Boli infectioase Rujeola

DEFINIIE:

Rujeola este o boala acut infectioas i extrem de contagioas, uneori sever, provocata de virusul rujeolic, caracterizat clinic prin manifestari catarale respiratorii, un enantem bucal particular, urmate de o erupie caracteristic i insoit de variate complicaii bacteriene.

Rujeola este o boala extrem de raspandit (peste 90% dintr-o populaie nevaccinat face boala pan la varsta adult). In arile in curs de dezvoltare (nivel de viaa sczut i igien deficitar), rujeola se insoete de o mortalitate ridicat (12% sau i mai mult); in celelalte ari, acest risc este mult mai redus (mortalitate 0,02- 0,1%).

Complicaiile pulmonare i nervoase contribuie la gravitatea bolii prin mortalitate i sechele. Se apreciaza c peste 1.500.000 de copii mor anual pe glob din cauza rujeolei.

Considerand marea morbiditate a rujeolei, complicaiile i mortalitatea, rujeola se numar, in cadrul bolilor infecioase, printre problemele mari de sanatate public. Prin generalizarea vaccinrii antirujeolice, se sper s se obin eradicarea bolii, in ultimii ani.

ETIOLOGIE:

Virusul rujeolic este agentul causal. El este prezent la omul bolnav in sange, in secreiile nazofaringiene i respiratorii, in elementele eruptive cutanate. Virusul nu se intalnete la persone sntoase, deoarece nu exist purtatori de virus rujeolic.

Izolarea virusului rujeolic s-a fcut pe culturi de esuturi (rinichi uman, sau de maimu), utilizand sange, sau splturile faringiene de la bolnavii de rujeol.

Morfologie: virusul rujeolic este o particul sferic de 120- 128m in diametru, cu mici proiecii aciculare de suprafa. Structural, conine o nucleocapsid, cu A.R.N i un inveli exterior constituit din lipide, glicoproteine i polipeptide. Infectivitatea este legat de acest inveli ca i de proprietile de hemaglutinare i hemoliz. Antigenul pentru reacia de fixare a complementului este prezent in nucleocapsid, iar anumite specificitai sunt date de inveli. Spre deosebire de alte virusuri inrudite, virusul rujeolic nu posed neuraminidaz. Exist un singur tip antigenic.

Rezistena in mediu extern i la factorii fizici: virusul rujeolic este puin rezistent in mediul extern, mai ales la temperaturi ridicate. Rezist cateva saptmani la frigider i mai multe luni in stare ingheat la temperaturi de 150 sau -790 grade C. La 370 grade C ii pierde jumatate din infeciozitate in 2 ore. La temperatura camerei i la umiditate sczut, rezist mai bine dar, pierde 50-70% din infeciozitate, in conditii de umiditate crescut. Este distrus repede de ultraviolete. Aciunea formolului (1/4000), timp de 4 zile la 370, duce la inactivarea virusului (pierderea complet a infeciozitaii). Virusul rujeolic nu este sensibil la nici un antibiotic.

PATOGENIE:

Poarta de intrare a virusului rujeolic este mucoasa nazofaringian i conjunctival. Unii autori au susinut c poarta de intrare a virusului ar fi numai mucoasa conjunctival (copii receptivi la rujeol, pui in contact cu bolnavii de rujeol, nu au facut boala, dac li s-au aplicat ochelari, care acopereau intreaga regiune orbital sau dac li s-a instilat ser de convalescent in sacul conjunctival).

Dup patrunderea prin mucoas virusul ajunge in esuturile linfoide, unde se multiplic (perioada de incubaie). Virusul a putut fi izolat din sange, in aceast perioad, la maimue. Cand s-a realizat o multiplicare maxim a virusului, acesta invadeaz sangele i organele, provocand primele manifestari ale bolii. Virusul rujeolic se izoleaz in aceast perioada din sange, din secreii nazofaringiene i din urin. In sange, virusul rujeolic este localizat indeosebi in leucocite, in care se i multiplic (ceea ce ar explica leucopenia i modificrile cromozonice fregvente din rujeol).

In rujeol, se produc i alte modificari imunologice i metabolice. Astfel, in formele severe de rujeol s-a constatat o imunosupresie inportant (mai ales a imunitaii celulare), demonstreaz printr-o scdere a numrului de linfocite T, i scderea rezistenei la infecii bacteriene.

Rujeola grav care apare frecvent la tropice, se insoete de o eliminare mai prelungit a virusului rujeolic i de prezena prelungit a celulei gigante (8-29 zile), fa de o durat medie de 6 zile in rujeola obisnuit. Se consider c acest aspect revelator de gravitate se datorerte unei puternice deprimari a imunitaii celulare, la copiii cu malnutriie, ceea ce ar favoriza proliferarea viral i gravitatea bolii.

Viremia inceteaz cand apar anticorpii neutralizani, al cror tritru crete progresiv, ajungand la maximum intre a 7-a i a 10-a zi de convalescen. Tritrul acestor anticorpi se menine ridicat, chiar dup un an, persistand apoi toat viaa i asigurand imunitatea antirujeolic.

TABLOUL CLINIC:

Incubaia in medii este de 10 zile (cu variaii intre 8 i 11 zile), fiind una din perioadele de incubaie cele mai fixe. Poate fi prelungit pn la 21-28 de zile, dac in cursul acestei perioade s-a administrat gammaglobulin.

a.) Perioada de invazie (stadiul preeruptiv, perioada cataral).

Aceast perioad dureaz 3-4 zile, pn la apariia erupiei. Debutul este gradat (i nu brusc ca in scarlatin), cu febr care crete treptat la 380-390C, insoit de cefalee, indispoziie i de fenomene catarale conjunctivale i ale cilor respiratorii superioare.

Caterul conjunctival este exprimat prin: conjunctivite roii, pleoape umflate, ochi lacramoi;este insoit adesea de fotofobie.

Catarul cilor respiratorii este localizat iniial la nazofaringe i laringe. Bolnavul strnut i prezint o secreie nazal, abundent, seromucoas sau mucopurulent, care irit narinele, insoit uneori de epistaxis. Catarul ocular i nazal dau feei bolnavului un anfacies de copil. Catarul se extinde apoi la laringe, instalandu-se laringita exprimat prin voce aspr, rguit, tuse uscat suprtoare. Catarul laringean poate fi mai accentuat, luand aspectul unei laringite obstruante (crup rujeolic). Ctre sfaritul perioadei de invazie, catarul se extinde descendent sub forma unei traheobronite acute.

Examene radiologice efectuate sistematic in aceast perioad pun in eviden, in peste jumatate din cazuri, imagini de pneumonie interstiial.

Cavitatea bucal. Din primele zile de boal, mucoasa bucal este congestionat, mai ales in fundul gurii. Pe acest fond hiperemiat, se observ pete intens congestive, uneori chiar hemoragice. Petele sunt de dimensiuni mici (3-5 mm in diametru), cu contur neregulat, fiind frecvente pe vlul palatin i in fundul gatului. Limba este sabural, dar roie pe margini cu tendine de descuamare in zilele urmtoare

Semnul Koplik, modificare caracteristic rujeolei in aceast perioad; este constituit din cteva (uneori numeroase) micropapule albe sau de culoare albastru deschis, izolate sau in mici grupuri, aezate pe o zona roie, cu un diametru de caiva milimetri. Aceste micropapule sunt situate pe mucoasa jugal, lang ultimii molari, mai rar pe gingii, in anul jugomaxilar i excepional in alte pri (mucoasa nazal). Ele au fost comparate cu grunele de gri sau cu mici stropituri de var, presrate pe o suprafa congestionat. Aceste puncte reliefate se datoresc unor ingrori epiteliale, fiind destul de aderente de mucoas.

Semnul Koplik apare din perioada de invazie, de obicei in a 2-a zi i persist cateva zile, cuprinzand i 2-3 zile din perioada eruptiv, apoi dispar incepand cu punctele albicioase, care las in loc un punct hemoragic pe o areol congestiv. Semnul Koplik are o mare valoare in diagnosticul precoce al rujeolei, putand fi considerat chiar patognomonic pentru aceast boal. Ganglionii limfatici, mai ales cei cervicali, sunt usor mriti.

Perioada eruptiv. Febra, care la sfaritul perioadei de invazie avusese o tendin de scdere, crete din nou i mai mult, realizand astfelo curb febril cu aspect difazic, asemntoare cu aceea din alte boli virale (grip, poliomelit).

Simptome generale i nervoase: indispoziie, agitaie, insomnie, chiar delir, se accentueaz. Erupia apare concomitent cu aceast exacerbare a simtomatologiei generale.

Erupia rujeolic apare, de obicei, in cursul nopii, astfel incat este descoperit dimineaa. Primele pete apar inapoia urechilor i pe ceaf, pe frunte i obraji, coborand spre gat. A 2-a zi, erupia se extinde pe torace i pe pdcina membrelor, pentru ca in a 3-a zi, s cuprinda in intregime trunchiul i extremittile membrelor. Erupia are deci un caracter descendent i centrifug, generalizarea fiind desvarit de obicei in a 3-a zi. Uneori, erupia iese mai greu, generalizandu-se in 4-5 zile .

Erupia rujeolic este constituit din macule congestive (dispar la presiune), de culoare roz, la inceput mici (diamedrul de caiva mm) putand rmne ca atare (erupie micromaculoas) sau crescand in suprafa (de 1-3 cm in diametru), cu margini neregulate, sau uor dinate ( erupia macromaculoas).