rugby ready 2007 ro

8/17/2019 Rugby Ready 2007 RO

1/40

Fă-o corect… fi Rugby ready

www.irbrugbyready.comEdiţia 2007


2/40

Cuvânt înainte de Syd Millar, Preşedinte IRB

Bine aţi venit

Programul IRB Rugby Ready a fost lansat pentru a educa,

ajuta şi susţine jucătorii, antrenorii, arbitrii şi Federaţiile

pentru a înţelege importanţa unei pregătiri corecte pentru

antrenamente şi jocuri, astfel încât jucătorilor să le placă

rugbyul, iar riscul accidentărilor să scadă.

Cu toţii avem o responsabilitate colectivă în a oferii siguranţa

unui număr tot mai mare de oameni, bărbaţi, femei şi copii ce

practică rugbyul la nivel mondial şi în a ne asigura că joculcontinuă să fie jucat în spiritul fair-playului ce constituie valoarea

esenţială.

Acest program se bazează pe două programe pilot, Rugby

Smart şi Smart Rugby, ce au avut un mare succes în Noua

Zeelandă şi Australia şi care intenţionează să transmită

informaţii globale despre principalele zone ale jocului de rugby

cum ar fi: pregătirea pentru meci, tehnica corectă, prevenirea

accidentelor şi tratarea accidentelor.

Transmiterea multi-linguală a programului, on-line, sub formă

scrisă sau suport video (DVD) ne asigură că Rugby Ready este

disponibil pentru o audienţă la nivel global şi că vom înţelege cât

mai bine aceste zone ale jocului astfel încât jucătorii, antrenorii,

arbitrii şi conducătorii să se bucure de Rugby şi mai mult.

Dr Syd Millar

Preşedinte, IRB



3/40

Cuprins

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Înainte de participare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Echipament, mediu şi plan de urgenţă . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Încălzire şi revenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Pregătire fizică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Stilul de viaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Stabilitate şi postură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Placajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Protejarea balonului în contact . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Grămada ordonată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Marginea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Molul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Grămada spontană (ruck) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Tratarea accidentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

www.irbrugbyready.com



4/404 IRB Rugby Ready / Introducere

Introducere în Rugby ReadyProgramul Rugby Ready are drept scop susţinerea antrenorilor, arbitrilor, jucătorilor

de rugby şi Federaţiilor, pentru a se pregăti să joace şi să asigure modele de practică

eficientă pentru condiţia fizică, tehnică şi prevenire a accidentelor.

„Rugbyul este considerat ca un sport pentru bărbaţi, femei,

băieţi şi fete. Formeaz ă munca în echipă, înţelegerea,

cooperarea şi respectul sportivilor. Bazele sale sunt

aceleaşi care au fost întotdeauna: pl ăcerea de a juca,

curajul şi îndemânarea pe care le cere jocul, dragostea

pentru un sport de echipă care îmbog ăţeşte vieţile tuturor

celor implicaţi şi prietenia de o viaţă care se sudeaz ă

printr-un interes împărt ăşit faţă de joc.

Datorit ă, f ăr ă îndoial ă, caracteristicilor jocului de rugby

intens fizice şi sportive, exist ă un spirit de camaraderie

foarte pronunţat atât înainte, cât şi după meciuri.” Din Carta jocului IRB – Concluzie

Această afirmaţie include esenţa rugbyului care este în

prezent practicat de mai mult de 3 milioane de oameni din

peste 100 de ţări. Având în vedere popularitatea jocului pe

plan global, merită să ne reamintim natura fizică a jocului

şi rolul pe care îl avem cu toţii în pregătirea jocului şi

respectarea regulamentului.

„Jocul de rugby este un sport care implic ă un contact fizic.

Orice sport care implic ă un contact fizic, prezint ă pericole

(riscuri) inerente. Este foarte important ca juc ătorii să joace

respectând regulile de joc şi să aibă în vedere securitatea

lor şi a celorlal ţi. Este responsabilitatea celor ce

antreneaz ă să se asigure c ă juc ătorii sunt preg ăti ţi în aşa

manier ă încât să respecte regulile jocului, în conformitate

cu o practicare în siguranţă a jocului.

Este de datoria arbitrului să aplice corect toate regulile

jocului în fiecare meci... este de datoria Federaţiilor să se

asigure c ă jocul, indiferent de nivel, este condus în

conformitate cu un comportament disciplinat şi sportiv.

Acest principiu nu poate fi susţinut numai de arbitru;

respectarea sa revine federaţiilor, organismelor şi cluburilor

afiliate.”

Din Regulamentul de joc IRB – Cuvânt înainte

Programul Rugby Ready urmează programelor pilot Rugby

Smart şi Smart Rugby, iniţiate în Noua Zeelendă şi

Australia. Acest program nu intenţionează să înlocuiască

aceste iniţiative, ci doar să pună la dispoziţia tuturor

resurse globale. Strategiile de implementare vor fi stabilite

de fiecare federaţie.

Oricine este implicat în organizarea şi practicarea rugbyului

are datoria de a avea grijă de jucători. Programul IRB are

drept scop conştientizarea importanţei unei bune practicări şi

sprijinirea celor implicaţi în rezolvarea riscurilor inerente unuisport de contact prin luarea tuturor măsurilor de securitate.

Renunţare

Acest produs IRB Rugby Ready a fost dezvoltat încontextual legilor aplicate accidentelor sau preveniriiaccidentelor prevăzute de practica medicală din Irlandaprecum şi a informaţilor şi a ghidului implicit, este alcătuitstrict pe baza faptului că IBR (inclusive entitatea saoperaţională IRBF Services (Ireland) Limited şi celorlalteentităţi associate) nu acceptă nici o obligaţie faţă de nici o

persoană sau entitate privind pierdere, cost sau pagubărezultate din folosirea informaţiilor şi/sau liniilor directoarecuprinse în acest produs IRB Rugby Ready.


5/405 5IRB Rugby Ready / Înainte de participarewww.irbrugbyready.com

• Să aibă calităţile fizice pentru nivelul ei/lui de joc.

• Să fie atins nivelul necesar de îndemânare şi condiţie fizică.

• Să cunoască regulamentul de joc are profilul unui jucător de rugby.

• Să aibă o atestare medicală (avizul medicului) pentru a juca.

Profilul unui jucător de rugby reprezintă o metodă certă de evaluare a

jucătorilor. Un profil bun îi va ajuta pe antrenori să aprecieze dacă un jucător

este pregătit pentru rugby. Pentru stabilirea profilului sunt necesare

următoarele detalii bibliografice:

• Informaţii personale;

• Istoricul medical (inclusiv detalii privind medicamentele administrate);

• Chestionarul cardiac;

• Informaţii privind sănătatea şi pregătirea fizică;

• Istoricul accidentărilor;

• Participarea anterioară în jocul de rugby.

Înainte de a se antrena sau juca, fiecărui jucător sau fiecărei jucătoare,

trebuie să i se aprecieze condiţia fizică. O atenţie deosebită trebuie

acordată:

• Vârstei (U19 sau mai puţin) jucătorilor, de exemplu datelor antropometrice,

îndemânării, condiţiei fizice, etc.

• Tuturor jucătorilor noi.

• Jucătorilor care au mai fost accidentaţi.

• Oricărui jucător care a suferit comoţii.• Jucătorilor din linia a I-a care au mai avut accidente la gât.

• Jucătorilor mai bătrâni (ca vârstă) care pot prezenta condiţii degenerative.

Ca şi în cazul profilului, trebuie efectuată o evaluare fizică de către un

fizioterapeut sau preparator fizic. Această evaluare va testa:

• Forţa

• Viteza

• Echilibrul

• Mobilitatea

• Rezistenţa aerobă

• Rezistenţa anaerobă• Deficienţe fizice, de ex. biomecanice.

Înainte de participare Înainte de a participa la practicarea rugbyului trebuie efectuate o serie de verificări pentru a

fi siguri că jucătorul este pregătit să joace.

Anti-joc

Anti-jocul este ceea ce o persoană

face în timpul meciului, împotriva

literei şi spiritului regulamentului de

joc. Includem aici:

• Obstrucţia;

• Joc neloaial;

• Infracţiuni repetate;

• Joc periculos;

• Conduită incorectă.

Orice formă a anti-jocului trebuie să

fie înlăturată rapid şi ferm.


6/406 IRB Rugby Ready / Echipament, mediul de joc şi plan de urgenţă

Echipament, mediul de

joc şi plan de urgenţăFiţi organizaţi, planificaţi-vă anticipat şi luaţi măsuri că fiecare estepregătit pentru rugby.

Înainte de a juca o partidă de rugby trebuie efectuate

numeroase verificări pentru a fi siguri că întregul

echipament şi mediul de joc sunt pregătite pentru rugby.

De asemenea, trebuie elaborat un plan de urgenţă.

Echipamentul personal al jucătorului

Jucătorii se pot proteja prin folosirea echipamentului

corespunzător.

Protecţie

dentară

Se recomandă

ca toţi jucătorii

să poarte o

protecţie

dentară în

timpul

antrenamentelor

şi meciurilor. O

bună protecţie

dentară protejează dinţii şi ţesutul moale înconjurător şi

poate evita o eventuală fractură a mandibulei. De când

protezele dentare au devenit obligatorii în Noua Zeelandă,

s-a constatat o reducere cu 47% a problemelor dentare.

Protecţiile dentare realizate printr-un mulaj dentar oferă îngeneral cea mai bună protecţie.

Încălţămintea

Ghetele

sportivilor

trebuie să fie în

stare bună, iar

crampoanele

trebuie să fie

adaptate stării

terenului.Jucătorii nu se vor antrena pentru grămada ordonată cu

pantofi sport. Deoarece aceştia nu oferă stabilitatea

necesară.

Căşti de protecţie

Casca poate preveni

deteriorarea

ţesutului moale alcapului. Aceasta

trebuie să se

potrivească perfect.

Nu există dovezi că

aceste căşti oferă o

protecţie contra

comoţiilor.

Echipament de

protecţie

Cercetările arată că

echipamentul de

protecţie poate duce la

reducerea tăieturilor

suferite de sportivi.

Acest echipament nu

protejează împotriva

accidentărilor grave şinu trebuie purtat ca un

mijloc de a permite

jucătorilor accidentaţi

să revină în joc înainte

de a se reface

complet. În orice meci, protecţia de umăr, trebuie să fie în

conformitate cu regulamentul IRB aprobat. Toate articolele

aprobate de IRB trebuie să poarte logo-ul de mai jos.

O verificare de siguranţă înainte de meci

de către oficialii meciului (arbitrii) vaevidenţia articolele potenţial periculoase,

cum ar fi cerceii sau îmbrăcămintea care nu

respectă prevederile IRB.


7/407 7IRB Rugby Ready / Echipament, mediul de joc şi plan de urgenţăwww.irbrugbyready.com

Este important ca să existe un mediu de joc propice

desfăşurării jocului de rugby. Acest lucru va permite

jucătorilor să se simtă bine şi să reducă riscul

accidentărilor. Elementele de mediu care trebuie verificate

înainte de antrenament sau de joc, sunt:

Terenul de joc

Terenul (întreg) trebuie să aibă o dimensiune adecvată şi

spectatorii şi vehiculele să se afle la o distanţă departe de

suprafaţa de joc. Dacă există garduri plasate pe perimetrul

sau panouri publicitare, acestea trebuie să se afle la o

distanţă de 5 m.

Suprafaţa de joc

Suprafaţa nu trebuie să fie mlăştinoasă, dură sau alunecoasăşi pe aceasta nu trebuie să se afle obiecte străine.

Echipament de

joc

Echipamentul

trebuie să

corespundă

vârstei şiexperienţei

jucătorilor. Se vor

verifica în special:

buturile care

trebuie să fie

acoperite cu

perne, jugurile,

sacii de placaj să

fie bine întreţinute;

steagurile de colţtrebuie amplasate

corespunzător şi

să fie flexibile.

Vremea

Condiţiile meteo extreme pot provoca supraîncălzirea,

deshidratarea sau hipotermia sportivilor. Aveţi grijă ca

jucătorii să poarte o îmbrăcăminte adecvată, adică în

condiţii de ger şi umezeală, îmbrăcăminte impermeabilă în

timpul antrenamentului şi după meciuri. Îmbrăcămintea

călduroasă şi impermeabilă trebuie purtată de jucătorii derezervă sau de cei substituţi sau accidentaţi.

Mediul de joc


8/408 IRB Rugby Ready / Echipament, mediul de joc şi plan de urgenţă

Un pas important pentru a fi bine pregătit pentru un meci

de rugby este prevederea situaţiilor de urgenţă. Aceasta

înseamnă a dispune de echipamentul medical corect şi a

asigura prezenţa unui personal medical cu pregătire

corespunzătoare (medic sau asistent cu experienţă de

prim ajutor).

Echipamentul medical indispensabil

• Brancardă pentru zona dorsală

• Guler – de dimensiuni diferite sau reglabile

• Air splints – variate

• Trusa medicală – echipament de prim ajutor care

cuprinde:- Foarfece (neascuţită la vârf)- Mănuşi chirurgicale- Tampoane de tifon

- Bandaje nazale- Prosop- Bandaje de compresie (5 cm., 7,5 cm., 10 cm.)- Bandaj steril din tifon- Bandaje elastice (2,5 cm., 5 cm.)- Tinctura de iod- Vaselină hemostatică- Soluţie de irigare (pentru spălarea sterilă a ochiului)- Unguent/spray antiseptic- Bandaje triunghiulare- Tampon pentru tratarea pielii

- Pungă cu gheaţă- Sticlă de apă- Bandaje adezive- Gheaţă

Toate aceste articole trebuie să se afle în zona tehnică.

Cameră de prim ajutor

Această cameră trebuie să fie adiacentă terenului şi va

avea:

• Acces pentru targă

• Acces pentru ambulanţă

• Apă curentă caldă şi rece

• Iluminare bună

• Pat (masă) pentru examinare

• Defibrilator extern automat

• Materiale pentru suturi

• Acces la telefon

• Numere de telefon de urgenţă afişate la vedere

Plan de urgenţă

Dacă are loc o situaţie de urgenţă

Pentru informaţii privind ce avem de făcut în

situaţii de urgenţă, vezi Managementul Accidentelor

pagina 35

Masa pentru coloana vertebrală Geantă de prim ajutor Colier reglabil pentru gât

Defibrilator Atele pentru imobilizarea fracturilor

Renunţare

Rugbyul este un sport de contact fizic şi are riscuri inerente asociatecu activitatea rugbystică desfăşurată. IRB-ul nu îşi asumăresponsabilitatea sau loialitatea cu neglijenţele legate de oriceaccidentare, pierdere sau pagubă suferită de o persoană ce cautăse copieze activităţile descrise in IRB Rugby Ready sau careparticipă la alte activităţi legate în general de rugby.


9/409 9IRB Rugby Ready / Încălzireawww.irbrugbyready.com

ÎncălzireaAceasta măreşte temperatura corpului şi muşchilor, activează grupele de

muşchi, stimulează sistemul nervos şi creşte mobilitatea articulaţiilor,

pregătind astfel jucătorul, minimalizând riscul de accidentare.

O încălzire eficientă va pregăti atât mintea, cât şicorpul jucătorilor în vederea cerinţelor unui

antrenament sau joc în care urmează să ia

parte. Încălzirea trebuie să fie suficient de

intensă pentru a creşte temperatura corpului, dar

nu atât de intensă încât să obosească jucătorul.

Încălzirea are trei rezultate evidente:

1. Mobilitatea generală.

2. Mobilitatea tranzitorie.

3. Pregătirea îndemânării.

Mobilitatea generală• Nu începeţi niciodată o încălzire cu corpul

complet rece, un jogging uşor/activităţi de

plăcere (un joc de mişcare) vor duce la o

pompare mai bună a inimii.

• Încălzirea pentru mobilitatea generală încep cu

mişcări de bază pentru destinderea muşchilor

şi creşterea mobilităţii articulaţiilor.

Mobilitatea tranzitorie• Următoarea etapă a încălzirii măreşte nivelul

intensităţii şi se concentrează mai mult pe

mişcările tranzitorii care cer jucătorului să

parcurgă o anumită distanţă.

• Folosirea întinderilor dinamice, aşa cum se arată

aici, dar nu întinderi statice, în această fază.

Pregătirea îndemânării• Jucătorii pot lucra singuri sau în grupe mici, cu

concentrare pe tehnicile de îndemânare care

vor fi necesare în timpul antrenamentului.

Exemple de întinderi pentru etapa demobilitate tranzitorie:Pas fandat

Pas încrucişat

Prinderea alternativă a mâinilor la spate

INFORMAŢII PENTRU ANTRENOR


10/4010 IRB Rugby Ready / Revenire

Revenire În timpul exerciţiului, corpul trece printr-o serie de procese stresante.

Ligamentele, tendoanele şi fibrele musculare se deteriorează şi îşi pierdproprietăţile iniţiale. O revenire eficientă va ajuta jucătorii să se

recupereze după antrenamentul care s-a terminat.

Indicaţiile principale pentru o revenire eficientă:

1. Exerciţii uşoare2. Stretching (exerciţii de întindere).

3. Rehidratare.

Exerciţii pentru revenire• 10 – 15 minute de exerciţii uşoare. Aveţi grijă ca acesta să

fie asemănător tipului de exerciţiu folosit la antrenament. De

exemplu, dacă antrenamentul a cuprins multe alergări,

revenirea se va face cu jogging sau mers de voie.

• Respiraţie adâncă pentru oxigenarea sistemului

• Urmată de circa 15 – 20 minute de întinderi statice, aşa cum

se arată, dar nu întinde3ri dinamice în această etapă.• Realimentarea cu lichide şi hrană. Beţi apă sau o băutură

tipică sportului şi consumaţi alimente uşor digerabile (ex. fructe)

cât mai curând posibil, după terminarea antrenamentului.

Exemple de întinderi (continuare)

Întinderi laterale Pas săltat

INFORMAŢIIPENTRU ANTRENOR


11/4011 11IRB Rugby Ready / Pregătirea fizicăwww.irbrugbyready.com

Pregătirea fizicăRugbyul este un sport care se practică cu o mare intensitate până la 80 de

minute. Jucătorii trebuie să fie rapizi, puternici, agili şi să aibă suficientă

rezistenţă pentru a-şi aduce contribuţia pe toată durata jocului.

Este foarte important pentru cei care elaborează

programele de antrenament să înţeleagă componentele

cheie ale cerinţelor de pregătire fizică şi fiziologice ale

jocului de rugby. Îmbunătăţirea pregătirii fizice a unui

individ îl poate face un jucător mai bun şi mai puţin

expus la accidente. Posibilitatea unei accidentări este

mai mare la începutul sezonului şi părerea este că

factorul principal îl reprezintă lipsa pregătirii.

Ce reprezintă pregătirea fizică ?

Viteza - este

capacitatea

de acoordona

mişcarea

simplă sau

complexă a

membrelor

cu o

rapiditate

mare.

Forţa - este

capacitatea

maximă pe care o poate exercita un individ printr-unmuşchi sau grup de muşchi faţă de o rezistenţă exterioară.

Rezistenţa - este o măsură a capacităţii corpului de a

menţine un ritm de muncă.

Mobilitatea - este o gamă de mişcări executate cu ajutorul

unei articulaţii sau grup de articulaţii.

PUTERE = VITEZĂ + FORŢĂ.

Sportul pe care îl practicaţi este direct legat cu meritele

componentelor pregătirii fizice. Este adevărat, de asemeni că

în rugby trebuie să se ţină seama şi de postul pe care se

joacă. Toate posturile pe teren necesită un anumit grad alfiecărei componente ale condiţiei fizice, dar importanţa relativă

a fiecărei componente variază în funcţie de postul jucătorului.

Principiile antrenamentului• Personalitatea – Fiecare jucător reacţionează la acelaşi

stimul în mod diferit: Motivele principale sunt: genetice,niveluri diferite de pregătire fizică iniţială, maturitatea.

• Adaptarea – De fiecare dată când jucătorii seantrenează, au loc în organismul lor modificări care îi fac

mult mai eficienţi.• Suprasolicitarea – Pentru a-şi îmbunătăţi condiţia fizică,

sportivul trebuie să progreseze permanent.• Muncă/Joc vs. Odihnă/Refacere – Deşi este important

ca încărcătura legată de antrenament să fie progresivă, la

fel de important este şi odihna şi refacerea. Pentru mai

multe informaţii legate de recuperare veţi găsi la pagina 17.

Trebuie luat în considerare principiul FITTE:Frecvenţă • Intensitate • Timp • Tip • Plăcere (Enjoyment)

• Specificitate – Pregătirea fizică trebuie să fie specifică şi

antrenamentul jucătorului de rugby trebuie să fie corelatecu cerinţele jocului.

• Reabilitare – Orice oprire prelungită a antrenamentului va

atrage o scădere a nivelului de pregătire fizică. De aceea,

trebuie realizat un program de reabilitare înainte ca un

jucător să revină la antrenamentul sau jocul complet.

Necesitatea testelor Dacă este posibil, trebuie folosit un preparator fizic

acreditat pentru a elabora un program. Elementeleesenţiale sunt:1. Identificarea necesităţilor specifice postului.

2. Stabilirea nivelului de pregătire fizică actual prinutilizarea testărilor fizice standard şi investigarea

istoricului accidentărilor jucătorului.3. Identificarea necesităţilor specifice de refacere şi

antrenament pentru jucători.4. Elaborarea şi aplicarea unui program de antrenamente

pentru a îndeplini aceste cerinţe.

5. Testări regulate şi punerea de acord cu programul.

6. Monitorizare şi evaluare.7. Refacerea programului de antrenament, fixarea

(stabilirea) de noi obiective.

COMPONENTELE PRINCIPALEALE PREGĂTIRII FIZICE

PREGĂTIRE

FIZICĂ

REZISTENŢĂ VITEZĂ

MOBILITATE FORŢĂ

Nu uita:VITEZĂ x FORŢĂ = PUTERE


12/4012 IRB Rugby Ready / Pregătirea fizică

Alcătuirea unui plan de pregătire fizică

Planificarea unui program pentru pregătirea fizică trebuie

să ţină seama de numeroase variabile. Acestea vor include

vârsta, experienţa, obiectivele pe termen lung sau scurt,

condiţiile şi resursele disponibile. Un alt factor care trebuie

luat în considerare este natura sezonului competiţional.

Durata şi poziţionarea sezonului competiţional sunt diferitede la o zonă la alta. Indiferent de sezon, există necesitatea

planificării antrenamentelor în patru faze distincte. Acest

proces se numeşte periodizare.

Sfaturi generale pentru antrenament

• Asigurarea unei încălziri complete (folosind exerciţiidinamice de întinderi) şi de revenire (folosind exerciţiistatice de întindere) pentru toate perioadele (vezi pag.9 – 10).

• Nutriţia şi hidratarea sunt în egală măsură importantepentru planificarea pregătirii fizice (vezi pag 16 – 17).

• Când este posibil folosiţi un preparator fizic profesionist(acreditat).

• Nu uitaţi principiile F.I.T.T.E. şi propuneţi-vă noi obiectiveprogresive de-a lungul fazelor de pregătire.Supraîncărcarea antrenamentului poate produceaccidentări.

• Încercaţi să vă antrenaţi cu cineva, sau mai bine, îngrupuri care au programe similare.

• Încercaţi ca şedinţele să fie variate.

Idei de antrenamente pentru diferitelecomponente ale programului depregătire fizică

Antrenamentul de rezistenţă poate fi de doua tipuri.

Efortul AEROB (cu oxigen) este benefic pentru stareagenerală de sănătate. Exista numeroase metode, de laalergare la mai multe activităţi în sala de forţă, înot şibicicletă. Orice activitate care ridică ritmul cardiac la 60-80% din nivelul maxim (calculat ca 220 de bătăi minus

vârsta) pe o perioada de 35 - 45 minute, constituie bazaaerobă. Acestă bază permite jucătorilor să dezvolte altecomponente ale pregătirii fizice. Există trei tipuri de bazăale antrenamentului aerob:• Regim permanent - de exemplu exerciţii la un ritm

constant timp de cel puţin 30 min. (alergarea este ceamai indicată metodă).

• Fartlek – acest termen provine din suedeză şi înseamnă‘‘joc în viteză’’. În timpul unei şedinţe de Fartlek, ritmulvariază de la alergare rapida la jogging. Această metodăeste mai apropiată necesităţilor jocului şi pare a avea o

influenţă mai mare asupra performanţei în joc.• Antrenamentul cu intervale – constă dintr-o serie dealergări pe o anumită distanţă cu o perioadă fixă derecuperare (revenire). Şedinţa devine mai eficientă dacă

se efectuează o recuperare activă (mers sau jogging).

Sfatul pentru antrenamentul aerob ar fi să se înceapă cuun exerciţiu în regim permanent, să se continue cu fartlekşi în final antrenament cu intervale. Mai simplu spus, pemăsura apropierii de începerea sezonului se micşorează

distanţa, dar se măreşte ritmul.

Efortul ANAEROB - (fără oxigen) este important pentruexerciţii foarte intense şi cu un volum mare de energieconsumată. Acest tip de rezistenţă reflectă şi naturahaotică a jocului de rugby, de exemplu: intensitateavariabilă şi durata activităţii. Cea mai bună modalitate a îmbunătăţii rezistenţa anaeroba este de a efectua unantrenament cu intervale şi să realizeze acţiunii cu specific jocului de rugby: navetă, alergări, ştafete. Încercaţi săatingeţi un ritm cardiac de 85-100% pe perioada deactivitate trebuie să fie de circa 4 : 1.

Antrenamentul General – combină antrenamentul aerob,anaerob şi de forţă, permiţând corpului să aibă o pregătirefizică similară celei de joc. Exemplele pentru acesta suntcircuitele de forţă musculară şi de putere care cuprindramare, alergare, împingere, tragere şi ridicare. Durata şiintensitatea trebuie să fie în funcţie de necesităţile deantrenament ale fiecărui sportiv. În general şedinţele nu vor dura mai mult de 45 minute incluzând odihna.

MOBILITATEA – este o cerinţă importantă pentru

pregătirea fizică în orice sport. Lipsa mobilităţii poate ficauza frecventă a accidentelor. Jucătorii de rugby aunevoie de o bună mobilitate a tendoanelor, spatelui,umerilor, coapselor şi încheieturilor.

Antrenamentele de întinderi (streitching) – pot fi împărţite în două tipuri:

STATICE - reprezintă tipul de stretching care implicăalungirea unui muşchi şi menţinea sa astfel pe o perioadăde timp determinată. Şedinţele de întindere statică se vor

efectua prin anumite ateliere sau după activitate. Unelestatistici spun ca stretchig-ul static înainte de joc sauantrenament pot dauna performanţei.

Faze In afara

sezonului Înainteasezonului

În sezon Tranziţie

Activitate PregătiregeneralăPregătirespecifică Menţinere

Recuperare/ Odihnă

Emisferăsudică Noie. – Ian. Feb – Mart. Apr. – Iul. Aug – Oct.

EmisferăNordică Mai – Iun. Iul. – Aug. Sept. – Apr. Mai

Lunile sunt aproximative şi trebuie un acord cu planificarea Federaţiei şicategoria de vârstă.



Întinderea dinamică simulează exerciţiul. În general, ea începe cu mişcări de joasă intensitate şi se măreşte vitezaşi gama de mişcări pe măsură ce corpul se încălzeşte. Întinderile dinamice sunt foarte eficiente pentru pregătireacorpului pentru joc şi trebuie folosite în timpul încălzirii.

Stretching-ul se poate efectua în siguranţă numai după ce

corpul a fost încălzit. Se va folosi exerciţiul cu intensitatemica pentru a creşte temperatura corpului şi ritmul cardiac.Doar după aceasta se poate face stretching.

Viteza şi agilitatea: implică îmbunătăţirea capacităţii deaccelerare, alergare la viteză maximă şi controlul greutăţiicorporale în timpul schimbării direcţiei.Dezvoltarea vitezei implică antrenarea forţei, a forţeiabdominale şi pliometria.

Idei pentru îmbunătăţirea vitezei

• Exersarea tehnicii de alergare cu concentrare asupra:- vitezei de alergare, a cadenţei, ridicarea genunchilor,tragerea piciorului.

- acţiunea braţelor, evitarea rotirii trunchiului.- activitate peste 10-30 metrii şi includerea în încălzire

sau în antrenamentele specifice de viteză. exemplede exerciţii sunt cele cu sărituri, balansări ale braţelor şi genunchii sus.

• Alergare de rezistenţă. Rezistenţa la saltul cu paraşuta,harnaşamente, sănii cu greutate sau alergarea în deal.Se va aplica doar o rezistenţă moderată şi distanţeletrebuie să fie scurte – circa 20 de metrii. Faceţi 6 repetări

cu 2 minute de pauză (revenire).• Supra-viteză: este esenţială pentru a adapta muşchii să

se mişte rapid. Acest lucru se poate face prin tragerea decătre un ham sau prin coborâre pe pante line.

• Sprinturi în deal – Exersarea pe pante diferite vadezvolta forţa picioarelor care ajută la viteza explozivă. Antrenamentul pe distanţe scurte, 10, 20, 30 metri se varepeta de 4 ori cu 3 minute pauză revenire. Încheiaţiseria, odihniţi-va 5 minute şi schimbaţi distanţa.

• Rezistenţa la viteză – După ce aţi stabilit o bază deviteză, este important să ajungeţi la o viteză mare care se

poate menţine pe distanţe mari. Antrenamentele de vitezăimplică de obicei alegerea pe mai puţin de 50 de metri. Antrenamentele de rezistenţă în viteză vor cuprinde unsprint pe 100 – 200 metri. Scopul este de a avea ointensitate foarte mare iniţial pe distante scurte cuperioade lungi de odihnă. Pe măsură ce sportiviievoluează reduceţi timpul de odihnă şi măriţi distanţele.

• Agilitatea - Implică controlul greutăţii corporale în timp ceschimbaţi direcţia. Acest lucru se poate face prin imitareamişcărilor care se realizează pe teren:

- exerciţii de mişcare individuală;- exerciţii cu scări şi gărduleţe;- exerciţii pe perechi pentru luarea deciziei;- obiectiv timp de 5 serii a câte 10 sec. de activitate cu

45 sec. de odihnă

Exemple de exerciţii

Lucru în oglindă

A se deplasează

lateral, înainte şi

înapoi. B stă în

faţa lui şi imitămişcările în

oglindă.

Exerciţiul de

agilitate

A înaintează

spre B; B lateral

spre C; C înapoispre D; D lateral

spre A.

Atinge conurile

În 3 sau 4,

jucătorii pasează

unul altuia şidupă fiecare

pasă trebuie să

atingă 1, 2 sau 3

conuri (alegerea

antrenorului) şi

apoi revine în joc.

Traseu

Amplasaţi orice

echipament ca la

slalom. Proiectaţi

traseul astfel ca

jucătorii să alerge

înainte, înapoi şi

lateral.

10m

10m

A

B

5m

5m

A

B C

D

5m

5m

JALON

PERNĂ

S

A

C

S

A

C


14/4014 IRB Rugby Ready / Pregătirea fizică

Forţă şi puterea - sunt foarte strâns legate. Forţareprezintă rezistenţa maximă pe care un grup muscular oaplică într-o anumită mişcare, în timp ce puterea cuprinde şitimpul necesar pentru aplicare. De aici puterea = viteză +forţă. Forţa şi puterea, în special, sunt necesare pentru aalerga mai repede, a împinge mai tare, a sări mai sus, a temenţine în picioare. Antrenarea forţei este esenţială pentru

că permite muşchilor să fie antrenaţi mai intens şi reduceriscul de accidentare. Metoda cea mai eficientă de

îmbunătăţire a forţei este cea în care se foloseşte rezistenţagreutăţii corporale sau în care anumite greutăţi sunt folositepentru îngreunarea mişcărilor.

O succesiune buna ar fi :• Exerciţii cu propria greutate corporală cum ar fi:

Menţinere

Flotări

Abdomene

Ridicare picioarelor

Triceps



Renunţare

Oricine intenţionează să urmeze un program de pregătire fizicătrebuie să solicite sprijin medicale de la un medic specialistautoriyat, înainte de a urma acel program. Informaţiile şi liniiledirectoare privind tehnicile din rugby şi pregătirea fizică trebuiefolosite numai urmând indicaţiile date de către antrenori, preparatoryşi arbitrii calificaţi.

Întărirea abdominala

A avea un abdomen puternic si stabil va face un jucător mai bun si mai puţin predispus la accidentări. Acesta va ajuta in

special la sprint, placaj si împingere in grămada. Exista o gama larga de echipament pentru rezistenta diafragmei. Aceasta

cuprinde : mingii medicinale, planşe oscilante, gym ball, etc.

1.exercitii de greutate corporala (vezi pag.14)

2 continuaţi cu exerciţii similare cu gym ball ca la cele expuse aici.

3 exerciţii legate de joc, de exemplu,

pasarea mingiilor de rugby sau medicinale

stand cu genunchii pe gym ball. Nu uitaţi

progresarea se va face lent si nu se trece la

nivelul următor decât atunci când se poateexecuta in siguranţa 3 seturi de cate 10

repetări.

Încercaţi sa includeţi un antrenament de

rezistenta a diafragmei in fiecare şedinţa de

antrenament.

• Exerciţii cu greutate fixă – pentru familiarizarea cu

mişcarea.

• Exerciţii cu greutate liberă – permit imitarea mişcări şi

echilibrul necesar în sport. Este metoda preferată pentru

mărirea forţei. Trebuie supravegheata de persoane

autorizate.

Indicaţii de baza înainte de începereaunui antrenament de rezistenta

• Frecventarea unei săli de forţa nu va îmbunătăţi nivelurile

rezistentei. Cel mai bine ar fi sa aveţi un program

planificat si personalizat car sa se realizeze sub

supraveghere.

• Daca lucraţi ca antrenor pentru rezistenta, trebuie sa vaasiguraţi ca sala de forţa este un mediu sigur si ca tot

echipamentul este in stare de funcţionare si este curat si

întreţinut.

• Jucătorii trebuiesc întotdeauna supravegheaţi si trebuie

sa se antreneze cate doi sau trei, întotdeauna combinând

jucătorii începători cu cei experimentaţi.

• Jucătorii care nu lucrează vor acţiona ca observatori

devenind astfel un mecanism de siguranţa suplimentar.

Exemplu : când se executa îndreptări observatorul se va

poziţiona in spatele celui care lucrează si ridica haltera de

pe suporţi si o va sprijini pana când ridicătorul ocontrolează in totalitate. Procesul invers trebuie executat

când ridicătorul a terminat numărul fixat de repetări sau

când a ajuns la un punct de oboseala la care nici o

activitate nu se mai poate efectua.


16/4016 IRB Rugby Ready / Stilul de viata

Stilul de viataAntrenamentul vostru este conceput pentru a va pregăti fizic, mental si tehnic pentru

joc. Daca nu sunteţi sănătos, nu veţi putea sa va antrenaţi si sa acţionaţi la nivelmaximal. Concentraţi-va pe menţinerea unui corp sănătos printr-un antrenamentadecvat, dieta, controlul stres-ului si odihna. Acesta vă v-a ajuta sa preveniţiaccidentarea si îmbolnăvirea.

Gândiţi-va la prevenire

Majoritatea accidentărilor in sport pot fi prevenite, depinde

de fiecare jucător sa respecte regulamentul, sa poarte

echipament adecvat si sa aibă grija ca pregătirea fizica,mentala, tehnica sa fie corespunzătoare.

Igiena de baza

Este esenţiala pentru menţinerea unui stil de viata activ si

sănătos, in special atunci când va aflaţi in mediul unei

echipe. O buna regula este sa va spălaţi de minim 5 ori pe

zi. Sterilizarea echipamentului personal cum ar fi protecţiile

dentare si bidonul de apa este foarte importanta. Jucătorii

nu vor folosi aceiaşi sticla de apa si nu vor pune gura

direct pe sticla.

Nutriţia

O buna nutriţie este un factor cheie pentru performanta

optima. Orice sportiv care vrea sa obţină o buna

performanta trebuie sa aibă grija ce mănâncă. În general, jucătorii au nevoie de o dieta bogata in carbohidraţi in

fiecare zi pentru a împiedica epuizarea cronica a

depozitelor energetice si a asigura o energie suficienta

atât pentru antrenament cat si pentru joc. O dieta cu

carbohidraţi, proteine in cantitate moderata si fibre

este ideala.


17/4017 17IRB Rugby Ready / Stilul de viatawww.irbrugbyready.com

Odihna, recuperarea si regenerarea

Odihna si recuperarea sunt factori importanţi in antrenament si

performanta. Regenerarea este mijlocul de a mari sau accelera

recuperarea. Exista 4 componente cheie pentru planificarea recuperării :

1. Odihna

2. Nutritia

3. Strategii fizice

4. Strategii psihologice

Odihna Aceasta se împarte in 2 categorii :

• Pasiva, adică nu face nimic, a dormi, a viziona, a asculta (muzica filme)

• Activa adică activitate aeroba(mers pe jos, înot, bicicleta)la mai puţin de

65% din efort.

După o zi de antrenament sau competiţii o şedinţa aeroba scurta înainte

de dus va ajuta in procesul de refacere si măreşte capacitatea in competiţie.

Nutriţia si hidratarea• Reînnoirea depozitelor energetice prin mese echilibrate existând intervale lungi intre mese cuprinzând alimente bogate in

proteine si carbohidraţi la fiecare masa.

• Acţionaţi pentru completarea rezervelor de carbohidraţi, ştiind că o oră de antrenament necesită un imens consum de

băuturi şi alimente bogate în carbohidraţi.

• Atenţie : deshidratarea este inamicul numărul 1 al unui jucător. Concentraţi-va pe echilibrul de lichide prin :

- începeţi re-hidratarea înainte cu 2 ore de joc

- se bea circa 1 litru in acesta perioada, jumătate din aceasta se va consuma in cele 15 minute înainte de competiţie

- beţi 100-150 de l de apa la fiecare 15 minute* in timpul efortului (de meci sau antrenament)

- post-hidratare cu 1.5 l de lichid pentru fiecare g pierdut, dar nu cafea sau alcool.

Fizice si Fiziologice• Folosiţi hidroterapia cu băii cu jeturi ;băii si saune pentru a stimula fluxul

sanguin si pentru o stare de relaxare

• Masaj

• Program zilnic de stretching

• Alternaţi duşuri reci cu cele calde pentru stimularea circulaţiei

• Dormiţi eficient. Un jucător are nevoie de cel puţin 8 ore de somn pe

noapte pentru o bună de performanţă. Orice oră înainte de miezul nopţii

contează dublu ca cele de după miezul nopţii. Aţipeli de până la, dar nu

mai mult de, 20 de minute în timpul zilei pot ajuta la încărcareasistemului energetic.

AlcoolConsumul de alcool afectează performanţa în antrenamente şi joc astfel:

• Reducerea forţei musculare

• Reducerea rezistenţei musculare şi a forţei

• Reducerea transportului, activării, utilizării şi depozitării majorităţii nutrienţilor

• Provocarea deshidratării care persistă o perioadă lungă după consumarea alcoolului – deshidratarea dăunează

performanţei

• Modificarea metabolismului de proteine şi carbohidraţi, mărirea ritmului metabolismului şi consumului de oxigen

• Împiedicarea recuperării din accidente şi a deteriorării micro-ţesuturilor în antrenament• Împiedicarea funcţionării sistemului nervos central, a coordonării şi a preciziei

* Aportul mediu de lichide pentru un jucător de 70 kg.


18/4018 IRB Rugby Ready / Tehnica individuală / Stabilitate şi atitudine

Stabilitate şi atitudineEchilibrul şi stabilitatea sunt cerinţele cheie pentru a rezista forţei

şi a aplica forţă. Înţelegerea principiilor cheie poate duce la un

joc mai sigur.


1 2Bază largă de suport

• Cu cât este mai largă baza de susţinere cu atât

este mai mare stabilitatea – ţineţi picioarele

depărtate.

Exerciţiu greşit Exerciţiu corect

• Cu cât este mai mare contactul cu solul

(fricţiunea), cu atât este mai mare stabilitatea –

menţineţi picioarele p sol şi faceţi paşi mici,

rapizi, pentru a uşura stabilitatea şi echilibrul.

21

3 4

Coborârea centrului de greutate (CG)

• Îndoirea genunchilor coboară CG şi oferă mai multă stabilitate.

• Aplecarea înainte spre o forţă care vine spre tine (în contact) oferă mai multă stabilitate.

3

4


19/4019 19IRB Rugby Ready / Tehnica individuală / Stabilitate şi atitudinewww.irbrugbyready.com

• Conştientizaţi acţiunile care pot destabiliza jucătorii desprinşi de sol ,de exemplu în margine, la reînceperi şicând resping balonul dintr-o lovitură.

• Detectaţi jucătorii care adoptă ori îi forţează pe alţii să adopte (aleagă), compromiţând astfel poziţiile în situaţii

de contact, de exemplu grămada ordonată, spontană şi mol şi situaţiile de placaj.

5 6

Poziţionarea

• Alinierea corectă a corpului pentru a facilita contactul corect cuprinde: exerciţiu greşit exerciţiu corect

- priviţi drept înainte

- depărtarea bărbiei de piept

- spatele drept

65

INDICAŢII PENTRU ARBITRU


20/4020 IRB Rugby Ready / Tehnica individuală / Placajul

PlacajulTehnica placatului si a celui ce plachează este determinanta in siguranţa si plăcerea

jocului. Atenţia dată unei învăţări a tehnicii corecte este cheia spre dezvoltarea

încrederii.


Placheur

• Poziţionarea pe interiorul

purtătorului de balon. La

apropiere, ţineţi purtătorul de

balon pe exterior.

• Începeţi placajul cu o poziţie

joasă a capului.

• Ţinând ochii deschişi, puneţi-vă

capul în spate sau pe partea

laterală a purtătorului debalon.

• Realizaţi contactul cu umărul pe

coapsa purtătorului de balon.

• Ţineţi bărbia îndepărtată de piept

şi spatele drept.

• Strângeţi braţele în timp ce

înaintaţi cu picioarele.

• Rostogoliţi-vă pentru a ajunge

deasupra şi ridicaşi-vă rapid în

picioare. 6

5

4

3

2

1

1 2

3

4

6

5


21/4021 21IRB Rugby Ready / Tehnica individuală / Placajulwww.irbrugbyready.com

Verificaţi că:

• Placheurul dă drumul (eliberează) imediat jucătorul placat.

• Jucătorul placat pasează, aşează, sau eliberează imediat balonul.

• Ambii jucători se îndepărtează şi încearcă să se ridice în picioare înainte de a rejuca balonul.

• Jucătorii care sosesc se reunesc în poziţia corectă.

Fiţi atenţi la:

• Jucătorii care obstrucţionează adversarii care nu se află în apropierea balonului.

• Placaje periculoase (după părerea voastră ca arbitru).

• Placaje înalte (cum sunt definite de regulament).

• Nu uitaţi că puteţi opri jocul dacă balonul nu este jucabil.

Purtătorul de balon

• Iniţial ,stabiliţi o abordare puternică la contact, cu o bază largă şi genunchii îndoiţi.

• Protejaţi balonul – folosiţi ambele mâini şi păstraţi distanţa faţă de placheur.

• Întoarceţi-vă spre placheur în contact.

• Controlaţi căderea (genunchi - şold - umăr) şi ţineţi coatele pliate.

• Jucaţi sau puneţi jos balonul imediat. 4

3

2

1

1


1

3

2

4


22/4022 IRB Rugby Ready / Tehnica individuală / Ţinerea balonului în contact


Ţinerea balonului în contact• Menţineţi un spaţiu în jurul apărătorului, nu al

corpului.

• Ţineţi bărbia depărtată de piept şi ochii deschişi.

• Luaţi o poziţie ghemuită pentru a acţiona.

• Faceţi un pas mare, puternic, pentru contact.

• Menţineţi corpul între apărător şi balon.

• Menţineţi coloana vertebrala paralelă cu solul şi pe

aceeaşi linie cu direcţia acţiunii. 3

3

2

2

2

1

1

2

3

Ţinerea balonului în contactContactul este inevitabil în jocul de rugby. Folosind tehnica corectă, putem

menţine posesia şi minimiza şansele adversarului de a o recâştiga şi de a

exista accidente.


23/4023 23IRB Rugby Ready / Tehnica individuală / Ţinerea balonului n contactwww.irbrugbyready.com

Căderea la sol

• Evitaţi întinderea braţelor pentru a întrerupe căderea – încercaţi să aterizaţi pe partea dorsală sau pe spate.

• Mai întâi corpul apoi balonul – nu vă grăbiţi să daţi drumul balonului.

• Căutaţi suport (sprijin) şi încercaţi să eliberaţi balonul.

• Încercaţi să aterizaţi cu spatele în faţa adversarului.

• Jucaţi sau puneţi balonul jos imediat. 5

4

3

2

1

3

1

4

5

2


24/4024 IRB Rugby Ready / Tehnica individuală / Ţinerea balonului în contact

Jucătorii care sosesc

• Toţi jucătorii care sosesc trebuie să intre în zona de placaj

prin poarta.

• Numai jucătorii aflaţi în picioare se pot bate pentru balon.

• Dacă vă prindeţi de adversari:

- bărbia depărtată de piept, capul sus, mâinile sus- vizualizaţi ţinta

- ţineţi coloana vertebrală pe direcţia acţionării

- de jos în sus

- executaţi contactul cu umărul, nu cu capul

- strângeţi braţele în jurul adversarului

- îndepărtaţi adversarul şi eliberaţi balonul

43

1

2

2 3

4

VERDE

ALBASTRUJUCĂTORII ÎN ALBASTRU REVIN DE AICI

NICI UN JUCĂTOR NU

VAREVENI DE AICI

NICI UN JUCĂTOR NU

VAREVENI DE AICI

JUCĂTORII ÎN VERDE REVIN DE AICI

1 Poarta de placaj


25/4025 25IRB Rugby Ready / Grămadawww.irbrugbyready.com

GrămadaForţa dezvoltată în grămadă poate fi foarte mare şi

pentru securitate, este important ca toţi jucătorii să

înţeleagă tehnicile corecte pentru poziţionarea lor.


PoziţionareaPunctul de plecare este înţelegerea constituţiei corporale necesare pentru toţi participanţii.

• Menţineţi o bază stabilă cu picioarele depărtate cam la înălţimea umerilor. Exerciţiul greşit Exerciţiul corect

• Îndoire la genunchi şi şolduri.

• Menţineţi capul şi umerii deasupra şoldurilor permanent.

• Aveţi grijă ca picioarele, şoldurile şi umerii să fie.

• Menţineţi spatele drept cu coloana vertebrală pe linia de acţiune.

• Rămâneţi stabil şi confortabil în poziţia ghemuit.

• Ţineţi bărbia depărtată de piept şi priviţi prin sprâncene.

21

5

52

5

2

5

3

4

2

3

1

4 5


26/4026 IRB Rugby Ready / Grămada

Înainte de legareEste foarte important să nu existe nici o presiune de

înaintare la linia I înainte de legare.

• Luaţi poziţia corectă pentru postul vostru.

• Legaţi-vă ferm şi continuu.

• Eliberaţi greutatea de pe călcâie şi staţi pe vârful

picioarelor.

- Exerciţiul greşit : verzi.

- Exerciţiul corect : albaştri.

• Aveţi grijă ca fiecare pilier este suficient de aproape

pentru a atinge umărul exterior al pilierului advers.

arată ca înaintaşii sunt prea depărtaţi unul de celălalt.

• Pregătiţi-vă pentru angajare la semnul arbitrului, având grijă

ca poziţia picioarelor şi legarea sunt corecte.

• Dacă nu sunteţi în poziţia corectă, strigaţi „Nu suntem gata”.

• Înaintaşii au ochii concentraţi pe zona de ţintă.

• Nu anticipaţi succesiunea angajamentului.

21

3

3

4

3

21

1

3 4

2

Înainte de meci:• Vorbiţi cu înaintaşii din linia I şi mijlocaşii la grămadă pentru a le explica succesiunea procesului de angajare.

• Regulamentul impune jucători cu experienţă şi antrenaţi corespunzător în linia I. Numărul acestor jucători depinde de

numărul jucătorilor din echipă.

Verificaţi că:

• 8 jucători din fiecare echipă formează grămada, dacă ambele echipe au 15 jucători.

• Numărul jucătorilor din grămadă este acelaşi pentru fiecare echipă – pentru U19 şi juniori.

• Toţi jucătorii sunt complet legaţi.

• Înaintaşii sunt legaţi corect cu talonerul.

• Distanţa dintre înaintaşi este corectă.

• Capul şi umerii se află deasupra şoldurilor.

• Toţi înaintaşii rămân legaţi corect până la terminarea grămezii.

• Asiguraţi-vă de folosirea corectă a succesiunii de angajare: „ghemuit – atins – pauză – angajare”.



27/4027 27IRB Rugby Ready / Grămadawww.irbrugbyready.com

Angajarea la grămadăPrincipiile cheie ale unei grămezi sigure sunt menţinerea corectă a sincronizării, legării şi poziţionării pe toată succesiunea

angajării în grămadă. Pentru a îmbunătăţi tehnica în siguranţă este cel mai bine să se progreseze de la

la trei la cinci la opt jucători în grămadă – dacă este posibil folosind un arbitru.

• Înaintaşii trebuie să se aşeze în poziţie opusă faţă de partea lor de angajare şi nu direct în faţa adversarilor

(contrabalansare)

• Angajaţi după ce aţi realizat succesiunea şi numai după ce arbitrul strigă „angajaţi” (Acesta nu este o comandă, ci doar o

indicaţie ca înaintaşii să se lege atunci când sunt pregătiţi).

• Pilierul de pe partea deschisă se leagă de tricoul pilierului de pe partea închisă advers folosind braţul stâng şi apucându-

se de partea din spate sau laterală.

• Pilierul de pe partea închisă se leagă de tricoul pilierului de pe partea deschisă folosind braţul drept.

• Pilierii nu vor exercita presiunea descendentă.

• Nici un alt jucător decât pilierul nu poate ţine un adversar.

• Legaţi-vă ferm conform regulamentului pe toată durata grămezii până

la terminarea ei.

21

76543

3

21

4 5

6 7


28/4028 IRB Rugby Ready / Marginea

MargineaScopul marginii este de a reîncepe jocul rapid, în siguranţă şi

corect, după ce balonul a ajuns în tuşă, folosind o aruncare între

două linii de jucători.


Săritor • Poziţia de start:

- Pieptul şi mâinile în sus

- Îndoiţi genunchii

• Explodaţi în sus dintr-o decolare pe ambele picioare.

4

5 6

3

21

1 2

3 4 5 6


29/4029 29IRB Rugby Ready / Margineawww.irbrugbyready.com

Săritor (continuare)

• Deplasaţi-vă dinamic într-o poziţie din care puteţi fi ridicat

cu uşurinţă.

• Menţineţi o formă longitudinală a capului (fixaţi ţinând

strâns fesele) pentru a vă asigura că atât voi cât şi jucătorii

de suport pot menţine controlul.• Priviţi la balon printre mâini în timp ce întindeţi braţele

pentru a-l prinde.

• Comunicaţi cu jucătorii de suport pentru a realiza o revenire

sigură la sol.

• Realizaţi o aterizare pe ambele picioare şi îndoiţi

genunchii.

9

7

10

8

8

Verificaţi că:

• Săritorii să fie susţinuţi corect în margine (jucătorii să nu fie abandonaţi în aer).

Fiţi atenţi la:

• Jucătorii care ţin sau împing un adversar.

• Jucătorii care atacă ilegal un adversar.


7

8

9

10


30/4030 IRB Rugby Ready / Marginea

Jucătorii de susţinere

• Deplasaţi-vă cu săritorul înăuntrul spaţiului.

• Bază largă - picioarele depărtate.

• Adaptaţi o poziţie ghemuită, cu spatele drept, îndoiţi genunchii şi

ţineţi pieptul sus.

INDICAŢIE: O metodă bună pentru a-i invita această tehnicaarătate aici: numai jucătorii de susţinere, jucătorii de susţinere cu

scut de placaj, jucătorii de susţinere cu sac de placaj, jucătorii de

placaj cu săritor.

• Apucaţi-vă cu palmele de săritor si degetele

desfăcute. 6 7 8 9

1

2 3 4 5

1

2 3

4

6 7 8 9

5

Ridicător din fata Ridicător din spate


31/4031 31IRB Rugby Ready / Margineawww.irbrugbyready.com

Jucătorii de susţinere(continuare)

• După desprindere, deplasaţi-va spre

săritor, întinzând picioarele si

braţele.

• Menţineţi prinderea, o poziţie puternica(ferma), fixare si readuceţi săritorul pe sol

in siguranţa. 1514

10 11 12 13

10 11

12

15

13 14


32/4032 IRB Rugby Ready / Molul

MolulUn mol se constituie atunci când un jucător purtător de balon

este susţinut de unul sau mai mulţi adversari si unul sau maimulţi coechipieri ai purtătorului de balon se leagă de acesta. Deciun mol este format din cel puţin trei jucători, toţi aflaţi in picioare;purtătorul de balon si un jucător din fiecare echipa.


Ţinerea balonului în contact• Balonul se ţine departe de adversar.

• Ţineţi bărbia depărtată de piept şi ochii deschişi.

• Luaţi o poziţie joasă, pregătit de contact.

• Faceţi un pas mare, ferm, spre contact.

• Menţineţi corpul între adversar şi balon.

• Menţineţi coloana vertebrală paralela cu solul şi pe

aceeaşi linie cu sensul de împingere. 3

3

2

2

2

1

1

2

3

Verificaţi că:

• Jucătorii care vin în mol fac acest lucru din

spatele ultimelor picioare.

Fiţi atenţi la:

• Jucătorii sa nu prăbuşească intenţionat molul.

• Urmăriţi jucătorii care sar deasupra molului.

• Urmăriţi jucătorii care trag în afară adversarii

din mol.

INDICAŢIIPENTRU ARBITRU


33/4033 33IRB Rugby Ready / Molulwww.irbrugbyready.com

Formarea molului

• Încercaţi să învingeţi adversarul.

• Răsuciţi-vă devreme într-o poziţie

stabilă.

• Jucătorul de susţinere care ajunge

primul smulge balonul şi împinge.• Primul purtător de balon se întoarce

complet cu spatele pentru a înfrunta

adversarul.

• Susţinerea ulterioara (al II-lea şi al

III-lea jucător care soseşte) se leagă

pe ambele părţi (laturi) de purtătorul de

balon iniţial.

• Susţinătorii suplimentari deplasează balonul de adversar.

• Capetele şi umerii nu trebuie sa se afle mai jos decât şoldurile şi jucătorii

trebuie sa fie legaţi. (Atenţie echipa în albastru are acum posesia)

• Toţi jucătorii de susţinere vor avea în vedere factorii cheie de securitate:- bărbia depărtată de piept, capul sus şi mâinile în sus

- vizualizarea ţintei

- menţinerea coloanei vertebrale pe aceeaşi linie cu sensul de

împingere

- mişcare de jos în sus

- realizaţi contactul cu umerii nu cu capul

- legaţi-va de coechipier sau de adversar

• Legaţi-vă şi împingeţi înainte în formaţie echilibrată.

• Adaptaţi-vă la apărare şi fie daţi drumul balonului, fie reformaţi molul.

7

5

7

7

6

4

3

21

1 2

3

4

6 7

5


34/40


34 IRB Rugby Ready / Grămada spontana

Jucătorii care sosesc la grămada spontană şi mol• Toţi jucătorii care sosesc trebuie să se alăture venind din spatele piciorului

ultimului coechipier în grămada spontană sau mol.

• Jucătorii care părăsesc (ies) trebuie să se retragă imediat în spatele liniei de

afară din joc.

• Respectaţi indicaţiile de securitate pentru antrenor, pentru grămada spontana

şi mol.

6

• Jucătorii de susţinere menţin capul şi umerii deasupra şoldurilor. Exerciţiul greşit Exeriţiul corect • Jucătorii de susţinere se leagă unul de celălalt şi de adversari şi trec peste balon.

• Jucătorul de susţinere cel mai apropiat joacă balonul.

21

5

43

Grămada spontanaGrămada spontană este o faza de joc în care unul sau mai mulţi jucători

din fiecare echipă, care se afla în picioare, în contact fizic, se adună

strâns în jurul balonului afla la sol. Multe aspecte legate de securitate în

grămada spontană sunt cu prinse la pag. 22-24.

Verificaţi că:• Jucătorii să se afle în picioare• Jucătorii care vin în grămada

spontană să facă acest lucru dinspatele ultimelor picioare

Fiţi atenţi la:• Jucătorii care intra din partea

superioara în jos.• Rucking la jucător nu la balonului.• Jucătorii care prăbuşesc

intenţionat grămada sau sar pe ogrămada spontană.

INDICAŢIIPENTRU ARBITRU

Jucătorii în

verde sealătura de aici

Jucătorii înalbastru se

alătura de aici

1 2

4 5

3

6


35/4035 35IRB Rugby Ready / Controlul accidentărilor www.irbrugbyready.com

Controlul accidentărilor Dacă accidentare are loc în joc este important să se identifice

accidentarea, să fie tratată corespunzător şi să se intervină

pentru recuperarea şi revenirea jucătorului în joc.

Există 3 faze distincte:

1. Identificare.

2. Recuperarea.

3. Revenirea în joc.

Faza 1 – Identificarea

Această fază a fost împărţită în accidentări acute şi în toate celelalte care

implică accidentările grave (fractura) şi accidentări ale ţesuturilor moi. Este

foarte important ca jucătorii să fie recuperaţi în mod corespunzător înainte de a

reveni în joc. Dacă acest lucru nu se întâmplă accidentarea se poate înrăutăţi.

Accidentări acute

În cazul unei accidentări suspectate ca fiind acute sau extrem de gravă, esteimportant ca toata lumea – jucătorii, antrenori, arbitrii – să ştie ce au de

făcut. Acest lucru trebuie să se sprijine pe un plan de urgenţă.

1. Solicitarea de ajutor

2. Chemare unei ambulanţe

3. Se va vorbi cu jucătorul

4. Verificarea tractului respirator – se îndepărtează protecţia dentară

5. Se verifică respiraţia

6. Se verifică circulaţia

7. Nu mişcaţi jucătorul

8. Rămâneţi cu jucătorul şi continuaţi comunicarea

9. Ţineţi jucătorul la căldură până la sosirea personalului calificat.

Toate celelalte accidentări

Evaluaţi jucătorul pe terenul de joc folosind sistemul T.O.T.A.P.S. Îndepărtaţi protecţia dentară a jucătorului accidentat

Vorbiţi (Talk) Ce s-a întâmplat ? Ce doare ?

Observare (Observe) Examinaţi zona accidentată. Este diferită (umflată, de culoare diferită, etc.)

Palpare (Touch) Pentru umflături, sensibilitate şi durere

Mişcare Activă Cereţi jucătorului să mişte partea lezată fără ajutor

Mişcare Pasivă Dacă jucătorul mişcă activ partea lezată atunci mişcaţi-o cu o gamă largă de mişcări.

Testarea abilităţilor (Skill test)

Dacă mişcările active şi pasive nu au produs dureri cereţi jucătorului să stea în picioare şi dacămembrele inferioare pot suporta o greutate totală şi dacă poate merge. Dacă nu poate face acestlucru el va fi scos de pe teren.

Renunţare

Infromaţiile privind tratarea accidentelor din acestprodus IRB Rugby Ready reprezintă uninstrument pentru îngrijirea jucătorilor accidentaţi.

Acesta nu înlocuieşte beneficial de a aveapersonal calificat pentru tratarea accidentelor.IRB ( inclusive IRBF Services (Ireland) Limitednu îşi asumă nici o responsabilitate pentru oriceneglijenţă legată de tratarea şi îngrijirea

jucătorilor acidentaţă.


36/4036 IRB Rugby Ready / Controlul accidentărilor

Protecţie (Protection)

De îndată ce a apărut o accidentare, este vital ca zona accidentată şi jucătorul să fie protejaţi deo înrăutăţirea situaţiei şi întârzierea vindecării.• Excoriaţiile / rupturile trebuie bandajată.• Articulaţia accidentată trebuie acoperite.• Se va evita sprijinirea cu greutatea corporală pe zona accidentată.

Odihnă (Rest) Odihna adecvată este vitală pentru orice vindecare a ţesutului şi refacere a acestuia. Nu uitaţidacă doare, acest lucru nu este bun pentru zona accidentată.

Gheaţă (Ice)

Aplicarea gheaţă pe o zonă accidentată împiedică sângerarea şi umflarea ulterioară. Aplicareagheţii în mod regulat ajută la reducerea timpului de recuperare şi a durerii. Aplicaţi gheaţa în zonaaccidentată timp de 15 minute la fiecare oră. Protecţia cu gel cu acid petrolic sau ulei evităaccidentarea termică.

Compresia(Compresion)

Compresia unui hematom împiedică umflarea şi reduce timpul de recuperare. Compresia asupraţesutului moale reduce umflarea (inflamare).

Ridicarea (Elevation) Menţinerea ridicată a zonei afectată reduce umflarea şi micşorează durerea.

Diagnosticarea Diagnosticarea din timp şi tratamentul corect reprezintă drumul cel mai rapid spre vindecare.

Gheaţa ajută la prevenirea sângerării şi inf lamării Ridicarea reduce umflarea şi durerea

Căldura (Heat) Poate mări sângerarea şi umflarea şi poate masca durerea şi anchilozarea. Alcoolul (Alcohol) Poate mări sângerarea şi umflarea şi poate masca durerea şi gravitatea. Alergarea (Run) Odihna este esenţială.Masajul (Massage) Este mai bine să fie evitat pentru că măreşte sângerarea şi umflarea, întârziind astfel recuperarea.

Accidente ale ţesuturilor moi

Luxaţii, entorse, răni, acestea vor fi tratate prin metoda P.R.I.C.E.D.

Comoţie

Articolul 10 din regulamentul IRB prevede:

10.1.1. Un jucător care a suferit o comoţie nu va participa la nici

un meci sau antrenament pe o perioada minima de 3 săptămâni

de la momentul accidentării şi poate face acest lucru numai când

nu mai prezintă simptome şi este declarat apt după o examinaremedicală adecvată. Această declaraţie trebuie menţionată într-un

raport scris, întocmit de persoana care a efectuat examinarea

medicală.

10.1.2. Conform sub-clauzei 10.1.3. perioada de 3 săptămâni

poate fi redusă numai dacă jucătorul nu mai prezintă simptome şi

este declarat apt pentru a juca după evaluarea efectuată de un

expert neurolog recunoscut şi calificat corespunzător. Această

declaraţie se va menţiona într-un raport scris elaborat de un

neurolog calificat şi recunoscut şi care a efectuat evaluarea.

10.1.3. În jocul pe grupe de vârste perioada minima de 3

săptămâni este obligatorie.

Următoarele indicaţii pot fi de ajutor pentru recunoaşterea

unei comoţii. Dar fiecare incident trebuie evaluat după

simptomele şi caracteristicile lui. Simptomele comoţiei pot

cuprinde:

• Pierderea cunoştinţei

• Pierderea memoriei, confuzie şi dezorientare

• Vedere dublă sau înceţoşată

• Ameţeală sau instabilitate

• Stare de vomă şi dureri de cap

Consecinţe pentru joc

Dacă un jucător prezintă semne de comoţie el nu va avea

voie să continue jocul sau să revină în joc. Jucătorul va fi

evaluat de un medic specialist.

De îndată ce accidentul a fost diagnosticat, evitaţi orice element de H.A.R.M. timp de 72 ore.


37/4037 37IRB Rugby Ready / Controlul accidentărilor www.irbrugbyready.com

Sângerarea

Atunci când trataţi un jucător trebuie purtate mănuşi pentru

a proteja jucătorul şi asistentul de prim ajutor contra

transmiterii de boli prin sânge cum ar fi HIV şi hepatita.

Sângele nu trebuie să se transmită de la un jucător la altul.

Orice articol contaminat cu sânge va fi sigilat într-o punga

din plastic şi aruncată în siguranţă.

Sângerarea masivă trebuie tratată cât mai urgent posibil

pentru a reduce afluxul de sânge, iar acest lucru poate

salva viaţa. Aplicaţi presiunea direct pe o rană şi aplicaţi

presiunea indirectă, doar dacă acest lucru nu este posibil.

Ocupaţi-vă de transportul urgent la spital.

Faza 2 – Recuperarea

Recuperarea necesită supraveghere şi tratament din

partea unui personal calificat, medici, fizioterapeuţi şi

preparatori fizici.

Scopul recuperării este de a-l readuce pe jucător la o

condiţie fizică totală, care cuprinde :

• recuperarea forţei musculare

• restabilirea unei game complete a mişcărilor articulaţiilor

• condiţia fizică menţinută prin exerciţii cum ar fi bicicleta şi

înotul• atunci când jucătorul este pregătit – revenirea treptată la

tehnicile specifice jocului

• exerciţii de contact urmate de contact total.

Dacă toate acestea sunt realizate vă puteţi întoarce la joc.

Faza 3 – Revenirea în joc

Jucătorii vor reveni în joc de îndată ce antrenorul, medicul

sau fizioterapeutul au testat jucătorul pentru a verificadacă este pregătit să revină pe terenul de joc.

Jucătorii care revin trebuie să demonstreze din nou că

sunt pregătiţi pentru joc. Se vor face teste pentru condiţia

fizică ca cele folosite la începerea sezonului şi se vor

exersa tehnici şi mişcări de joc pe care jucătorii le vor

executa în joc, de exemplu placajul, deplasările laterale,

sărituri, etc.

Informaţiile privind profilul jucătorului trebuie folosite pentru

a compara performanţele şi a constata dacă jucătorii suntdin nou pregătiţi pentru joc. Dacă jucătorii pot demonstra

acelaşi nivel de performanţă ca cel dinaintea accidentării,

ei sunt din nou pregătiţi pentru joc.

Indicaţii pentru arbitru

Acest raport este important pentru că depistează de ce şi

cum a avut loc accidentarea şi detectează modalităţile

pentru a preveni alte accidentări similare. Antrenorii trebuie

să-i încurajeze pe jucători să relateze asupra

accidentărilor; în caz contrar există riscul ca acestea să se

înrăutăţească sau ca ei să nu se vindece niciodată. Acest

lucru poate avea consecinţe grave, în special, în cazul

comoţiilor.

Controlul accidentărilor este esenţial pentru creşterea

securităţii şi performanţei jucătorilor. Fiecare club şi federaţie

trebuie să aibă un ofiţer responsabil pentru acest control.

Toate rapoartele privind accidentările trebuie să folosească

definiţia IRB privind accidentarea şi procedurile de

culegere a datelor în legătură cu studierea accidentărilor.

Definiţia IRB a unei accidentări :

“Orice durere fizică produsă de un transfer de

energie care a depăşit capacitatea corpului de a-şi

menţine integritatea structurală şi/sau funcţională,

care a fost suferită de un jucător în timpul unui meci

sau antrenament, indiferent de necesitatea unei

intervenţii medicale sau neparticiparea la activităţi de

joc. O accidentare care necesită asistenţă medicală

este considerată ca o accidentare cu « asistenţă

medicală » şi accidentarea care are drept rezultat

faptul că un jucător nu mai poate lua parte în

totalitate la un antrenament sau la un meci, ca o

accidentare cu « neparticipare » “

• Dacă un jucător este accidentat şi continuarea

jocului este periculoasă, arbitrul trebuie să

oprească jocul.

• Jucătorii nu au voie să poarte nici un articol de

îmbrăcăminte pătat cu sânge.

• Jucătorii care au o rană deschisă sau

sângerândă, trebuie să părăsească suprafaţa de joc şi nu trebuie să revină până când rana nu este

sub control sau a fost acoperită.

INDICAŢII PENTRUARBITRU


38/4038 IRB Rugby Ready / Rezumat

RezumatProgramul IRB „Fii pregătit pentru rugby (joc)” are drept scop sprijinirea antrenorilor,

arbitrilor şi jucătorilor în pregătirea jocului pe baza unor modele bune de exerciţii

pentru condiţia fizică, tehnică, prevenirea accidentărilor şi tratarea acestora.

Toţi participanţii la joc au o responsabilitate colectivă

pentru a fi siguri că jocul este practicat în spiritul fairplay-

ului. Jocul de rugby are o intensitate fizică deosebită, de

aceea jucătorii trebuie să înveţe importanţa disciplinei.

Aceasta înseamnă că anti-jocul sau abuzurile arbitrilor nu

trebuie tolerate.

• Respectaţi-vă pe voi, pe adversari, pe oficiali şi respectaţi

regulamentul de joc.

• Câştigaţi cu onoare, pierdeţi cu demnitate.

• Încercaţi să vă păstraţi calmul.• Arbitrul este cel care conduce, sprijiniţi-l jucând corect şi

respectându-i deciziile.

Sperăm că acum aţi înţeles pe deplin ce înseamnă a fi

pregătit pentru joc.

1 Stabiliţi exact profilul jucătorilor înainte de începerea jocului.

2 Luaţi măsuri ca echipamentul şi mediul să fie sigure şi

elaboraţi un plan de urgenţă.

3 Aveţi grijă ca jucătorii să-şi pregătească temeinic:

- condiţia fizică

- stilul de viaţă- să se încălzească / să revină.

4 Antrenaţi şi re-antrenaţi tehnicile de securitate:

- echilibrul, stabilitatea şi poziţionarea

- placajul şi contactul 1 – la – 1

- grămada ordonată şi marginea

- grămada spontană şi molul.

5 Nu toleraţi anti-jocul.

6 Luaţi măsurile necesare pentru tratarea accidentărilor:

- dacă aveţi dubii, solicitaţi ajutor rapid şi nu mişcaţi

jucătorul

- pentru accidentările care nu sunt deosebit de grave:

a) T.O.T.A.P.S.;b) aveţi grijă deosebită în caz de comoţie;

c) pentru accidentările ţesuturilor moi folosiţi

P.R.I.C.E.D.

d) evitaţi H.A.R.M.

- asiguraţi recuperarea corespunzătoare a jucătorilor

- permiteţi-le să revină în joc numai atunci când sunt

complet apţi

- faceţi un raport asupra accidentării atunci când este

necesar.

Dacă urmaţi aceşti paşi ca jucător, antrenor, manager, saufederaţie vă veţi bucura şi mai mult de jocul de rugby.

Acum sunteţi pregătiţi pentru joc, răspundeţi pregătiţi


39/40

Mulţumiri

Mulţumim pentru îndeplinirea sarcinilor şi eforturile echipei

editoriale în contribuţia sa de dezvoltare a acestui programeducativ.

Echipa editorială: Mark Harrington (IRB) şi profesor Mick

Molloy (IRB)

Echipa principală: Steve Aboud (IRFU), Andy Henderson (SRU),

Will Feebery (RFU), Brian O’Shea (IRB Trainer, Australia)

Echipa de consultanţă: Hilton Adonis (SARU), Neville Heilbron

(SARU), Dr Ismael Jakout (SARU) , Mike Luke (IRB Trainer,

USA), Bernd Gabbei (IRB Trainer, Germany), Keith Hole (IRB

Trainer, Australia), Bruce Cook (IRB) şi Steve Griffiths (IRB)

Mulţumiri pentru folosirea jucătorilor, terenurilor, sălilor şi

echipamentului: York Fitness, Fred Baama şi Scott Pearson de la

ABK Sports, Colin McEntee de la Leinster Rugby Academy şi

jucătorilor săi, Dr. Conor McCarthy de la IRFU, Peter Smyth

de la St. Mary’s College RFC, David Keane şi Alan Rogan

(IRFU Referees)

Fotografii selecţionate de Getty Images

Alcătuit şi produs de: The Bridge

www.the-bridge.co.uk

Acest produs IRB Rugby Ready a fost dezvoltat în contextual

legilor aplicate pentru prevenirea accidentelor şi a practicii

medicale din Irlanda. IRB (inclusive entitatea sa operaţională

IRBF Services (Ireland) Limited şi celorlalte entităţi associate) nu

îşi asumă nici o responsabilitate pentru neglijenţa sau orice altă

măsură care contravine cerinţelor legale care sunt prevăzute pe

plan local.

© IRB 2007



40/40

rugby ready 2007 ro

Documents