I

{

{

II

-.

Samanta Schweblin (Buenos Aires, 1978) este o scriitoareargentiniani de limbi spaniold. in 2}l2,Schweblin a publicatprimul sdu volum de povestiri, El nucleo del disturbio, care acAgtigat un premiu din partea Fondo Nacional de las Artesdin Argentina gi locul intAi la Concursul nalional HaroldConti. in 2008, a cAgtigat Premiul Casa de las Am6ricas pentruvolumul de povestiri Pdjaros en la boca, iar in 2015 a publicatcel de-al treilea volum de povestiri, Siete casas yacias. Primulsiu roman, Vis febril (Distancia de rescate), a cAgtigat PremiulTigre Juan 2015 gi a fost nominalizatla Premiul Man BookerInternational 2017.in2018 a publicat cel de-al doilea roman,Kentukis. Povestirile Samantei Schweblin au fost incluse in maimulte antologii, iar traducerile unora dintre ele au fost publicatein revistele The New Yorker qi Granta. in 2010, a fost aleasi derevista Granta printre cei mai buni22 de scriitori de limbispanioli sub 35 de ani. Scrierile sale au fost traduse in peste20 de limbi, printre care englez6,, germani, francezi,italiani,portughezi, sArbl qi suedezi. Locuieqte in Berlin.

SA}IA1'TA STHTJTBLII'

vls rtBRlt

Traducere din limba spaniold de

Lavinia Similaru

JM^.Lwt,ratrrar,,

2015

I

Sunt ca viermii.Ce fel de viermi?Ca viermii, peste tot.Biiatul e cel care vorbegte, imi spune cuvin-

tele la ureche. Eu sunt cea care intreabi. Viermiin corp?

Da, in corp.Viermi de pimint?Nu, alt tip de viermi.E intuneric gi nu pot si vid. Cearqafurile sunt

aspre, se increlesc sub corpul meu. Nu pot simi migc, spun.

Din pricina viermilor. Trebuie sd ai rdbdare;i sd astepfi. $i, in vreme ce astep[i, trebuie sdgdse;ti punctul exact in care se nasc viermii.

De ce?Pentru cd e important, e foarte important

pentru to{i.

10 Samanta Schweblin

incerc s[ incuviin\ez, dar corpul meu nurispunde.

Ce se mai intdmpld in grddina casei? Eu sunttn grddind?

Nu, nu egti, dar e Carla, maici-ta. Am cunos-cut-o acum citeva zlle, cdnd tocmai ajunsese-rlm la casa pe care o inchiriaserdm.

Ce face Carla?Termini cafeaua qi lasd ceagca in iarb[,lingi

fotoliul pliant.$i mai ce?Se ridicl Ei se indepirteazl. igi uiti sandalele

indiene, care rimAn la ciliva metri mai incolo,pe treptele de la piscini, insi nu-i spun nimic.

De ce?Pentru ci vreau si agtept si vld ce face.$i ce face?igi pune pogeta pe umdr si pleacl in costu-

mul de baie auriu citre maqini. Existl un soide fascinalie reciproci intre noi dou[, iar princontrast, scurte rlstimpuri de repulsie; pot sile simt ln situalii foarte precise. Egti sigur ci enecesar si facem aceste observa{ii? Avem timppentru asta?

Observaliile sunt foarte importante. De cesunteli in grddind?

Pentru ci tocmai ne-am intors de la lac simama ta nu vrea si intre in casa mea.

Vis febril 11

Vrea sd te scuteascd de probleme.Ce fel de probleme? Trebuie sd tot intru gi

si ies, iar gi iar, mai intdi dupi limonade, apoidupl crema protectoare. Nu mi se pare ci astainseamni si mi scuteascl de probleme.

De ce v-ali dus la lac?A vrut s-o inv6! si gofeze, azis cd, dintotdea-

una a vrut si invefe, dar, odati ajunse la lac, niciuna din noi nu a avut ribdarea necesard.

Ce face acum in grddind?Deschide portiera maginii mele, se agaz[

la volan, cotrobiie o clipi prin pogetd. Eu imidau jos picioarele de pe fotoliul pliant gi agtept.E prea cald. Dupi aceea, Carla se saturd si totcotrobiie gi apuci volanul cu amindoui mdini-le. Sti aga un moment, uit1ndu-se spre poarti,ori poate spre casa ei, mult mai incolo de poartd..

$i mai ce? De ce taci?M-am fixat pe povestirea asta, o v[d cdt se

poate de bine, dar uneori imi e greu si avansez.Si fie oare de la ce-mi injecteazl, infirmierele?

Nu.Dar am s[ mor peste citeva ore, are si se

intAmple asta, nu? E straniu ci sunt atit de linig-tit[. Pentru ci, degi nu mi-o spui, eu o gtiu, gi, cutoate astea, e cu neputinll si-!i spui lie insufi.

Nimic din toate astea nu este important. Pier-dem timpul.

I

12 Samanta Schweblin

Dar e adevirat, nu? Ce am se mor.Ce se mai tnthmpld tn grddind?Carla igi sprijini fruntea pe volan gi umerii i

se scuturi pufin, incepe s[ plingi. Crezi cd amputea sl fim aproape de punctul exact in carese nasc viermii?

Continud, nu uita detaliile.Carla nu face nici un zgomot, dar reugegte

s[ mi convingi s[ m[ scol gi si mi duc spreea. Mi-a pllcut de la inceput, din ziua cind amvdzat-o cirind cele doui gile1i mari de plasticin soare, cu impunitorul ei coc rogcat gi cu sa-lopeta din denim. Din adolescenll nu mai v[-zusem pe nimeni purtAnd as,a ceva gi am insistatcu limonadele, am invitat-o sl bem ceai matein dimineala urmitoare, in cea urmitoare gi inurmitoarea de asemenea. Astea sunt detaliileimportante?

Punctul exact este tntr-un detaliu, trebuie sdfii un bun observator.

Traversez gridina. Cind ocolesc piscina, m[uit spre sufragerie gi o verific prin fereastrl peNina, fiica mea, care doarme mai departe, im-brifigindu-gi imensa cXrtili de pluq. Intru inmagini prin partea pasagerului. Mi agez, darlas portiera deschisi gi cobor geamul, pentruc[ e foarte cald. Cocul mare al Carlei e pulincdzut, desficut pe o parte. Se reazemi de sp[tar,

Vis febril 13

congtientd cd sunt acolo, din nou lAngi ea, qimi priveqte.

* Dac[ ili povestesc, zice, n-ai s[ mai vrei sim6.vezi.

M[ gindesc ce s6-i spun, ceva de genul,,Carla, te rog, nu fi ridicold", dar in schimb iiprivesc degetele de la picioare, incordate pepedale, picioarele lungi, bralele slabe, dar pu-ternice. M[ descumpinegte ci o femeie cu zeceani mai in virstl decAt mine este cu mult maifrumoasi.

- Daci i1i povestes c, zice, n-ai s[ vrei ca el sise joace cu Nina.

- Dar, Carla, te rog, cum si nu vreau.- N-ai si vrei, Amanda, zice, gi ochii i se um-

plu de lacrimi.- Cum il cheami?- David.- E al t6u? E fiul tiu?incuviin{eazl Fiul acela egti tu, David.$tiu, continud.igi gterge lacrimile cu incheieturile degetelor

qi ii zornlie brlfirile aurii. Eu nu te vizusemniciodatl, dar cAnd i-am spus domnului Geser,administratorul casei pe care am inchiriat-o, cimi intilnesc cu Carla, el m-a intrebat numaide-cAt dac[ te-am cunoscut. Carla a zis

- Era al meu. Acum nu mai e.

,{

L

r5"

14 Samanta Schweblin

Am privit-o firi s[ in(eleg.- Nu-mi mai aparline.- Carla, un fiu este pentru toat[ via{a.- Nu, dragl, zice. Are unghiile lungi gi in-

dreptate spre mine, la nivelul ochilor.Atunci imi amintesc de figlrile so{ului meu,

deschid torpedoul gi i le intind, cu tot cu briche-ti. Practic mi le smulge din miini 9i parfumulcremei sale de proteclie solarl plutegte intre noi.

- CAnd s-a niscut, David era un scump.* Bineinfeles, spun, gi imi dau seama c[ acum

trebuie si tac.- Prima oarl cAnd mi l-au dat s6-l lin in brale,

m-am speriat foarte riu. Eram convinsi ci ii lip-segte un deget. Susline ligara cu buzele, surAzAndIa acea amintire, gi o aprinde. Infirmiera a spusci se mai intdmpli uneori din cauza anesteziei,rlmAn sechele, iar pAni cAnd n-am numlrat dedoul ori cele zece degete de la miini, nu m-amconvins c[ totul iegise bine. Ce n-ag da acumpentru ca lui David s[-i lipseasci doar un deget.

- Ce are David?- Dar era un scump, Amanda, ili spun ci

era un scump. Zdmbeatoat|ziaa. Cel mai multii plicea sd stea afafit. Piala il innebunea, demic. Ai vdzut c[ aici nu se poate circula cu ci-ruciorul. in sat, da, insd de aici pini in pialitrebuie si mergi printre casele de vacan!5 9i

Vis febril 15

magherni(ele de pe drum, e o pacoste cu noro-iul, dar lui ii plicea atAt de mult, c[ pini la treiani il duceam pdn[ acolo in bra{e, douisprezececvartale. Cind vedea toboganul, lncepea sd !ipe.Unde e scrumiera in magina asta?

E sub bord. O scot din suport gi i-o dau.- Atunci David s-a imbolnivit, cam la virsta

aia, acum vreo gase ani. A fost intr-un momentcomplicat. Eu incepusem s[ muncesc la fermalui Sotomayor. Lucram pentru prima oard inviala mea. ii lineam contabilitatea, cici, dar cef[ceam eu n-avea nici o legdturi cu contabilita-tea. Si zicem c[ ii ordonam hArtiile qi il ajutams[ lini socotelile, dar mi distram. M[ duceamla autoritl{i ln sat, bine imbricati. Pentru tine,care vii din capitall e altceva, aici pentru ele-gan{i i1i trebuie un pretext, iar ista era perfect.

- $i sotul teu?* Omar cregtea cai. Aga cum auzi. Era alt om

Omar.

- Cred ci l-am v6,zut ieri cind am ieqit cuNina la plimbare. A trecut cu magina, dar nune-a rlspuns la salut.

* Da, ista e Omar acum, zice Carla cl[tininddin cap. CAnd l-am cunoscut inci zimbea, gicregtea cai de curse. ii linea in cealalti partea satului, dincolo de lac, insi cdnd am rimasinsircinatd a mutat totul aici. Cea de aici era

16 Samanta Schweblin

casa perintilor mei. Omar spunea ci atunci cindo sd dim lovitura gi o s[ ne umplem de golo-gani, renovim totul. Eu voiam si pun covor pejos. Da, o nebunie linAnd cont unde locuiesc,dar cit mi-ar fi pl[cut. Omar avea doui iepemame de lux, din care se niscuserb Tristeza Catgi Gamuza Fina, vAndute deja, gi care alergau,mai aleargi qi astizi, pe hipodromurile Palermogi San Isidro. Apoi s-au ndscut alte doul gi unmdnzule!, dar numele lor nu mi le mai amintesc.Ca si-!i meargi bine in afacerca asta, trebuie siai un bun armisar de monti, iar lui Omar i-l im-prumutau pe cel mai bun. A imprejmuit o partedin teren pentru iepe, a ficut o curte in spatepentru mAnji, a plantat lucernd:, iar dupi aceea,mai liniqtit, a construit grajdul. inlelegerea eraca el sd ceari armlsarul;i i-Il[sau doui sau treizile. Cind se vindeau minjii, un sfert din bani iirevenea stdpinului armisarului. inseamni mullibani, pentru ci, daci armisarul e bun gi minjiisunt ingrijifi cum se cuvine, fiecare poate fi vin-dut pe o suml intre 200 000 qi 250 000 de pesos.Astfel cd aveam nenorocitul de cal la noi. Omarnu-l scipa din ochi toatd,ziua, il urmlrea ca unzombi gi socotea de cdte ori monteazh fiecareiapi. Ca si plece, agtepta ca eu s[ mi intorc dela Sotomayor, gi atunci era rindul meu. Eu abiadaci il spionam din cind in cAnd de la fereastra

{

Vis febril

bucitiriei, i1i inchipui. AEa se face c[ intr-o du-p|-amiazd sp[l vasele gi imi dau seama c[ nuvid armisarul de ceva vreme. Mi duc la cealaltifereastri, gi la cealaltl, pe unde se vede pin[ inspate, gi nimic: erau iepele, dar nici urmi de ar-misar. il iau in brafe pe David, care ficea primiipaEi gi in tot timpul [la incercase s[ se lini dup[mine prin cas6, gi ies. Nu sunt multe posibilitl1icu lucrurile astea, un cal e sau nu e. Evident, dinvreun motiv, sirise peste imprejmuire. E neo-bignuit, dar citeodati se intimpli. M-am duspAn[ la grajd rugAndu-mi la Dumnezeu s[ fieacolo, insi nu era. M-am insuflelit gAndindu-mila pirAiaE, care e mititel qi curge mai ln jos. Uncal putea s6 se adape acolo gi nici nu-l vedeaidin cas[. imi amintesc ci David a intrebat ce seintdmpli, il luasem in brale inainte de a iegi dincasl gi m[ linea de gAt, vocea ii era intretliat[de pagii mari pe care ii ficeam dintr-o parte inalta. ,,E colo mami", a zis David. $i acolo eraarmisarul, se adlpa din piriiag. Acum nu-mimai spune mam[. Am coborAt, 9i David a vruts[-l las jos. I-am spus si nu se apropie de cal.Eu am fbcut pagi mici citre animal. Uneori semai indeplrta, insi am avut ribdare gi curinda prins incredere. Am putut sl-l apuc de friu.Ce ugurare, imi amintesc perfect, am oftat gi amspus cu voce tare: ,,Dacl te pierdeam, pierdeam

17

18 Samanta Schweblin

qi casa, nenorocitule".Yezi, Amanda, asta e cadegetul care credeam ce-i lipsegte lui David. i1izici ,,sd. pierd casa ar fi lucrul cel mai riu", iarapoi consta{i c[ existi lucruri gi mai rele, incAtai da casa qi via{a ca si te intorci la momentulila gi s[ dai drumul animalului blestemat.

Aud zgomotul sitei de fAnfari din camera dezi gi ne uit[m amAndoui spre casa mea. Ninae in ugi, imbriligAndu-gi cirtifa. E adormiti,atit de adormitd, ci nici micar nu pare si sesperie ci nu ne vede pe nicdieri. Face c61iva pagi,firi s[ slibeasci juciria de plug, se sprijinl cuputere de balustradi gi se concentrcazd, ca sd,coboare cele trei trepte ale galeriei, pAnb ce calc[pe iarbi. Carla se reazeml din nou de spitar gio privegte prin oglinda retrovizoare, in ticere.Nina igi scruteazi picioarele. Face lucrul acelanou pe care il face de cAnd am venit, incearclsi smulgi iarba intinzind gi strAngind degetelede la picioare.

- David se agezase pe vine in piriiag, aveapantofiorii uzi, igi bigase miinile in apd gi igisugea degetele. Atunci am vizut pasirea moartl.Era foarte aproape, la un pas de David.

Am lipat la el speriati, s-a speriat gi el, s-aridicat numaidecAt gi a cdzut in fund din pricinasperieturii.

i

Vis febril

Bietul meu David. M-am apropiat tArAndcalul, care necheza gi nu voia si mi urmeze,gi, cum am putut, m-am descurcat s[-l duc cuo singurl mAni gi s[ lupt cu amindoi ca si neci!6rim pinl sus. Despre asta lui Omar nu i-amspus nimic. Pentru ce? Pocinogul fusese ficut gireparat. Dar in dimineala urmitoare calul stiteaculcat, ,,Nu este", a zis Omar, ,,a fugit", 9i am fostgata sl-i spun lui Omar cl mai fugise o dat[,insi el l-a zlril culcat in pigune. ,,Pe dracu"', azis. Armlsarul avea pleoapele atit de umflate,ci nu i se vedeau ochii. Avea buzele, orificiilenasului, toatd gura atit de umflatl, c[ p[rea altanimal, un monstru. Abia mai avea putere sigeami de durere, gi Omar a spus ci inima iibdtea ca o locomotivd.

A pus si fie chemat urgent veterinarul, auvenit ciliva vecini, toati lumea era preocupatigi alerga incoace gi incolo, dar eu m-am intorsdisperati in cas[, l-am luat pe David care incidormea in pitulul lui gi m-am inchis ln camer6,ca si m[ urc in pat cu el in brale, s[ mi rog. Sim[ rog ca o nebun6, sl mi rog cum niciodati numi rugasem in viala mea. Te intrebi, pesemne,de ce n-am dat fuga la dispensar in loc si m[inchid in camerl, dar citeodati nu e timp ca slrecunogti dezastrul. Orice ar fi biut calul, b[-use gi David al meu, iar dach armdsarul era Pe

19