Ann» t i árud, Duminecă 25 Noemvrie (8 Dec.) W2, N-rwl 260,

ABONAMENTUL Pl na an . . 28— Cor, Pe jnmătate in 14-— , P* S toni . . 7-— , Pl o lună . . 240 ,

Pentru România ţ>i Străinătate :

Pe un in. . 40-- franc

T e !e f o ti pntrs oraş ?• iniarurban

Nr. 7&0.

»! ADM f.K ifjX K A Ţ I â . «*i."S;la À U B J I S - r a l 1 l

INSERŢiCNILE »e primase Îs adœinii-

traţia.

Mttiţî . iBiie publice şi Loe deschis costă şirul 20 fii.

Manuscrit tle na S E I N -»äßolaza.

România la răspântie. Arad, 7 Decemvrie.

Acum in 10 Decemvrie u. soseşte marele duce Nicolae Nicolaevici, unchiul Ţarului, la Bucureşti, ca în fruntea unei deputaţii de ofi­ţeri distinşi să predeie regelui Carol bastonul de mareşal campestru al oştirei ruseşti. Se potenţează semnificaţia acestei deosebite a-tenţiuni a Ţarului faţă de regele Carol şi po­porul român prin împrejurarea, că predarea festivă s'a fixat pe ziua, în care a fost cucerită Plevna. E generală părerea, că marele duce are deplină împuternicire a se folosi de toate mijloacele în scopul de a îndupleca România să părăsească ţinuta ei rezervată de până a-cuma şi să se ataşeze la politica Rusiei.

E mai presus de orice îndoială, că Rusia cunoaşte prea bine părerile României referi­toare la politica puternicului său vecin, ba este cert şi aceea, că diplomaţia rusească e bine informată asupra înclinării Statului Român spre apele politicei germane. Se naşte deci fi­reasca întrebare: cari pot să fie ponderoasele avantagii, prin cari politica rusească ar putea nădăjdui atragerea României pe par­tea sa?

Unirea tuturor Românilor, cari sunt în­chegaţi teritorialiceşte, formarea statului au­tonom albano-româu, asigurarea vieţii naţio-

Doi fârîati. De Ion Agârbiceanu.

S'au huiduit, ca de obiceiu. udată cu insera­rea, într'un colţ dc stradă, s'au luat la braţ. s'au plimbat vr'un sfert de ceas povestindu-şi păţaniile zilei, apoi s'au oprit de-odată amândoi înaintea unei uşi înalte, de-asupra căreia se în­tindea o mână uriaşă, ţinând un pahar enorm, încununat cu spumă groasă de bere.

Ce zici? intrebă Petrişor. — Intrăm! răspuse Vasilică, ascunzându-şi

si mai tare capul intre umeri. La lumina felina­relor feţele amândurora erau palide, trupurile lor erau sgulite în paltoanele mari; seara de De­cemvrie îi pătrunsese cu bura rece, îngheţată, care umplea străzile, se închegă în rotocoale mari, galbenii îu jurul felinarelor.

— Două de .drojdii'", porunci mânios Vasilică chelnărului care se apropie surizând de cei doi oaspeţi.

— Şi două coarne, suflete! adause îndată Petrişor.

Ei şezură la masa cea mai apropiata de so­bă. Focul cânta c'un fel de clocot în uriaşul ne­gru de lângă ei, căldura-i învălui pe cei doi ca si când ar fi intrat într'o apă călduţă.

— Brr! făcu Vasilică. „Iarnă ticăloasă! El sesgudui, ochii i se înlăcrimară.

— Tae la os", răspunse Petrişor. Ei dădură peste cap păhărelele pe cari le a-

! nale pentru toţi Românii rămaşi aîarâ de sta~ I tui unitar şi în fine mâna marei ducese Oiga ! pentru principele Caroh iată cornul de daruri

al marelui duce Nicolae Nîcoiaevici.

Propunerile acestea ar putea seduce în adevăr chiar şi pe cei mai calmi bărbaţi de stat, fără îndoială însă ele vor mişca adânc massele largi ale poporului. In faţa lor, cea­laltă parte, care râvneşte ajutorul Românilor în conflictul iminent, ce ameninţă continentul, va trebui sâ pună contra avantagii de aceeaş valoare. Marea întrebare este: ce va face acum România?

Opinia publică a întregei românimi pretin­de, ca în aceste zile, cari hotărăsc poate pen­tru vecie soarta neamului românesc, bărbaţii de stat, chemaţi să fâptuiască, să fie pătrunşi de însemnătatea înai tei lor chemări, căci nicio­dată poate, ca în aceste zile, nu s'a adresat mai cu temeinicie acestor bărbaţi dictonul strămoşesc: videant consules.

Toată suflarea românească e pătrunsă a-siăzi de un singur adevăr: ţinuta României nu poate să fie determinată prin alte motive, de­cât numai prin interesele bineînţelese ale în­treg neamului românesc.

Şcoalele române lania de nord

dusese chelnărul, şi începură sa crontâne coar­nele. Chelnărul su.rea încă lângă ei.

inc'o-Jaîâ? intrebă el privind spre Vas' licit.

Pe-o cupa cei doi se priviră, apoi P e t r i ş -T zise:

Ei, fie mc odată ! Chelnărul se depărta repede. Nu era de iei

mirat ca oamenii aceştia încep cu rachiu. Dc reste zece ;mi. de când ii cunoaşte, ştia că aşa li-e felul.

Cei doi iârtaţi dupăce băură şi rachiul acesta se ridicară. îşi depuseră paltoanele si şezură din nou. Aveau senzaţia ca se lungesc, că li se de- j •-.chec. parcă, membrele: căldura îi gâdălea. (• 1

simţeaţi in trup ca o apa caldă. : Cinam aici? întrebă Petrişor.

Vasilică îi aruncă o privire de satisfacţie. : dc plăcere, ca şi când ar fi voit s;i zică: ,.e prea. ! bine aici. Nu mă mişc". j

Înainte de cină mai băură unul câte don;: •; halbe, fumară ţigări, făcând ori unu ori altul ;

mişcări ciudate pc scaun: îi dogorea cuptorul de lângă ei. şi totuşi nu se îndurau să treacă !a altă masa mai depărtată. Obrazii lor căpâtara ]

o vie ro.şaţă şi parcau foarte veseli, foarte, bine j dispuşi. Monstrul cel negru se încinsese acum j c'un lat brâu roşu. mai lat ca pe orice pân- i tece de protopop, şi cei doi fà r ta ti îşi întorceau acum capetele peste umăr. De-odată ceva mi­rosi a pârlit.

— Convorbire cu dl Milton Balamace, direc­torul şcoalelor din Coriza Albania. —

Viena, 6 Decemvrie 1912.

Ştiarn de sosirea dlui Ba lamace în Viena. Aflasem deaseinenea că d-sa se află în drum spre Albania şi că va part icipa poate îm­preună cu alţi români şi albanezi la întru­nirea de pe Währ inge r s t r a s se . Cum chestiu­nea românilor albanezi — astăzi măcelări ţ i sălbatec de bandele greceşti — interesează in chip a tâ t de ascuţit în t reaga noas t ră opi­nie publică românească , şi cum o cunoaş tere cât mai amănunţ i t ă a aceste probleme e de • mire iolos, am căuta t să am cu d-sa o con­vorbire care să-mi lămurească situaţia cul­turală, politică şi socială a acestor români .

l.'am găsit pe d. Ba lamace foarte dispus s m: dea cele mai largi informaţiuni, aşa că şi cu am profitat culegând o sumă de date de o importanţă capitală .

- Să vorbim mai întâi şi în cea mai m a r e măsură , mi-a spus d-sa, de şcoalele române din Albania de nord. Ele sunt cuprinse în vi-iactul Monastir şi par te în vilaetul Ianina. Vilaetul Monastir e împărţ i t în două circum­scripţii, ct! două rev izora ié : Zorită şi Elbasa-na, pe când vilaetul Ianina, în par tea ca re ne interesează a Albaniei de nord, cupr inde circumscripţia din Berat. Să luăm pe rând fiecare circumscripţie.

Ne pârjolim frate! Să-1 dai dracului de J R C H I A R " . zise Perrişor sculându-se repede. ..'i recem la masa asta".

Ei trecură la o masă vecină -.şi numai decât locurile lor iura oviipatc. Erau alţi îngheţaţi, cari abia acum intrară iu restaurant.

Cina. domnilor? întrebă cltelnă: ti! apro-piindii-sc de cei doi fărtaţi.

Ei. sa vie cina' răspunse Vasiii \ t . Ş'o pa reche de cel cu op 'zeci? Na, mi o v bue viu. răspunse A .--.lică. Na trei ac. adause îndată Pe'ri.; >>'. Se poate? Avem... Aveţi u'aveţi. treaba dumnitale", îl în-

nvrupse Petrişor. Chelnărul disparu. Cilin se'ndeasă ' I I om! făcu Vasilică.

Ei începură sa cineze foarte râu dispuşi. Când unul. când altul işi aruncă privirile pe masă, căutând ceva cc nu era acolo, bi restim­e n vr'unul din fârtaţi îşi întindea chiar mâna

-.a şi când ar fi voit sa iee ceva de pe masă -a duca la gura. Mestecau din ce în ce mai în >.;!;:. îhK'hiţeati mai greu. şi ochii lor erau tot mai iuiriguraţi. Abia-şi consumară de jumătate i>oi ariile, şi amândoi îşi puseră îu farfurii cuţita-şui, furctiiiţa.

Oftară şi priviră tăcuţi în masă. De-odată Vasilică îşi ridică privirile.

Ce zici? Sa vie! suspină Petrişor. Chelnăr, sâ vie o pâreche! strigă Vasi-

Pmg. f.

Circumscripţia Corija. Cea mai veche şcoală p r imară înfiinţată în aceas tă circum­scripţie e acea din com. Pleasa. E a a fost r i­dicată cam pe la anul 1883 . Satul P leasa cu­pr inde peste 300 de familii româneşt i i el a re o biserică comunală . Elementul naţional e a tâ t de puternic, încât par t idul g recoman a fost desfiinţat. La 1884 s'a înfiinţat în Co-riţa o şcoală p r imară : azi sunt două, de fete şi de băeţ i ; numărul şcolarilor e de 120 şi a fetelor de 80. Tot în 1884 s 'a înfiinţat în ve­chiul o raş Moscopoli o şcoală p r imară de băeţi, iar după trei ani s'a înfiinţat şi una de fete. E de nota t că Moscopoli şi-a avut t ipo­grafia sa românească încă acum o sută de ani în urmă. Şi au avut românii aici şi o bi­serică ca re azi însă a căzut în mâna greco-manilor, din pricină că murind preotul român n 'a fost cine să-1 înlocuiască. Comuna Şip-sca a re azi o şcoală p r imară mixtă cu doi institutori şi o insti tutoare, după ce mai în­tâi avusese o simplă şcoală p r imară de băeţi . Comuna Şipsca e pur românească ; ea are şi o biserică a comunităţei . C o m u n ă pur româ­nească e şi Nicea cu o şcoală p r imară mixtă înfiinţată la 1890. Tot şcoală p r imară mixtă a re şi satul Biscuchi, sa t ca re a r e şi o biseri­că, închisă însă iarăşi din cauza morţii p reo­tului român. Comuna Lânca, satul natal al dlui Leonte a r e o şcoală p r i m a r ă înfiinţată la 1908 de că t ră soc. de cul tură macedo- ro ­m â n ă din Bucureşt i . Satul e pur românesc şi a r e şi o biserică a comunităţei .

Circumscripţia Elbasanei. E lbasana are două şcoli p r imare , una de băeţi şi alta de fete. Tot aşa şi oraşul Ohrida căru ia trebuie să-i adaoigem o biserică în caire slujesc per­manent doi preoţi şi doi cântăre ţ i . Comuna Struga a r e i a ră ş două şcoli, de băeţi şi fete. In Bella de sus e o şcoală mixtă , în Bella de jos o şcoală de băeţi şi al ta de fete.

Satul natal al marelui r ăposa t mitropoli­tul Andrei B a r o n de Şaguna , Grabova, a avut până la 1905 o şcoală p r i m a r ă ; s'a în­chis însă din lipsă de fonduri (!) La 1911 însă au deschis 'o din nou românii . Satul a re şi o biserică comuna lă ; elementul naţ ional e precumpăni tor . Mai e o şcoală p r imară şi în corn. Terana.

lică. Apoi, apropiindu-se cu scaunul de Petrişor, ca şi când ar voi să-l mângăe, îi zise:

— Vom începe cu altă seară. Pe geru ăsta trebue să gustăm ceva.

— .Vom gusta şi iar vom cădea la patimă, oftă Petrişor.

Cei doi fârtaţi nu făcură chef din noaptea trecută, când îşi luară o hotărâre mare ca să se lase de băutură chiar din ziua următoare. De vin să se lase, căci rachiu şi bere nu obici-nuiau nici odată să bee decât câteva pahare. Vinul le înghiţea tot ce puteau câştiga cu multă muncă de dimineaţa dela şapte până seara la şase.

— Vom lua numai o păreche, insistă Vasi-lică.

— Asta se'nţelege de ţ ine, răspunse Pe­trişor.

Vinul iu adus; înfriguraţi umplură paharele, îl sorbiră, se răcoriră, se s tâmpărară, şi numai decât furculiţele şi cuţitaşele începură să tincă-nească: ce doi fârtaţi căpătară un apetit de lup. In gâtlej simţiră o dulceaţă deosebită, o dul­ceaţă lipicioasă.

— Mai înainte mâneară în sîlă, tăcuţi, a-cum râdeau cu hohote, se lăsau pe spate, ples­neau din degete, şi nu-şi mai sfârşeau poveş­tile. Era ciudat faptul că, cu cât se împuţina vi­nul în sticlă, cei doi fârtaţi erau tot mai ani­maţi, şi când sorbiră şi cel din urmă strop, gă­lăgia ce se ridica dela masa lor era aşa de mare încât mulţi îşi întoarseră capetele spre ei. Nici

Circumscripţia Berat. P â n ă la 1905 ora ­şul Bera t avea un gimnaziu românesc , ca re însă s'a închis tot din lipsă de fonduri (!) In locul lui funcţionează două şcoli p r imare sub conducerea patriotului fost director al gim­naziului d. Hara lambie Gugeamani . Comuna Vraşari locul de origină al Fârş i roţ i lor (Moţii Pindului) a avut o şcoală p r i m a r ă dela 1894 până la 1912, când iarăşi s'a închis din lipsă de fonduri (!). De remarcat e că Fârşioliţii pe aici nu-şi zic a români , ci români. De altfel ţinutul acesta din jurul Fraşaru lu i e cu totul românesc. Aşa sunt satele Costreţi, Corteşi, Zavalean etc. Populaţ ia de pe aici în nenu­măra t e rândur i a cerut sä i se deschidă şcoli prima re. Nu li s 'au mulţumit cererile probabil tot din lipsă de fonduri! in sfârşit cea mai ro­mânească par te e acea cuprinsă în Mizuchia unde elementul românesc e a tâ t de conştient si gelos de puri tatea lui încât nu înţelege să sc amestece prin înrudiri de sânge cu alte neamuri . Şi ţinutul Mizuchiei a cerut şcoală românească , necăpătându-o însă nici până azi!

• Aceste toate şcoli p r imare pe ca re le-am

înşirat până aci sunt întreţ inute de statul ro ­mân prin legatele lăsate de macedo-români i răposaţ i în România . Tră ind de a tâ ta vreme in contact cu albanezii, românii văd cu sim­patie curentul pornit pentru independenţa Al­baniei şi autonomia Macedoniei . Ei înţeleg că aceasta independenţă treime să le rezerve o egalitate in biserică, şcoală şi administra­ţie, Intru cât românii din Albania formează peste un sfert din populaţia totală a provin­ciei. Numai Albania de nord n u m ă r ă peste 90 de mii de suflete. Nu ne îndoim nici o cli­pă în a crede că s 'ar putea naş te certuri de p reponderan ţă între noi şi Albanezi; cum spuneam: noi totdeauna am trăit in cm mai bună înţelegere.

O altă dorinţa m a r e a românilor din Al­bania şi Macedonia , dorinţă pentru c a r e ei au luptat de a tâ ta vreme, e înfiinţarea unui episcopat român, la r igoare, faţă de schimbă­rile politice prezente , şi a unui episcopat al­bano- român.

Vasilică nici Petrişor n'ar fi privit la sticla goa­lă pentru toată lumea. Dar chelnărul îi înţelese, se apropie cu paşi uşori de şoricel, o lua, o um­plu din nou şi o puse pe masă. Ca şi când ni­mic nu s'a fi întâmplat, Vasilică umplu păhăre­lele, băură, dar acum gălăgia lor conteni de-o-dată, începură să povestească confidenţial.

In sală intrau mereu oaspeţi noi; decâteori se deschidea uşa intra în sală, învăluindu-se, cernându-se repede, nouraşi de bură, de frig. Cei mai mulţi dintre oaspeţi cinară aici, alţii, cari veniră mai târziu îşi comandau numai vin. Vinul dela „Europa" era vestit. Decâteori se depunea vr'un nou palton, în jur se răspândea un miros de frig, de zăpada, împrospăta pe o clipă aerul cald, plin de fumul vineţiu al ţiga­retelor, apoi unda aceea răcoroasă dispărea, era înghiţită, suptă de aerul sălii. Noii veniţi îşi frecau pălmile, urechile, tropoteau din pi­cioare, tuşau, se frământau un bun restimp, pâ­nă ce la urmă se linişteau. Unii aduceau câte-o păreche de mustaţă înţepenită, îngheţată, care-i strângea subt nas, şi care începea să se moaie, picurând, îndată ce intrau în căldura restauran­tului.

Intrat odată aici, nime nu se grăbia să ese. După ce se desmorţau de ger. căldura nouă ce-i copleşia. îi întinerea parcă pe toţi. Afară, cu cât se;fäcea mai târziu, gerul era tot mai ma­re, geamurile restaurantului se umplură toate cu uriaşe flori de ghiaţă.

Cei doi fârtaţi începură chiar să-şi umple

Duminecă, 8 DeeemvriilUÎ,'

In rezumat , cam aceasta e soartea d turală , şcolară, a Albaniei de nord. Elen« tul românesc e conştient de originea, pută şi însemnăta tea lui. El se întăreşte neconte prin toate mijloacele. Nu pot vorbi lacum instituţiile filantropico-economice care dat un m a r e avânt energiei noastre.

De sigur -— a încheiat cu multă mala d. Ba lamace — dacă s'ar fi mulţumiţi cererile de deschideri de şcoli, daca nu, //' închis măcar cele existente — vremi dacă Regatul liber ar fi privit mai cu à frântura de români din sud — astăs ne-am fi găsit cu mult mai tari, poziţuh stre ar fi fost mai trainic întărite, şi im seanţa, revendicările românilor ar fi m mult mai mare autoritate. S. Carp

Lupta preoţimei sătmărene. Ni se dem Conferenţa din Baia-mare, ţinută ieri in f cemvrie, a succes splendid. Au fost áei$ proape toţi preoţii loviţi de „Christifidek", votat o moţiune entusiastă, cuprinzând k şurile cele meri energice. Raport urmeaihi

Chestiunea Macedo-Românilor. Ziarul man „Pester Lloyd" publică în numărul sâj 7 Dec. um remarcabil articol de fond dl „Problema macedoneană şi interesele « neşti". Dupăce se ocupă ou actuala situat» ternă a României face o detailată expună situaţiei geografice şi etnografice a Romi din Macedonia, vorbeşte de şcolile romii întreţinute de statul «român, de cei peste ffl elevi din o sută de şcoli din Macedonia, de getul de 700.000 franci destinat anual act şcoli, iar la urmă vorbeşte pe larg defcf dintre Greci şi Români şi despre urgiile ara greceşti faţă de anacedo-T amâni, atrăgândÎ ţia marilor puteri faţă de justele pretenţii ale ţilor noştri şi cerând o autonomie după mod Elveţiei, pentru Macedonia. Articolul acesta, zat pe date autentice şi publicat într'un ziar mioficios, va aduce cel mai bun servicii a «româneşti.

* Opoziţia şi legile excepţionale. Din pariau

tul-o ţel din Budapesta opoziţia a protestai potriva măsurilor draconice prevăzute iu ii •excepţionale votate, pe nerăsuflate şi cu i închişi, ide majoritatea partidului muncii Oi nui, voind să-şi scuze fapta, a făcut negi neimai auzită şi a arătat ziariştilor dela,

paharele din a patra păreche, când Fetrijî bătu cu palma peste frunte, oftă, şi puse pi nil pe masă.

--• Ei, ăsta e semn rău! E semnul cell rău. posibil, zise el cu durere.

— Ce -semn? întrebă uimit Vasilică. - Să-mi uit aşa!

-— Ce să-ţi uiţi? — Asta înseamnă că memoria mea i*

să mă părăsească! oftă Petrişor. — Dar bine, frate, ce-ai uitat? Ce totsp fii se priviră cu ochii nesiguri. Lumi

căuşe umpleau privirile lor. Şi de băuturăj căldură nu mai puteai citi nimic sigur in« lor.

Uite ce-i! zise repede Petrişor. Azil descoperit un cuib! Da' şti un cuib! ş'ui1

cum nu se mai află! Iată pentru ce zic:ti­uit aşa!

• Un birt nou? —- Da, un birt nou, ş'un vin, ş'un chà

Ptiu! mari păcate am că te-am lăsat «51 aici la „Europa"', şi nu te-am dus acolo.

Cei doi fârtaţi începură să povestească taină. Din când în când Petrişor făcea grai largi, arătând, se vede, direcţia în care( birtul cel nou. Apoi părând că Vasilică nu pi pricepe, nu se poate orienta, Petrişor M creion şi pe pânza udată de vin începu săi gă linii cari se încrucişau, se frângeau, sj< trebuia să închipue străzile. In tot restimpd cesta ei băură mereu di» vin, ?i «Willi

.RQ M A N U L " Paeï 3.

rlloyd" actele secrete ale unui .conciliu de fetii secret, cari se referă la proiectele de j excepţionale, făcute de coaliţie încă din ftöpernul actual vrea să-şi scuze legile-i Btnioase, referindu-se ;la proiectele coaliţiei, jfsefaoe a nu vedea că proiectul coaliţiei pre-

[ numai câteva res trie ţi uni a!e libertăţilor şti, garantate prin constituţie, pe când

ml actual a suprimat aproape toate drep-! cetăţeneşti. Suprimarea aceasta s'a făcut

ti) interesul coroanei, oi în interesul oligar-I maghiare-

iÇefii opoziţiei au ţinut ieri o şedinţă intimă ţtacisic Kossuth acasă, unde s'au ocupat cu

! excepţionale pe cari le va depune pe bi-Icatnerei actualul guvern. E interesant cum

Iapără foştii miniştri de învinuirea că ei au $tit acele proiecte de legi, şi anume fiecare

I felul temperamentului său. .Excelenţa" Sa d. Apponyi vrea să vadà cu l i ochi protocolul din consiliu! de miniştri vremea coaliţiei, iar ..excelenţa" Sa dl An-

ssy povesteşte că î» decursul desbaterilor iacei consiliu a leşinat de două ori Exce­la" Sa Kossuth se scuză că fiind bolnav n'a tat să meargă la şcoală. — pardon, — la con-Ide miniştri. De aceia el nu ştie nimic des-

! rezoluţiile acelui consiliu, trebuie că alt ci-lafăcut comedia şi a iscălit protocolul. Mai

s... când eşti bolnav..-

Sancţionarea hotărîrilor delegaţiuniior au-Hingare. Numărul de azi al Monitorului ofi-Ipublică hotărlrile delegaţiuniior auistro-un-iprevăzute cu clausula aprobării din partea

L Sade. *

Depunerea jurământului de cătră noul epi-I al Lugojului. Ni se anunţă din Viena ca Iepiscop al Lugojului 11. Sa Traian Valeriu nţiu va depune jurământul în faţa Maj. Sale taratului Lin ii în 9 Decemvrie. Tot atunci vor tune jurământul şi nou! primate al Ungariei moch János şi noul episcop sârbesc de Bucla orghe Zubkovits.

Contele Berchtold in audientă la Maj. Sa. eriinainte de ameazi, după cum ni se anunţă ! Viena, - • Maj. Sa împăratul a primit în an­ulă pe ministrul de externe con teile Berch-

Contele Berchtold a petrecut aproape o lila Maj. Sa.

îSchemua la Berlin. ...Nationalzeitung' este în — mat că şeful statului major austro-ungar, ralul Blasius Schemua ar fi sosit la Berlin.

Faţă cu ştirea aceasta neconiiinmată încă, în Viiena se afirmă că, generalul Schemua n'a părăsit capitala şi astfel n'a putut sosi la Berlin.

Funerariile lui Caragiale. Afluenţa publicului la biserica s. Qheorghe. — Coroanele. — Asistenţa. — Serviciul divin. —

Discursurile. — Doliul capitalei.

Bucureşti, 23 Noemvrie.

Azi înainte de amiazi a fost la biserica s. Gheorghe, un adevărat pelerinaj. Mii de oa­meni din toate straturile sociale au venit să salute corpul neînsufleţit al celui ce a fost Ion Luca Caragiale. Fruntaşii vieţii noastre publice, artişti, oameni de litere, profesori, advocaţi şi ostaşi, au defilat azi înaintea cosciugului mare­lui nostru artist şi educator al sufletului na­tional. Elevii şcoalelor secundare, conduşi de profesorii lor, au venit de asemenea să aducă prinosul lor de cinste memoriei marelui Cara­giale.

Corpul neînsufleţit al ilustrului prozator şi dramaturg, era aşezat pe un catafalc, în mij­locul bisericei. O imensă mulţime de lume a-şiepta în piaţa din faţă pentru a putea pătrunde în interiorul bisericei. Cu toată ploaia care că­dea încontinuu lumea aştepta răbdătoare, plină de dorinţa pioasă de a se închina în faţa cos­ciugului marelui cugetător şi artist al neamului.

Trecuseră orele 12, şi publicul staţiona încă în piaţa bisericei Sf. Gheorghe.

Coroanele.

S'au depus pe cosciugul ilustrului mort sute dc coroane. In mulţimea lor am remarcat : o splendidă coroană de laur din partea dlui Take Ioneseu, şeful partidului conservator-democrai si ministru de interne; o coroană de inaei din partea ziarelor „Adevărul" şi „Dimineaţa"; din [jartea Societăţii dramatice din laşi; a elevilor liceului „Unirea" din Focşani; a elevilor liceului „Matei Basarab" ; Pet re şi Elisa Missir; elevii liceului din Ploieşti; revista „Viata Româneas­ca"; Teatrul Naţional din Craiova; Scoală su­perioară de comerţ, Studenţii români; Octavian Goga; Delavrancea; Asociaţia culturală arde­leană; elevii liceului din Galaţi; Sindicatul zia­riştilor; Societatea scriitorilor români; Teatrul Naţional din Bucureşti; redacţia ziarului „Uni­versul"; Societatea „Junimea studioasa medi­cală"; I. Suchianu; C. Dobrogeanu-Gherea; G. Diamandy; Studenţii în medicină; I. Anestin, etc., etc.

înmormântarea.

După ultimele rugăciuni oficiate de P . S. S. episcopul Nifon al Dunării de Jos, au rostit dis­cursuri dnii Take lonescu, B. Delavrancea, M. Dragomirescu şi I. Procopiu. La teatrul naţio­nal a vorbit d. Al. Davila.

Discursul dlui Take lonescu.

Jalnică adunare. Întâmplarea voeşte să plâng împreună cu

dv. pierderea lui Caragiale, atât în numele gu­vernului, cât şi în numele partidului politic din care a făcut parte acest într 'adevăr mare ro­mân. Alte glasuri mai autorizate vor slăvi pe uriaşul artist. Ori cât de elocinte, nu vor putea să exagereze mărimea lui Caragiale. Cât timp se va grăi în limba românească, numele lui Ca­ragiale se va confunda cu însaş literatura noa-tră dramatică. A fost desigur un teatru româ­nesc şi înainte şi în vremea lui Caragiale. Dar cântărit alături de opera lui, atârnă aşa de pu­ţin, încât geniul acestuia, rolul de creator nimic şi nimeni nu i-1 va putea răpi. Geniul, pentru că Caragiale a ştiut să dea naştere la atâtea fiinţe cari nu numai caracterizează de minune în a-cela.ş timp eternul adevăr omenesc.

In aceste creaţiuni ale lui Caragiale, s'a ma­nifestat şi primul lui contact cu viaţa politică.

Ridiculizând cu o ironie măeastră neajun­surile guvernărei liberale, Caragiale apărea în mişcarea democratică care este evenimentul de căpetenie ai timpurilor moderne. Adevărul e altul. Sub surîsul lui de dispreţuitor, se ascun­dea o dragoste calda pentru năzuinţa maselor de a-şi îmbunătăţi cât mai mult condiţiile de trai şi o încredere nebănuită în credinţa lor de a se salva prin însăşi. La lumina groaznicei vă­păi delà 1907 s'a văzut limpede şi gândul intim al lui Caragiale. A doua zi după catastrofă, toţi cei cari au simţit pe umerile lor povara răspun­derilor au fost nevoiţi să-şi facă o reviziune de conştiinţă. In fiinţele înguste din această revi­zuire a ieşit o mai mare teamă şi neîncredere. In firile bogat înzestrate, examenul de con­ştiinţă a fost izvorul unei şi mai mari încrederi în atotputinţa democraţiei. Caragiale stă în fruntea acestora din urmă.

Din acel ceas cei cari nu-1 cunoşteau decât din aparenţă, au văzut cu uimire un nou Ca­ragiale. Iar când un an în urmă, partidul nostru şi-a început cariera, pribegind pe tot pământul României ca să strîngă adesiunile sufleteşti, Caragiale ne-a făcut onoarea, nepreţuita onoa­re să ne dea dovada încrederei, făcând să intre apostolia lui în cadrul sforţărilor noastre.

In această nouă activitate a lui Caragiale, partidul nostru a câştigat, de sigur, o deosebită

'asilică îşi duce un deget la fruntea osoasă, fâ­lfâiri un „a-a-a"! de înţelegere, în sticlă nu mai Icra nici un trop de vin.

- 0 Ia- pla- Plata! strigă Petrişor cheltui-ai. Eşiră clătinându-se, şi cât ce apucară îu

stradă se luară iar de brat. Felinarele priveau din negură ca nişte enormi ochi de buhă. cu cearcănele galbenii în jur. Trotuarul era slab taiinat, şi bura rece se cernea până jos pe ast-faltul îngheţat.

Ori pentru ger, ori pentruca era ceas târziu Énoapte trotuarele erau pustii. Paşii celor doi iärtati răsunau departe. Frigul începu să-i pişte de urechi şi de mâni mai întâi, dar focul lăun-Iricnu le dădea pace. ei vorbeau tare în noapte, $istrăzile pustii răsunau adânc de glasurile lor. ín restim puri se opreau, hohoteau, se sărutau chiar apoi porniau din nou, clătinându-se .

- Pe-aici, Petr işor? întrebă din când în când Vasilică.

- Las' să te conduc, ce dracii, n'ai atâta în­credere în mine.

- Ba am, dar ini se parc... - Să nu ţi se pară nimic. In câteva minute

ajungem. Ei coteau pe uliţi, se iveau subt vr'un felinar, apoi dispăreau repede în negură; numai râsul şi vorba lor spartă, se mai auzia.

Un sergent de stradă, când intrară într'o uliţă principală, îi făcu atenţi să meargă în li­nişte, să nu conturbe odihna oamenilor.

- Noi mergem la „Nucul aurit", îi răspunse mâniat Petrişor.

Dar' ascultă Petrişor, mi se pare că ră­tăcim; domnule sergent, e pe-aici restaurantul ..Nucul auri t"? întrebă Vasilică.

Dar Petrişor îi strânse cu puterea braţul, şi, revoltat la culme, începu să-1 târască înainte.

- Ne mai pomenit! Să n'ai atâta încredere! Să te demiţi până la un sergent de stradă. Ce va fi gândit? Că suntem nişte beţi cari numai ştim încătrău să mergem".

Petrişor '.spuse cuvintele acestea cu furie, tâ-rându-1 mereu înainte pe Vasilică. Acesta nu mai răspunse nimic, se lăsa dus de prietin, de-şi-i părea că n'au apucat în direcţia bună. De altfel se putea înşela, căci era tot mai deasă, şi nimic nu se mai putea desluşi cum se cade.

Deodată Petrişor se opri, îl privi triumfător pe Vasilică.

-•• Ei, ce mai zici acum? Te'ncrezi în mine? Acesta e birtul? Vezi c'am ajuns. Uită ferestri, priveşte

uşa! Un local cu totul modern. Adevărat, răspunse Vasilică. Dar' să in­

trăm. Mi-e frig al dracului, e destul de departe „Nucul aurit".

— Departe, nu zic ba. dar' face! Să vezi ce mai vin!

Ei intrară în birt. Prin fumul de tutun se ză­reau oaspeţi şi la ceasul acesta târziu din noap­te. Unii jucau cărţi, alţii închinau din păhărele şi povesteau tare, înflăcăraţi.

— Poftim! zise Petrişor, unde mai afli lu­mină pe vremea as ta? La „Europa" de pildă, de mult va fi închis.

— Oamenii trag unde-i vinul bun zise Vasi­lică.

îndată ce intrară în căldura stătută, acră, din lâuntru - - erau ceasurile trei după miezul nopţii - - celor doi fârtaţi li se păru că capetele li se umplu c'un fel de fum ameţitor. Zimbind mereu lăsară să-i desbrace chelnărul, care în­dată ce-i zări, se înfiinţa lângă ei, apoi, râzând Petrişor îi zise:

- - Mai este vin de care am băut azi la trei? — Mai este, cum se nu, răspunse chelnărul.

Râdea şi el, şi obrazul i se lungi într'un chip deosebit, umplându-i-se de pârâiaşe.

— Vezi-1 cum îmi r îde? Mă cunoaşte! zise satisfăcut Petrişor. „Stăpânu, m-a văzut odată şi m-a şi recunoscut.

Acum râdea şi Vasilică. Chelnărul aduse vi­nul, ei îl gustară cu vârful limbii, cu cerul gurii, îşi clătiră cu el gura, şi, spre marea satisfacţie a lui Petrişor, Vasilică declară.

— Ulei! - - Nu ţi-am spus? — Ş'o aroamă! într 'adevăr trebue să te fe­

licit. Se felicitară împrumutat şi băură, într'un târziu Vasilică zise: — Şti că şi mie'mi pare cunoscut chelnărul

ăs ta? -• Nu se poate!

P*q. 4

strălucire. Dar, arta românească a câştigat şi mai mult. S'a îmbogăţit cu un giuvaer nestimat: elocinta politică a lui Caragiale. Din oraş în oraş. Caragiale însoţindu-ne în mersul nostru, a semănat pretutindeni cu dărnicia prodigului acele capete de operă ale elocinţei politice, cari vor rămânea spre gloria lui şi a neamului în­treg. Cugetător adânc şi artist impecabil, Ca­ragiale a înălţat şi înobilat vorba delà întruni­rile publice, aceeaş vorbă care, lipsită de talen­tul lui, fusese pentru el, altă dată, subiect de ne­miloasă ironie.

Şi s'a dus dintre vii, tocmai în ajunul zilei în care era să se îndeplinească, în sfârşit, una din rarele şi modestele lui dorinţe să ducă pu­terea lui de judecată şi bogăţia lui de imagini, la tribuna parlamentară, şi să ne dea spre mi­nunarea şi delectarea noastră încă o dovadă despre universalitatea geniului lui, şi despre a-dâncimea pătrunderii lui politice.

Moartea lui Caragiale, aşa de timpurie, este o adevărată jale pentru toţi Românii. Pentru noi, această jale este cu atât mai covârşitoare, cu cât am avut norocul, ca ultimii ani ai scurtei lui vieţi, să petreacă în mijlocul nostru, şi să nc dea astfel prilej să cunoaştem de aproape, sub strălucirea artistului, farmecul omului, căldura prietenului şi devotamentul tovarăşului.

Au rnai vorbit dnii: Barbu Delavrancea din partea generaţiei de scriitor a lui Caragiale, Mihail Sadoveanu, din partea societăţii scriito­rilor români, Mihail Dragomirescu, din partea universităţii şi Al. Davila.

Fie-i ţarina uşoară!

Delà „Dsociatiune". — Circulară cătră direcţiunea despărţăminielor

„Asocia(iunii". —

Domnule director! Vremurile grele în cari trăim ne impun o a-

prcipiere sinceră de popor cu gândul curat de a-1 smulge cât mai curând din întunerecul ne-ş tiuitei şi a-1 ridica în rindul neamurilor culte, oonştie de menirea lor pe lume. Viitorul popo­rului nostru numai atunci va fi asigurat, când el va avea o puternică cultură naţională, care îl va ajuta în lupta pentru existentă alături de ce­lelalte popoare.

Condica primă a oricărei culturi const ie e cunoştinţa de .carte, fără de care astăzi un po­por nu-şi mai poate îndruma soartea pe cărări mai bune. Scăderea cea mai mare a poporului nostru e tocmai lipsa cunoştinţei de carte. Pu­tem spune că analfabetismul e cauza la mai toate relele de cari pătimeşte poporul nostru.

Ba da, se poate. Franţ strigă Vasilică. Chelnărul veni numai decât. — Şi pe dumneata te cheamă Fran ţ? în­

trebă uimit Petrişor. — Da, sunt Franţ Suster. — Curat ca pe chelnărul delà „Europa" zise

uimit Ia rândul lui Vasilică. —• Sunteţi fraţi? îl întrebă Petrişor tot mai

îngheţat de asemănarea ce era între chelnărul de-aici, delà Nucul aurit, şi între cel delà Eu­ropa.

Sasul îi privi puţin, neînţelegând, apoi de-o-dată, zimhind ciudat, le zise:

— Nu, sunt văr din fraţi cu acela pe care-1 cunoaşteţi dumneavoastră. Mai o păreche?

— Mai, iubite, mai dragă domnule Franţ, zise Petrişor.

— Ce întâmplare ciudată! se miră Vasilică. — Adevărat ciudată! răspunse Petrişor. Ei băură, mulţumiţi, până în zori în restau­

rantul delà Europa, şi nici odată nu s'au îndoit că'n noaptea aceea au chefuit în birtul cel nou, la „Nucul aurit".

— „Românul" se găseşte de vânzare la chioşcul de ziare delà gara căilor ferate a statului (Staatsbahnhof) din TTien»»

„ R O M A N U L "

E timpul suprem ca toţi cărturarii să se aş­tearnă pe muncă serioasă pentru a scăpa pe ţă­rani de ruşinea analfabetismului, care constitue o primejdie pentru însăşi existenţa naţională ÎI poporului nostru.

Iu anii din urină „Asociaţiunea" şi-a dat toată silinţa să organizeze cursuri de analfa­beţi- In multe părţi ele au reuşit şi au dat rezul­tate îmbucurătoare. Pilda Asociaţiunii a fost ur­inată şi de consistoarele din Sibiiu şi Blaj. Nă­dăjduim că în curând şi celelalte consistoare o vor sprijini în aceasta străduinţă a ei.

Asociaţiunea îşi ţine de datorinţă a îndemna şi în acest an toate despărţămintele sale să re-iee aranjarea cursurilor de analfabeţi în toate comunele de pe teritorul despărţămintelor.

In ce priveşte organizarea acestor cursuri să servească de îndrumare următoarele:

1. Directorii despărţămintelor să trimită a-ceastă circulară domnilor preoţi şi învăţători, învitându-i ca întiro Duminecă sau sărbătoare, după terminarea slujbei, să aducă la cunoştinţa poporului înfiinţarea cursului de analfabeţi, ex-plicându-!e însemnătatea lui. In aceeaş Dumi­necă să înscrie pe toţi ţăranii (bărbaţi şi femei), cairi doresc să urmeze cursul.

Propaganda pentru înscriere să urmeze şi după aceea la toate ocaziile potrivite.

2. Cursurile vor dura de regulă din Noem­vrie până în Februarie. Cursurile se vor ţinea în fiecare săptămână în 3—4 zile, câte 2 ore, mai ales seara. In caz când numărul celor înscrişi la curs ar ti prea mare, se vor împărţi în gru­puri (grupul femeilor şi bărbaţilor sau grupul tinerilor şi bătrânilor). Cursurile se vor ţinea în şcoală sau în âlt local potrivit- Cheltuelile de încălzit şi luminat le va suporta comuna po­litică sau bisericească eventual se vor acoperi dintr'o colectă făcută între cei înscrişi la curs.

3. Cursurile vor fi ţinute de preot sau învă­ţător. Se vor propune după metodele cunoscute următoarele obiecte: 1) Cetirea. 2) Scrierea şi Socoteala.

Pentru Cetire, Asociaţiunea, la cerere. îm­parte gratuit atâtea Abecedare de I. Bota, câte are lipsă fiecare comună. Pentru acest scop trebue să se cunoască numărul ascultătorilor şi fiecare comună să ceară numai atâtea abece­dare de câte are lipsă. Ar fi păcat ca abeceda­rele să se risipească fără nici un folos.

4. La sfârşitul anului se va tace un examen, în faţa directorului despărţământului sau a unui membru al comitetului cercual, eventual a pro­topopului. Examenul va ii publicat -i după ter­minarea lui se vor aranja şi alte serbări (co­ruri, reprezentaţii teatrale, jocuri etc.) Cei cari au făcut progrese mai mari, vor fi distinşi cu câte un premiu (de pildă un abonament la „Bi­blioteca poporală a Asociaţiunii" sau la o foaie poporală).

înainte de examen se va face din partea ; n-struetorului o listă a celor ce s'au prezentat.

Această listă semnată de instructor şi de pre­şedintele examenului, se va înainta comitetului central al Asociaţiunii.

Pentru a răsplăti întru câtva munca săvâr­şită, comitetul central a decis să împartă zece premii de câte 50 cor. între acei - , ; * ; învă­ţători, cari până la 1 Main anul 1913 vor dovedi că au instruit în scris si cetit mai mulţi analfa­beţi în cursul iernii 1912/13.

Pe lângă aceste premii, despărţămintele sunt rugate să împartă şi alte premii, fie din averea '•lor, fie din donaţiunile băncilor şi particulari­lor.

Un mijloc foarte bun pentru a trezi între ţă­ranii neştiutori 4e carte interesul faţă de scris şi cetit sunt şezătorile culturale, care trebue să se tină Dumineca si în sărbători. La aceste şe­zători să se discute cu ţăranii chestiunile ce-i in­teresează pe ei, apoi preotul sau învăţătorul să '•le povestească întâmplările mai însemnate ce­tite prin gazete, să le cetească din vre-o carte bucăţi potrivite, să cetească chiar si câte un ţăran priceput, iar tineretul să declame şi să cânte diferite poezii si cântări .

Aceste şezători dau viată scrisului şi cetitu-lui, pe care le învaţă ceice urmează cursurile de analfabeţi. Poporul încetul cu încetul trebue dedat, ca cunoştinţele lui de carte să le între­buinţeze în viaţa practică pentru trebuinţele lui reale, căci altfel toată învăţătura lui n'are nici o valoare.

Duminecă, 8 Decemvrie UH* |

Cu ocazia şezătorilor, cărturarii să explic ţăranilor rostul Asociaţiunii, să-i îndemne săi înscrie membrii ajutători, arătânidu-le bropî ce le primesc în schimbul taxei de 2 cor. şi o tindu-l-e din aceste broşuri.

Tot cu ocazia acestor şezători să se iái teze şi agenturi de ale Asociaţiunii

Atragem atenţiunea tuturor directorilor I despărţăminte, a preoţilor şi învăţătorilor,t cursurile de analfabeţi nu pot fi oprite deotfl ne'le administrative ale statului, fiindcă, ca form statutelor aprobate de guvernul ţării,As ciaţiunea e îndreptăţită a aranja asanai cursuri, cari ţintesc promovarea culturei noi stre.

Dnii directori ai despărţămintelor, în raţa tul 1er anual cătră comitetul central, să rapo teze despre toate cursurile de analfabeţi, a s'au ţinut pe teritorul despărţămintelor, diiat când ele s'ar fi ţinut în cadrele Asociaţiunii-

Sibiiu. Andrei Bărsemiu ni. p. Oct. C. Tăslăuamn

prezident. secretar.

Cronică din Paris. 1 Maurice Barrés despre bisericile din Franţa.—D# I tăinuiri grave asupra antimilitarismului în aruÉ j franceză. — Noua piesă a dlui Henry BataillMj

Publicitatea la teatru. 1

Paris, 3 Decemvrie, I Sesiunea parlamentara din anul acesta, care s'i

început de curând, ne-a dat până acum între altele] două şedinţe de interese deosebite. In cea dimii la care am asistat si eu, am avut prilejul săascul glasul sobru şi cam sever al dlui Maurice Barr« şi să admir frazele armonioase şi strînse aleilfflj trului scriitor. D. Barrés a ţinut un discurs ioaîl aplaudat îu chestia bisericilor din Franţa. Dsa-I protestat împotriva tendinţei contimporanilor nos» de a lăsa în părăsire aceste duioase mântuiri • trecutului, aceste focare ale credinţei bi-milenara Deputatul a cerut guvernului Republicei să inm jească de pioasele clădiri, dintre cari cele mai im te~ ameninţă să se dărîme, graţie puţinelor îngriji] ce li se dau. Vorbirea dlui M. Barrés n'a proèj însă efectul la care cu toţii ne aşteptam. EmojM nantul d-sale apel nu a convins pe toată luraă S'au găsit deputaţi socialişti cari i-au răspuns» curtoazie, dar cu o perfectă diverginţă de idei.« guvernul a hotărât ca statul să îngrijească den cum înainte numai de acele biserici care prezMJ vre-o valoare arhitectonică sau istorică mai deoseJ bită şi cari se vor clasa printre monumentele ista-] rice, iar nu de toate bisericile în bloc, dupăcumce­ruse cu o emoţitine aşa de frumoasă dl MauriM Barrés.

Şedinţa camerei deputaţilor delà 29 Noem-1 vrie a prezintat un interes cu mult mai grav, S'i] dezbătut chestia institutorilor sindicatj, a aceste! apostoli primejdioşi ai antimilitarismului cari «i ştie că au fost revocaţi în urma mizerabilei lor co­operare la şi mai mizerabila societate numită „Soi; du soldat", care împarte bani şi broşuri de propa-' gandă antipatriotică prin cazărmi.

D. Méssiny, fost ministru de răsboi a făcutei acest prilej, destăinuiri de o gravitate excep-' ţională. i

In Iulie ?i August 1911, a spus dl Messiny, ii epoca incidentului delà Agadir, evenimentele po-: runciseră ministrului de răsboi să cumpănească: fără slăbiciune măsurile pe cari le-ar fi avutpoatti de luat atât din punctul de vedere exterior cât şiJ interior, în aşteptarea unui eventual răsboi cu Ger­mania. Cu acest prilej, d-sa şi-a putut da seaiti de nefasta propagandă a antimilitariştilor, cari if: aveau focarele lor în vre-o şaisprezece regimente O ancheta severă descoperi în aceste regimente scrisori odioase de cinism. Toţi acei soldaţi cari le scriseseră erau afiliaţi la opera „Sou du soldat», Fi îşi promiseseră ca într'un caz de răsboi să ocupt posturile unde acţiunea lor ar fi putut fi mai nefa­stă. Aşa, într'un anumit regiment, antimilitaştiierau ocupaţi în birourile colonelului, maiorului şi ale presei, de unde ar fi putut împiedeca şi falsifia instrucţiunile mobilizărei. După cum se vede, o adevărată operă de trădare naţională.

D. Messiny a pedepsit pe vinovaţi cu cea É urmă severitate.

Declaraţiunile acestea ale fostului ministru de răsboi au cutremurat şi îngrozit întreagă camera deputaţilor. Cu toţii s'au exclamat cu indignare, afară, bine înţeles de socialişti, de deplorabilii so­cialişti.

O notă caracteristică pentru momentul de fată şi care arată oarecum că oamenii de stat francezi nu cred într'un eventual conflict european apropiat,

r • Junii

Duminecă, 8 Decemvrie 1912. „ R O M Ä N U V

irmätoarea. D. Messíny, în cuvântarea d-sale, spus între altele: „Am tăcut pană acum aceste ave acţiuni ale antimilitariştilor; le tăcus"m i aies în Iunie 1911. Faptele acestea ar fi putut fci încrederea ţării în armata sa". Un deputat, d. son, l'a întrebat atunci pe orator: „De ce le de-

inuieşti astăzi?" La care d. Messiny a răspuns: Îtiiaţia nu mai e acceaş ca atunci". .

• Preocupare serioasă de răsboi nu se simte noi. E drept că aurul s'a cam rărit şi că gaze-lene ţin în fiecare zi în curent cu mersul trataţi­lor de p a c e în Balcani şi cu tensiunea austro-d>ă.Francezii nu cred însă într'un apropiat mare toi. Ei nu cred într'însul fiindcă nu-1 doresc, îeaş stare de spirit se desinează şi la Germani

tuşi. Sentimentul naţional la problemele euro-œe respinge cu groază posibilitatea unei cata-trofe. Şi de data aceasta, lumea e convinsă că răs-Élnu va fi. Să avem mai multă încredere în su­itul popular decât în depeşile şi comunicatele aicelariilor. Când un răsboi este inevitabil, po­rţ iuni le îl presimt de mai înainte, ele se infioară il apropierea lui, căci el pluteşte în jurul nostru, isufletul nostru, pretutindeni. Astăzi, nu remăr­ita asa ceva. Să fim deci liniştiţi.

§i Parisul e , într'adevăr, liniştit. Désorientât itva timp c u prilejul răsboiului turco-creştin, el kepe să-şi revie în fire, se reîntoarce Ia preocu-

lui artistice, literare, politice şi sociale.... Dea mai bună măsură a acestui adevăr n i - o dă in­stabil presa. De unde acum vre -o două săptă­mâni, ziarele erau pline aproape exclusiv cu ştiri tpecâmpurile de luptă, reducând la o proporţie arte restrînsă celelalte rubrici ale lor, astăzi, gă-

|maceste rubrici pline şi interesante ca odinioară. Me de seamă ale cărţilor nou apărute şi ale feelor noui de teatru, îi înflăcărează pe pari-

Jieni. Pentru moment. Parisul artistic şi literar e preocupat de noua piesă a unui din cei mai iubiţi lautori ai lui, de piesa „Les Flambeaux" ce se •joacă de vre-o săptămână în faţa unui public entu-Itasi, care aclamă în fiecare seară numele lui [Jenry Bataille.

Locul e prea restrîns, ca să vă pot vorbi mai ţie larg despre piesa dlui Henry Bataille. In cu­hni voi reveni" asupra ei. Pentru moment vă spun ( m a i că ea este opera cea mai profundă, cea mai fiare, cea mai sugestivă şi cea mai plină de idei a (acestui mare creator de viată. Niciodată d. Henry

e, căruia teatnd contimporan francez îi da-lireşte atâtea capod'opere, nu s'a arătat mai mare Ipoet şi mai pătrunzător psiholog ca în ultima dsale ţfamâ. Niciodată el nu s'a arătat mai profund eu-jietâtor. Critica dramatică e unanimă a saluta în ca [•pur capod'operă. Iată ce spune între altele emi-I n t u l Adolphe Brisson, deospre Henry Bataille: IQratie miraculoasei dsale facultăţi de a idealiza I adevărul fără a-1 distruge, d. Bataille înlătură păr-jíle respingătoare ale subiectului. F! este intuitiv, límenin; el posedă penctraţiunea lui Racine, dar I n ţi sinceritatea sa de expresie şi perfecta sa lim­pezime. Nimic nu e mai surprinzător ca seusibili-l'tatea dlui Henry Bataille, arta sa aşa de personală ( ie a lărgi picturile, de a arăta în dosul faptului şi tal personajului ideia generală care le prelungeşte, I etc. etc."

Repet, că ultima operă a acestui admirabil [scriitor este un triumf, un triumf extraordinar. Sunt tcăjiva cari nu-1 înţeleg în Franţa pe d. Bataille. Oh! [karte puţini, este adevărat, şi nu spirite din calc Iară de luminoase. Cu atât mai rău pentru ei!!

Fiindcă am vorbit de teatru, să vă sem-Iialez o stare de lucruri pe cari oamenii cu gust de Iaci au sfârşit prin a o găsi excesivă. Vreau să vor-Ibesc de caracterul prea american al publicităţii tea-Itrale.

Sunt într'adevăr mai multe teatre la Paris, cari [si! uită niciodată să pună pe afişele lor şi numele [colaboratorilor cei mai indirecţi ai piesei care se [joacă, Aşa, bunăoară, veti găsi pe aceste afişe nu­nele croitorului care a făcut rochia purtată de dra X. în cutare şi al modistei care a aranjat pălăria

S drei V. In chipul acesta teatrul ia un aspect din [caleafară de mercantil care răneşte simţul specta-[ torului ce doreşte să vadă în el un produs al no-: bitului spirit omenesc.

Printre celelalte ziare „Le Temps" s'a ridicat împotriva acestei stări de lucruri cu o vioiciune remarcabilă. C. R. B.

0 manifestaţie românească în Sradea-mars.

Ziarele ungureşti au vânturat vestea, că universitarii români din Oradea-mare ar fi pus la cale o petrecer încălzită şi inspirată de o frăţie maghiaro-română. Noi n'am voit să ad­ministrăm în coloanele noastre astfel de fapte şi tocmai la timp ne-a sosit această scrisoare cu lămuririle necesare, desminţând pretinsa „frăţie" şi stabilind caracterul adevărat al pe-trecerei de care e vorba.

Onorată Redactiune, Referitor la articolul apărut zilele trecute

în ziarul unguresc „Ujnagyvărad" sub titlul „manifestarea iuriştilor români din Orade pen­tru naţiunea maghiară' ' — şi reprodus de zia­rul- „Pesti Hírlap" — ţin să constatez, că tot articolul delà alfa până la omega e o minciună sfruntată.

Fapt e, că noi iuriştii din Orade, văzând lipsa a orice fel de manifestaţie românească şi voind a pune capăt amorţălei prin aranjarea unor şezători şi petreceri româneşti, spre des­făşurarea programului nostru ara aranjat în 1 Decemvrie a. c. seara o convenire socială în restaurantul din loc „Rimanóczy."

Aici apoi salutând oaspeţii şi constatând cu durere lipsa celor mai mulţi din membrii inte­ligenţei din loc, mi-am făcut obiecţiunea, că nu mofturi, nu pofta de petrecere, ci motive mai adânci, mai actuale ne-au îndemnat a aranja chiar acum în timpul cel mai -critic convenirea aceasta. Cu durere şi regret a trebuit să con­statăm, că noi românii şi mai ales noi cei de aici din loc nici azi când solidaritatea slavă se impune aşa de grav Europei întregi nu suntem şi nu ştim a fi solidari nici pe teren politic, nici economic şi nici cultural, ori mai bine zis so­cial. Deşi azi, când am ajuns iarăşi în starea cea mai critică, când românin'.ea stă în punctul de confiagraţiune a elementului slav şi german, am avea mai mare lipsă de conlucrare comună, de solidaritate pe toate terenele.

Aceasta solidaritate ni e idealul pentru care am vrea să luptăm şi noi iuriştii din Orade pe terenul cel mai competent nouă, pe teren cul-tural-social, închegând aici o viaţă românească cu literatură, cântece şi jocuri româneşti, ce­rând spre ajungerea idealului nostru sprijinul acelora, cari sunt competenţi şi capabili a lu­cra pentru o a tare consolidare şi pe teren eco­nomic şi politic.

D. Dr. Coriolan Papp, directorul esecutiv a „Bihorenii" felicitând tinerimea în numele oas­peţilor a luat cu bucurie act de mişcarea şi con­lucrarea tiuerimei pe terenul cel mai potrivit pentru ea.

A vorbit apoi Dr. Dem. Lascu spunând că azi şi românii au ajuns să-şi verse sângele pen­tru interesele proprii destul şi-Fa vărsat de a-tâtea ori pentru interesele străinilor, şi orice lucrare şi cea mai neînsemnată manifestare ce ţinteşte întărirea şi susţinerea conştiinţei na­ţionale este azi de o importanţă istorică.

S'a cântat apoi câteva doine şi cântări ro­mâneşti, dintre cari „Marşul unirei" cu o însu­fleţire frenetică, cu ce a avut Ioc finea seratei depărtându-se fiecare cu impresii şi simţeminte de cari nu cred să-i poată fi ruşine nici unui român.

Au fost prezenţi doamna şi d. Dr. Coriolan Papp, d-na şi d. Dr. Dem. Kiss, d^na văd. Babi, d-na văd. Egry, d-na Tritca, d-şoara Valeria Kiss, d-şoarele Egry, d-şoara Tritea, d-nii Dr. Oşan, Dr. Gr. Egry, Dr. Teodor Prodarovici , Dr. N. Oroza, loc. Cernea, Augustin Bolcaş car.d. adv. N. Chiş farmacist, Ioan Cerbu, că­ror domni când le aduc mulţumită în numele iuriştilor cari încă au fost prezenţi în număr complet, ca unora, în inimele cărora a aflat ră- I

sunet glasul nostru românesc, dându-ne spri­jinul în realizarea visului neîmplinit, cu durere şi adâncă desamăgire — ca să nu zic ruşine — trebue să constatez, că dintre 90 invitări făcute la simţul şi conştiinţa naţională a inteligentei de aici, 70 nu au aflat nici un răsunet absen­tând fără nici un motiv acceptabil ori scuză şi unii domni — cari în trecut de atâtea au avut cutezanţa, ca să nu zic neruşinarea, de a-şi pretinde rol conducător în viaţa noastră româ­nească de aici.

Spre cuvenită orientare, cu deosebită stimă: Oradea-mare, la 6/XII. 1912.

Iustin Leoniin Anca, stud. în drept.

Expoziţiile de industrie casnică. delà Casa şcoalelor din Bucureşti

în 1911 şi 1912. De /. Moisil.

Industria naţională casnică, care în timpul din urmă a început să ia avânt, prinde din ce în ce rădăcini în ţară şi în general la neamul no­stru de pretutindeni. Persoane particulare, au­torităţi şi societăţi, îşi dau toate silinţele a o încuraja. In şcoalele de meserii şi în cele pro­fesionale, motivele româneşti încep din ce în ce a lua locul celor străine şi astfel se ţinteşte la •renaşterea artei româneşti, atât de dispreţuită până mai anii trecuţi-

Voi™ să vorbim de astădată ide concursul viguros ce dl Mihail Pcpeseu, administratorul Casei Şcoalelor îl dă pentru cultivarea indus­triei casnice la ţară.

In acest -scop s'a nuimit o maestră ambulantă . dra Zoe Georgescu, care să umble din sat în sat îndemnând pe învăţătoare şi pe sătence la cul­tivarea ariei nationale. Gas a Şcoalelor nu s'a mul;umit numai cu atâta, ci a căutat să se înte-meeze ateliere, din carne sătencele să poată a-vea un mijl'oc de câştig şi a se lipsi de a mai •purta stambă cumpărată de prin târguri.

Astfel s'au înfiinţat prin îndemnul dat de Casa Şcoalelor, pe baze destul de solide, mai multe ateliere, a'e căror produise s'au expus la expoziţiile aranja(o în sala de conferinţe a nu­mitei insti tuer 1 ' în cursul lunei Maiu 1911 şi 1912 şi prin care s'a dovedit, că, printr'o muncă bine chibzuită, se pot da ţăranului nostru noi mijloace de trai.

Astfel erau expuse produsele atelierelor din comuna Drajna (judeţul Prahova), înfiinţ-ii la 1 Aprilie 1909, după propunerea d-rei George­scu şi a dlui Tcmeseu, fost revizor şcolar. Pro­punerea a fost bine piimită de dl T. Pcrescu şi di D. Ba zi Iese u învăţători şi conducători ai bănceii „Drajna". Atelierul se află într'o sală mare de clasă. Lucrătoare sunt zilnic 6—10 fete şi femei din sat. Conducătoarea atelierului este d-ra Pcpeseu, fica învăţătorului. Capitalul nece­sar pentru crearea şi susţinerea atelierului s'a pus de Iei 3000. (Se poate însă crea un ate'ler de ţesătorie şi cu suma de 1000 lei). Ceeace este foarte caracteristic pentru această comună este, că aii ci nu exista un port naţional, cum nu există în multe comune din părţile de şes ale tarei- Prin stăruinţa persoanelor amintite, por­tul naţional care fusese părăsit, a fost reintro­dus şi chiar şi în sate'e învecinate, femeile în­cep a purta din nou pitorescul port românesc. Iată o pildă frumoasă şi demnă de imitat de •toate comunele din ţară, în care frumosul port a dispărut.

2. Atelierul din Gherghiţa (jind. Prahova) , de pe Domeniul Coroanei, s'a înfiinţat la 15 Fe­bruarie 1910, cu binevoitoarea aprobare a dlui Gh. Mano'escu, şeful Regiei din localitate, ate­lierul acesta este cel mai bine organizat. Pose-

PENTRUÎOEIOETREBU- M E R T E N S j A n o S

INŢE ŞI EXPLOATARE, gyrj^p^j V | | > M ^ Józsff 30 -32 . F a b „ i o â ^ o i ^ i ä : T e ! e ( o n 1 4 2 _ 4 9 T e f B f o n. 142—49

E 3 7 4 - 1 8 Afara de cartel.

„R O M Ä N U L" Duminecă, 8 Decemvrie Uli

I dă 14 răsboae şi 10 maşini de filat. Se cresc vermi de mătase în mari cantităţi. Aşa în anul 1910 s'a cultivat 160 grame de sămânţă din care s'a scos 25 kgr. borangi-c şi care s'a filat în a te­lier. In anul 1911 s'a înviat 200 grame de să-mân;ă- La atelier urmează 20 de absolvente ale cursului primar din Gherghiţa şi din satele înve­cinate. Aceste eleve fac un curs de 2 ani. După ce termină acest curs, parte din ele se duc aca­să, unde li se dă răsboaie, iar cele ce voesc a ră­mâne lucrează cu plată într'un atelier special pentru lucrătoare. Conducătoarea acestui atelier este d-şoara Elena Marian, o bună şi harnică maestră, absolventă a şooalei de sericicultură din Bucureşti.

3. Atelierul din Brebu (jad. Prahova) s'a în­fiinţat la 1 Octomvrie 1910, funcţionează cu 3 răsboaie mari sistematice.. Este proprietatea

d-luii loan Morărescu şi condus de soţia şi fii­cele d-sale. In atelier se ia o mare desvoltare, dată fiind dragostea şi priceperea ce o au con­ducătoarele Iui.

4. Atelierul din corn- Olăneşti (jud. Vâlcea) s'a înfiinţat la 17 Octomvrie 1910 şi este pro­prietatea dlui D. Bădescu, proprietarul băilor Olăneşti. Funcţionează cu 6 răsboaie pentru ţe­sut pânză şi 2 pentru covoare. Este condus de d-şoara Elena Tâmpeanu, învăţătoarea satului. Lucrează fete şi femei din sat.

Dl Bădescu face mari sacrificii spre a da atelierului o mai mare desvoltare, ca să poată lucra săteneele în număr cât mai mare. D-şoa­ra Tâmpeanu a dat dovadă de multă hărnicie; pentru aceasta, proprietarul a convenit să-i dea o retribuţiune lunară.

5. Atelierul din Buftea (jud. Ilfov) s'a înfiin­ţat la 9 Februarie 1911. Funcţionează cu 4 răs­boaie şi este proprietatea dnei Alexandrina Si-mionescu şi tot d-sa îl conduce. Atelierul acesta, deşi înfiinţat de scurt timp, a putut rivaliza cu cele înfiinţate mai de mult, prin lucrările expuse la cele două expoziţii-

6. Atelierul din com. Qalbemi (iad. R.-Sărat) înfiinţat la 15 Ianuarie 1912.

7. Atelierul dela Rucăr (Muscel), deşi de mult timp înfiinţat, totuşi n'a funcţionat decât când Casa Scoale lor s'a interesat de el.

Atelierul acesta este special pentru covoare. Maestră e*te dna Maria Săbăreanu. Lucrează -cu elevele cursului primar, asistată de învăţa­ţi, a r e c lor, precuim şi cu adultele. Atelierul este bine condus şi se va desvolta repede.

Au mai expus lucruri spre vânzare, afară de aceste ateliere şi dna Cornăţeanu învăţătoare în com. Cat aloi (Tuleea); d-şoara Elena Fili-pescu, maestră la şcoala primară din stolnici (jud- Argeş) şi preoteasa Demetru Dobneseu din Leordoni, (Muscel).

Obiectele expuse Ia expoziţie din anii 1911 şi 1912 au fost: stofe de rochii subţiri şi groase, stofe de haine bărbăteşti, de veste, cămăşi de zi şi de noapte, bluze naţionale, periniţe cusute şi ţesute, pânză pentru prosoape, şervete, şor­ţuri, feţe de masă, perdele, aşternuturi de pat, stofe de mobilă, batiste, rochiţe pentru fetiţe, şorţuleţe de mână, cravate, marame, costume naţionale ş. a.

Obiectele au fost lucrate în aţă, borangic, ini-şor şi bumbac, în 2, 4, 5 şi 8 iţe. Lucrurile cele mai apreciate au fost ţeseturile în 2, 4, şi 5 iţe. Modelele de ţesături au fest româneşti, variate ím colori şi desemnuri; astfel au fost 62 modele de ţeseturi în 2 iţe, cari se decsebiau ca culcare şi lucru; 18 modele în 4 iţe, pentru haine, rochii şi mobile; 22 modele în 5 iţe, pentru mobilă, ve­ste, cravate, periniţe, săculeţe de mână, ş. a.; 5 modele în 8 iţe pentru rochii, bluze şi altele.

Obiectele au fost lucrate cu foarte mult gust şi au fost foarte mult admirate de vizitatori, în­tre cari foarte multe persoane distinse din Bu­cureşti şi provincie, aproape toţi dnii miniştri şi foşti miniştri cu doamnele lor, di I. Kalinderu administratorul domeniilor Coroanei, domnii

membri ai Academiei Române şi alte persoane străine, din Viena, Cernăuţi, Par is şi Berlin-Pentru înfiinţarea acestor ateliere precum şi pentru buna 1er funcţionare, maestră Casei Seco­lelor se duce aproape în fiecare lună în aceste localităţi, unde stă 3—10, adesea şi 20 zile, a-tunei când se înfiinţează.

Afară de atelierul din Gherghiţa, fiind mae­stră specială, d-şoara Georgescu se ocupă mai malt cu desfacerea ţesăturilor, de material, etc.

Se mai observă că atelierele sunt 'aşezate în centre bine potrivite pentru desfacerea produse­lor, astfel :

1. Drajna, ccimună aşezată lângă Vălenii de Munte, care în timpul verei mai ales este mult vizitată de străini.

2. Brebu având în apropiere Câmpiiia. 3. Gherghiţa, pe Domeniul Coroanei. 4. Olăneşti, staţiune balneară şi 5. Buftea, aproape de capitală. Dăm aici o mică statistică asupra vânzării

ce s'a făcut de atelierele mai sus numite la ex­poziţia din anal curent:

1. Atelierul din Drajna a expus obiecte în va­loare de lei 1359.45, s'a vândut de lei 1113.—.

2. Atelierul din Gherghiţa a expus obiecte în valoare de lei 2263.65, s'a vândut în valoare de lei 1940.50.

3. Atelierul din Brebu a expus în valoare de lei 642-10, s'a vândut de lei 603.—.

(Acest atelier a expus numai a treia parte din mărfurile fabricate, restul reţinându-1 pentru tre­buinţele din localitate).

4. Atelierul din Olăneşti a expus obiecte în valoare de lei 462.—, s'a vândut de lei 462.—.

5. Atelierul din Buftea ia expus obiecte în va­loare de lei 1427.—, s'a vândut de lei 1198.35.

6. Atelier;;! din Galben a expus obiecte în va­loare de lei 183.—, s'a vândut de lei 152—•.

Afară de aceste ateliere au mai expus: a) Soţia dirigentului şcoalei primare din Buf­

tea în valoare de lei 231.—, s'a vândut de lei 174-75.

b) Soţia dirigentului şcoalei primare din corn. Breaza în valoare ele Iei 400.—, s'a vândut de lei 339.—.

c) ln:vă;ătoarea din postul II dela şcoala pri­mară din comuna Cataloi (Tuleea) în valoare lei 120.—, s'a vândut de lei 92.40.

d) Atelierul dela Mănăstirea Ţigăneşti lu­cruri în valoare de iei 495.50, s'a vândut de lei 355.50.

-In total, valoarea obiectelor expuse a fost de lei 7583.70, iar a obiectelor vândute a fost de lei 6430-50.

Valoarea obiectelor comandate din nou se ridică la suma de lei 2049.50 şi constau din hai­ne bărbăteşti, bluze naţionale, rochiţe şi şorţuri de copii, prosoape şi stofe subţiri de rochii.

Tot la expoziţia din vara anulai curent au mai expus, pentru întâiaş dată, produsele lor al­te două interesante ateliere şi anume atelierul „D. Ma tea ş", de jucării de lemn, din comuna Oaiiicea (jud. Covuriui) şi atelierul „Păpuşa" de sub direcţiunea doamnei O. Moisil — din Bucu­reşti, păpuşi şi jucării naţionale de Papiermache.

Atelierul Matcaş, s'a înfiinţat în anal trecut din fuindaţiunea călugărului D. Matcaş, care a lăsat averea sa pentru atelier de jucării de lemn, din comuma sa. Pentru .ca să se poată înfiinţa atelierul, Casa Şcoalelor, care administrează

amintita fundaţiune a trimis un absolvent al şooalei de meserii din Novaci (Gorj) (pe lângă care s'a înfiinţat de cătră dl Spira Hairet, pe atunci Ministru al Instracţiiwiei pentru întâiaş dată în ţara noastră, încă la anul 1902, o secţie de jucării -de lemn) în Germania pentru specia­lizare.

Conducătorul acestei secţii a fost, câţiva ani, neuitatul artist V. Rola Piekarski- După pleca­rea lui Piekarski din Novaci, secţia aceasta a încetat de a mai funcţiona. Un elev a lui Piekar­

ski însă, dl Constantin Popescu-Olodeni (flj a urinat câţiva ani cursurile şcoalei iixtaij dela Sonmeberg (Turingia), în central m •c!e jucării din Germania. Deşi abia de urna la deschiderea a tel ier ulmi, care actualiratel vre-o 12 elevi, produsele expuse au fost < de bune şi s'au vândut toate.

Atelierul! Păpuşa care s'a înfiinţat m vre-o doi anii, subvenţionat de Casa Şa a expus însă lucruri foarte frumoase şi Í bil executate. Roamma Moisil a dovedit căii •ră Ia .noi se pot lucra jucării şi păpuşi dej mache, de toate felurile şii în toate mărărr pot concura cu cri oaire din străinătate.] expuse diferite tipuri româneşti precum: ţărance, ciobani, ursari jucând ursul, toti de aimimale, şi în fine păpuşi dela cele mii (de 10 cm.) până la cele mai mari (de 75J îmbrăcate în costume româneşti sau sti Maestrul atelierului Păpuşa, dl Grigoref Gu-Rovinari (Gorj) este absolvent al şa T amice din Târgu-Jiu şi pentru ramura i lor de papier-mâché s'a specializat in I nia, cu ajutorul ministrului de industrie si \ inercia.

In fine, a mrai depus şi şcoala de artei rative din Bucureşti — atelierul de ţeseta»! şi anume: covoare, velinte, scoarţe, cară' obusoane, persane, sumah (sau arate),] egiptlene, chilimuri şi pat nu gobelwuii

Afară de covoarele, cari erau corr_ s'au vândut toate obiectele în valoare i 1154-80 şi s'au primit comenzi noui de iei 4680.

Despart, Bistriţa ai Asociam Conducerea despărţământului a adresat!

mătoarea lăudabilă cerculară conducătai satelor roas t r e :

E aici postul Crăciunului. Ninge ori plo| Munca câmpului s'a isprăvit, păşunatul asaj nea. Tineretul de asemenea n'are joc, m post. Intre astfel de împrejurări Duminecii Sărbătorile, mai ales, toată viaţa satelor eu centrată în miasmele şi putoarea crânşm Aici se adună nu numai beţivii pătimaşi, i i cei mai solizi săteni, ieşind de-aeasăsăvf ce se mai direge în sat sunt buni bucuroşii nu trebuie să stee în ploaie şi noroiu sau în şi se pot scuti în tinda crâşmei, căci ini nu mai încap.

Şi otrava vinarsului se perândă, se ca un izvor infect din lăuntru şi ajunge pei celui şi la cei de-afară, căror nici prin gândi le-a t recut când au plecat de-acasă, că vor) junge acolo. Şi iată-i întorcându-se acasăf capul ameţit, cu punga goală, ori cu datorii! c râşmar — cel puţin, dacă nu cumva ins de beţie au avut sfadă, sau chiar "bătaie cu neva. Aceasta se continuă insă desigur! în familie, iar in zilele următoare va meargă la judecătorie cel puţin ca martor, aşa îşi prădează mulţi săteni Duminecă! Duminecă agoniseală, moşia, sănătatea, nia, fericirea nu numai a lor, dar şi a copiifcj strănepoţilor, căci boalele, oftica şi sunt de cele mai multe ori urmările beţieiţiij moştenesc de copii până la stângerea sită a neamului lor.

E un proces de distrugere înceată, darî gură, în fata căruia nu mai putem sta nei tori. Suntem cu toţii respunzători înainteai inului nostru pentru urmări. E în joc viitorii existenţa neamului nostru.

Vorbe şi târguiri s'au auzit destule, e vrj| mea însă să ne punem pe fapte. Trebue sal dăm cu toţii mâna la lucru, nu ne putem lipsii un singur cărturar. Şi e atât de puţin ceeacei

MAGAZII DE GHETE, PĂLĂRII Şl M0&Ä PENTRU DQMNI s'a deschis in ARAD, strada Deák Ferencz n-rul 4. (Pi 340—83)

Vii-à-vii de Librăria .Ditcnofl

iii şi puíeni sä facem pentru combaterea hi. Netrebuc numai unire şi statornicie. 1 putem nădăjdui îndreptarea celor biruiţi patima beţiei, aceia se vor pustii servind de

altora. Dar putem .şi trebue să saivan! pe "încă nebiruiţi de aceasta plagă, ferindu-i de ejurile rele.

,Pentru aceasta trebuie să ne îngrijim în fie-csat in locul întâi de im loca! dc întrunire, ' E P E lângă că plugarii află scut în dumineci sárbatori iu contra frigului şi umezelii să-şi ta câştiga si nişte cunoştinţe folositoare, pic de cultură, cu care înarmaţi, sa se poată i user împotrivi prilejurilor rele şi patimilor să-şi poată purta mai cuminte economia.

De o bibliotecă cât ele cât şi dc gazete popo-Eavem lipsă în fiecare .sat. Mulţi nu ştia ceti.

• asculta bucuroşi dacă le-ar ceti cineva, "ei trebuinţe vreau să răspundă prele^e-

:poporaic aranjate de Asociaţiunea noastră Rurală. Cu o prelegere ia câţiva ani. sau

in fiecare an însă .s'a făcut foarte pufin.

De aceea comitetul despărţământului nostru hotărât să aranjeze cicluri întregi de prele-i în fiecare sat. încă în decursul iernii. Ba­in 5 Dumineci din postul Crăciunului după

liturgie, peste im ceas, sau mai curând vă ti aduna cu poporul în sala şcoalei sau în alt Ipotrivit. Unde nu este şcoală confesională,

face rugare la senatul şcolar al şcoalei nuinale. sau de stat, ca să încâduc ţinerea elegerilor. R un scop vrednic de sprijinul tu-ror cu atât mai vârtos d.n partea autoritâţi-

lorşcolare şi administrative. Prelegerile le vom nunta noi la autorităţi de cn bună vreme.

Poporul va fi înştiinţat despre prelegere în feerica la sfârşitul s. iiturgii. La adunare va prezida dl preot. Unde-s două confesiuni d-nii preoţi pot prezida pe rând în bună înţelegere, învăţătorul, sau alt cărturar va ceti poporului. Se va însemna totdeauna numărul aproximativ al ascultătorilor.

Am alăturai un program de prelegeri, pre­cum şi broşurile de lipsă, din cari să se ci­tească. Pentru început e foarte potrivită lucra­rea: „Comuna. Viitorul" de R. Simu. Pentru perlegerile următoare se va trimite program şi broşuri. Dacă veţi găsi alte lucruri si alte lu­cruri bune le puteţi folosi şi acelea, căci pro­gramul alăturat nu e obligator. De asemenea preoţii şi învăţători şi alţi cărturari, cari doresc să facă şi să ţină prelegeri originale, fie în sa­tul 1er, fie în satele vecine, vor fi primiţi tot­deauna cu plăcere, i untai să ni-se iacă în­ştiinţare dinainte despre schimbarea programu­lui, precum şi despre eventuale declamări, sau cântări, împreunate cu prelegerile.

0 prelegere, o cetire de un ceas e de ajuns. icăţile trebuie cetite înainte şi termini u ecu-

toscuţi de popor să fie înlocuiţi cu alţii potri­viţi, înainte de cetire să se spună în câteva cuvinte despre ce e vorba, ca sătenii fiind orieu-iţi asupra subiectului să poată mai uşor înţe­

lege. Aşa de p. se va spune, „Comuna Viitorul", sau, cum a ajuns un sat sărac şi ticălos, un sat bogat şi fruntaş. Să se cetească încet şi răspi­cat. După prelegere oamenii pot sfătui peste cele auzite, cărturarii vor servi cu explicări. Vr'o câteva cărţi poporale se vor găsi în orice sat, avem în câteva comune biblioteci poporale, am alăturat şi aici câteva broşuri. Acestea vor sta după prelegeri la dispoziţia sătenilor gratuit. Pentru cărţi să ne mai culeagă pe viitor taxe. Fiecare agentură comunală va ii abonată la bi­blioteca poporală a Ascciaţiunii şi aşa pe în­cetul şi cel mai mizer sat va avea cu vremea biblioteca sa proprie. Plugarii ştiutori de carte vor ceti şi ceilalţi vor asculta în cercuri mai mici, aşa că toată ziua să poată rămânea acolo cetind ori povestind.

In cea din urma Duminecă din postul Paş t i ­lor se va începe a! doilea ciclu de cel puţin 5 prelegeri.

Pentru încălzirea localului sătenii ar putea aduce pe rând câteva capete de lemne, sau se va găsi o modalitate. Localul să stee deschis şi în celelalte dumineci şi sărbători. Fumatul a-coîo să iie oprit, căci unde e om mult şi aşa aerul e stricat.

Pentru ca în fiecare sat să se poată ţinea statornic toate duminecile şi sărbătorile localul deschis, trebuie, ca fiecare comună să aibă o agentură comunală duna statutele Asociaţiunii, care poate ţinea loc de o reuniune de cetire. Unde nu simt astfel de agenturi se pot forma. Mai poirivk ar fi sa se facă lucrul acesta la sfârşitul prelegerii întâi, când se vor înscrie şi •membrii. Dl preot e încredinţat cu formarea .".gencurii. Protocolul din care se vede cum arc să decurgă aceasta formalitate c alăturat şi nu trebuie decât umplut «i subscris şi să ni se tri­mită aici Ia comitet. De regulă ci! preot va fi preşedintele agenturii şi va fi, sau membru or­dinar (cu taxă de 10 cor.) sau ajulâtor (2 cor.) după putinţă. Mai trebuiesc încă 3 membrii (cel puţin 4). Membrii ajutători (cu cor. la an) vor ii primiţi săteni mai cu stare, cari pot plăti uşor cele 1 cor. anual, în schimbul cărora vor primi in fiecare ani 10 broşuri (la lună câte una) cu povesti tu moaşe, învăţături şi altele pe înţelesul poporului şi un Caimdar poporal. In cari comu­ne nu se vor găsi încă 3 membrii ajutători (pe lângă preot) se va ajuta în modul arătat mai jos. Se va alege pe lângă prezident un cassar, care să adune taxele şi un notar, care va fi tot­odată şi bibliotecar. E de dorit, ca să fie aleşi ia slujbe şi săteni deştepţi şi ştiutori de carte. Taxele de membrii se vor trimite aci ia cassarul despărţământului de-asemenea şi lista mem­brilor.

Pentru trebuinţele agenturii, cum c pentru procurarea ce .cărţi, gazete, dulap pentru cărţi şi altele se \ a culege delà săteni (şi delà cei ce nu-s .membrii Asociaiţunei) câte 10 cruceri (20 fileri) pe o jumătate dc an. E o taxă care o poate plăti uşor şi cel mai sărac sătean. Cei mai cu stare, cari insa nu sunt membrii ajută­tori ai Asociaţiunei pot plăti câte 20 cr. (40 fi­leri) pe o jumătate de an. Din aceste taxe se poate întregi numărul membrilor ajutători la 4, (daca nu simt), iar în schimbul taxei agentura va pUmi biblioteca poporală a Asociat iun ii din care cu vremea se va forma,o bibliotecă a agen­turii. Pentrucă agentura să poată folosi drep­turile membrilor astfel supliniţi de dânsa, se vor alege dintre cei cc plătesc taxele micuţe atâţia membrii ajutători, câţi trebuie să supli­nească, ca sa aibă 4. Lista celor ce plătesc ta­xele de 10 şi 20 cr. r.u ni-se va trimite, dar ni se va comunica numărul, deodată cu lista meni­urilor.

in aceste taxe micuţe se vor cumpăra numai cărţi şi gazele poporale, etc. iar nu pentru in-telcui'-aii. In comunele mai bogate cu inteli­genţă numeroasă se pot arunca pe intelectuali taxe mai mari, din cari se pot procura ziare şi cărţi pentru intelectuali.

In comunele mixte, în cari ai noştri n'au scoală, nici preot, preotul vecin, care le înde­plineşte trebuinţele religioase le va arăta după s, liturgie menirea Asociaţiunii şi însemnăta­tea cetjtului. îndemnându-i ca să încreadă pe unul dintre săteni cu adunarea taxei de 10 cr. la jumătate dc an. Dacă vor fi cinci săteni, cari să plătească această taxă, li se va abona bi­blioteca, poporală a Asociaţitmii, iar dacă va fi mai mulţi li se va abona şi o gazetă poporală, cari se vor irimte celui încredinţat de săteni, delà care o vor primi şi ceti cu toţii pe rând, sau la olaltă, ţinându-se în seamă mai ales căr­ţile să nu se piardă.

Să nu rămână nici un sat, care să nu se fo­losească c!e binefacerile Asociaţiunii. In satele mixte în cari poporul nostru e de tot slab re­prezentat, vorn trimite noi câte o carte gratuit.

In comunele în cari nu se va putea căpăta un local stabil pentru agentură se vor mulţămi dacă vor căpăta barem pentru ciclurile de pre­legeri. Grija de căpetenie le va fi însă însăm-narea unui local statornic.

Unde însă nu vor avea, pânăcc vor căpăta un local, se vor înscrie membră ajutători, ori se va abona, biblioteca Asociaiţunii ca în comu­nele mixte (vezi mai sus); ca fiecare parte de sat. dacă nu fiecare uliţă să fie abonată la bi­blioteca Asociaţiunii (din taxe de 10 cr.)

Prelegerile poporale şi agenturile comunale vor F I un îndemn pentru săteni, ca să înfiinţeze şi alte tovărăşii (economice, Raiffeisen etc.) F Á R A dc cari sătenii noştri nu vor putea nici­odată să înainteze. Pentru o economie mai ra­ţională sunt de lipsă azi multe unelte şi maşini, cari sătenii singuratici nu şi le pot însemna şi e de lipsă să se întovărăşească în acest scop. începutul trebue făcut cu o tovărăşie de credit Raifeisen. Unde sătenii vor fi aplecaţi să în­fiinţeze sa ni se facă cunoscut şi noi vom cere delà centru un pricepător, care să vie în sat şi să le pună la cale tovărăşia.

Cu controlarea executării acestui program s'au îmbiat de bunăvoie rev. dni protopopi (cu prilejul vizitaţiilor oficioase) şi s'a primit cu cea mai marc plăcere.

in sfârşit vă înştiinţăm, că secretarul des­părţământului va ţinea oară oficioasă în toată Marija (zi de târg) delà 2—3 d. a. iarna, iar în celelalte anotimpuri şi mai de vreme în localul Casinei române (în edificiul bisericii gr. cat.) Cu ajutorul oarei oficioase legătura între cen­tru şi agenturi e mai uşoară şi mai strânsă şi multe sc pot isprăvi verbal fără să fie lipsă de atâta corespondenţă. Tot aici vor putea lua broşurile ce vor apărea în biblioteca poporală a Asociaţiunii.

Tot în acelaş timp şi loc va sta dispoziţia membrilor biblioteca despărţământului pentru intelectuali, care se va forma parte din procu­rare, parte din broşurile neînţelese de popor din bibliotecile poporale existente. Aceasta bi­bliotecă se înfiinţează mai ales pentru membrii intelectuali din comunele mai sărace, cari mi-şi pot face singure o bibliotecă pentru intelectuali.

Tipăritura cu întrebările referitor la acti­vitatea bibliotecii vă rugăm a ni-o umplea şi trimite până la sfâriştul anului.

Neprimind Ia timp broşurile pentru prele­geri, acestea nu s'au putut ţinea în postul Cră­ciunului. De aceea se va ţinea un ciclu de 4 pre­legeri în câşlegi şi acuma în 8 (a doua zi dc Crăciun), 15, 22 şi 29 Ianuarie n. Al doilea ciclu se va ţinea în 26 Februarie, 5, 12, 19, 25 Martie. Prelegerile vor fi: Comuna Viitorul de R. Simu în 3 cetiri. î. până la pag. 36 (pag. 25 se poate lăsa afară). 11. până la pag. 64. III. Restul. Apoi din broşura „Sfaturi bune", Despre beţie de Dr. E. Cristea. o prelegere şi Icoane din viata poporului nostru de N. Ivan, altă conferenţă. In aceste două vor trebui înlocuite cuvintele ne­poporale cu cuvinte înţelese de popor. S'ar mai putea ceti din Povestiri de Reteganul, vom căuta până atunci şi alte broşuri şi vă vom trimite. Prelegerile sunt înştiinţate la proto-pretori.

B i s t r i ţ a .

Dr. Ga vrii Trtpon, président.

I. Corbu, secretar .

( K vV8 1 0

B U D A P STA, Zilnic după ameaz! ojină şi concert de orhestră. Seara concert simfonic dat de orhestra lailifară. Bere ..Részvény'. Preţuri modoraié Ï

Proprietar : IIn fiecare zi de sărbătoare şi Duminecă dimineaţa prânzişor şi muzică militară Oiáfa G y á r f á s M i h á l y

T e l e g r a m ă d e l V J d l l i U Â I I I I I o à buiev. Erzsébet nr.72

C E L M A I M A R E Ş I M A I F R U M O S R E S T A U R A N T d i n U n g a r i a .

M O M A N í j L' Duminecă, 8 Deccmvri» M

ravarea conflictului I n t e r n a t i o n a Pregătirile militare ale Rusiei. — Conflict româno-gree. — Conflictul austro-sârb. — Ac­ţiunea lui Hartwig. — Independenta Albaniei. — Iminenta unei intervenţii cu arma. — Agitaţia răsboinică din China. — Anglia anexează Egiptul. — Apropierea anglo-germană.

Arad, 7 Decemvrie .

Ziua ele azi ne-a adus iarăş ştiri prevest i ­toare de reie: a g r a v a r e a conflictului între România şi Grecia, între Bulgaria şi Grecia şi între monarh ia noas t ră şi Sârbia . Vorbi ­rile lui Po inca ré sau Bethman Hollweg ne asi­gu ră ce-i drept pacea, ele sunt însă menite să-i înşele pe adversar i . Complicaţiile inter­naţionale nu se vor mai putea rezolva pe cale diplomatică: vor trebui să vorbească tunu­rile. Puţ ine speranţe de pace. . .

Conflictul diplomatic dintre Aus t ro-Unga­ria şi Sârbia , un a d e v ă r a t nod gordian, va trebui rezolvat numai cu sabia, dacă Sârb ia nu va da deplină satisfacţie monarhiei noa­stre, căci despre consulul P rohászka cursează cele mai îngrijitoare ştiri, iar t r ăgăna rea cu ancheta cerută de Aus t ro-Ungar ia se poa te explica numai prin faptul că Sârbia a voit să câştige timp pentru pregătir i le sale militare. Din conflictul acesta ar putea să se nască un conflict mondial, căci Rusia face mari pregă­tiri militare, dar cheia conflictului zace în ca­binetul din Bucureşt i . Mart ia vi i toare se v a hotăr î în Bucureşt i asupra păcii sau a r ă sbo­iului căci misiunea rusească n 'aduce pur şi simplu regelui Carol bastonul de mareşal , ci, cu mult mai probabil , invitarea din par tea Ţa ­rului rusesc, ca România să se desfacă de Tripla Alianţă. Se poate însă întâmpla ca noul mareşa l al a rmate i ruseşti să lupte împotr iva acesteia şi s'o sdrobească pe câmpiile de bă­taie din Basarabia . . . .

Pregătirile miltare ale Rusiei. Lernberg. — In Lemberg şi în oraşele dea-

lungul frontierei ruseşti din Galiţia, sosesc zilnic sute de dezertori ruşi mobilizaţi. Aceasta docu­mentează că mobilizarea în Rusia continuă, şi toate ştirile din partea Rusiei că nu mobilizează sunt falşe. In oraş s'au aranjat pentru marele număr de dezertori ruşi, localuri speciale de adăpost.

Lemberg. — Primăria oraşului Przemysl a înştiinţat populaţia că comandamentul armatei a ordonat patrulelor să facă uz de armă dacă pu Micul nu se va opri la primul strigăt de „stai"' (liait). Populaţia este avertizată să se oprească imediat.

*

Petersburg. — Săptămâna trecută s'au întru­nit la ministerul de răsboi comandanţii a 12 cor­puri de armată. După o conferinţă comună, co­mandanţii s'au înapoiat cu noui instrucţiuni la posturile lor.

*

Eerliíi. — După ştiri din Petersburg Rusia face zilnic meri pregătiri pentru orice eventua­litate. Statul major e în continuă activitate. Peste câteva zile 18 corpuri de armată echi­pate de răsboi vor pleca la graniţa de vest.

Conflict româno-grec.

Bucureşti. — Fată de atrocităţile făptuite de greci în satele româneşti din Macedonia — atrocităţi dovedite cu foarte numeroase cazuri precise — guvernul român a însărcinat pe re­prezentantul său la Atena să ceară explicaţiuni guvernului grec.

Nu este excius ca lucrurile să ajungă ia o rupere a relaţiilor diplomatice între România şi Grecia.

Conflictul austro-sârb.

Belgrad. — Ministerul de răsboi, concen­trând pe toţi bărbaţii capabili să poarte armele, s'au lansat în oraş diferite svonuri alarmante. Se spune că răsboiul cu Austro-Ungaria e inevi­tabil şi că vizita lui von Meitzendorf la Bucu­reşti s'a făcut cu scopul de a face ca România să înceapă atacul în cazul unui răsboi, tot aşa cum a început Muntenegrul răsboiul aliaţilor contra Turciei (?)

Expozeul cancelarului german a produs o adevărată consternare la Belgrad. Factorii competenţi deduc din acest discurs că Serbia nu mai poate conta pe sprijinul Rusiei.

*

Beigrad. — Ieri comercianţii din Belgrad au imanuat regelui Petru un manifest, în care a-ceşti ecmersanţii declară, că vor aduce orice jertfe pentru portul dela Adriatică, deoarece fără acest port este exclusă o desvoltare a co­merţului sârbesc.

Acestui manifest i se atribr.e o foarte mare importantă, filrdcä ci întăreşte punctul de ve­dere al guvernului în chestia portului :la A-driatică.

*

Viena. — „Sudslavische Korrespondenz" a-nunţă, că ministrul sârb de răsboi a luat întinse măsuri militare, fapt care este in contrazicere cu declaraţiile pacinice ale guvernului. Ministrul de răsboi concentrează trupe, comandă arme, înfiinţează noui divizii de trupe neregulate, cu un cuvânt procedează ca pe timpul anexxunei.

împrejurarea că biroul presei dela ministe­rul de externe a publicat noui ştiri de caracter împăciuitor desminţând noulle pregătiri militare se explică astfel că guvernul Pasici a căzut sub tutela partidului militar.

*

Belgrad. — Ministrul de justiţie publică o scrisoare deschisă, in care spune următoarele:

Noi, sârbii, tremurăm de teama că Rusia iarăş ne va părăsi şi, deci, se vor repeta întâm-plär&e de pe timpul anexiunei- Întregul popor sârb îşi are îndreptată azi privirea spre Rusia. Rusia va trebui să vorbească deschis, iar dacă actualmente nu e pregătita, întrebăm, când va fi ea pregătită?!

Nepregătită era în răsboiul cu Japonia, tot aşa era şi pe timpul anexiunea, acum însă mi­nistrul de răsboi a declarat, că Rusia e pre­gătită.

Orşova. — Sârbii au aşezat numeroase ba­terii pe maiul sârbesc în faţa gărei căii ferate.

Acţiunea lui Hartwig. Belgrad. -— Hartwig, ambasadorul rus din

Belgrad a declarat unui ziarist următoarele: Pretenţiunile Serbiei referitoare la Albania

sunt juste. Serbia a luptat cu succes contra Turciei, a re deci tot dreptul să ocupe acea parte pe ca re ea o crede potrivită din teritoriile cu­cerite. Austro-Ungaria n'a purtat răsboi cu Tur­cia, Coci pe ce drepturi îşi bazează ea anumite preienţioini asupra teritorului albanez.

Hartwig a accentuat, că el face numai aceea ce-i ordonează guvernul său, totodată el res­pinge bainarelile, că ar face pcCitică pe răspun­derea sa prcpr'e.

Independenţa Albaniei. Belgrad. — „Stampa"1 anunţă că în regiunea

Adriaticei s'au produs ciocniri sângeroase între albanezi şi locuitorii sârbi.

Roma. — Agentei Ştefani i se anunţă din V a k r a : Guvernul provizor s a compus în ur­mătorul mod:

Ismail Kemal bey, ministru preşedinte ii nis t ru de externe; Pacciori, v.-pTeşedirife,\ n i s t ru fără resort; Mehmed paşa din Derhal m. ide răsboi; Mufid bey din Livoco, m, dej terne; Abdi bey din Toptani, ni. de finanţe;I tro Poga, m. de justiţie; Curacucchi, m. i s t r a c ţ i u n e ; Mit had bey din Frazeri, m.1

rilor publice; Lefnozi, ni. poştelor Stelei .Iui; l'andelitzali, m. de agricultură şi •

Cabinetul are doi membri catolici, treia; doxi şi cinci musulmani, cari fr-eoglktesíj treaigă populaţia Alba moi. A fost ales si i nat, care are 18 membri. Preşedinte al « a fost ales Zeynel bey din Ipek.

Comandanţi ai gardei naţionale au fes! miţi Isa Bolietinaţ şi Riza bey. Toţi aoeştif ni tari au fost aleşi de cătră adunarea i

Iminenţa unei intervenţii anuali]

Viena. — Sub infiuinţa evenimentelor ( lele diu urmă diplomaţia austro-unga>ră s'af tărât să ia cele mai stricte măsuri. Deşi n isit raportul amănunţit al consulului Edl rac tia consulului Prohászka, din rapoartele de pi acum se poate totuş constata, că SeriÉi\ adus Austro-Ungariei o ofensa fără pem istoria dreptului internaţional. Din rapt diplomatice se si te la Viena se constată, i foarte problematic dacă Serbia va fi apikalJ dea nicnarhiei deplină satisfacţie pentruc adusă, deoarece în opinia publică sark s'a întărit convingera unui răsboi cu mm iar mai ales succesele obţinute faţă de I pctan;ează şi mai mult dorul de luptă.

După ştiri sosite la Vi eu a în Serbia i mari pregătiri la graniţa bosniacă şi pentru un răsboi cu monarhia. Faptul că ád aşează pontoane pe Dunăre, marile concentrl de trupe, aprovizionarea punctelor întărite p cum şi toate pregătirle dovedesc, că sârbii teciptă cu siguranţă isbucnirea răsboiului.

Punctul de vedere al monarhiei este dej păşi grabnic contra agresivitatea continuei partea sârbilor şi să nu se dea răgaz Sei a se pregăti deplin în contra monarhiei.] ceasta cauză monarhia va grăbi rezolvimt f Udului şi in timpul cel mai apropiat va I suri hotărîtoare in privinţa rezolvirei di a conflictului

Cercurile militare din Viena urgiteaűl mai stăruitor o intervenire cu arma şi au lira credinţă că Rusia nu va intra în acţiune t za Serbiei, oi va reuşi a o atirage in cat deplin solidar al marilor Puteri, deşi dupăi formaţiile sosite din Petersburg în multe pil ţe politica oficială rusească se dovedeşte faţă de agitaţia partidului militar rusesc.

Con. Berchtold la monarhii

Viena. — Ieri dimineaţă dupăce a primiţii poartele prinţului Montemiovo, mareşalul ca a şefului de secţie Daruvăry şi a bar. Schies directorul cancelariei de cabinet, M. Sa april într'o lungă audientă specială pe contele, told, ministru de externe.

Schemua la Berit?

Viena. — „Berliner National Zeitung"adm ştirea, că bar. Schemua, şeful statului majorii armatei austro-imgare, a sosit la Berlin.

O ştire din Viena aie asigură însă că Sdtl mua se află în Viena.

Grecia va semna armistlţM ]

'Constantinopol. — Tratativele cu Grecia a privire la armistiţiu continuă. Se crede că plt nipotenţiarii greci vor veni poimâne la Ceata gea să comunice adoptarea protocolului.

Sârbii contra unei conferinţe la Beri Belgrad. — Ziarul „Stampa" publică un

nergic articol contra ideei de a ţine o confer» ţă internaţională la Berlin. Ideea aceasta ai lansată dela Viena şi tocmai din cauza acea! trebuie zădărnicită căci Berlinul e capital unui stat aliat al Austro-Ungariei, ale cărei»! trigi au provocat şi această conferinţă. Alai] de aceasta Berlinul e locul unde la 1878 s'a'»| cheiat cel mai necinstit tratat internaţional,t numai faţă de statele balcanice ci şi faţă Rusia.

Etaminecă, 8 Decemvrie t i Jg. M O M A N U L " P«g 13

ROMANUL Z I A R U L U I . R O M Â N U L "

NICOLAE OOGOL

Suflete moarte « R O M A N )

Trad. dt Senloi (179) — Ormai* —

Un filantrop rus va clădi succesiv o sută de case mari cu colonade, cu tinde şi cu peristi-luri bine înţeles; el va stabili in ele spitale, a-ziluri pentru copiii găsiţi, apoi, într'o bună zi, se vede ruinat cu totul; şi iată, opt zile în ur­mă, toţi slujbaşii şi toţi clienţii lui sunt in stra­dă. E frumoasă filantropia \ "oastră, brute ce sunteţi!"

Costanjaglo, fiind aci cu totul scos din sărite, scuipă de patru ori una după alta, de două ori la dreapta şi de două ori la stânga, şi apoi tuşi trei minute bune.

Cicikof nu se preocupa câtuşi de puţin de cionchişotismul civilizaţiunei ruseşti; el avea numai o dorinţă fierbinte de a chestiona pe larg pe gazda sa asupra faptului curăţituriior şi al lucrurilor de gunoiu, întrucât aduc bani frumoşi... Dar Costanjaglo nu-i lăsă putinţa să articuleze o întrebare; cuvintele ieşeau ca nişte rachete.

„Voi voiţi să luminaţi pe ţăranul rus rus. fiindcă... fiindcă aşa face şi la vecin. Minunat! Ei bine! începeţi prin a-i îmbunătăţii starea ma­terială făcârdu-1 bun agricultor; acolo e sin­gurul început adevărat al înţelepciunii. Lumea toată a ;>juns atât de proastă, atât de proastă, că liu mai ştiu zău ce să mai zic; şi ce cărţi nu publică înţelepţii ei în fiecare zi. N'au zis unii din ei cu un ton de maestru: „Ţăranul duce o viaţă prea simplă; trebuie să-1 familiarizăm cu obiectele de lux şi de eleganţă, şi să-i inspi­răm dorinţa de a-şi înălţa condiţia sa". Si, no­taţi că autorii aceştia, ei înşişi, cu gustul şi cu cu principiile lor rafinate, au devenit, din oa­meni ce erau, adevărate sdrenţe. Viaţa elegantă i-a costat ţoa le şi infirmităţi nemai auzite. Si nu se păşeşte astăzi un băiat de optsprezece ani care să nu fie deja sătul de toate; tânărul nu mai are dinţi, iar capul îi este gol ca ge­nunchele meu. Şi ar vrea acum cineva ca să inciumăni priuaceste mijloace pe oamenii ogoa­relor! Nu trebue, din potrivă, să mulţumim lui Dumenezeu că până astăzi a rămas la noi o clasă, din norocire cea mai numeroasă, care, prin situaţie, rămâne cu totul streină la nebu­niile acestea diavoleşti! Da, clasa agricolă e în Rusia în toată puterea cuvântului demnă de sti­mă si în afară de rând în populaţie, în fapt de moralitate şi de utilitate socială. Să nu se în­treacă deci cineva ca să ne-o dea gata! Şi să dea Dumnezeu ca să lumineze o zi când orice Rus valorează cât un plugar!

-- Astfel d-ta crezi că economia rurală, bine studiată, şi mai ales bine practicată., este aceea care dă cele mai mari şi mai sigure venituri? întrebă Cicikof.

Eu voi zice cele mai legitime, şi nu cele mai mari, nici chiar cele sigure. S'a zis: „Vei lucra pământul cu sudoarea frunţei tale." Nu i rimic de tălmăcit în asta. S'a demonstrat de ex­perienţa veacurilor că, în condiţiunea de agri­cultor, omul păstrează un suflet mai simplu, mai curat, mai frumos, şi mai nobil. Eu nu zic că cineva nu se poate ocupa cu mii de alte lucruri; dar zic că datorăm îngrijirea noastră, iubirea .si sudoarea noastă, prin voinţa cerului însuşi fa-bricele se vor ridica delà sine; vreau să zic fa-bricele şi nu uzinele, pentru fabricarea aceea ce trebue să ai aci la îndemînă la trebuinţa locuito­rului locului chiar, şi nu lucruri de fantezie cari nu sunt bune decât să grăbească slăbirea gene­raţiei întregi. Ce se întâmplă cu fabricele şi cu manufacturile de obiecte de lux? Ca să se sus-ţie şi să se asigure scurgerea productelor se întrebuinţează mii de mijloace detestabile, se seduce, se scandalizează, se perverteşte bietul popor. Să se păzească cineva de a stabili la el, sub pretext că-i de un uzagin din ce în ce mai general, vreuna din fabricaţiunile acestea cari inspiră pasiunea a tot ce se numeşte farmecele, îndulcirile existenţei, precum tutunul, zahărul, lichidele alcoolice şi lichidurile. pernele, saltele­

le, oglinzile, ciliar de ar fi să câştige din ace­stea milioane. După corupţii trebue să pătrundă în cele din urmă în satele noastre, eu vreu cel puţin, cât despre mine, să rămân cu manile cu­rate vreau să caut, în sfârşit, să apar naintea lui Dumnezeu pe cât posibil mai puţin apăsat de păcatele acestea mari. Sunt acuma douăzeci de ani de când trăesc cu locuitorul satelor, şi ştiu cu cât e superior a trăi aici decât aiurea, unde cineva se face a-i merge mai bine.

----- Totuşi ceeace mă uimeşte mai mult e că, dacă cineva s'ar pune cu sârguinţă pe lucru, din rămăşiţe, din răzături, din curăţituri, zise Cici­kof. cineva îşi poate face un supliment frumuşel dc venit.

—- Hm! făcu Costanjaglo cu expresiunea a-mar sarcasm, economiştii! economiştii!... Sunt gentili, economiştii! Cel din urmă venit pare întotdeauna a fi vorbit cel mai bine; un măgar, mă rog, un măgar! el nu vede mai departe de­cât botul lui prost, şi urcă o catedră, şi priveşte pe deasupra ochelarilor... Şi o gloată de imbe­cili merg să asculte pe maestrul Aliboron".

Aici Costanjaglo scuipă de dispreţ şi de mâ­nie încă de-patru ori.

„Asta-i curatul adevăr, zise d-na Costanjo-gio, e foarte adevărat , prietene, dar tu te superi, şi asta nu-i bine; eu cred că cineva poate vorbi, şi despre economişti, şi despre oameni ori cât ric neplăcuţi, fără să-şi iară din sărite.

-•- Ascultându-vă, prea respectabilul meu Constantin Feedorovici, cineva se simte intrând în adevăratul înţeles al vieţii; pune, ca să zic aşa, degetul, drept pe nodul fiecărui lucru. Aţi tratat teza generală, omenească... daţi-mi voe să vă consult asupra aplicaţiunei particulare pe care cineva ar voi s'o facă cu principiul... Da, zic bine; dacă aşi voi, eu, să presupunem, ajuns stăpân de moşii, dacă aşi dori mult... daţi-mi voe, dacă aşi dori să-mi fac o stare, hotărât să-mi împlinesc prin aceasta adevărata datorie de cetăţean... căci bunul public se compune, nu-i aşa, din toate bunurile private, şi cu cât sunt mai mulţi particulari bogaţi, cu atât mai bogat e statul şi prosper însuşi.... Ei bine! spu­neţi-! ni, vă rog, cum ar fi să încep?

-— Cum ar fi să lucraţi, ca să... ca să faceţi ave re? zise Constanjoglo... Iată cum:

— Să mergem la masă", zise stăpâna casei ridicându-se; şi ea merse în mijlocul salonului, unde uşor se înveli în şalul ei, caşi cum ar fi avut un uşor sentiment de frig.

(Va urma.)

M o n t a ţ i l i t e r a r e . — Editura „Librăriei Nationale S. Bornemisa. —

„Librăria Naţională" S. Bornemisa a înce­put, pe lângă mari jertfe materiale, să publice o seri« de scrieri alese, menite a pătrunde în casele româneşti ca aevea cărţi sănătoase şi de-o incontestabilă valoare literară. Din aceste scrieri, pe cari le recomandăm cu toată dra­gostea publicului românesc, până acum au apă­rut următoarele:

1. Ioan Agârbiceanu: Schite şi povestiri. Preţul co­roane 2.—. Acesta e cel mai nou si cel mai ales vo­lum al puternicului prozator a rde lean , care a împo­dobit pană acum cu a tâ tea volume rle valoare l i t e ra ­tura noas t ră . Domnul Ion Agârbiceanu e de al tcum în destul de cunoscut publicului nost ru , ca să mai fie nevoie să a t ragem deosebit luarea aminte a publicului a supra oricărei cărţ i a sa. E azi cel mai cetit scriitor a rde lean atât în România cât şi în Ardeal , căruia i-a succes în u rma marelui său talont să fie pre tu t indeni recunoscut şi apreciat . Volumul „Schi te şi povest ir i" , care a re peste 300 de pagini , mai a r e însă o ma re ca l i ta te : e col din ta iu volum al autorului , în care s'a publicat cele mai suerese piese l i t e ra re , a lese de în­suş autorul . O par te din bucăţ i le din volum sunt a-proape absolut necunoscute publicului nost ru , fiind ele publicate pentru pr imaoară în „Viata Românească" , care e oprită a t rece g ran i ţ a tării noas t re .

2. Liviu Rebreanu: Frământări. Preţul cer. 1450. Autorul acestui volum e un talentat scri i tor din g e n e ­ra ţ ia mai nouă, de origine din Ardeal , care a t recut în România, puhlicând scrierile sale mai ales tn „Via­ta Românească" şi în alte revis te de seamă de dincolo. R muH aprecia t mai ales în urina talentului său, care-l ajută «ă aş tearnă pe hâr t ie stări sufletşti grele ci să

dea pe r sona je lo r în to tdeauna » colcara b i f a t ă t i a i ­me rită. Subiectele gi 1* alege mai alei din s t fa ta l da jos al societăţii si aduce înaintea noastră tipări dala ţ a ră , figuri mărun te din v ia ta e r a i e l e r : pe „gelaaii'', î s rar i condeiul lui subtil află întotdeauna c a r ă áe poe t i ­zat şi de zugrăvi t . Volumul „F rămân tă r i " , • cel d ia tâ i volum ai autorului , pe eare „Librăria Naţionala" 8. Bernemisa 1-a edat cu toată năde jdea , e i publicul nostru va «ti să aprec ieze si să taoarajeae pe ua t«-l«Btat scrii tor tânăr , asa după c n » • fae aceas ta si alt« popoare culte din Apus.

3. Victor Eftimiu: Poemele Singurătăţii. Preţul 2 coroane. Autorul ne în t r ecu ţ i i piese „ înş i ră - te mărgă­r i t e " ne iiă sub titlula aceasta un e legant volum i e poezii, scrise într 'o formă din cele mai succese ţi în­tr'o limbă nşnoară, cum delà Vasile Alexandri îucoac» nu s'a p rea scris. In lirismul dulce alui Viotor Eftimiu se îmbracă într 'o aleasa haină l i te rară oele mai subtile sent imente , cari au o notă p ropr ie : duioşia sub t i l i şi o formă poetică din cele mai sonore. Astăzi Victor Eftimiu e unul dintre puţinii scriitori fericiţi , ale căruia scrieri sunt, mai ales în România , cele mai gus ta te şi mai cn drag cetite. Pen t ru noi e o mândr ie , că autorul ac t i ­vi tatea l i terară şi-a începnt-o la noi în Ardeal, sub mâna conducătoare a lui Octavian Goga, tn „Tara Noastră" .

4. Alexandru Ciura: Amintiri. Preţul cor. 1.69. Cel mai gingaş prozator al nostru din Ardeal , ne <iă în volumul acesta un şir în t reg din dulcele şi duioasele salo amint ir i din copilărie, despre oameni şi locuri 4ia ţa ra moţilor. Scrise într 'o limbă aleasă şi plină de pee-zie, ele procură în clipe de repaos cele mai plăcute momente sufletului, care caută în t r ' adevăr p lăcere gi dis­t rac ţ ie iu căr ţ i . Volumul dlui Alexandru Ciura la apa­ri ţ ie a fost salutat de „Via ta Românească" , şi de tea te revis te le , cari s'au ocupat de el, cu cele mai călduroase vorbe, ca cea mai do seamă noutate l i te rară .

5. „Almanahul scriitorilor delà noi". Preţul cor. 1.6ft. Această carte în felul oi e o mică istorie l i terară a tu turor scrii torilor ardeleni azi in viaţă. Cuprinde fetoşrra.fia, biografia şi datele bibliografice alor 46 de scriitori năs­cuţi în Ardeal şi o bucată l i terară inedită de-a fiecăruia din aceşti scriitori. Ca o i lus t rare a înt regei noastre fieţi l i te rare , la urmă dă în faxiinil capul tu turor zia­relor şi revis te lor româneşt i delà noi, şi pe scurt isto­ricul aces tora deda înfi inţare, re levând la foile politiee şi pedepsele ce-au avut să le îndure aces tea poatru lupta lor pe terenul politicei naţ ionale .

6. Ermil Borcea : Versuri f(usturate. Preţul 68 bani. Domnul Ermil Borcea e azi s ingurul nostru umeris t da seamă care ca redactor al revistei umorist ice „Robâr-naci i" , dă dovezi de un ta lent nmerist ic plin de vervă. Volumul „Versur i f luş tura te" are pagini umorist ice pline de spirit, cari îţi procură adevăra tă plăcere ce-t indu-le .

7. „Cele mai frumoase". Preţul 60 bani. E na d ră ­gălaş volum de poezii poporale aranjat cu multă în­gri j i re , eare meri tă să stea pe masa oricărui intel i­gent , care află farmec în versurile* dulci şi fermecă­toare ale poporului nostru. Poezii le sunt împăr ţ i t e dup.î felul lor de-a fi: rle dor, de dragos te , de ja le , de bătaie de joc, cătănest i , b lăs tămuri etc .

— Tot în editura „Librăriei Naţionale" S. Bornemisa au mai apăru; două tablouri naţio­nale în colori, cari reprezintă scene din istoria neamului nostru. Acestea sunt;

I. „Intrarea lui Mihai Viteazu în Alba-Iulia la 1599", îi! măr ime de 47X59 cm., r ep roducere după tabloul ori­ginal care fusese pe vremuri în posesiunea unui op i s - : cop gr. cat. Tabloul reprez in tă scena, când marele voe- ; vod Mihai Viteazu însoţi t de general i şi de ostaşi , intră ! pe poar ta din dos a cetăţii Bălgradului . In poar tă ti j aş teaptă episcopul romaito-catolie, în odăjdii de sâ rbă - ! toare, salutfludu-1 ca pe noul s tăpân a! Ardealului . P r e ­ţul franco recomandat e cor. 2.75. !

2. „Capii revoluţiei ţărăneşti din 1784": Horia, Cloşca, | Crişsn. Tabloul dă fotografiile în rolori ale eroilor no-? ştri din această revoluţ ie , reproduse după fotografia; picturilor din muzeul Bruckentha l . Mărimea tabloului e. 45X65 cui. P r e ţ u l franco recomandat e cor. 2.75.

— „Librăria Naţională" S. Bornemisa roagă: pe onoratul public românesc să binevoiască a o sprijini în ţinta ce-o urmăreşte, cormuidând; aceste scrieri alese şi tablouri naţionale. Co-: mandele să se adreseze la oricare librărie, ori direct la „Librăria Naţională" S. Bornemisa, Orăşiie—Szászváros.

— Pentru porto să se trimită 10—20 bani de-o carte.

Redactor responsabil: Constantin Savu.

F » f . 14 Etuimittôca, 8 Decemvr» liPlí.

JLI

Telefon np. 188.

societate pe aeţii io iiiiiu—Naflyszehan>

asta prima bancă da asigurară româneasca, înfiinţată da institutele financiare (Uműs) romani din Transilvania şi ungaria. Prezidentul direcţiunii :

PARTENÏU COSMA, M S . E X E C U T I V A L „ A L B I N E I * $t P R E Z I D E N T U L „SOLIDA BITATH*.

BnnAA n p n S r S Î a fiß S Q Î n i i r Q r O ^ ' 8 C S t c * ^ e n î ^ ^ e asigurări, ca anigorârJ o o s t r a ioonlai şi asigurări arnpra |visţii r r flllua y uliul diu Uu aöiyilidlil la tcats eorobinaţiunile. Mai départs mijloceşte- mimnr&.rî oowtra *-c>a.jrsr«riíí>ir, oontra «ooidentelor şl ooo.tr» grlndinel.

Toate actstt asigurări „Banca gentrală di asigurări" It face in csniütluiilii esi* sal ?a*era!îlli«

Asigurările se pot face prin orioe banca românească, precum şi la sesnln ci bărbaţii ie Ineredero ai *o<.»iet&tit. — Prospect», ta­rife si informaţiuni se dau gratis şi imediat. — Persoanele cunoscuta ca ^evteitori huni ni cu tastaturi — pot S primite

oricând în serviciul societăţi ţ

„Banca generală de asigurare" di* friîoriîiaţiuiîi gratuite ta orice afareri rte asiirurare fară deosebire ea aceste afaceri mni făcute la ea «au la <*Hà «ocietate de asigurare.

Cel Interesaţi să H O adreseze en ine»«*;:* re ia :

B ftnPf» « a î I A m I î Î H a a o i ^ r a r û " D I R E C Ţ I U N E A : 8 I B ! IU~XA « 1 ' HZEBEN (CASA „ A L B I N A * ) , „ d U t / i t gVllVrăLA ( I t ? d b x g L r d r t t AGENTURA PRlNOíPAL A. PKXTRU COMITATUL ARAD. B Ï -KÉS, (SASAD, B1HÜB, T U 1Ş, TOROSTÁL, CARAfHltYFBll» Ä J P ^ Ö » tx* . JozseffSherceg nr. 1 (lângă Banca „Victoria-. (Ba 240-166) Telefon ar. 850

1 I 1 1

I 1

AX F A B R I C A N T Ş I N E G U Ţ Ă T O R D E M A Ş I N I

Atrag atenţiunea on. pu­blic asupra marelui meu magazin de totfelul de ma­şini agricole cum sunt: maşini de sämänat, tree-rat, pluguri grape, preşuri, şi mori de struguri, ma-

şini de cusut.

Mai departe reconstruez tot felul de Locomobil©

sä umble singure.

Y^lesfos* o r « 0 8 .

taiSri. J * ^ * '

Datâiea, S Decemvrk 191t. .1? O M A N U I

I El

A m e r i c a n Shoe C«ale mai p»er»jfeote

Ceîe mai comode \ L mai durabile ^

ghete americane din timpul modern pen-

trn dame, domni şi

copii se află numai în

asortimentul prăvăliei de

\ ghete, pălării şi articlii da modă pentru băr-

baţi aloi

SI Ai: m . U.S. A

ÉL JÊÊL Telefon 4 4 £2 .

Cer»i5ţi prospect ! Í B B 233)

D a c ă c o m a n d a ţ i c e v a «i cei >ţi prospecte delà cei ce inserează anunţuri în ziarnl

nostru, vă rugăm

i vă referiţi la ziarul nostru.

Fbând-o aceasta cererilor d-voastre li-se vor da deotebită atenţie, veţi fi bme serviţi, firmele respective având

nevoie de recomandaţia noastră. In caz, că am priru oarecari plângeri în contra vre-unei din

aceste firme, am înceta imediat a mai recomanda firma respectivă.

Administraţia ziarului „ROMANUL".

F * i - E Ţ U R I S O L I D E spt I E F T I N » t

F r a f i i K l t t b i f s c h k o a t e l i e r p e n t r u i n s t a l a ţ i u n i e l e c t r i c e ş i d e a l t ă p u ­t e r e , a p a d u c t e , v a n e d e s c ă l d a t , c o l o r i f e r ş i c a n a ­l i z a r e . — A t e l i e r d e m a ş i n t , l u c r ă r i d e a r a m ă ş l l ă c ă t u ş e r i e î n S I B I 1 U , E H s a b e t g a s s e N r . 50 Rugăm on. public pentru încredinţarea ori-cărei lucrări de branşe. Totodată ne luăm voia ai atrage atenţiunea asupra

clouzetuli rezis­tent la îngheţ, invenţie proprie.

Brevetată sub N r u l . 5 3 9 3 2 .

Are calităţile: 1. Se poate monta în ori ce loc, fiind eschi-să posibilitatea de

a îngheţa apa. 2. Prin spălarea repede foloseşte apă puţină. 3. în urma construcţiei simple, funcţionează sigur şi îndelungat Este îndeosebi de recomandat la casele vechi, deoarece introducerea se face cu mică cheltuială. — Este deci interesul proprietarilor de case ca să caute a şi aproviziona casa cu astfel de clozet

Instalateurilor şi negustorilor dau rabat. Ne luăm voia mai departe de a reco­manda în atenţia onoratului public: vase de aramă, căldări de aramă şi picioare pentru

căldări de tinichea. E x e c u t a r e s o l i d a , l « t o r i - c e l u c r a r e î

W e i d n e r Jakab Lugoj, strada Széchenyi nr. 8.

Telefon 87.

Prăvălie de pielării şi aevizite pentru pantofari. Părţi superioare la gbete. Atelierul acesta de reparare rapidă se execută ghete pentru domni, — femei şi — copii precum şi cioboate pentru soldaţi, după regulele militare Cea mai ieftină — sursă — de cumpărat pentru pantofari. Părţi superioare de gbete după măsură sau model. Expediare cu poşta cea*j mai apropiată. La comenzile din provincie e destul a se trimite

1 gheată uzată.

( W — 4 8 8 )

Preţuri moderate! Ë

E U O E N L I E B L I C H fotograf

Sibiiu—Nagyszeben, str. Elisabeta Nr. 56 (casa proprie). = E x e c u t ă t o t f e l u l d e i c o a n e a r t i s t i c e . EEE i^lantinatipie, icoane simple, mici şi până la mărime naturală. FMcturi renumite în oleu în toată mărimea, după orice fotografie mică. Potografiarea, co pi iilor- executată modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie că ateli­

erul acesta în privinţa mărimei este primul Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate foto­

grafia chiar şi pe timp ploios. u 7 2 - 0 0

— — — j Cu desluşiri 86rv îE~ |

' 1

n.~ 16 ,R ö M 4 N U L " Duminecă, S D*ce»vrt« IMg,

IOHANN KLEIN BISERICA-ALBA str. Kloster nr. 10. MĂIESTRU LĂCĂTUŞ DE LUCRĂRI PENTRU ZIDIRI

ŞI DE ARTĂ DEPOZIT DE MAŞINI AGRICOLE.

Primeşte ori-ce lucrare de lăcatuşerie artistică şi pentru zidiri, precum si lucrarea şi repararea de maşini. Instalator de apaduete. Atelier pentru repararea pumpelor, a maşinilor eu benzin, motoare, maşini cu aburi şi maşini agricole. _ _ _ _ _ _ _ Preeum şi repararea de decimale. ,

La acele maşini cari nu se pot executa în atelierul meu, am luat reprezentanţa şi depozitul, mai multor fabrici, despre a căror fabricaţi ni'am convins In decursul anilor, că sunt neecxcepţionabiie. Rog să se adreseze la branşa aceasta, — la mine, servind oricui şi eu lămuriri. Lipire autogenă cu cea mai deplină garantă. Atelier special. Turnătorie de fier şi oţel.

Ke 541—30

3 í É

Deschidere de prăvălie pentru mode de dame. Am onoare a aduce la cunoştinţa P. T. pnblicilni

áin Lugoj ţ i jur, ea mi-am d e s c h i s zilel« trecute un:

lagazin pentru mode de dame manufactură şi mărunţişuri pentru croitori

LUGOJ in casa Schieszler, coltul str. Bonnaz şi Szende, In urma bogatelor experienţe şi cunoştinţe câşti­

gate în această branşă în magazinele cele mai distinse

din nenumăratele centre mari, precum şi în urma le­

găturilor mele cu firmele şi fabricile mari, sunt în pli-1

cuta poziţie, să satisfac cele mai rafinate gusturi.

In nădejdea că P. T. public îmi va acorda tot

sprijinul semnez cu Btimă:

[Se SG4- 30 | G e o r g e Ştefani .

"""•tsss"-!

s i

e d i f i c i i l e ţ a r » o p > 3 r * i i .

Asigurări împotriva foeuitii9

pentru edificii, recolte, mărfuri, maşini, mobile, etc. pe lângă p r e m i i r e c u n o s c u i * d e c e l e m a i f a v o r a b i l e c o n d i ţ i i

(Ta 289—52) Asigurări asupra v i e ţ i i (pentru învăţători şi p r e o ţ i români g r . - o r . ş i g r . - e a t d e l à aşezămintele c o n f e s i o n a l i i eu avantagii deosebit*'), p e eaaml morţii ş i c« termest fix, oa plattre simpla a&a d u p l a a c a p i t a l u l u i , adgarâr i de penxluxie ş i de participară ia câştig, asigurări de zestre (copii), p e n t i n s e r v i c i u l militar, a s i g u r ă r i p e speso à© î n m o r m â a t a r s i -

i i g u r a n ae a c c i d e n t e corpora le , oontra m f r a o ţ i e i (furt p r i s spargere), şi a l t a nenorociri î a t â i s t p l â t o a r a .

asigurări contra gri «din ei (ds piatră). Asigurări de pagubă la apaduete Sumele plăt i te pentru p a g u b e de fee până l& f i s a anaisii 1.813 Capita le a s i g u r a t e p© v i a ţ ă achi ta ta . , . . ,

S t a r e a as igurăr i lor ou s f irş iml anului 1910 ^ v ia ţa Fonduri de î n t e m e i a r e şi d.« r a s c r v i .

5 . 0 0 3 5 4 0 7 8 4 , 8 3 4 . 8 0 1 1 3

1 1 9 , 8 3 0 . 9 9 2 - -11 ,020 .299 ' -2 ,204 .317- -

Prospecte în combinaţiile cele mai variate se trimit şi se dau gratuit orice Infor­maţii în birourile direcţiune!, str. Cisnâdieî nr. 5, ia agentura principală în Arad,

Braşoi' şl Cluj precum şi îa toate agenturile locale. Persoane versate In un m legături bune, se prímása in semciii! Uistifutufut OU condiţii favorabile.

Duminecă, 8 Decemvrie 1912. Pfcg. 0.

Cu acest proiect guvernul austriac vrea sa atragă Europa de partea sa şi să aducă statelor balcanice aminte de nedreptatea ce le-a făcut Bismark tot stimulat die ea şi să facă pe tarul Rusiei să înţeleagă că şi faţă de ei va proceda ca şi fată de bunicul său Alexandru.

Convenţie mliitară anstro-iurco-română?

Constantinopol. •— Jkdum'' ariunta cü intre Austro-Ungaria, România şi Turcia se urmează tratative importante. Vizita ambasadorului turc din Viena, Osman Nizami paşa, şi a generalului Hötzendorf la Bucureşti, ar însemna începutul acestor tratative. Scopul tratativelor ar fi ca convenţia militară ce există între Austro-Unga­ria şi România să se răsfrangă şi asupra Twciei.

Presa engleza contra sârbilor.

Londra. — „Daily Telegraph" publică un ar­ticol de fend prin care ia o atitudine foarte ener­gică contra Serbiei. Intre a'te ie autorul spume că un grup guraliv ameninţă pacea Europei. A-cest gnup crede că va fi sprijinit de Rusia pentru a-şi măsura forţc'c cu aceia cari au luat Bosnia déa Serbia. Ziarul întreabă dacă concertul eu­ropean nu poate închide gura acestor guralivi. Dacă într'atievăr Europa are voinţă şi există un concert european, atunci diplomaţia va fi în stare să împiedece isbncnirea conflictului din Balcani.

Anglia anexează Eghiptul.

Zürich. — „Banca poporală elveţiană" a pri­mit o telegramă delà „Banca egipteană" în ca­te-i se anunţă că Anglia va proclama în curând

'aroarea Egiptului. Acest eveniment va avea loc la începutul

săptămânei viitoare.

Apropierea anglo-germană.

Londra. -•• „Evening News" află că în cu­rând relaţiile dintre Anglia şi Germania vor lua o surprinzătoare întorsătură, satisfăcătoare pentru amândouă aceste ţări. Ca dovadă a a-cestui eveniment ziarul invoacă vizita prinţului Henrich al Prusiei în Anglia şi declaraţiile lui Kiederlen-Waeehter şi Bethmann Hollweg. După încheerea armistiţiului în Balcani, Anglia şi Germania vor avea prilejul să înlăture toate dificultăţile cari au împiedecat relaţiunile dc sinceră prietinie dintre ele.

Berlin. — „Lokalanzeiger" primeşte urmă­toarele asupra svonului despre o apropiere an­glo-germană. Nu este vorba despre o apropiere generală ci se va încerca rezolvarea unor ches­tiuni, puse de mai înainte. Se crede că în primul rând va fi vorba despre interesele comune a-supra liniei Bagdad, şi despre sfera de interese în Africa centrală, la frontiera belgiană a co­loniei Congo.

Agitaţia răsboinică în China.

Petersburg. — „Novoje Vremja" anunţă că trupele chineze continuă să înainteze spre fron­tiera rusească. Localitatea Kcpto, cucerită de mongoli, a fest ocupată de chinezi. Se spune că Rusia va trimite în curând trupe în partea locui Jli.

I Kirim. — Agenţia Westnik află că partidele

politice coalizate au hotărît să deschidă o sub­scripţie spre a adune, fonduri de răsboi contra Rusiei şi a apăra nordul Mongoliei. Se impar -tesc elevilor şcoalelor secundare puşti şi se fac exerciţii militare. \

M E D . UNIV.

1 |D«- CORNELJU D Ă R A M U Ş , 1 Special is t i n b o a l e d e f e m e i ş i '' spec ia l i s t In m o r b u r i d e d i n ţ i

ALBA-îULÎA ( P I A Ţ Ă ) . ^ b k . O R D I N F A Z Ă : de l à 8 - I O ' p e n -

, v g f t ru boa l e de femei . Dcia : 2— 5 ; p e n t r u m o r b u r i de d n ţ .

i I (Pa f>37—20)

INFORMAŢ1UN1 Arad, 7 Decemvrie 1912.

O veste bună. Roma a dăruit Regatului Român un teren pentru o Aca­

demie de Belle Arte.

Roma, 5 Decemvrie 1912.

(l)ela corespondentul nos t ru ) . — Un even iment de ü mare însemnătate pentru tot neamul românesc s'a pe­trecut zilele t recute la Roma: Pr imăr ia Romei a dăruit tiu teren de 2000 de imetri Regatu lu i Român, pent ru construirea unei Academii de Belle-Arte.

Fap tu l este îndeplinit , formale oficiale s'au făcut şi însuşi p r imaru l Romei, -dl E rnes t Na than a venit în pe rsoană la Lepa ţ ia Română, de unde , împreună cu Exce len ta Sa d l Constantin Diamandy , Ministrul R o ­mâniei in Italia, s'au dus de au vizitat locul României.

Terenul aces ta este î n t r ' una din cele m a i poetice locali tăţ i din R o m a : Valle Giulia, nu departe, de P o r t a del l 'opoio, pu via Flani inia , acolo unde anul t recut a fost Expoz i ţ i a In te rna ţ iona lă de Reale Ar t e .

O ocazie fericită mi-a adus la cunoşt inţă acest fe­ricit fapt, şi comunicâudu-il mare lu i public cetitor a l „Românului" , va fi aflat de în t regul neam românesc , cari» bueurându-se de acest eveniment , cu d r e p t cuvânt foarte important pentru neamul nostru, va aduce oma­giul său de recunoşt in ţă Cetăţi i E t e r n e şi m a i ales ce ­luia prin care a putut să se rea l izeze acest eveniment , dlui ministru Diamandy.

De acum în colo, rudenia de sânge ce ne unea pe noi Români i cu I ta l ia , va avea o l egă tu ră mai mult, căci de acum in colo, România posedă un teren, o părt icică u ei proprie în mijlocul bă t râne i şi nemur i toare i Rome, .străbuna noastră aşa de glor ioasă; — de acum în colo, apropie rea ce era f i rească în t re sulfetul Român şi su­fletul i talian va fi şi mai s t r ânsă , deoarece în vi i toa­rea Academie de Helle Arte ce se va construi ipe locul nostru la Roma, tinerii noştr i ar t iş t i vor veni să stu­dieze artele, inspiraţi de lumina nesfârşită ce de a tâ­tea secole ar ta italiană a runcă în toată 'lumea, vor veni aici în Roma, centru! f rumoaselor a r t e , să-şi per fec ţ io ­neze firea lor art ist ică, aşa cum vin Francez i i , G e r m a ­nii, americani i .

In viitorul depăr ta t , faptul dăru i re i acestui te ren va avea un răsunet puternic : o influenţă mare asupra culturei ar t is t ice româneşt i , cultură care până acum era puţin băgată în seamă.

Neamul nostru întreg- va pur ta o n e ş t e a r s ă amint i re pr imarului Romei care ne-a dărui t focul acela, da r mai ales va avea o neş tearsă recunoş t in ţă pen t ru româ­nul plin de inimă care a t ra ta t şi a obţ inut a.cest da r : ministrul Diamandy.

Căci să dăm cezarului ce este al cezarului , d a r acum opt műi zece luni, s i tuaţia morală a Româurei e ra foar­te proastă în i ta l ia , şi cu toată rudenia noas t r ă de sânge, italienii ne credeau că suntem contra, lor, uni t i cu Turcii cu cari duceau răsboiul . Ni s'au făcut o mu l ­ţ ime de mici reproşur i şi o mul ţ ime de mari învinuir i . Dar încetul cu încetul, cu tact şi cu pr icepere , luc ru­rile s'au adus la adevă ra t a lor s ta re , s i tua ţ i a mora lă a României îu Italia şi-a recâş t iga t Jocul pe care t r e ­bue să-1 aibă, şi azi, g ra ţ i e in te l igenţe i şi fine tei mi­nis t rului Diamandy, putem să anun ţăm cu bucur ie în­tregului nostru neam, aces t real succes al d iplomaţ ie i rom3ne, care, drept cum spuneam mai sus, reprezintă un mare eveniment pent ru noi românii .

In vi i toarea cultură art is t ică română, da t a fundări i Academiei Române de Belle Arte fa Roma va r ă m â n e memorabilă , iar numele lui Diamandy va r ă m â n e n e ­muritor, săpat pe lapida de marmură ce se va pune în palatul României din Roma. /. T. ALIEM.

Redacţional. Cu deosebită bucurie anunţăm cetitorilor noştri, că am reuşit să obţinem pentru ziarul „Românul" şi colaborarea deli­catei poete, dna Elena Famgo.

D-sa a scos zilele acestea un prea drăgălaş volum de poezii întitulat „Pentru copii" şi e •menit ca dar de Crăciun unic în felul său la noi. Vom reproduce şi noi câteva versuri în cu­rând. Volumul costă numai 1 Leu (1 coroană) şi se poate cere deia librăria „Ramuri" din Craiova (România).

Românii bucovineni pentru fraţii din Mace­donia. Din Cernăuţi ni se scrie, că Miercuri a a-vut loc în sala „Armonia" un meeting convo­cat de studenţimea română spre a protesta îm­potriva atrocităţilor făptuite de cuceritori împo­triva fraţilor Români din Macedonia. A asistat

un public imens. S'au rostit discursuri inflăa rate, protestându-se cu energie îndeosebi împi triva atrocităţilor Grecilor. La sfârşit s'a voti o motiune-protest care a fost înaintată miniştri lui de externe austro-ungar contele Berchtol cu rugămintea de-a pune un cuvânt hotărite pentru crearea unui stat albano-român.

Soc. stud. „Junimea" din Cernăuţi. Societ; tea academică „Junimea" şi-a ales în adunare generală din 28 Noemvrie 1912 următorul cx mitet: Preşedinte: Aurel Stefanelli, cand, iui vicepreşedinte: Didi Gallián, cand, iur., s een tar : I. : Vasile Repca, cand. fii., secretar II.: E milian Goraş, cand. fii., casier: Gratian Hali cand. iur., bibliotecar: dşoara Lucia Scala cand. fii., controlor: George Criţan, cand. fii econom: Aurel Morariu, stud. fii. Membrii de legaţi de „Clubul membrilor emeritaţi" în cc mitet: d. prof. Alecu Prccopovici şi d. Dr. Aure Morariu.

Pentru fondul ziariştilor. D. Constantin Be cicherean proprietar în Lipova şi dşoara Truc, Puşcariu, fiica dlui Zaharie Puşcariu jude re gesc în Abrud, din prilejul cununiei lor, serbat; în 4 Decemvrie c. au dăruit ca rescumpărare ; anunţurilor pentru fondul ziariştilor români su ma de 10 cor. Banii au sosit la adresa aclminis tratiei noastre. Sincere mulţumiri.

Ştiri din Cluj. In 30 Noemvrie, înaintea unu public distins tinerii universitari români au ţi­nut o frumoasă şi succeasă şedinţă festivă, Í cărui punct de căpetenie a fost conferinţa diu Vasile E. Moldovan: „Din lumea nouă". D - s e a vorbit despre civilizaţia modernă din apus, dându-ne o icoană clară despre omul american, arătându-ne desfăşurarea comunităţii, a comer­ţului şi a negoţului, împărţirea internă a ora­şelor, viaţa, ocupaţia locuitorilor şi în deosebi a românilor din Kleweland, aşa că ne-am putut face o idee generală despre Statele-Unite, unde munca e răsplătită şi libertatea e deplină.

Ne-a spus isteria luptelor, ce s'a dat pentru stăpânirea pământului între albi şi pieile roşii (siucşi). Aceasta parte a prelegerii a fost în­tr 'adevăr o poésie elegică a siucsilor, a nea­mului de baştină din America de nord, a acelui neam, care acum s'a retras în Wild-Vest şi care din zi ce merge se prăpădeşte şi piere dând loc unui altuia, căci aşa pretinde nemilos­tiva lege a evoluţiei.

Pentru aceasta frumoasă şi instructivă con­ferinţă nu-i putem da altă resplată mai cuvenită decât mulţumindu-i pe calea publicităţii

Dintre tinerii universitari d. Ion Z. Lup, Va­ier Pop, Ion Solomon s'au distins cu abilităţile lor artistice, cântându-ne doine şi alte cântece pe placul tuturor. D. Ionel Hozan, ca aranger a părţii artistice şi dirigent al corului merită toată lauda. — N. S.

Crucea şi semiluna. Numai cinci ani trecuse­ră de când Constantin Paleologu era împărat al Bizanţului, când Mohamed al Il-lea veni la por­ţile Constantinopolului ca să-1 asedieze. Ce trist imperiu şi cel bizantin, pe care islamul năvăli­tor îl ataca de toate părţile! Sub domnia lui Constantin Paleologu el se reducea doar la ve­chea capitală şi la vre-o câteva locuri întărite. Dar în această capitală erau îngrămădite minu­nile artei religioase bizantine, în mijlocul că­rora se ridica un capod'operă, biserica Sf. Sofia, devenită moschee la 1 Iunie 1453 prin voinţa cuceritorului. Clădită de Justinian, care se fă­lea că a întrecut în măreţie templul lui Solo­mon, ea a fost mai întâi templul catolicismului ortodox, pentru a trece apoi la cultul lui Alah. Patru sute cincizeci şi nouă de ani au trecut de când calul lui Mohamed al II-lea a călcat pe lespezile ei şi de când crucea de pe domul ei a fost înlocuită prin semiluna şi în cursul acestor patru veacuri şi jumătate ea a rămas ca un simbol al luptei dintre creştinism şi islamism. Profeţii şi legende au anunţat că într'o zi ea

! se va reîntoarce la menirea ei primitivă. Vre­mea s'a scurs. S'ar părea că sunt pe punctul ca

j aceste profeţii să se realizeze. Cu toate acestea, I islamul nu vrea încă să fie un muribund şi poate ; că tot va reuşi ca semiluna de pe Sf. Sofia să • sfideze încă crucea.

„R O M A N ü L "

Inş t i in ţa-e . Examenele d« eualifieaţiun» învăţătorească de corigentă la seminarul arhi-diecezan „Andreian" din Sibiiu, se ror ţin* în 10/23 Decemvrie n. e.

©laşul unul aromân. Acum 25 de ani când am părăsit căminele noastre din Macedonia am lăsat o lume aromânească în floare. Aveam o grădină mănoasă în imperiul Turciei şi era cul­tivată de bărbaţi paşnici.

Gelos poporul grec de recolta frumoasă a gradinei aromâne a început să lovească mor­tal rănind pe rînd când pe grădinari când de­vastând mândria şi hărnicia muncei lor.

Astfel i-am văzut pierind pe vrednicii lu­minători ai poporului apoi veni rîndul capilor comunei: primari, notari, efori, gospodari har­nici după aceea fură incendiate şcolile, bisericile şi satele.

Cărţile ilustrate ne păstrează încă scenele acele înfiorătoare cari ne-au cernit inimile pen­tru totdeaana.

Şi totuşi întemeia ţi pe dragostea de limbă si (ie neam, am sperat că nu vom înceta do a ii niciodată ca popor în văiie şi munţii l'indu-iui, că se vor izbi grecii de noi ca spuma mării agitate de stâncile ei negre şi eterne ; insă ne-a ajuns de pe urmă sângerosul răsboi balcanic şi cum cucerir ie greceşti au fost efline de tot la hotarele căminelor noastre fără rezistenţii din partea turcilor, nc-am pomenit cu armata alia­ţilor că tui pus stăpânire pe avutul şi viaţa a lor noştri, şt atunci bieţii oameni de-au putut scăpa de focul ucigător al armatelor beligeraute, au căzut prada răsbunăni grecilor în deosebi.

li ştim de ce sunt capabili grecii, le cu­noaştem calibrul patriotismului! Atunci de ce să nu ne dea voe să fim şi noi patrioţi ? L.» asaltul ce i-an dat de a ne stinge neamul din­colo, să le opunem uu stâvilar iorraot din su­fletele noastre. Căci să ne credeţi, de dragul cui şi de ai cui dur să rnai trăim, dacă grecii ca nişte bandiţi ai veacurilor de întuneric au năpădit să n« stingă idealul si speranţele ce ie hrăneam în fraţ;i noştri din Macedonia.

Cum? se simt ei aşa de tari şi mari în­cât să năzuiască Ia o operă de distrugere a neamului nostru fără să fie pedepsiţi cândva!

Din cursul şi mersul războiului vedem cum nu se prea îndeasă unde e vorba de voi-nicie şi curaj.

La Monastir, bunăoară, văzând armatele turceşti, venind spre ei în groaznic iureş, fără să ştie că turcii sunt fugăriţi de sârbi, au tu­lit-o epureşte neavând timp să scoată barem steagurile ce le înfipsese pe la hotarele diver­selor comuni, şi pe cari steaguri sta scris: Zito Ellas; fapt, care a determinat că armata tur­cească să măcelărească întreaga populaţie a a-celor sate.

Acesta e un fapt autentic. Evzonii n'au opus rezistenţă turcilor, ov-

zonii n'au luptat să libereze pe creştini de ju­gul turcesc, ci au fost ursiţi de soarte să de­vină cioclii unei populaţii creştine, care avea nevoie să fie apărată.

Şi dacă acesta e adevărul atunci noi nu putem sta cu manile cruciş, să asistăm cu sme­renie la stângerea alor noştri.

Să punem la îndemâna patriei toată min­tea, toată inima şi toată dragostea ce ne însu­fleţeşte şi să fim siguri că vom fi răzbunaţi.

Cât timp va trăi armata română, eare nu şi-a desminţit vitejia străbună la Plevna, cât timp vom şti că în peptul de aramă al româ­nului bate şapte vieţi, cât timp în fine pulsul ţărei româneşii va bate spre a-şi apăra un pa­trimoniu sfânt, nu vom dispera, că vom peri ca neam, nici in Macedonia, nici în Transilva­nia, şi nici în alte părţi unde trăiesc fraţi de-ai noştri. Pr'y-f Vulmn.

0:4 ar costa un răsboi european î S.! pare eă diferendul dintre Serbia - - care crede că are absolută ne voe de an port la marea Adriatică

şi Austro-Ururaria eare se opune din toate puterile la împlinirea acestei dorinţe a vecinei s-de diu ßak-ar.i, —• ar putea d;i, loc. unui rits-b )i european. Jo adevăr prêtent i!o s;u b."şti sun t S U S Ţ I N U T E do Ku.ua, care A şi mobilizat urmatele sale la G R A N I Ţ A austriacă. Pe de uhu pai ie Au­S T R U - U n g a r i a ş i - A asigurat sprijinul hotăr î t al celor dona A L I A T E : Italia şi German'a şi fără în­doială c ă şi atitudinea . României V . i im-ümi iul în a c e . I 8 : ă d i rec ţ ie . Intrarea Î n 1 r f » g . i i tripiv «i-unţe în lup 'ă contra Kus.oi ar ndnee insă după tonte probabilităţile intervenţia puforilor iri-

. 1 . 11 I R piei îi.ţ-Iegeri, Franţa şi Ang'ia, I A N

pălea privi imposibile «drobi «-a aii itoi !<>:• delà Est Am avea astfel col mai 'inspaunàiit^tar din­T R E toate rá-biaele cari au însângerat pâriifuittii.

Charles Kieltet, profesor la universitatea din Paris, arată cât ar costa im astfel de răs­boi. După cifrele oficiale, un răsboi între tripla-ahaiHă şi tripla înţelegere ar coi,contra peste douăzeci de milioane de oameni repartizaţi în modul următor: Rus a 7.000.0GÜ, Franţ , o>,4''0.000, Austro-Ungaria 2.6U0 000, Anglia 1,500.0; K), Germania :U>' (Umil, Italia 2,<S00.(i00, Romàma 300 000; total 21..00.000 oameni.

Răsboiul acesta, pornit pentru A permite sau a o opri pe Serbia să aibă un port la mare, ar costa o pe Europa eu transporturile da l u p ' ' , eu echipamentul, cu armamentul, eu disttuge-rile de oraşe tra -pCniă la patru nule (><• m home de cir. pe z\ împărţite în modul următor: hrana oamenilor presupunând ca preţul alimentelor ar rămâne acelaş ca şi astăici) c>r. 0->,000000. hrana cailor 5,000 000, solde 21,000.000, sui arii lucratori or arsenalelor etc. (ô cor. pe Y.) 5 mi­lioane, mobilizarea (100 kilometri în miji ci 11 pe zi, timp de 10 zile) 10,000.00 », m »b uzare şi transporta! animalelor şi muniţiunilor 21.,000.000, niuuiţiimi — infanterie (10 cartuşe de om pe Z I ) 21.000.000, muniţiuni —' artilerie (10 obuze de tun pe zi) 0,000.000, muniţiuni — marina (2 obuze de unitate pe zi) 2,000.00'». echipamen­tul 21,Ü00.0Ü>, ambulanţele (500.000 de bolnavi sau de răniţi à 5 cor. pe zi) 2,500 000, cheitue-hlo vaselor de răsboi (şase ore de marş pe zi) 2 500.000, mi'-şorarea încasărilor din impozite (25 la sută) 50,000.000, ajutoare populaţiei i'l cor. pe zi la o douasprezec.ime a populaţiei) 84.0; K) 000, recliizifiiioi, indemnizâri distrugeri rle oraşe, dis­tra yen de opere, arte 10,000.000; total cor.: 274/100 1100 pe zi.

Toate aceste cifre A R trebui mărite căci imn.;! at după declararea râs boiului toate lucru­rile şi-ar mări valoarea. Mărfurile n'ar putea fi cumpărate decât cu preţuri considerabile şi im pi-uimiturile necesare nu s'ar putea face decât ín condiţii dezastroa.se. Po de aită parte ar tre­bui să ţinem cont şi de distrugerea materialu­lui ie răsboiu . Aces te d i s t ruger i s 'ar r idica h mai mult (U zece mHio ir.c pe zi. Prin urmare nu o do fel exagerat socotind Ia trei până Ia patru sute de milioane pe zi pierderile în'.r'un răs­boiu european.

Dacă răsboiul arîoeepe astfel fiindcă sârbii trebue sau nu trebue să aibă un porţ ia Adria­tică, toate uzinele ar fi închise, toate câmpiile părăsite, tot comerţul paralizat, toate băncile s'ar închide, toate statele ar da faliment şi ho­lera, ciuma şi toate groaznicele epidemii s'ar plimba în voe delà Pai is la Berlin, la Roma, la Viena şi până la Moscova. Ar tn hui o jumă­tate de secol ca să se repare ruinele şi să se ştea gă urmele dezastrului universal. Şi două­zeci de milioane de familii ar fi aruncate î ;I mizerie, în doliu şi în jalea amară.

Exploatatorii sângelui umenesc. Se scrie din Londra: Se cunoaşte acum motivul pentru care c. i 25,000 de so!d*ti turci au fugit 1 1 1 lupta delà K ' M A T I O V A : ei ave an "H-nş-' rl« l»mn! rorpi»pon-

Duminecă, 8 Decemvrie 1112.

Ka V i i T E L E F O N I V R . 4 - 0 1 7 .

K a r d o s G y u l a , cea mai mare fabrică de trăsuri sudungară.

H Á R O M K I R Ó L Y . U T 1 4 - . K Z . ( C A S A P R O P R I E ) .

Mare magazin de trasuri noui şi folosita Pregătesc lucruri de fierar, rotar, şelar, de lustrait şi once r e p a r ă r i de b ranşa aceasta, cu preturile cele mai moderat?, — Pr< ţcurent gratis şi franco. - Toi aici se pot căpăta obnibuse oentru 6 persoane, ari funebre, felurite căiute »tandaner< tn preţuri moderate

d»ntul d?) rJfzboi al fii »Daily Mirror," dl Frank Mafee, t r imite ziarului său, împreună cn fotografii doveditoare, corerpoi.denţa următoare:

„Arn văzut sute şi sute de cu'ii eu căruţe de acestea pe câmpul (ie lup 'ă deia Ramanova, Le gă-s-ai pretutindeni, căci fuseseră «runeste d« nenorociţii soldaţi turci, cărora li-se împărţiseră. Nu puteam i^ă-mi crt-d ochilor, dar vedeam in faţa rrwa aest-s cartuşe cu înveliş de metal, dar ca gloai»t« d» l e m n vopsite cu rosti. Cutiile de cattm în cari sunt puse poartă marca următoare: ,Deat-»• h« Waffen und M u n i t n n s Fabrik n, Karlsruhe," (Fabrici geomane de arin o şi mnniţ iun' , Karslsrohe), Na <?»• te, deci, de mirare, că ínreii, a căror vitejie e indiscutabilă, au fogd, văzând cum sunt trădaţi.'

William L=> Qieux. romancier bine cunoscut! corespondent da războiu al lui „Daily Mai'," de­clară de asemenea, că a vă îu t mii de cartase de acestea.

Nimic nu dovedeşte mai bine. odată mai mult, uimitoarea L>drăzne-dă a acelora, rari vor „să faci bani" cu s â r g - l e altora, şi cari provoacă războaie, oentru a tragă de pe urma lor beneficii ruşinoase Se ţfcte, cari au fost scandalurile manutanţei en­gleze în timpul războiului din Africa d-t sud; apoi cazul cu cartuşele şi obuzele încă 'cate cu săpun în loc de pulbere, împărţi te chinezilor în războiul chiiio-japor.ez: în >-fâ'Şit, exploatarea cu şurcile de 1 mn furnizat» t rup 1 >r americane de o fnmă din Connecticut în t-.mpul jăzboiului independenţei a-mericane.

Explicaţiile, cari sau dat acum spun, că 1« privinţa C 'irtuş-'lor de lemn, casa dm Karlsruhe n'a făcut; de;'ât să execute strict ordinele ce-a primit •lin Constantinopol şi, în ace^t caz. ar însemn», că ne găsim în faţa unui fapt de monstruoasă co­rupţie.

x Nudlcr és Dr. Schönfeld fabrică de oroloap pentru turnuri, Budapesta VIII. Práter 9. 0 reco­mandăm in atenţia On. public cetitor. Aceast-; lirmă, dună cum suntem informaţi liferează cel. mai perfecte oroloage pentru turnuri, cu preţ re citts bisericilor şi comunelor. Trimite om de spe­cialitate pentru luarea măsurilor necesare pe cheltuiala proprie, la garanţie pentru oroloagele literate. Lămuriri şi catalog trimite eratuit celor ce sc refer la acest anunţ din ziarul nostru. (N 42)

x !rs utelii-riil roininesc \ o . n Ş I A U R E L C O T A R I » »ni|i-tori U:II! idar i si iiuritiiri «•!•• ui O R A I H A - r o i u á n e ( U N ­I I , / T I B I I N . KrassA'/ftrAiiy iu>-gyv) i>r<-;I:i<o.i cu tiieila!» $ .Jî.i"U;" HnU e \ ; 1.>7i ţi ile iiiii B U C I I rejti, Sibiiu, l'an-Hova şi I j i l :o í , <e lucrează: Iconostase ttemple) In» r u r i , je tur i , riipd;-., chivote etc. adecă Î I I T R F P aranja-m.'iitul bisericesc în orice siii yi cu preturi iMt» ^o!il!e. bit dorinţa pot veni Iü faţa locului, pe speielî melc, K - n t r i i i l t ' P L I N A înţelesei»! asupra lucrărilor. Sure ' i . S I Í Í I I R A R T ! nu >e cere îuainte nici un bau, pani jupi prwdariM lucrului : un F . I V O R , ce delà :iiue.-iri «tri» nu S I ' punte aven: La coiere servesc, cu atestate di'li tncrari de până acuui. Se capătă C H I V O T ? ii R I P I D E n preturi foarte reduse, să se reară de iiroliă .Je-c/iiiiuri U O S T B I N E V O I T O R I I ! snri.iin romă uesc. (0o 486—

x Din esen(ia mea se poate pi'eyăîi o economisiri de 200% ieftin acasă după carte uşor ;i carat lieher, rum, rachiu şi coniac. Esenţă pentru 1 litru 50 fileri Rachiu a la i , Aniset te , I ' iersică, lîendictin, Chartretn P e r e imperia le , Amar, CUbnin, Cafea, Coniac, Mani-(iuino, Roze, Vanilia, Esenţă pentru 1 litru rum, de Aaiauas çi ruin de Ia maica 32 fileri. Esenţă penln' j 1 litru rachiu de prune, de drojdii şi trebere 20 flleri 1 litru spirt de 96% rafinat 2 cor. 20 fii. Părul căraţi şi musta ţa cărună se opresc bine cu vopseaua „IDEAL" pentru păr care e nestricăcioasă. Pre ţul 3 cor. Se afli de vânzare în toată coloarea la Fekete Mihály, d/D-sruerie la „însrcr" în Murăş-Osorheiu (MarosrMrMy). (Fe 424)

Sâmbăta, 7 Decemvrie 1912.

X Cuptoarele „Cora" rec lamă puţ in material do în­călzit. Cuptoarele aces tea precum şi a'tte cuptoare bune fi vetre ile fiert se viind cu prefar i ieftene la îe răr ia Pähm J Á N O S , Arad, piaţa Libertiít-ii (Szabadság­tér). (P. 427—20).

x Concertul artistei Helen Ware. Duminecă sea­ra, în 8 Decemvrie n., Ia orele 8 va ;ivca Ioc în Arad un concert foarte interesant şi de mare va­loare artistică. O tânără ,dar renumită art istă de vioară va concerta în faţa publicului iubitor de mu­zică din Arad. Acest concert cu atât mai mult va putea să intereseze societatea românească, deoa­rece renumita art istă se t rage dintr 'o familie ro­mânească din America iar după acest concert ea va face un turneu în România. Atragem atenţiunea on. noştri cetitori asupra concertului dc Duminecă seara a artistei Helen W a r e , la carc-şi vor da con­cursul şi alte două artiste din Arad. Concertul va avea loc în sala mare a hotelului „Crucea albă". Bilete se vând înainte la administraţ ia ziarului „Függetlenség" ,str. Deák Ferenc ' nr. 21 şi la pră­vălia de sticlării a lui Szabó Albert.

Ultima oră Votarea L E G E I staíariale.

(Prin telefon.delà corespondentul nostru.)

Budapesta, 7 Decemvrie. In şedinţa de azi A camerei <s'a desbătut proiectul legii statariaie. Din partea guvernului au fost prezenţi primul ministru Lukács, miniştri Székely, Beöthy şi Zichy, şi vre-o 180 deputaţi. La orele 10 şi jumă­tate preşedintele Tisza deschizând şedinţa anun­ţă că trecând terminai! de esehidere pentru 24 de deputaţi, aceştia începând de Luni vor putea iarăş să iee parte la şedinţele canierii. S'a intrat apoi imediat în desbaterea proiectului de lege referitor ta măsurile extraordinare în caz de răsboi.

•Referentul Darvai face cunoscut proiectul şi recomandă c-amerii primirea iui. Motivând nece­sitatea votării acestei legi recunoaşte că guver­nului i se dă o putere extraordinară, dar e con­vins că nu se va ari!a nici un guvern, care să abuzeze de ea şi care ar îndrăsni isă încalce li­bertăţile publice. Se provoacă la împrejurarea că şi guvernul coaliţionist s'a ocupat în Martie 1909 cu un atare proiect, iar aceasta nu o spune ca o acuză la adresa coaliţiei, ci, din contră, afirma că aceasta şi-a împlinit numai datoria, voind să alcătuiască -o stiel de lege. De altfel legea acea­sta nu constituie nici un pericol, stabi'iudu-;se -precis, când şi până când poate uza un guvern de aceste mijloace extraordinare.

Vorbeşte apoi deputatul Gicswein care se declară pentru modificare în înţelesul ca să se stabilească responsabilitatea pentru fiecare mem­bru al nrinisterniu. In caz de răsboi adun. popo­rale trebuie să fie oprite, dar în timp de pace trebuie să li se asigure tot dreptul.

Primul ministru Lukáos Încearcă a face să dispară nedumeririle cari /s'au ivit Împotriva -proiectului. Responsabilitatea mi-niştrlor e asigu-gurată în mod instituţional şi nu e necesar ea aceasta să fie accentuată -specia! în fiecare lege, totaş considerând deosebita importanţă a pro-iectatoii, guvernul -e învoit ca să se accentueze, ?i în special, principiul responsabilităţii mini­steriate. In finii de-sbaterilor guvernul va da loc ori căror modificări întemeiate pentru că n a r e intenţia să stânjenească libertăţile publice. In ce priveşte libertatea de întrunire observă, că tocmai pentrucă nu este codificata e necesar ca in vremuri excepţional de nesigure guvernul să aibă atitudinea ele a norma conform intereselor generale superioare acest drept. Pentrucă fie­căruia poate s-ă-i abată să convoace mari mulţimi de popor, -cari pot să fie răpite la fapte primej­dioase. Guvernul are de gând să codifice cât mai curând atât dreptul -de întrunire cât şi dreptul de ASCIC-iare. Cere ca-merii să adopte proiectul.

Camera votează proiectul atât în general cât şi în special.

J T U M A M U L "

Note despre răsboiu.

Bulgarii, De Mihali Sadoveatiu.

Dintre toţi aliaţii balcanici, Bulgari i duc greul r ăs -boiului. Lupi ele delà Adrianopol si Kirk-Kil isse , bă tă ­lia sângeroasă delà Lule -Burgas , opintirile d ispera te • It'îa Ceatalgea au însemnat fazele de căpetenie ale răs -1. oiu-lui. Sârbii , necontenit victorioşi, au împlinit mai mult niste operaţ i i secundarei Grecii , cu veşnicul lot P iadoc şi cu firitisirile mutuale , au fost aşa de circum­specţi în toată campania şi au cucerit nişte oraşe, a.şa de goale (chiar şi Salonicul), încât cu drept cuvânt Bul­garii încep a îndrep ta asupra lor un rînjet de nemul ­ţumire şi ile ură . Bătirînul bandit Niehita, cum ii zic austr ieci i . în al şeptezecilea an al vieţii a ieşit cu g lo­rie din str imta lui Cernahoră. şi a făcut mai mult decât se aştepta ori cine. — decât aş teptau chiar Ruşii cari l'an pus la cale să pornească răsboiul ba lcanic : — •dar a t rebui t să se oprească la .Scuturi, foarte aproape de negrii lui munţ i , pentrucă şi răsboiul îşi are g reu tă ­ţile lui.

Astăzi Bulgar ia gafă ie la intăr i tur i le din preajma Ţar ig radu lu i . Tot aşa şi alte daţ i . acum o miie de ani, strămoşii lor asiatici au năzuit spre s trăluci ta capitală bizantină. De câteva ori au fost îndepăr t a ţ i cu daruid, în n a i multe rînduri cu sabia. Dar istoria se repetă câte odată şi-şi are curiozităţ i le ei.

Cei ce au răzbit de data asta pe Turci şi le-au pus cu -> înve r şunare grozavă jungheru l la be rega tă — Hulţrarii, — se pare că fâptuiesc un fratricid. Ei singuii d intre toţi aliaţii balcanci sunt fraţi buni cu Turcii , sunt de obârşia lor fino-inoi'goli, creş t inaţ i şi .slavizaţi foarte târziu, după anul 100U. P e al tminteri despre ciudăţenii de acestea istorice s'a mai vorbit şi altă dată . cu prilejul răsboiului din 1870. Germania por­nise contra Fran ţe i . In lea l i ta te , a spus cu dreipt cu­vânt c ine \a . au zdrobit slavii pe germani . Căci vechii Franci cavi au întemeia; ţara franţuzească sunt Ger ­manii, iar Pru-iaci i cari au intrat victorioşi în Par i s sunt slavi curaţi.

A I 'chii Bulgari , porniţ i din aceeaş întunecoasă si l a t r i n ă Asie a neamuri lor , ca şi Turcii , au răsbit pe alt drum in locuri le de azi. Ei au venit pe la Volga, prin Mriţia veche şi au t recut Punftrea. Turcii au ajuns în Europa prin împără ţ i a Arabilor de odinioară şi prin Asia mică. Când au cucerit Turcii peninsula balcanică, Bulsrarii erau .le mult creş t inaţ i şi domoliţ i . Amint i rea unor hani teribili ca Asparue, Terbe-lis şi Cruni căzuse în intuiic-rec. Sişman, ţar ortodox, um aş al a sankr lo r , făcea cruce mare, se închina la icoane bizantine şi vor­bea limba lui Metodiu şi a lui Ciril. Vechii fraţi nu s a u îecunoscut ; a-mintirea leagănului primitiv, a can­ti lenelor monotone şi t r is te cari îi fermecase în munţii sălbateci ai Asiei, în veacuri le copilăriei lor comune pierise cu desăvârş i re . Turcii şi Bulgari i s'au revăzut cu ochii scăpârîn-d do ură, cu săbiile t r a s e : Sişman, cel din urmă ţar din acea vreme, pieri sub iataganul lui A mura t : supuşii lui, zdrobiţ i , spâ.rcuiţi, căzură într 'o robie cruntă care a durat mai bine de patru sute de ani.

regalitatea are jocuri de acestea, şi istoricii în ade­văr ne dovedesc că Bulgar i i şi Turcii sunt de un neam. Dar pre.face.rile veacuri lor şi fermentul religiei, amără -'-iunoa suferinţei şi dorul de răsbunare al celui zdrobit au -lesăvârşit diferenţia:rea a două popoare çi au făcut doi duşmani ireductibili . F ierber i le durer i i şi în tovără­şirea celor cari gem sub aceeaş povară i-au apropia t pe Bti 'gai i mai mult do noi : s'au înfrăţit în dure re două neamuri venite din două capete a drumuri lor lumii.

înverşunarea de azi a Bulgari lor are o expl icaţ ie foarte logică. Istoria vecinilor noştri ne-o lămureş te pas cu pas . Paşa lâcul d in t re Dunăre şi Balcani a fost o tarii de robi. necontenit bătuţi cu biciul şi scrijelaţi cu ia taganele . Bulgarii au suferit cu mult mai -uiuit decât Sârbii şi decât noi. Văile lor rodnice produceau grâu bun şi păşunele turuie g r a s e : toate erau ale s tăpânilor -lela Stambul . Necontenitele răsboaie ale Turci lor adu­ceau ostile întâi asupra Bulgar ie i : erau ca nourii de lăcus te : in urma lor nu mai rămâneau decât min i şi lacrimi. Fentei te şi fetele erau umilite şi ruş inate cu prilejuri foarte de se : erau de multe ori roabe vândute haremurilor. Alături de turnurile bisericilor creştine în cari suna sfioasa toacă, se înăl ţau minare te le din cari hogii cântau gloria lui Alali. Alături de umilitele că­suţe şi bordée ale ţăranului bulgar, se ridică aşezările s tăpâni lor turci cari aveau uit s ingur cuvânt fulgwî,-

Pae Î L

tor : O - I AL T À U e AL M E U ! — l o b i i t rebuiau «ă AFLI

numai atât cât le t rebuia ca să nu moară de foame. P aimiiiteri în acest chip omenesc în ţe legeau tobdeaun Turcii să se poar te cu raialele . Nu mai vorbesc de că lugării şi de slujbaşii fanar ioţ i : un veac şi mai bm le-am cunoscut şi uoi amaru l : ei au fost şi în Bulgar i çacalii Turci lor .

Ţăranul turc fără îndoială e un om foarte cum se cade poate cel mai cum se cade dintre toate populaţ i i le bal canice. Slujbaşii turci, însă, s tăpânitori i turei, ca 5 stăpânitar i i tu turor popoarelor , au fost ca o ciumă ca i nu se mai istoveşte. Noi i-am cunoscut numai din cânt în când. Bulgari i i - A U cunoscut ne în t re rupt patru sut de ani.

Veac după veac urmaşi i unor populaţ i i rătăcitoar-şi violente au înghiţ i t amărăc iunea şi veninul şi A U vi sat un ceas AL răsbunăr i i în în tunecate le lor colibe Cântecele lor t ràganate , monotone şi triste, mai dure­roase decât doinele noas t re , r ă sunau înăbuşit în vàili Balcanilor. Grumazul -lor tot mai mult se încovăia pi brazdă, cuvântul le era tot mai înăbuşi t , mai scurt mai întunecat . Vecinii noştri şi azi sunt oameni cu ochi trişti şi întunecaţi, greoi la minte, stăruitori la muncă, aspri la câştig, cu mânii îndelungi şi rele.

Când popoarele au prins a se deş tepta în veacu trecut , A U început şi ei a-şi îndrepta priviri le sipre Apus şi spre Rusia pe care o socoteau CA o mamă. Şcoli, ie­Ş I colo. au prins a risipi în tunerecu l ; sfioase -doruri dc l iber ta te t resă reau în tr is ta şi în tunecoasa Bulgar ie . — Mulţi îşi vor fi aducând aminte de r idicarea Bulgari loi •lela 1870. E r a amestecată Rusia, cu emisari i şi cu banii ci. dar de veacuri ţăranul bulgar aştepta o zi în care sâ-.şi poată regu la socotelile C U asupr i torul cel vc.-'iiu. Din multe sate, p lugar i au pornit cu ciomege, cu coase şi cu furci, puşti C U c remene. De atunci sunt treizeci şi şase de ani, Bulgari i aveau U N a rmament primitiv şi sălbatec, cum se vede. Oştenii regula ţ i A I Turcilor i - A U împuşca t în masă şi i-au trecut prin ascuţ işul săbiei. Baud eí e de baişbuzuei au ucis apoi zeci de mii do oa­meni, de Fâtrîni , de femei, de copii, au ars toate satele I P E ca.ri Ie întâlneau în calea lor, toată pânea s t r însă : A U înăbuşit în sânge, după un măcel crud, r idicarea săr­manilor robi!

De atunci sunt treizeci şi sase de ani ! Ostile noas ­tre şi ale ruşilor la 77 au liberat Bulgaria. Şi în treizeci şi şase de ani, umiliţi robi ai Turcilor, I N dorul zilei de răsplată, A U cheltuit ultimul ban Ş I s'au îndatora t pen­tru şcoli Ş I a rmată . Cu aspra lor îndăiă tn ic ie A U u rmă­rit un ţel. Ei u 'au avut ca noi o rămăşi ţă dc s tăpăni -tori cu nevoi, apet i tur i şi privi legii ; n'au avut deci de rezolvat chestii interne sociale; luptele politice deci au avut acolo cu totul alt caracter . Tot ce s'a făcut Î U Bal- ' gar ia s'a făcut numai pent ru poporul cel mare şi sin­gur chemat la viaţa de ieri până azi. De aceea, şcolile p r imare s'au intins până în cele mai depăr ta te şi umi­lite sate. de aceea s'a creiat legea micei propr ie tă ţ i şi s fărâmarea vechilor latifundii turceşt i . Si. ţelul cel dorit ; izbirea vechiului s tăpân, se apropia zi cu zi. Ţă ra ­nii cari se răsculaseră cu ciomege şi cu coase erau acum înarmaţ i C U puşt i cu repet i ţ ie şi făceau ins t ruc­ţie la tunuri moderne pe când stăpânii tot mai indolenţi şi mai slabi; tot mai desorganizeţi şi mai putrezi, mân­caţi de cangrena stăpânirei despotice, mergeau spre ruină.

Ziua cea mare a venit. In sufletul poporului bulgar era adunată vechea ură, gemea de mult r ă sbuna roa : erau vii amintir i le zilelor de sânge, umilinţă şi ruş ine ; învăţă tor i i predicau răsboiul împotriva păgâni lor ; au •pornit c'o însufleţ ire grozavă şi au mers într 'o înt in-soare până LA Ceatalgea.

Aci s'au oprit . Turcia e umilita şi sfâşiate., îmbătrânită de rele şi

slăbită, da r oştirile ei au bătut oştirile lumii odată şi tot îşi mai amintesc, oricât de asiatici ar fi. de mân­dria unui vechili s tapâmtor . Apoi aceste oştiri nu se is­tovesc uşor. Pe câini vecinii noştri au dat, într 'o sfor­ţa re cumplită, tot ce-au avut : au trimis pe câmpul de .răsboi o gene ra ţ i e în t reagă , delà copiii de 18 ani până la bărba ţ i do 47 ani.

"\ ocinii noştri au făcut un răsboi glorios, însă cu cuir-plite sacrificii. Toti cei cari au trecut prin ţara lor au scris că Bulgaria e azi un vast spital. Din corpul întâi de acurată, de 12.000 de oameni care cuprindea pe toţi căr turar i i ţării , şi care A intrat cel dintâi în ioc, n'au rămas decât cinci sute şi ceva de luptători Toaîe regimente le au fost pline de morţi şi de răniţi cari mor. Pansamen te l e se fa.C C U obiele şi CU fân — când ajung să se facă. S ' A U umplut ogoare le - si apele de sânge. A pierit o genera ţ ie întreagă de oameni voi­nici, de muncitori , de părinţ i de familie.

Cu toate acestea, ora aceasta dureroasă ţd teribilă t rebuia să vie. — ora când cel ce s a înăl ţat se 1 1 1 1 E -

r» ţ t« , şi c»l wiHH'it s* h u i ţ i . Va reni altă. g-«K»r»ti«

• M M É a M M „ R O M A N U L" Sâmbătă, 7 Decemvrie 1912.

«•are r à tnltieui pe cea căzută. Popo*ïe l« miei, spàv-cuJte, bătute, umilite, înăbuşite, trebuie să răsbească şi c!e la lume si la lumină. Şi fiecare generaţie a unui popor are o datorie, — una să sufere, alta să plătească sufer inţa mor ţ i lor şi să se jer t fească pent ru gene ra ­ţiile viitooe. Dacă progesul n u s e poate face decâ t cu spada în mână, trebuie făcut cu spada.

Asta o spun pentru că socot îndreptăţ i tă ridicarea vecinilor noştr i , şi pen t ru că se apropie poate ceasul când gi noi va t rebui să plătim datorii vechi ide umi­linţă ai n e d r e p t a t e !

B u r s a d e c e r e a l e . Cursul azi la ora 12 şi jum.

Budapesta, 7 Decemvrie.

& ân pe Aprilie 12.04 Sicarâ „ 10.53 Porumb (Cucuruz) pe Mai 7.79 ©vă* pe Aprilie 11.27

Pe calea cea bună, In sfârşit după multe discuţii şi după o dăinu­

ire de doi ani, Asociatiunea a hotărît în ultima adunare generală să înfiinţeze în cadrele sec­ţiei economice am birou cooperativ. Cu alte cu­vinte Asociaţia încurajată de marele şi înţelep­tul nostru binefăcător Strcescu, pe viitor a luat in vastul său p rog raun de muncă, şi ideea coo­peraţiei şi încă în aşa chip, eà nu se va mărgini ia prcpovăduirea acestei idei, ci va lucra faptice la infirmarea de bănci săteşti, tovărăşii pentru procurare în comun, tovărăşii pentru valorizare şi altfel de cooperative.

Problema aceasta, pe ca ie Asociaţia ar fi fost bine să o fi luat în programúi de muncă cel puţin cu 20—30 ani înainte de asta, dacă Asocia­ţia va isbuti să o rezolve într'un mod cuminte, atunci a făcut foarte mult pentru poporul în a cărui serviciu s tă Asociaţia. Dacă Asociaţia, ca­pii noştri bisericeşti ori în sfârşit fruntaşii nea­mului nostru ar fi lucrat în direcţia asta înainte cu 2—3 decenii şi astăzi am avea o reţea bine închiegată de bănci săteşti şi alte coopérative, atunci ca să rămânem tot la Asociaţie, răspân­direa culturii şi şi a luminii la poporul nostru s'ar face Intr'un med mult mai uşor, atunci nu­mărul membrilor la Asociaţie şi prin urmare a-verea Asociaţiei ar fi cel puţin de trei ori aşa de mare cât e astăzi, atunci muzeul Asociatei s'ar putea îmbogă;i cu mult mai uşor şi mai re­pede, atunci Asociaţia prin cooperativele să­teşti ar putea să-şi împartă foarte uşor poveţele şi [învăţăturile sale-

Deloc să nu ne mirăm însă, că înaintaşii no­ştri nu au îmbrăţişat ideea aceasta, deoarece înainte cu 20—30 de ani cooperaţia era prea pu­ţin cunoscută ia noi, să ne mirăm însă, că noi, generaţia de azi, tractăm cu atâta răceală şi u-neori chiar cu zîmbete dejositoare ideea aceasta, care în ţările culte a ajuns să fie ideea cea mai cunoscută şi mai des pusă în praxă.

Cooperaţia în Germania, Franţa, Anglia, El­veţia etc., e privită azi ca cea mai de căpetenie idee soeial-creştmă deoarece cooperaţia e calea care conduce poporul la o îmbogăţire cinstită. Şi noi cari ne dăm şi unii ne chiar credem de prietenii şi binevoitorii poporului nostru nu nu­mai că na ne batem capul cu de-ale cooperaţiei, ci 'Unii duşmănim chiar ideea aceasta. Noi stăm cu manile in sân şi admirăm saşii din Ardeal, cari au azi peste 250 de tovărăşii.

Acum mulţumită dlui Strcescu, care ne-a îm-ptotenat la muncă, stăm în pragul unei mari ac­ţiuni; începem opera de emancipare economică a poporului nostru. Cooperaţia însă numai aşa

va aduce roade, numai aşa va prinde rădăcini la poporul nostru, dacă vom face un început bun, dacă voim n.izui într'acolo, ca să sămănăm la po­porul nostru sămânţa adevăratei cooperaţii. O cooperaţie die felul tovărăşiilor ungureşti, fie cele ce aparţin societăţii „Hangya" din Buda­pesta, fie de felul băncilor săteşti aparţinătoare centralei generale a băncilor săteşti maghiare, fie de felul aşa botezatelor tovărăşii româneşti, nu are drept de existenţă şi nu poate .să trăiască deoarece nu e alcătuită pe principiile coope­rative. Nimic nu au comun cu cooperaţia moder­nă decât numele şi faptul că poţi să intri mem­bru când vrei şi eventual la unele poţi să şi repă-şeşti. Avem şi tovărăşii româneşti de acelea, cari te dau la advocat dacă nu-ţi poţi plăti cvota întreagă şi iară dacă vrei să repăşeşti din şirul membrilor, întru cât, atât pentru tine cât şi pen­tru cei mai maţii membri, tovărăşia nu mai dă nici un favor, atunci te arată cu degetul ca pe pungaşi. Să mă ierte cei ce fac lucruri de astea, dar procedura asta înstrăinează pe oameni, şi îi face să le fie groază şi când aud de tovărăşii-

Eu sunt prieten mare al cooperaţiei şi sunt convins, că mai ales noi Românii din ţara ungu­rească numai pe lângă o muncă cooperativă să­nătoasă vom mai putea să suportăm multele greutăţi cari au venit şi vor veni peste noi, dar pe cât de mult ţin la cooperaţia adevărată pe a-tâta urăsc şi duşmănesc felul cooperativelor cum sunt cele ungureşti şi ceie câteva ale noastre. Aci nu se potriveşte, că 'decât să n'avem deloc mai bine să avem şi de astea, zisa Românului că „decât nimica, mai bine ceva". In cazul de faţă ea zic, că mai bine nimic, mai bine să le dăm pace la tovărăşii decât să întemeiem tovă­răşii false, tovărăşiiî cari nu sunt nici tovărăşii nici societăţi pe acţii, ci un fel de mixtură, a-vânid forma tovărăşiilor, dar încolo siant socie­tăţi speculative, cari fac speculaţii nesuccese. N'am avut plăcerea să fiu de faţă la ultima adu­nare generală a Asociaţiei, unde s'a discutat chestia cooperaţiei, cunosc discuţiile numai du­pă rapoartele din ziare, chiar de aceea spun cu un fel de rezervă că dacă Asociaţia va urma numai în parte discuţiile şi sfaturile ce s'au dat acolo, atunci stăm departe de a pune bază unei cooperaţii, care să trăiască mult şi să aducă roadele cari s'ar putea aştepta deia viitoarele tovărăşii româneşti. Aşa de pildă: Unii au fost de părere, că biroul central cooperativ să facă propagandă, să deie tot felul de sfaturi la faţa locului, să ţie cursuri etc., şi pe urmă financiali-zarea să se încredinţeze „Solidarităţii". „Soli­dari tatea" e federala, patroana băncilor româ­neşti (a societăţilor de credit pe acţii) şi după informaţiile pozitive cari le am nici chiar socie­tăţile pe acţii aparţinătoare „Solidarităţii" nu reflectează la creditele pe cari li le-ar putea exopera „Solidaritatea". De ce fiindcă respec­tivele bănci aşa de capul lor ajung la credite mai ieftine ca şi cu ajutorul „Solidarităţii". A-cuma cum s'ar putea una ca aceea, ca băncile săteşti ce se vor înfiinţa, să vie din oficiu Aso­ciaţia şi să le încredinţeze „Solidarităţii" ca să le financializeze. Aceeaş „Solidaritate" ori cât de solidă ar fi nu poate ocroti la sânul său şi băncile pe acţii şi şi băncile cooperative!

Alţii erau de părere, tot la aceeaş adunare, ca chiar băncile existente (societăţile pe acţii) să înfiinţeze tovărăşii de credit şi alt fel de tovărăşii aşa că banca respectivă să pună la cale bănci săteşti, să le financializeze, să le con­troleze activitatea şi în sfârşit să le poarte de grijă. Să mă ierte, ori cine ar fi fost părintele a-cestei idei, dar e un ceva imposibil, şi ce! ce a propus aşa ceva, nici idee n'are de scopul şi nizuinţele cooperativelor. Bănci săteşti conduse şi financializate, sau pe scurt cârmuite de so­cietăţile pe acţii, dar în spirit cooperativ, nu-mi pot închipui nici chiar în statul ideal a lui Plato, decum la noi, unde se cam pune în p r a \ â : nenin ne neam, brînza-i pe bani. Şi nici că s'ar putea altfel: scopul băncilor pe acţii e să câştige cât

mai mult, să împărţească acţionarilor dobândă c a t inai mare, şi numai în locul al doilea even-aia! o.i î ' d c a I\" veni ca să mai deie din pri­sosinţă ; ' .ntru scoală, biserică, nusa v.iklcn-'cască eic. Deci nu se poate ca banca X pe ae',ii să înfiinţeze bănci cooperative şi apoi să le finánc'/.ii/'. ?e iei 5 t, să umble după iwerese'c 1er, căci munci ar trebui să-şi ba ratelizeze inte­re vi ; ii ori mar să mer ); • în contra prii' M- im- iese, s> asta ar li un 'io ri senz

Avem însă toată încrederea şi ce!* nu1'; uri nădejdi, că bărbaţii noştri dela Asociaţie vur şti să aprecieze în merit discuţiile dela ultima .-dunăre generală şi vor lucra după cu:n va fi bine şi de folos acelora pentru cari se vor în­fiinţa cooperativele. A. Otoiu,

Mulţămită publică. Tuturor cunoscuţilor şi amicilor cari

din prilejul răposării şi înmormânlàri iubitei şi neuitatei mele soţii, prin espri-marea condoleanelor şi participarea Ia în­mormântarea fericitei au contribuit la alinarea durerii mele, pe aceasta cale vii a le a luce adâma mea mulţămită.

Miniş, la 22 Nov. (5 Dec) 1912. G. Popovic',

propp. as. ref. eonsist.

POŞTA REDACŢIEI. l'An: tir. ii. 7*. (Deva). Am căutat să publicam raportul

<!-v. luând în considerare spaiiul ce nc stă la dispoziţie, cuci dacă tipuriam întreg raportul, acesta avea să cu­prindă cel puţin S pagini din ziar. Publicul va afla de sigur ir.cercsanielc amănunte dela adunarea generală in raportul anual, pe carc-1 va tipări de sigur „Reuniunea", Noi ain dai numai liniamentele generale. Salutări.

D'.'.ii ILTRU Pelle. In numărul nostru 256, am publicai chestiunea la rubrica „Informaţii", chiar la început.

MOLIN. In felul ăsta am putea să luăm oricare tratat de n itologiű şi sa-l reproducem pagină de pagină.

POŞTA ADMINISTRAŢIEI.

Teodor Şandru, Bpesta. Vani răspuns încă în 26 Nov. printr'o cartă poştală că cele 5 publi. costă 8 cor.

Dr. /Víoldovan, Ulrichskirchen. Am primii 14 cor. abonament, până la finea anului curent,

Victor Bucşa, G. Oroszfau. Am primit 21 cor 40 fii. abonament până la finea anului.

Emil Hab or, Blaj. Până la finea anului cu­rent 14 cor.

loan Pop, Beuiş. Foaia se expediază la ad- • resa dv. în Aranyos Mohács. Să se schimbe adresa la Beiuşi?

N A G Y J E N Ő , specialist pentru dinţi artificiali fără pod

C L U J K O L O Z S V Á R (La capAtul ftr&ril Jókai, în casa proprii.)

P u n e dinţi si cu plătire în rate, pe langt garantă d e s e c e ani. (97-120

SBJisB ş i W E I N M a x £ l c 5 l 3 L o : K » c l ï L . , _ „ . _ » - » ^ ^ ^ „ ^ ^ inginer i mecanici d iplomaţi . Birou Mole: fabrica de eleotpomotoape si rraaaşir&i dinamice RHEYDT.

B U D A P E S T A , I V , Hari*bazár 2 Execută: electromotoare speciale pentru ţesut şi împletit şi pentru industria feralui, . . metalului şi lemanlai, maşini dinamice, transformatoare, instalaţiuni pentru putere, mare PJănuesc şi execută totfelul de instalări ©i*fl*w«t • * * • •.••m«w..Tn ,mnim .m >—«. .- , ,,„, -, BepreZiHtftJlţ i p e n t r u Wftgaria : pentra transmiterea de patere.

Itetfaecà, S Dbsemvrie 1912. „ R O M Ä N U L" FW. 1?

Bi 116 - 280)

Berea din fabrica „Bragadiru".

Un

candidat de advocat •fli momentan apl icare în cance la r ia sub-icrisnlui.

Dr. Alexandru Pop, advocat . Po 616-6 Rodna-veche (Óradna).

Dr. C o r n e l P a p p , a d v o c a t şi-a deschis

c a n c e l a r i e a d v o c a ţ i a l â hi Beiuş îa casa Doamnei văd. Vegbső în fată ta judecătoria regească. (Pa 630)

Manual® f o l o s i t e ş i n o u i pentru toate institutele de învăţământ precum ţi hârtie şi recvizite de scris se capătă cu pre (uri ieftine Ia librăria P i o h l e r Sándor, Arad

iţa Libertăţii (Szabadság-tér) n?. î . (pi â o r - i o o )

Avem onoare a aviza mult onoraţii noştri muşterii cât şi onoratul public, căci în maga­mul nostru de ghete se poate cumpăra totfelul de ghete după moda cea mai nouă pentru domni, ' ne şi copii cu cele mai modeste preţuri. Toate ghetele sunt fabricatul nostru propriu de lână, din cei mai bun material.

Vă rugăm a încerca şi vă veţi convinge. Cu stimă:

i 521—25 Asociaţiunea pantofarilor (Aradi Czipészck Termelő Szövetkezete)

JAD, Szabadság-tér n-rtl 14 ,,La cizma roşie", IUSTIN OLARIU, director executiv.

„SEVERINEANA" societate comercială din Caransebeş primeşte

u n c o m m i s din branşa colonialelor cu o praxă îndelungată. ] tó cari şi-au căşt ; gat şi praxă în fererie şi -unt eliberaţi de miliţie, su ut preferiţi. (Se 603)

Se caută

un scriitor ci practică bună. Ofertele să se trimită Domnului

Dr. Silviu Pascuţiu, (Pl 115) advocat, Borosjenő.

DIAMAIST FEREXCZ [deetrieian, magazin de candelabre Arad . s t r . M-Ferencz nr . 7 . (Di 3 3 6 — 1 1 .

Se primeşte

u n î n v ă ţ ă c e l la Nicolae N . Ţintea, comerc ian t Szelistye (tom. Sibiiulni). (Ti 634)

Direcţiunea Societăţii acţionare „BISTRI-fANA" institut de credit şi economii în Bistriţa h şedinţa din 23 Oetomvrie a. c. a decis urcarea etalonului de interese la depuneri, mume ea începerea anului 1913 va solvi după depunerile

1—6000 Cor. 5V,°/o iar peste 6000 „ 6 »/„•

Direcţiunea institutului de credit (Bi 631) şi economii Bistriţiana.

î n ş t i i n ţ a r e . Aduc la cunoştinţa on. public, că am

repăşit delà firma Yerbos A. şt Fi î , unde am servit 32 de ani ca conducător şi tapeţier, am deschis în strada Magyar nr . 23

un afôSIsr modern de tapeţferie. intrând în relaţiuni de afaceri cu măsarul

Sigismund Perényi sunt în plăcuta poziţiune de a executa cele n.ai fine lucrări de măsărie şi tapeţierie.

Roagă binevoitorul sprijin al on. public:

Laurenţiu Ëdl şi Sigismund Perényi. Stabilimentul de mobile, strada Magyar nr . 23 (E 619)

(E 595)

Se capătă la toţi ceasornicarii mai de seamă. (Du345 —12'

PURGATIV MODERN, co efect imediat 1 cutie 1 coroană

Farmacia „BAYER" Budapest Vi., Andrăssy ùt 84 liferantu! curţii arhiducelui,

(E 598—10)

nu, dar pentru preturi foarte ieftine poti să cumperi cele mai buno oroloage, oroloage cu pen­dul, de părete şi deşteptătoare, precum şi bijuterii de aur şi

argint şi articlii optici

S T R Ó B L J Ó Z S E F C I A S O R N I C A R Ş I G I U V A E R G I U

L U G O J , s t r a d a B o n n a z n u m ă r u l 7 . F E U T R A O R I C E F E L D E R E P A R Ă R I Ş I C U M P Ă R Ă R I D E O R O ­

L O A G E O F E R G A R A N T Ă . fS 3 6 3 - 3 0

Picăturile de sîomec a lui Brády prevăzute cu marca de scutire S. Maria (le Maria-cell pe cari poporul le numeşte „ P i c a t u r i (le Ma-riacel i , pentru s tomac" , de EO de ani s'au între­

buinţat cu succes aşa, că sunt indis­pensabili pentru orice casă. — Pică­turile acestea au efect neîntrecut, la iregularităţi de stomac, contra sto­macului stricat, ardere de stomac, încuierea scaunului, — circiuri dt cap şi stomac; greaţă, ameţală, Tomare, insomnie, colică, anemie,

gălbinire, etc. S* capătă în fiecare farmacie. — O sti lă mare Cor. 1.60, sticlă mică E® fii., 6 sticle cor. 5-40, 3 sticle

, £ v * ^ r f ^ ? % mari cor. 4 f 0 . Pentru trimiterea '--™^=--~r & înainte a sumei tr imite franco:

, , v a r ^ i u j BRÁDY K. farmacie la ,Regele Un-* ' - gariei" în VIENA, I. Fleischmarkt 2,

Depot 5. FIŢI ATENŢI! la marca de scutire, c«,re reprezintă pe Sfta Maria de Mariaceli, la împachetarea reşie şi la sbuscriere, care este copio chipului de pe la­turi şi se respingeţi orice imitaţie. (Le 6C)

mănuşer şi bandagfst.

VÂRŞEŢ—Versecz Promenada Andrăssy (Edificiul „Casei de păstrare".)

Oferă B A N D A G E proprii recomandate de cei mai buni medici, C O R ­

S E T E , B A N D A G E P E N T R U

P Â N T E C E , I R I G A T O A R E ,

S U S P A N S O R I I , V A T Ă (bum­bac), L E G À T O A R E , apoi cele mai excelente pre­zervative pentru femei şi bărbaţi, mănuşi şi parfumuri, cu preţurile cele mai convenabile.

I

S e r v i o i u p r o m p t ! ( U 373—18) »9

Intrarea lui

în Alba-Iulia! In toată istoria neamului românesc, nu

avem zi mai măreaţă ea aceea, când M ! hai-Vi­teazul, după ce a cucerit Ardealul, — a întrat în Alba-Iulia ca cuceritor şi Domn al Ardea­lului !

Intrarea lui a fost măreaţă! O strălucită ceată de generali şi căpitani şi purtători de steauguri l-au însoţit. In poarta cetăţii i-au eşit închinându-se şi supunându-se mai marii cetăţii, cu Arhiepiscopul catolic în frunte, care se pleacă înaintea temutului Voevod Români

Acest mare fapt al istoriei noastre naţio­nale, este zugrăvit în o prea frumoasă

icoană naţională de un pictor mare maestru, — şi această în­cântătoare icoană, a scos-o de sub tipar

„Librăria Naţională", S. Bornemisa din Orăştie (Szászváros) şi o pune în vânzare, pentru preţul de numai 2 cor. 20 fii.

Cu atâta o capătă ceîce o ia deadreptul din Librărie. Cei cari o cer prin postă, o ca­pătă cu 2"50 fileri franco, iar cu 2 cor. 75 fii. franco-recomandat !

Celce prin postă cere 5 icoane deodată, le capătă franco-recomandat în loc de 13"75 cu numai cor. 11*50.

Cine ia 10 deodată, le capătă franco-reco­mandat, în loc de cor. 27'50, cu numai 21 cor.

E chip de 60 cm. lung şi aproape 50 cm. înalt ! Icoană mare, tipărită pe hârtie foarte fină, şi în multe colori.

Pag. 18. B O M AN ü L a Duminecă, S D»*Miváe ltU.

încălzire centrală cu apă şi aburi, ventilatoare, aranjamente pentru ferbătoare cu aburi şi spălător cu — — aburi, pompe, closete

Inginer şi fabricant, liferantul de curte al Al. Sale ces. şi reg. arhidue. Josif

XSudLsirpest, YII. G h s t r a y - xx. 6 I O sz. (E 268 - 20)

iiffflf^Wii iiirtrtfffi A

Un milion altoi de viie din soiurile cola mai distinse pentru vin. şi masă. — Viţă americană eu şi fără rădăcină şi. ochiuri pentru altoi din toate soiurilor se află de vânzare Ia pepinăria Domnului românesc din Babâlna lângă Orăştie a cărui proprietar e

Dr. Aurel Vlad. Fiind pepinăria noastră bine îngrijită n 'a fost atacată de peronosporâ.

altsii sunt foarte frumoşi şi desvoltaţi la perfecţie. Pentru viţa liforată din popineria .noassră, garantăm că soinrilo sunt

curate după cum sunt notate în catalog. Fiie care viticultor şi proprietar de viie să se adreseze cu toată în­

crederea pentru altoi de viţă trebuincioşi la jos semnata administraţie fiind asignrat că vor fi serviţi conştiinţios, solid şi prompt.

La cerere să trimite gratis şi franco catalogul despre altoi do viie cu preţuri şi cu îndrumări practice pentru plantarea şi lucrarea nouelor vii.

Se primesc băieţi do români la cursurile practice pentru altoit, de viţă ©endiţiunile de primire la cerere se vor trimite.

Administraţia „Domeniului din Bobălna" (A 539) Bábolna (u p. Szászváros),

Atelier de tlentistică specia l i s t de Viena.

CAROL BERNWÎESER fost as is tent şi tehnic de primul rang în »teue­rere din Viena. D n ţ i artific aii si garnituri de dmţi în ori ce fel de esecutare. — Atelier special de Viena pentru d.nţi m o d e r n : Coroana de aur, poduri, lucrări de porţe lan, aparat de dicţ i . Optuator, supărarea de vine şi regularea

p e n t r u voi b;t s.a. — Orele pe zi delà 9~12 şi H-6 ore. Dumineca p sărbătoarea delà 9—1)1 ore a. m.

BRAŞOV, strada Castelului n-rul 46. (lângă Hotel „CONTINENTAL") (Be 585 -80 )

D É N E S ŞI G O L D M A N 11 prăvălie de modă pentru bărbaţi

Timişoara—Cetate (Temesvár—Belváros) strada Huny

Oferă excelentele şi elegantele sale mărfuri de modă pentrn bărbaţi. Albituri după măsură.

Preţuri fixe. De 357 15 Telefon: 1 3 - 4 0

Fiti ateofi la frmă ! Fiţi atenţi la firmă!

I n b a z a r u l d e c o n c u r e n ţ a ( p a l a t u l t e a t r u l u i ) a l u i

S'A ÎNCBPUT DEJA MARILE CUMPĂRĂRI DE CRĂCII (Vis.et.-yis cte gta/fcmict litoer»t«, ii).

Localitate transformată radical, la jumătate „«.j, de 50 m. lungime, foarte comfortă. Asortiment foarte bogat de jucării pentru copii şi obiecte :: moderne de lux, preţuri foarte moderate »

d e 1 0 , 3 2 , SO, 9 0 ş i 1-80 filări. ::

Desp dc 50 Meri. C e a s cu m e c a n i s m , t r e n a u t o m o b i l , clown, omnibui, c l o w n m u z i c a n t , fer de că lca t (din n iche l ) p i a n cu 8 c lape , ca r t e cu ilustra-ţiu ni d u r a b i l ă , că r ţ i d e p o v e ş t i : R o b i n s o n , G r ü n , A n d e r s e n , Lumea zinelor, j o c u r i soc ia le , p e 100 p ă p u ş i î m b r ă c a t o , p ă p u ş i ve r i t ab i l e f rancezo de 22 cm., c e a s u r i de b u z u n a r cu che ie , v e t r e de fort, s e r v i c i u p e n t r u mătura t , animale de t i n i chea , r o a t ă s u n â t o a r a , c r e ion cu t re i p ă r ţ i , în f o r m ă de cheie, cuţit, c r e ion şi p e a n a , săb i i , p u ş t i , ch ip iu r i , viol ini , mobi l e d e casă , rechvizite dl b u c ă t ă r i e , so lda ţ i de fior, p ă p u ş i d u r a b i l e de cek i lo idă , cu t ie fermecată, cu figuri d a n s a t o a r e , e tc .

D e s p . de 90 fileri. C e a s cu che i e , t r a m v a i e lec t r ic cu conduct superior, a u t o m o b i l , v a g o a n e co lora to (do t ronu r i ) „a t le t , c l own şi totfelul de animale, o b m n i b i i s cu motor , v a p o r , cu t i e s u n ă t o a r e ou m e c a n i s m muz ica l , puşcă ideali p e n t r u chi l ie cu t a b l ă do ţ in tă , t r ă s u r ă cu v a s e , e c h i p a m e n t e întregi militari, b a i o n e t ă cu c u r e a u a de lac , v a s e do p o r ţ e l a n p o n t r u 6 per soane , mielffl m e c a n i s m , 6 solda ţ i du rab i l i , că r ţ i cu i l u s t r a ţ i u n i şi poveş t i , t răsură pentru p ă p u ş e , cu ro ţ i d e g u m ă , v a s e d e t i n i c h e a p e n t r u b u c ă t ă r i e , odaie compleţi de s c a l d ă , fer de că lca t cu c ă r b u n i , s d r o b i t o a r o , cu t i e p e n t r u bírni, cu ceai şi cu s o n e r i e , d o m i n o de os , p ă p u ş i m a r i do g u m ă , e p u r e cu mecaniin, c lowni cu m e c a n i s m , t ipograf i i de m â n ă , L a t e r n a m a g i c a , maşini cu ab q n a d r a t e i l u s t r a t e , cu 12 q u a d r a l e , d u l a p p o n t r u c l ăd i r i do pia t ră , maşini de c o m p u s , cu t i i cu m e c a n i s m , oct.

D e s p . de ISO fileri. A n i m a l e cu m e c a n i s m , a n i m a l e d e casă obduseffl p ie le ve r i t ab i l ă , m e i m a r i cu c lopote le , cava le r i ş t i , du rab i l i , animale, mişti, v a z e c o m p l e c t e , mena jo r i i , că i fora te cu m e c a n i s m şi totfelul do fiig-uri fi a n i m a l e , m a ş i n i cu a b u r i , co răb i i , d u l a p u r i R i c h t e r d i n p i a t r ă , garnituri de l i rezo m i c u ţ e , f igur i d u r a b i l e p e n t r u s a c h în cut ie cu che ie , domino di M, (cu 45 piotr i) ş i ' n e n u m ă r a t e al te figuri.

P ă p u ş i f r a n c e z e , m o b i l e ş i durabile. M ă r i m e în c m . : 20 28 lîO 32 34 36 38 42 40 50 54 58 J

p r e ţ u r i : 35 40 45 50 00 80 00 1 1 0 . J 1 4 5 Ï 6 0 Ï 8 0 210 25«

apoi , m a r o a s o r t i m e n t de p ă p u ş i do pie le , î m b r ă c a t e şi de celuloidi R e p a r ă r i l e p ă p u ş e l o r c u m p ă r a t e de là m i n e le oxocu t g r a t i s : primesc spri e x e c u t a r e totfelul do r e p a r ă r i .

Asortiment foarte bogate de decouri pentru Crăciun. Gramafoaie mar i , t o n u r i c u r a t e , delà ÎS cor . î n s u s ; a s o r t i m e n t foar te bogat de plici delà 1 cor . 80 Iii. în s u s . Cai cu l e a g ă n , în or ice m ă r i m e delà 2 cor. în m

Obiecte de lux. A l b u m u r i d i n p l i s ă p e n t r u car to l ino ilustrate, 90 fileri; • A l b n n u u ' i d in p l i să 50 fii. c a se t e p e n t r u c u s u t , s e rv ic iu cu fi farfurii 1 Cffl SO 111. s e r v i c i u p . r a c h i u 00 fii. m a r o a s o r t i m e n t d e servici i p . spălat, -m â n c a r e , — cafea, şi — p e n t r u cea i , apo i p c r t o f e l u r i de piele, vaze pentru flori c e a s u r i , c o l u m n e do m a r m o r ă , m ă s u ţ e do l u x , serv ic i i de brouzi pentrn fumat şi n e n u m ă r a t e a l te ob iec te . O m a r e b u c u r i e p e n t r u copii estă faptul ca în c l in ica m e a s p e c i a l ă do p ă p u ş e se r e p a r e a z ă cu p r e ţ u r i foarte moderaţi o r ice p ă p u ş e r u p t ă .

C u m p ă r a r o o c a z i o n a l ă do s c u t i t o a r e d e g u l e r de l à 30 fil, in sua.

„ ob i ec t e d in a r g i n t do China .

P lo i e r e do m ă t a s e cu c a d r e o t o m a n e p . b ă r b a ţ i şi femi 3 cor. 401

şi n e n u m ă r a t e ob iec te n e m e n ţ i o n a t e aci . A s o r t i m e n t foar te bogat de trimi. p e n t r u copi i d e l à 9 cor . în s u s .

Fiecare cumpăr>ătop primeşte :: în dLax» o fotografie m&x»ită ::

Bamhiéí, fc Decemvrie 1912. „ R O M Â N U V

P a g 19

W Ai» _3rîi\ R',.V3 Premiat cu medal ia cea m a r e la expoziţ ia mi lenară din Budapesta în 1896.

I 'l Turnătoria de clopote. - Fabrica de scaune de fier pentru clipite aloi | |

U T O I I O N O T O T N Y , TIMIŞOARA-FABRIC • Se recomandă spre pregătirea clopotelor nonă, precum la turnarea de nou

« clopotelor stricate, spra fa _ rea de clopote întregi, armonioase pe ga­l t ranţie de mai mulţi ani, provăzute cu adjustări de fier bătut, construite SE «pre a le întoarce în uşurinţă în or ice parte, îndată ce clopotele sunt

K bătute de o lăture fiind astfel scutite de erspare. - Sunt recomandate cu deosebire C L O P O T E L E G Ă U R I T E , de dânsul inven-

M täte şi premiate în mai multe rânduri, cari sunt provăzute în partea su-55 perioară — ca vioHoa — cu găuri ca figura S şi au uu toa mai intensiv, P mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrare mai voiumtai>ară decât • cele de sistem vechiu, astfel, că un clopot patentat de 387 klg. este egal S te ton cu un clopot de 461 kilograme patentât după sistemul vechiu, — M Se mai recomandă spre facerea scaunelor de fier bfctut, de sine stătătoare, IG - gpre preadjusiarea clopote'or vechi cu adjustare de fler bătut — ca şi U IPRE turnarea de toace de metal. — Preţuri-curente ilustrate trimit gratuit.

m « « - _ ^ ^

P turnătorie, fabrică tic clo­p o t e ş i m e t a l , a r a n j a t ă F n d e n c H o n i ^ . , , t d

O : p e m o t o r d e v a p o r A r a d , str. Rákóczi nr. 11—28. [Ho 5 - ] Fondat la Í840.

P r e m i a t l a 1 8 9 0 c u c e a m a i m a r e m e d a l i e d e s t a t . Cu garanţie po mai mulţi ani şi pe lângă celo mai favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele salo cu patentă cos. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă cu ori-ce alte clopote la turnarea unui şi aceluiaş taro şi cu sunet adânc — se face o economie de 20— 30 percente la greutatea metalului. Reco­mandă totodată clopote de fer ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror întrebuinţare clopotele se pot scuti do crepat chiar şi cele mai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană do fer, ce se pot învârti cum şi turnarea din nou a clopotelor vechi sau schim­barea lor cu clopote nouă po lângă o suprasolvire neînsemnată.

Liste de pre ţur i şi cu I lustra ţ iuni — la dorinţă se t r imi t g r a t i s .

TABLETELE ,NEOSAN"

Ü Ï

sunt bucuria [Le 5 1 6 - 5 ]

ilor si i bărbaţilor! Brevetată şi scutită prin lege.

Recunoscută de medici ca ceî mai si­gur medicament contra Impotenţei la

ambele sexe. Rs'iă puterea bărbătească şi o conservă până la

vârsta 'cea mai înaintată. c o n " i t n n r a f p r i f p i e s t e c e l m a i b u n s a e d i " TR» J I Í I P U L C I I J . C I CAMENT

Nu strică stomacul, fără efect vătămător. Ï A BOA£ 4 coroane 50 fii. EXPEDIARE CU POŞTA SUB CEA MAI MARE DISCROŢIUN». Magazin p r inc ipa l pen- M^NN f l rS/árU ' a l ' m í l " t r u Ungar ia şi A n s i r i a ; iK l jU UlR&ÜJ, ci» lîmîapestfi, VII. bulev. Thököly n r . 28. I » e p o t l l 5 .

BĂRBAŢI! DEBILI îşi recâştigă paterea bă-bătească p»rdut», duc*

întrebuinţează

tabletele „ N e o s a n " Breyetat» şi scutite prin lege.

Remediul probat şi s5gur contra debili­tăţi bărbăteşti, contra Impotenţei şi pentru păstrarea puterei bărbăteşti până

la cele mai înaintate bătrâneţe. Nu strică stomacul şi pestetot n'are nici tui

efect s tr icâcios .

s o ^ Î ' U Î . 4 coroane 50 fileri Se t r im : t8 cu rumburs în modul cel mai disertt. Depozi t principal pentru Austria ş l U n g a r i a Farmacia lui HUGO ÖRKÉNY Budapest» VII., Thököly út 28. Depot 115 (Le516—5

Llf. a l o u r ţ i l ocs . ş l rog-. BUDAPESTA, IV., str. Váczi, nr. 16 Llf. »1 c u r ţ i i

c e s . ş l r*g.

Oferă obiecte ocazionale ca daruri de Crăciu Preturi excepţionale !

1 T a l 15 m. ş i f t 'on u n g u r e s c j u m ă t a t e fin — — - • — cor . 8 '50 1 . 20 , „ , f i n — - — - 13 — 1 , 15 , p â n z ă v e r i t a b i l ă de i n , p e n t r u c e a r f a ş * t i s a u p e n t r u

c ă m e ş i f e m e e ş t i — — — — — — , 22"—

i f o a n e ş i p a u s e : 1 buc. 150X200 lerjedeu da pânză de bumbac -

Preturi excepţionale !

- oor. 2 - 4 0 - 2 0 - -

1 v a l 14 m. 150 cm. pânză durabilă d» bumbas, pentru 6 leredee , 1 9 " -

Preţuri excepţionale! M â s a e p e n t r u m a s ă , p e n t r u c a f e a ş i ş t e r g a r e : Pretori excepiţonaîe!

1 masai colorat p . cafea, 1 masai de damaat. 140X150. cu 6 şervete mari — os»r. 6"50 1 , , , 140X270, „ 1 2 , 1 2 5 0 1 , alb pentru eaf»a, pentru 6 persoane, eu t ivi tură ajour, , 8 . — 1 , , -, 150X3.10, cu t i r . ajour, p. 12 persoane , 16'-—

_ _ _ _ _ _ _ 0 0 r , 3 , _ 1 „ » , , p. 6 por., eu t ivi tură »nblă ajtuf «- , 8 - 6 0 '/ a duzină ştergare de in _ _ _ _ . . _ _ ^ 4 - _ V, , - late englez» — — — — — _ 7 - ~ V» » » n y » — _ — _ _ _ - - „ 8-—

cele mai noui modelări.

Preţuri excepţionale I

Mare asortiment de

B a t i s t e a l b e ş i c o l o r a t e v e r i t a b i l e d e i n s Preţuri excepţionale ' 1 iuz in t b»ti»te de aţă pentru femei — 1 _ , »Ib., cu t ivi tură ajour — Vs , - albe brodate, cu t iv i tură ajour »; , . colorat» de pânză eu t ivi tură ajour

cor . 6 -50 7"~*

» 6 — . 4 - 5 0

1 duzină batist» de aţă pentru b i rba ţ i _ Vj - „ „ „ colorat» p»ntru barb i t i 1 . . . .

Mare asortiment până la calitatea cea mai fină.

— cor . 7-50 - , 6—

eopn —- — T 2'SO _ au ţ i v i tu r i aj»ur , 3 ' 2 0

A l b i t u r i p e n t r u f e m e i : Ci_i»şi pemtru f»mei Pantaloni pentru femei H alături , ,

dela 2 - 4 0 c o r .

» 2 - 4 0 „ , 2 6 0 ,

Madeluri de Paris, preţuri foarte scăzute.

M M p e n t r u €ămeşi pentru bărbat/i -— — —

„ da noapt» pentru, bărbaţi — Fantaloni pentru b i rba ţ i — — —

C i o r a p i : 6 părechi «iorapi negri pentru femei — 6 , , coloraţi p. bărbaţi —

. a ţ i . dala 3*80 cor .

. e . - .

Rămăşiţa de postavuri cari ss pot spăla P e o t r u o t a l i e — — — — — „ „ hninA — — — —

Modelări moderne do zefir, crston şi flanel.

cor . 1-80, 2-60 sî 3 - -4 '80, 5'60 „ 6-40

\ „ R O M Â N U L " Dumineca, 8 Decemvrie 1511

P I K Ï . I N M u m a i e s e i s t a c u r a n t ,

dacă continuele crcpúturi ee se arata la tereştri şi uşi le astupi cu Piklin.

N u m a i e x i s t a c u r e n t , dacă înehMorea ermetica a fereştrilor şi uşilor la balcoane o asigurăm prin fii şi i de gumá >i umplul l i ­ră de pâslă

întrebuinţând ambele Facem economie la incHzire metoade.

la zidiri noui şi la transformări este mai potrivit E 6 0 6 - 10 şi mai ieftin de poate întrebuinţa înainte de

vopsire şi tapetare. Oferte şi explicată gratis dă:

BUDAPESTA, VI., str. Podmaniozky, 63 Telefon 120 55

Bittenbinder József sculptor şi arhitect

Temesvár-Erzsébetváros Hatyu uteza 61 (casa proprie)

Execută tot felul de mobilier de biserică, anume: Iconstase şi altare, statui de piatră şi lemn amvoane şi scaune de spovedanie. Sicriul Domnului, Sfta Maria de Lourd, cristelniţe, icoane de staţiune, sculptură în relief sau pictură, străni, pictură de biserică şi altare.

ripido delà 16 cor. în sus. în stil r o m â n e i c , Renovează în stil altare vechi, amvoane şi statui, aureşte şi marmorează. Preţeurent preliminar de spese şi planuri gratis. La dorinţa merg- ori­unde în p rov ine / pe cheltuiala mea prr prie.

(Bi 53—52)

Schwalb Adolf fia Vilmos t i n i c h i g i u ş i m i e r . u - o )

B u d a p e s t , V I I . V e r s e n y - u . 8 .

! ( C o l ţ u l B t r A z i l M u r A n y l )

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, u-nelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack ori pe-troleu. facle, lămpi de carbid şi alte art icole technice. C a s s e t e pentru bani. C a t a l o g t r i a i t g r a t u i t ş i f r a n c o .

N « w t & ţ i d « g - h e t « d e t o u r n a Ghete de prima ca­litate, cu marca Sa­lamander, pentru domni şi doamne

Coroane 16-50 şi 2O-50. Magazin special WEINBERGER JAJÏOS Y e » 4 7 — 1 5 « m a g a z i n e l e g h e t e

T I M I Ş O A R A

(TinttTáf) Getiti-kli im, HufMN. v , l tain. Arifáujf ir. M

Fiind Cumpărarea pianelor afacere de încredere cea mai bună garantare dă în astfel de cazuri, renumele unei firme de o vechime de 40 de ani Astfel zace în interesul ori-cărui cumpărător, ca înainte de cumpărare să privească depozitul firmei

T R I S K A J Cluj Kolozsvár, • • S * ^ I F " M * M S t r a d a B a r l h a M i k l ó s M .

cu pianele cele mai renumite fabrici streine, cari se vând cu preţul fabricei, chiar şi pe lângă plătire în rate « T Singura agentură din Ardeal a pianelor »Wirth

Are în depozit plane: Schiedmayer , B ö s e n d o r f e r Ehrbar, W i n k e l m a n n , Förster, Stingi, Pianele vechi se preţuiesc şi se schimbă cu alte nouă, pe lângă plătirea diferenţei.

Efeptuieşte reparaturile cele mai glrjgaşe acordează cu acurateţa

io ani garantă şi acordare gratuită de un an.

Scrisorile de recunoştinţă stau la dispoziţia cumpă­rătorilor. - Telefon 419.

Stelzhammer, Richter, GössL [Ti 22J

Jertagraf ia cele mai noui frîfyţi frxi-rictraîîpf* & î n t i m P u l c e l m a i s e u r t P e u n f o n ( i l

şi mai repezi v U J J l i l U l U g î O J I v C C u linii negre, cu o punctualitate s'gură, pot pentru planuri de prezentat autorităţilor execută ca o specialitate deosebită fabrica de IM

artistice a lui

Felinei Leó, BUDAPEST, V. Váci üt 4. Telefon 2 8 - 4 8 . Adresa pentru telegram; M Budapest. — Apartament special pentru comandele din pfovinw, •

CE 594—20) !

« p o i t o x » x > e x i t x » v t h a i n e d e t > ă . x » l b a . ţ l

f u r n i z o r a l o u r > ţ i i r e g . ş i i i x x i p .

Magazin de haine pentru barkf pentru copii şi pentru femei • *

Ne 3 0 2 ] V L ă . r » f u x » i e x c e l e n t e . 1

~m . . Despărţământ spec ia l pentru comanzi ivţi m