Consiliul de

    administratie

    Comisia de

    cenzori

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    7/22

    POTENTIALUL MATERIAL

    Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor demunc prevzute n tehnologia deproducie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a

    unui produs determinatSistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:

    1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;3. sa amelioreze conditiile de munca4. sa sporeasca productivitatea muncii5. sa amelioreze conditiile de munca6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului

    Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata

    scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.

    Mijloace fixe existente

    Nr crt Specificare UM Cantitate1 Tractoare buc 7

    - U650 buc 4

    - U800 buc 32 Plug PP 3-30 buc 6

    3 Semanatoare SUP 29 M6 buc 4

    4 Semanatoare SPC 8M buc 2

    5 Disc GD 3,2 buc 4

    6 Remorca 2RB5A buc 4

    7 Combina Sema 140 buc 3

    I.3. Analiza forei de munc:

    Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla:

    Director general Sef de ferma

    Tehnician Conducator auto

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    8/22

    Agronom

    Economist

    Ecanizatori.agricol

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    9/22

    4

    Structura fortei de munca:

    Nr. crt Specificare Numarul Sex

    feminin masculin1 Total salariati 76 41 35

    2 Salariati cu studii

    superioare

    30 13 17

    3 Salariati aflatipeste limita de

    varsta

    15 8 7

    Dintr-un total de 76 de salariati doar 30 sunt salariati cu studii superioare,respectiv femei

    13 iar barbati 17.Cei aflati peste limita de varsta sunt 15 din care 8 de sex feminin si 7 de

    sex masculin.

    I.4. Rezultatele economico-financiare

    Date privind activitatea financiara a societatii:

    Nr crt Indicatori Valoare

    2007 2008 2009

    1 Stocuri 71183089 9229996 10501394

    2 Active circulante 98164046 13819511 16901173

    3 Active curente 98164046 13819511 16901173

    4 TOTAL ACTIVE 216 733 692 29743843 35 803 3465 Capitaluri proprii 126 346 281 16 657 398 20 131 766

    6 Total datorii 90387411 13086445 15671580

    7 Pasive curente 75835824 15843753 18737252

    8 Cifra de afaceri 128658245 14420002 9650705

    Productia vanduta 128658245 14420002 9650705

    Venituri din vanzareamarfurilor

    0 0 0

    Venituri din exploatare 128658245 14420002 9650705

    Prestari servicii terti 0 0 0

    9 Venituri financiare 0 0 0

    10 Venituri exceptionale 0 0 0

    Total venituri 128658245 14420002 9650705

    11 Cheltuieli pentruexploatare

    109534224 12105323 7434407

    Cheltuieli cu serviciiprestate

    38053853 1947583 769343

    12 Cheltuieli financiare 0 0 0

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    10/22

    5

    13 Cheltuieli exceptionale 0 0 0

    Total cheltuieli 109534224 12105323 7434407

    14 Profit brut 19 124 021 2 314 679 2 216 298

    15 Impozit pe profit 2736957 103854 101846

    16 Profit net 16 387 064 2 210 825 2 114 452

    Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei.

    0

    5000

    10000

    15000

    Profit net Total

    cheltuieli

    2007

    2008

    2009

    Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:

    1) Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente

    Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curenteIndicatori de solvabilitate

    Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100

    Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri

    2)Indicatori de gestiune Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante

    3) Indicatori de rentabilitate Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100

    Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100Anul 2007:Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35

    Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    11/22

    6

    Rata datoriilor totale=(90387411/216733692)x100=41,7%

    Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98Viteza de rotatie a activelor=128658245/98164046=1,31

    Marja de profit=(16387064/128658245)x100=12,73%

    Rata rentabilitatii resurselor consumate=(19124021/109534224)x100=17,45%

    Anul 2008 :

    Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28

    Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87

    Rata datoriilor totale=(13086445/29743843)x100=43,99%

    Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155

    Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043

    Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33%

    Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121%

    Anul 2009 :Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34

    Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90

    Rata datoriilor totale=(15671580/35 803 346)x100=43,77%

    Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57

    Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90%

    Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%

    Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele:

    Nr crt Indicatori Valoare

    Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

    I INDICATORI FINANCIARI

    1. Indicatori de lichiditate-rata lichiditatii imediate 0,35 0,28 0,34

    -rata lichiditatii curente 1,29 0,87 0,90

    2. Indicatori de solvabilitate

    -rata datoriilor totale 41,7% 43,99% 43,77%

    -solvabilitate financiara 0,98 1,155 2,086

    3. Indicatori de gestiune

    -viteze de rotatie a activelor 1,043 1,043 0,57

    4. Indicatori de rentabilitate

    -marja de profit 12,73% 15,33% 21,90%

    -rata rentabilitatii resurselor

    consumate

    17,45% 19,121% 29,81%

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    12/22

    7

    -capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada

    analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, intoti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si plati datoriile;

    -rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din

    activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in

    anul 2008;-rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de

    creditori;creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta

    rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii;cea maimica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2007;

    -marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare

    valoare in anul 2009.

    I.5.Analiza SWOT

    I.6.Piata

    Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de

    produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora.

    OPORTUNITATI

    -tendintele pietei;

    -cunoasterea concurentei din toate punctele de

    vedere

    -cunoasterea nevoilor clientilor

    AMENINTARI

    -veniturile tot mai mici ale populaiei-concurenta tot mai mare

    -pia de desfacere neorganizat pentru produselagricole, care creeaz dificulti n valorificarea

    produselor agricole

    PUNCTE FORTE

    -raportul calitate-pret;

    -amplasament pe un teren agricol fertil-personal cu un nivel de pregatire profesionala

    bun

    -echipament agricol modern

    - suprafee agricole ntinse

    PUNCTE SLABE

    -nu este cunoscuta decat pe plan local

    -atragerea de clienti numai din zona-reputatia proasta a societatii, ca urmare a

    datoriilor acumulate de-a lungul timpului

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    13/22

    8

    In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie

    vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folositela realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol.

    Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de

    societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de

    calitate superioara la un pret avantajos.Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe

    baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.

    Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de

    produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea

    desfacerii produciei obinute.

    Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale

    auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile

    (combustibil, piese de schimb).

    Nr crt Cultura Suprafata

    Ha

    %

    1 Grau 200 29

    2 Porumb 300 43

    3 Floarea-soarelui 100 14

    4 Orz 100 14Total 700 100

    Furnizorii de materiale:

    Nr

    crt FurnizorProdusul Cantitate

    (%)

    Pret de

    vanzare

    (lei/kg)

    1. Agrosem SA Samanta

    -grau-proumb

    -orz-floarea-soarelui

    100%100%

    100%100%

    55005600

    49009550

    2. Agroplant SRL Ingrasamintechimice/fertilizanti

    -N

    -P

    100%

    100%

    8900

    8500

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    14/22

    9

    -K 100% 9000

    3. Petrom SA Combustibil 100% 36000

    ClientiiPiata care asigura preluarea produselor de la societatea agricola NITA S.R.L. este

    formata din societati comerciale de prelucrare in zona. Acestea sunt1. In prezent Pan Group detine centre de productie in mai multe judete ale tarii.

    Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, Pan

    Group fiind liderul pietei romanesti a prosuselor de panificatie si un jucator important in

    domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti, napolitane, paste fainoase,

    specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.2. Eugenia Dobrogea SA este o moderna fabrica de biscuiti dotata cu linii de

    fabricatie de mare capacitate organizate pe un flux tehnologic cu productivitate inalta.

    In scopul sporirii rigurozitatii controlului produselor finite si al ingredientelor

    utilizate in procesul de fabricatie al biscuitilor , in anul 2006 s-a infiintat laboratorul deincercari fizico-chimice , dotat cu aparate de ultima generatie si personal cu pregatire

    corespunzatoare. In luna mai - 2007, organizatia a obtinut acreditarea de catre Renar,conform cerintelor SR EN ISO / CEI 17 025 :2005 pentru analizele efectuate la produsulfinit.

    3. SC TITAN SA Complexul, cu o capacitate de productie semnificativa pentru

    acea vreme e revolutionat piata de profil din Romania prin dezvoltarea si lansarea unorproduse noi pentru consumatorii romani: fulgi de porumb, sticksuri, pufuleti, panetone,

    cozonac Pandoro.Dupa trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piata in

    domeniul moraritului si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume,

    asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor.

    Structura distributiei productiei :

    Produsul Clientii Cantitatea Pret(lei/kg)

    Porumb Titan 56% 7700

    Grau Pan Goup 89% 7200

    Orz Pan Goup 81% 6300

    Floarea soarelui Eugena Dobrogea 77% 7200

    Avand in vedere faptul ca societatea a arendat o suprafata de teren de 200 ha,

    restul cantitatilor reprezinta partea cuvenita proprietarilor de terenuri de la care s-a

    arendat pamantul:

    Grau15% Porumb20% Orz20%

    Concurenta

    Mediul de afaceri este un mediu volatil si inalt competitiv, de aceea pentru a avea

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    15/22

    10

    succes, trebuie sa iti cunosti foarte bine concurenta.

    -SC Comgranea Srl, suprafata arabila este de 1008 hectare, proprietate a 230membrii asociati. .

    -SC Agripina SA cultiva si comercializeaza o gama larga de produse agricole

    precum grau, porumb, fasole, cartof, ceapa, floarea-soarelui, mere, radacinoase. Cu o

    suprafata cultivabila de 950 ha, arabil si livezi, a realizat productii ce nu au satisfacut inmare masura cerintele pietei locale in acest domeniu.

    Situatia financiara a acestor concurenti este in crestere, avand urmatoarele puncte

    forte:-suprafata de productie mai mare decat a societatii

    -Experienta in domeniu de mai bine de 20 de ani

    -echipa manageriala fondata din inginerii agronomi-privatizate inca din 1996 respectiv 1998

    Puncte slabe: .

    -reputatia acestora , drept societati ce au acumulat datorii imense

    -lipsa abilitatii de a satisface nevoile clientilor

    Concurenta indirecta este reprezentata de firmele importatoare de produseagricole. Acestea ofera pe piata produse de o calitate asemanatoare, dar la preturi mai

    scazute decat preturile produselor romanesti, punand in dificultate producatorii romani.

    2. PROGRAMUL DE PRODUCTIE

    3.1. Prognozarea productiei medii

    Pentru a corespunde cerintelor pietei, S.C Turda Pan Romania S.R.L trebuie sa isi

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    16/22

    11

    organizeze structura de productie. Astfel, estimandu-se o crestere a cererii, aceasta a

    decis marirea suprafetei de productie cu 200 de ha prin arendare.Cunoasterea cerintelor pietei pentru produsele vegetale determina restructurarea

    suprafetei nou detinute ,realizata si in concordanta cu potentialul productiv al pamantului,

    eficienta economica a fiecarei culturi , asigurarea de forta de munca, etc.

    In vederea prognozarii productiilor medii, societatea are nevoie de date privindrezultatele de productie inregistrate in ultimii ani:

    -Kg/ha-

    Cultura Anii

    2004 2005 2006 2007 2008

    Grau 5500 5550 5600 5400 5450

    Orz 1500 1600 1700 1575 1650

    Porumb 2100 2200 2150 2400 2300

    In vederea prognozarii nivelului productiei medii se foloseste metode mediilor

    mobile. Pentru a afla media se fac incercari successive de 2,3 termeni pana cand ceea ce arezultat este fie liniar crescator, fie liniar descrescator.

    Grau :

    Evolutia productiei pe ultimii 5 ani

    0100020003000400050006000

    2004 2005 2006 2007 2008

    Anul

    kg/ha

    grau orz porumb

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    17/22

    12

    2004 2005 2006 2007 2008

    5500 5550 5600 5400 5450

    5525 5575 5500 5425

    5550 5537.5 5462.5

    5543.75 5500

    5521.87

    Prognozarea productiei medii pentru grau in anul 2009 este de 5521.87 kg/ha.

    Orz :

    2004 2005 2006 2007 2008

    1500 1600 1700 1575 1650

    1550 1650 1637.5 1612.5

    1600 1643.75 1625

    1621.87 1634.37

    1628.12

    Prognozarea productiei medii pentru orz in anul 2009 este de 1628.12 kg/ha.

    Porumb :

    2004 2005 2006 2007 2008

    2100 2200 2150 2400 2300

    2150 2175 2275 2350

    2162.5 2225 2312.5

    2193.75 2268.75

    2231.25

    Prognozarea productiei medii pentru porumb in anul 2009 este de 2231.25 kg/ha.

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    18/22

    13

    Efectuand calculele respective, laundu-se in considerare gruparea a cate 3 termeni seobtin urmatoarele rezultate:

    Cultura Productia medie prognozata

    (kg/ha)Grau 5521.87

    Orz 1628.12

    Porumb 2231.25

    Floarea soarelui 4306.25

    3.2. Optimizarea structurii de productie

    Structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor , prin proportiiledintre ele si prin ponderea fiecaruia in activitatea exploatatiei.

    Structura de productie se reprezinta sub forma tabelara astfel:

    Nr crt Cultura Suprafata

    ha %

    1. Floarea soarelui 100 14

    2 Grau 200 29

    3 Orz 100 14

    4 Porumb 300 43

    5. TOTAL 700 100

    Structura suprafetei de productie

    14%

    29%

    43%

    14

    floarea soarelui grau orz porumb

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    19/22

    14

    Pentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente deintrare cum ar fi:

    - suprafata totala detinuta

    - resursele totale disponibile- forta de munca disponibila.

    Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie.

    Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode.

    Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din

    o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistemde restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse , restrictii de

    nenegativitate si restrictii de asolament.

    Noua structura de productie

    Nr crt Cultura Suprafata

    ha %

    1. Orz 123 17.52 Porumb 127 18.5

    3 Floarea soarelui 250 35

    4 Grau 200 29

    5. TOTAL 700 100

    Noua structura de productie

    18%

    18%

    35%

    29%

    Orz Porumb Floarea soarelui Grau

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    20/22

    15

    Ponderea cea mai mare in noua tructura de productie o are cultura floareasoarelui, inregistrand o crestere de 25% fata de anul precedent.

    Asolamentul:

    Grau

    100 ha

    Floarea

    soarelui

    100 ha

    Floarea

    soarelui50 haPorumb

    100 ha

    Floarea

    soarelui

    100 ha

    Orz

    73 ha

    Grau

    100 ha

    Orz50 ha

    Porumb27 ha

    Rezultatele de productie din perioada prognozata

    Nr.crt Cultura Productia

    medie (kg/ha)

    Supr.cultiva

    ta (ha)

    Productia

    totala(kg)

    Costul

    (lei/kg)

    Pret (lei/kg)

    1. Porumb 2231.25 127 283368.75 6200 7700

    2. Orz 1628.12 123 200258.76 5200 6300

    3. Grau 5521.87 200 1104374 5800 7200

    4. Floarea

    soarelui

    4306.25 250 1076562.5 9900 11500

    Estimarea cantitativa a resurselor de productie si sursele de asigurare

    Nr crt Cultura Suprafata

    Necesar de

    samanta

    Necesar de

    ingrasaminte la ha

    Sursele de

    asigurare

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    21/22

    16

    La ha Total N P K Sam Ingr

    1. Grau 200 230 46000 70 50 40 100 100

    2. Porumb 127 155 19685 90 30 50 100 100

    3. Fl.soarelui 250 50 12500 200 250 100 100

    4. Orz 123 135 16605 40 30 80 100 100

    Total 700 400 360 170

    Cap 4. Programul de comercializare

    Nr crt Produs Cantitate (kg) Prt (lei/kg) Venit (lei)

    1 Porumb 283368.75 7700 2181939375

    2 Orz 200258.76 6300 1261630188

    3 Grau 1104374 7200 7951492800

    4 Floarea soarelui 1076562.5 11500 12380468750

    Total 23769051113

    Cea mai mare pondere in venituri o are floarea soarelui cu un venit de 12380440

    lei, iar cea mai slaba pondere o are orz cu doar 1261575 lei.

    Cap 5. Programul financiar

    O componenta a planului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli care

    reflecta in final in expresie baneasca activitatile de productie, de aprovizionare.

    N

    rcr

    t

    Produs Productie

    stas la kg

    Prtvanzare

    lei/kg

    Venituri lei Cheltuieli

    totale

    Profit Rata

    profitului

    1 Porumb 283368.75 7700 2181939375 1397558291 784381084 56.12

    %

    2 Orz 200258.76 6300 1261630188 823704779 437925409 53.16%

    3 Grau 1104374 7200 7951492800 5523012789 2428480011 0.004

  • 8/3/2019 Ricola Bfe18

    22/22

    17

    %

    4 Floareasoarelui

    1076562.5 11500 12380468750

    10128016523

    2252452227 22.23%

    Total 23769051113

    17872292382

    5896758731

    Powered byhttp://www.referat.ro/

    cel mai tare site cu referate

    http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/