ricola bfe18
TRANSCRIPT
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
1/22
Elaborarea programului de productie intr-o
exploatatie agricola
Cuprins
Cap.I. Functia de previziune a managementului
Cap.II Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole
I.1. Prezentarea exploataiei agricoleI.2. Analiza potenialului tehnico-productiv
I.3. Analiza forei de munc
I.4. Rezultatele economico-financiare
I.5. Analiza SWOT
I.6. Piaa
II. Elaborarea programului de producie
II.1. Prognozarea produciilor medii
II.2. Optimizarea structurii de producie
IV. Programul de comercializare
V. Programul financiar
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
2/22
Cap.1. Functia de previziune a managementului
Funcia de previziuneA ntrezri i, eventual, a cuantifica evoluia viitoare a unorfenomene de natur economico-social, prezint o importan deosebit
pentru activitatea unei uniti economice. n funcie de acest lucru unitateapoate activa sau nu ntr-un anumit climat i poate s obin rezultate care siasigure funcionalitatea. Funcia de previziuneare n vedere un efort de
gndire i aciune a managerilor n scopul de a identifica anticipativproblemele care vor interveni n activitatea unitii, din interiorul i/sau dinafara ei. Cunoscute cu anticipaie se creeaz, datorit timpului aflat ladispoziie, posibiliti mai mari de soluionare a problemelor, de ncercarede adaptare la evoluia mediului n care funcioneaz unitatea economic.Previziunea a devenit o parte integrant a mentalitii managerilor,care trebuie ca prin activitatea pe care o desfoar, s anticipeze modul dedesfurare a activitilor. Managerul trebuie s orienteze permanentManagement
unitatea pentru obinerea unor performane superioare prin anticipareamodalitilor de derulare a proceselor economice din unitate, pe baza
rezultatelor obinute i experiena acumulat.n general, manifestarea funciei de previziune presupunesistematizarea activitilor i parcurgerea urmtoarelor etape:
Stabilirea perspectivei, respectiv a direciei n care trebuie dirijataciunea, urmrind identificarea ntregului set de informaii necesar, pe bazacrora se formuleaz aciunile posibile de iniiat. n aceast etap se
prefigureaz viitoarele investiii i dezvoltarea mijloacelor de producie, n funcie de noua structur a activitilor ce se va desfura n unitate.
Definirea obiectivelor, pe baza informaiilor analizate n etapaanterioar, sunt formulate obiectivele generale, la nivelul unitiieconomice, ct i cele derivate la nivelul subdiviziunilor organizatorice care
sunt implicate n realizarea acestora. Derivarea obiectivelor generale serealizeaz numai cnd previziunea se refer la o perioad de timp mai mic.
Stabilirea programelor pentru fiecare sector de activitate, acestea
fiind considerate ca parte integrant din programul general.Definirea mijloacelor materiale i financiare necesare obiectivelor
propuse. Se recomand ca n aceast etap, managerul s efectueze pe bazaunui sistem complet de parametrii i / sau indicatori, o analiz amnunit aeficienei economice privind utilizarea factorilor de producie implicai nrealizarea obiectivelor propuse.
Evaluarea consecinelor deciziilor adoptate, care va cuprinde attaspecte privind desfurarea proceselor economice din unitate ct ivalorificarea rezultatelor obinute.Previziunile se materializeaz n: prognoze, planuri i programe.
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
3/22
Funciile managementului Prognozele, form de manifestare a acestei funcii, reflect estimareaevoluiei condiiilor n care vor funciona unitatea la nivelul unui orizont detimp mai mult sau mai puin ndeprtat.Gradul n care rezultatele obinute prin prognoza nivelului unor
procese i fenomene va corespunde nivelului efectiv al acestora peste un anumit numr de ani, depinde de mai muli factori, cum ar fi: metodele deprognoza utilizate, gradul de cunoatere a complexitii condiiilor n carevor evolua procesele i fenomenele cercetate, tehnica utilizat n prelucrareadatelor etc.
De exemplu, n agricultur identificarea i prevederea cu mareexactitate a evoluiei fenomenelor analizate este mai dificil, datorit, nspecial, interveniei factorilor naturali, cu cunoscuta lor variaie n spaiu itimp, ca i a faptului c se lucreaz cu organisme vii, care au propriul lormod de manifestare i de a reaciona la interveniile omului sau alecondiiilor de mediu. Cu toate acestea, prognozele constituie un instrument
cruia merit s i se acorde ntreaga atenie din partea managerilor unitiloragricole, n vederea realizrii obiectivelor generale propuse.Este cunoscut faptul c prognozele, n funcie de orizontul de timp,
pentru care se elaboreaz, pot fi: pe termen scurt, mediu i lung. Elaboratepe diferite domenii de activitate ale unei uniti economice pot fi punctul deplecare al adoptrii unei strategii de dezvoltare a acestuia. Ele ofer o anumit orientare, fr a avea un caracter imperativ.Metodele de fundamentare a prognozelor pot fi: matematice,
statistice, normative, etc. Optarea pentru una din metode sau alta depinde de
gradul de cunoatere a evenimentelor, de nivelul de pregtirii n domeniu amanagerului, de tehnica de prelucrare a datelor. Folosirea unor metode
moderne i tratarea corespunztoare a informaiilor disponibile au menireaManagement
de a asigura mari anse n obinerea unor soluii viabile, un rezultat conformcu realitile ulterioare care vor caracteriza perioada de timp pentru care seelaboreaz prognozele. Planurilereprezint componenta funciei de previziune cel maifrecvent ntlnit n unitile economice. Importana activiti de planificareconst n faptul c prin intermediul acesteia managerul identific obiectiveleunitii, determin programele de activitate, stabilete nivelul bugetului devenituri i cheltuieli, cutnd s realizeze performanele prestabilite. Fr a
cuprinde anumite exagerri, un plan fundamentat pe realiti tehnice,economice, sociale, poate constitui un instrument util pentru managerul uneiuniti economice prin care s se orienteze n activitatea sa pentru o anumit
perioad, asigurnd atingerea unor obiective prestabilite, strns legate, deci,de ceea ce trebuie s fac, cum s fac, cu ce s fac, etc. o unitate pentru asupravieui.Identificarea i stabilirea nivelului unor obiective se poate face nperioade mult mai scurte de timp dect n cazul precedent, prin anumiteprograme.
Programele, constituie un al treilea mod de manifestare a funciei depreviziune, cu un grad mai mare de precizie, mult mai detaliate, asigurnd i
o coordonare mai strict a aciunilor din unitatea agricol.n general, programul se definete prin ansamblul de activiti,
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
4/22
lucrri ealonate precis n timp, avnd fiecare durata stabilit i resurselerepartizate, astfel nct s conduc la realizarea unui obiectiv prestabilit.Dup coninutul lor, pot fi: programe operative pe campanii i programe delucru.
Programele operative pe campanii sunt specifice unitilor agricole
i cuprind lucrrile agricole ce urmeaz a se executa n perioada de referin,Funciile managementuluiobiectivele se repartizeaz pe subdiviziuni organizatorice. Specific unitiloragricole este faptul c apare fenomenul de paralelism a grupelor deactiviti, adic n acelai interval de timp asistm la desfurarea a dougrupe mari de activiti - campania de ntreinere se desfoar n paralel curecoltarea sau recoltrile de toamn coincid cu nsmnrile pentru anulurmtor- fenomen ce determin un grad mai mare de dificultate i solicitun adevrat profesionalism la elaborarea lor.Programul de lucru cuprinde intervale de timp din cadrul unei zile,
sptmni sau luni n care personalul unitii economice lucreaz.
Elaborarea programelor de lucru reprezint o activitate cu multipleimplicaii asupra deciziilor cu caracter organizatoric, n special, pentruarmonizarea intereselor unitii cu cele ale persoanelor care lucreaz n acestdomeniu.
DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL EXPLOATAIEI AGRICOLE
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
5/22
1.Prezentarea exploataiei agricole
Societatea agricol S.C. NITA S.R.L s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri inanul 1995.Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru
cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de
recoltare.Suprafata totala a societatii agricole este de 600 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-
soarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si
dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Olt.
Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole,
magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti,
pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).
In vederea cresterii dimensiunii, societatea va arendeza teren in conditiile legii
65/1998.Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai
celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar.
Arendatorii sunt persoane fizice din zona. care nu-si pot lucra pamantul din diferite motive.Arendarea se face prin incheierea unui ontract de arendare conform legii 16/1994, legea
arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendari iar plata arendei se poate face in produse
sau in bani.
Suprafata societatii:
Nr
crt
Specificare UM Cantitate
1 Suprafata initiala ha 600
2 Membri asociati pers 700
3 Suprafata adusa in folosinta ha 0.83
4 Suprafata ce va fi arendata ha 2005 Total suprafata ha 800
I.2 Analiza potenialului tehnico-productivORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII
Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor
strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se
observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel
ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si
raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic,
directorul tehnic si compartimentul de merketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul
ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie
subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isidesfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma, sector, compartiment functional).Forta
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
6/22
de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din
asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.
Dintr-un total de 80 de salariati 55 sunt permanenti, in timp ce restul de 25 lucreaza sezonier.
Se observa ca 30,66% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in
ceea ce priveste gradul de imbatranire, 17,33% reprezinta salariatii peste limita de varsta.
STRUCTURA DE PRODUCTIE
Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si
conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata.
Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand
doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost
repartizat dupa cum urmeaza:
Graul reprezinta cultura cea mai intens cultivata,deoarece este folosita si aceasta ocupa o
suprafata 200 ha dintr-un total de 500.Cultura care foloseste cea mai mica suprafata este
floarea soarelui, reprezentand 10% din totalul de 100%.Orzul si porumbul ocupa si ele
respectiv 20% si 30% din totalul suprafetei agricole.
Nr crt Cultura Suprafata
Ha
%
1 Grau 200 40
2 Porumb 250 453 Floarea-soarelui 50 5
4 Orz 100 10
Total 600 100
AGA
Director economic Com artiment de marketin Director tehnic
Compartiment de productie
F1- vegetalaF2- vegetala
Compartiment
Economico-financiar
Consiliul de
administratie
Comisia de
cenzori
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
7/22
POTENTIALUL MATERIAL
Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor demunc prevzute n tehnologia deproducie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a
unui produs determinatSistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:
1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;3. sa amelioreze conditiile de munca4. sa sporeasca productivitatea muncii5. sa amelioreze conditiile de munca6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului
Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata
scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.
Mijloace fixe existente
Nr crt Specificare UM Cantitate1 Tractoare buc 7
- U650 buc 4
- U800 buc 32 Plug PP 3-30 buc 6
3 Semanatoare SUP 29 M6 buc 4
4 Semanatoare SPC 8M buc 2
5 Disc GD 3,2 buc 4
6 Remorca 2RB5A buc 4
7 Combina Sema 140 buc 3
I.3. Analiza forei de munc:
Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla:
Director general Sef de ferma
Tehnician Conducator auto
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
8/22
Agronom
Economist
Ecanizatori.agricol
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
9/22
4
Structura fortei de munca:
Nr. crt Specificare Numarul Sex
feminin masculin1 Total salariati 76 41 35
2 Salariati cu studii
superioare
30 13 17
3 Salariati aflatipeste limita de
varsta
15 8 7
Dintr-un total de 76 de salariati doar 30 sunt salariati cu studii superioare,respectiv femei
13 iar barbati 17.Cei aflati peste limita de varsta sunt 15 din care 8 de sex feminin si 7 de
sex masculin.
I.4. Rezultatele economico-financiare
Date privind activitatea financiara a societatii:
Nr crt Indicatori Valoare
2007 2008 2009
1 Stocuri 71183089 9229996 10501394
2 Active circulante 98164046 13819511 16901173
3 Active curente 98164046 13819511 16901173
4 TOTAL ACTIVE 216 733 692 29743843 35 803 3465 Capitaluri proprii 126 346 281 16 657 398 20 131 766
6 Total datorii 90387411 13086445 15671580
7 Pasive curente 75835824 15843753 18737252
8 Cifra de afaceri 128658245 14420002 9650705
Productia vanduta 128658245 14420002 9650705
Venituri din vanzareamarfurilor
0 0 0
Venituri din exploatare 128658245 14420002 9650705
Prestari servicii terti 0 0 0
9 Venituri financiare 0 0 0
10 Venituri exceptionale 0 0 0
Total venituri 128658245 14420002 9650705
11 Cheltuieli pentruexploatare
109534224 12105323 7434407
Cheltuieli cu serviciiprestate
38053853 1947583 769343
12 Cheltuieli financiare 0 0 0
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
10/22
5
13 Cheltuieli exceptionale 0 0 0
Total cheltuieli 109534224 12105323 7434407
14 Profit brut 19 124 021 2 314 679 2 216 298
15 Impozit pe profit 2736957 103854 101846
16 Profit net 16 387 064 2 210 825 2 114 452
Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei.
0
5000
10000
15000
Profit net Total
cheltuieli
2007
2008
2009
Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:
1) Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente
Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curenteIndicatori de solvabilitate
Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100
Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri
2)Indicatori de gestiune Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante
3) Indicatori de rentabilitate Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100Anul 2007:Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35
Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
11/22
6
Rata datoriilor totale=(90387411/216733692)x100=41,7%
Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98Viteza de rotatie a activelor=128658245/98164046=1,31
Marja de profit=(16387064/128658245)x100=12,73%
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(19124021/109534224)x100=17,45%
Anul 2008 :
Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28
Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87
Rata datoriilor totale=(13086445/29743843)x100=43,99%
Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155
Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043
Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33%
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121%
Anul 2009 :Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34
Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90
Rata datoriilor totale=(15671580/35 803 346)x100=43,77%
Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57
Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90%
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%
Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele:
Nr crt Indicatori Valoare
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
I INDICATORI FINANCIARI
1. Indicatori de lichiditate-rata lichiditatii imediate 0,35 0,28 0,34
-rata lichiditatii curente 1,29 0,87 0,90
2. Indicatori de solvabilitate
-rata datoriilor totale 41,7% 43,99% 43,77%
-solvabilitate financiara 0,98 1,155 2,086
3. Indicatori de gestiune
-viteze de rotatie a activelor 1,043 1,043 0,57
4. Indicatori de rentabilitate
-marja de profit 12,73% 15,33% 21,90%
-rata rentabilitatii resurselor
consumate
17,45% 19,121% 29,81%
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
12/22
7
-capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada
analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, intoti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si plati datoriile;
-rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din
activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in
anul 2008;-rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de
creditori;creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta
rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii;cea maimica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2007;
-marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare
valoare in anul 2009.
I.5.Analiza SWOT
I.6.Piata
Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de
produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora.
OPORTUNITATI
-tendintele pietei;
-cunoasterea concurentei din toate punctele de
vedere
-cunoasterea nevoilor clientilor
AMENINTARI
-veniturile tot mai mici ale populaiei-concurenta tot mai mare
-pia de desfacere neorganizat pentru produselagricole, care creeaz dificulti n valorificarea
produselor agricole
PUNCTE FORTE
-raportul calitate-pret;
-amplasament pe un teren agricol fertil-personal cu un nivel de pregatire profesionala
bun
-echipament agricol modern
- suprafee agricole ntinse
PUNCTE SLABE
-nu este cunoscuta decat pe plan local
-atragerea de clienti numai din zona-reputatia proasta a societatii, ca urmare a
datoriilor acumulate de-a lungul timpului
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
13/22
8
In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie
vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folositela realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol.
Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de
societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de
calitate superioara la un pret avantajos.Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe
baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.
Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de
produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea
desfacerii produciei obinute.
Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale
auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile
(combustibil, piese de schimb).
Nr crt Cultura Suprafata
Ha
%
1 Grau 200 29
2 Porumb 300 43
3 Floarea-soarelui 100 14
4 Orz 100 14Total 700 100
Furnizorii de materiale:
Nr
crt FurnizorProdusul Cantitate
(%)
Pret de
vanzare
(lei/kg)
1. Agrosem SA Samanta
-grau-proumb
-orz-floarea-soarelui
100%100%
100%100%
55005600
49009550
2. Agroplant SRL Ingrasamintechimice/fertilizanti
-N
-P
100%
100%
8900
8500
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
14/22
9
-K 100% 9000
3. Petrom SA Combustibil 100% 36000
ClientiiPiata care asigura preluarea produselor de la societatea agricola NITA S.R.L. este
formata din societati comerciale de prelucrare in zona. Acestea sunt1. In prezent Pan Group detine centre de productie in mai multe judete ale tarii.
Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, Pan
Group fiind liderul pietei romanesti a prosuselor de panificatie si un jucator important in
domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti, napolitane, paste fainoase,
specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.2. Eugenia Dobrogea SA este o moderna fabrica de biscuiti dotata cu linii de
fabricatie de mare capacitate organizate pe un flux tehnologic cu productivitate inalta.
In scopul sporirii rigurozitatii controlului produselor finite si al ingredientelor
utilizate in procesul de fabricatie al biscuitilor , in anul 2006 s-a infiintat laboratorul deincercari fizico-chimice , dotat cu aparate de ultima generatie si personal cu pregatire
corespunzatoare. In luna mai - 2007, organizatia a obtinut acreditarea de catre Renar,conform cerintelor SR EN ISO / CEI 17 025 :2005 pentru analizele efectuate la produsulfinit.
3. SC TITAN SA Complexul, cu o capacitate de productie semnificativa pentru
acea vreme e revolutionat piata de profil din Romania prin dezvoltarea si lansarea unorproduse noi pentru consumatorii romani: fulgi de porumb, sticksuri, pufuleti, panetone,
cozonac Pandoro.Dupa trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piata in
domeniul moraritului si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume,
asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor.
Structura distributiei productiei :
Produsul Clientii Cantitatea Pret(lei/kg)
Porumb Titan 56% 7700
Grau Pan Goup 89% 7200
Orz Pan Goup 81% 6300
Floarea soarelui Eugena Dobrogea 77% 7200
Avand in vedere faptul ca societatea a arendat o suprafata de teren de 200 ha,
restul cantitatilor reprezinta partea cuvenita proprietarilor de terenuri de la care s-a
arendat pamantul:
Grau15% Porumb20% Orz20%
Concurenta
Mediul de afaceri este un mediu volatil si inalt competitiv, de aceea pentru a avea
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
15/22
10
succes, trebuie sa iti cunosti foarte bine concurenta.
-SC Comgranea Srl, suprafata arabila este de 1008 hectare, proprietate a 230membrii asociati. .
-SC Agripina SA cultiva si comercializeaza o gama larga de produse agricole
precum grau, porumb, fasole, cartof, ceapa, floarea-soarelui, mere, radacinoase. Cu o
suprafata cultivabila de 950 ha, arabil si livezi, a realizat productii ce nu au satisfacut inmare masura cerintele pietei locale in acest domeniu.
Situatia financiara a acestor concurenti este in crestere, avand urmatoarele puncte
forte:-suprafata de productie mai mare decat a societatii
-Experienta in domeniu de mai bine de 20 de ani
-echipa manageriala fondata din inginerii agronomi-privatizate inca din 1996 respectiv 1998
Puncte slabe: .
-reputatia acestora , drept societati ce au acumulat datorii imense
-lipsa abilitatii de a satisface nevoile clientilor
Concurenta indirecta este reprezentata de firmele importatoare de produseagricole. Acestea ofera pe piata produse de o calitate asemanatoare, dar la preturi mai
scazute decat preturile produselor romanesti, punand in dificultate producatorii romani.
2. PROGRAMUL DE PRODUCTIE
3.1. Prognozarea productiei medii
Pentru a corespunde cerintelor pietei, S.C Turda Pan Romania S.R.L trebuie sa isi
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
16/22
11
organizeze structura de productie. Astfel, estimandu-se o crestere a cererii, aceasta a
decis marirea suprafetei de productie cu 200 de ha prin arendare.Cunoasterea cerintelor pietei pentru produsele vegetale determina restructurarea
suprafetei nou detinute ,realizata si in concordanta cu potentialul productiv al pamantului,
eficienta economica a fiecarei culturi , asigurarea de forta de munca, etc.
In vederea prognozarii productiilor medii, societatea are nevoie de date privindrezultatele de productie inregistrate in ultimii ani:
-Kg/ha-
Cultura Anii
2004 2005 2006 2007 2008
Grau 5500 5550 5600 5400 5450
Orz 1500 1600 1700 1575 1650
Porumb 2100 2200 2150 2400 2300
In vederea prognozarii nivelului productiei medii se foloseste metode mediilor
mobile. Pentru a afla media se fac incercari successive de 2,3 termeni pana cand ceea ce arezultat este fie liniar crescator, fie liniar descrescator.
Grau :
Evolutia productiei pe ultimii 5 ani
0100020003000400050006000
2004 2005 2006 2007 2008
Anul
kg/ha
grau orz porumb
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
17/22
12
2004 2005 2006 2007 2008
5500 5550 5600 5400 5450
5525 5575 5500 5425
5550 5537.5 5462.5
5543.75 5500
5521.87
Prognozarea productiei medii pentru grau in anul 2009 este de 5521.87 kg/ha.
Orz :
2004 2005 2006 2007 2008
1500 1600 1700 1575 1650
1550 1650 1637.5 1612.5
1600 1643.75 1625
1621.87 1634.37
1628.12
Prognozarea productiei medii pentru orz in anul 2009 este de 1628.12 kg/ha.
Porumb :
2004 2005 2006 2007 2008
2100 2200 2150 2400 2300
2150 2175 2275 2350
2162.5 2225 2312.5
2193.75 2268.75
2231.25
Prognozarea productiei medii pentru porumb in anul 2009 este de 2231.25 kg/ha.
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
18/22
13
Efectuand calculele respective, laundu-se in considerare gruparea a cate 3 termeni seobtin urmatoarele rezultate:
Cultura Productia medie prognozata
(kg/ha)Grau 5521.87
Orz 1628.12
Porumb 2231.25
Floarea soarelui 4306.25
3.2. Optimizarea structurii de productie
Structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor , prin proportiiledintre ele si prin ponderea fiecaruia in activitatea exploatatiei.
Structura de productie se reprezinta sub forma tabelara astfel:
Nr crt Cultura Suprafata
ha %
1. Floarea soarelui 100 14
2 Grau 200 29
3 Orz 100 14
4 Porumb 300 43
5. TOTAL 700 100
Structura suprafetei de productie
14%
29%
43%
14
floarea soarelui grau orz porumb
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
19/22
14
Pentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente deintrare cum ar fi:
- suprafata totala detinuta
- resursele totale disponibile- forta de munca disponibila.
Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie.
Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode.
Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din
o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistemde restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse , restrictii de
nenegativitate si restrictii de asolament.
Noua structura de productie
Nr crt Cultura Suprafata
ha %
1. Orz 123 17.52 Porumb 127 18.5
3 Floarea soarelui 250 35
4 Grau 200 29
5. TOTAL 700 100
Noua structura de productie
18%
18%
35%
29%
Orz Porumb Floarea soarelui Grau
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
20/22
15
Ponderea cea mai mare in noua tructura de productie o are cultura floareasoarelui, inregistrand o crestere de 25% fata de anul precedent.
Asolamentul:
Grau
100 ha
Floarea
soarelui
100 ha
Floarea
soarelui50 haPorumb
100 ha
Floarea
soarelui
100 ha
Orz
73 ha
Grau
100 ha
Orz50 ha
Porumb27 ha
Rezultatele de productie din perioada prognozata
Nr.crt Cultura Productia
medie (kg/ha)
Supr.cultiva
ta (ha)
Productia
totala(kg)
Costul
(lei/kg)
Pret (lei/kg)
1. Porumb 2231.25 127 283368.75 6200 7700
2. Orz 1628.12 123 200258.76 5200 6300
3. Grau 5521.87 200 1104374 5800 7200
4. Floarea
soarelui
4306.25 250 1076562.5 9900 11500
Estimarea cantitativa a resurselor de productie si sursele de asigurare
Nr crt Cultura Suprafata
Necesar de
samanta
Necesar de
ingrasaminte la ha
Sursele de
asigurare
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
21/22
16
La ha Total N P K Sam Ingr
1. Grau 200 230 46000 70 50 40 100 100
2. Porumb 127 155 19685 90 30 50 100 100
3. Fl.soarelui 250 50 12500 200 250 100 100
4. Orz 123 135 16605 40 30 80 100 100
Total 700 400 360 170
Cap 4. Programul de comercializare
Nr crt Produs Cantitate (kg) Prt (lei/kg) Venit (lei)
1 Porumb 283368.75 7700 2181939375
2 Orz 200258.76 6300 1261630188
3 Grau 1104374 7200 7951492800
4 Floarea soarelui 1076562.5 11500 12380468750
Total 23769051113
Cea mai mare pondere in venituri o are floarea soarelui cu un venit de 12380440
lei, iar cea mai slaba pondere o are orz cu doar 1261575 lei.
Cap 5. Programul financiar
O componenta a planului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli care
reflecta in final in expresie baneasca activitatile de productie, de aprovizionare.
N
rcr
t
Produs Productie
stas la kg
Prtvanzare
lei/kg
Venituri lei Cheltuieli
totale
Profit Rata
profitului
1 Porumb 283368.75 7700 2181939375 1397558291 784381084 56.12
%
2 Orz 200258.76 6300 1261630188 823704779 437925409 53.16%
3 Grau 1104374 7200 7951492800 5523012789 2428480011 0.004
-
8/3/2019 Ricola Bfe18
22/22
17
%
4 Floareasoarelui
1076562.5 11500 12380468750
10128016523
2252452227 22.23%
Total 23769051113
17872292382
5896758731
Powered byhttp://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/