sott, walter - mireasa din lammermoor
TRANSCRIPT
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
1/325
alter Scott
Mireasa
din
Lammermoor
Editura Eminescu
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
2/325
Walter
Scott
Mireasa
din
Lammermoor
Roman
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
3/325
lralter Scott
THE BRIDE OF LAMMERMOOR
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
4/325
CAPITOLUL I
,Sa scoti o Nine din baituit
oil fatal
Saa din trasnaile venite unora
bo
;'1.s to e ban ineserie,
devarat ,
P t
,
ntrutill rreduic ccrictor,"
(
Clnh'c din
st
ra
bu
ni)
*
PUTINI AU AVUT CUNOSTINTA DL
accste istorisiri la vremea cind le aterneam Pe hirtie
e semne
ci
soarta for e sa raminit netiute,, neavind nici eu dorinta si le
incredintez tiparnitei cit voi trai. Si chiar de s-ar intimpla una ca
asta, nu cat la cinstea de a fi insernnat in ochii tuturor, adicI
digit
monstrarier
1
. Marturisesc lnsd ca
,
daca mi-as ingadui asemenea vi-
suri dearte, mai tare mi-ar plicea sa" famin ascuns in spatele per-
delei, precum iscusitul minuitor al lui Punch i al soatei sale Joan,
bucurindu-ml doar de uimirea i presupunerile iscoditoare ale
privitorilor. Poate num ai aa a putea auzi cum mlzgadlelile lui Peter
Pattiesnn cel netiut de nimeni slut pretuite de cei intelepti i in-
dragite de cei cu simtire, fermeclndu-i pe tineri i attigindu-i pima
i Pe cei mai in Virsti, in vreme ce criticii s-ar trudi si le urmezC
izvorul doar-doar or ajunge la cine tie ce dirturar de seama, tar
felurimi de g rupuri i grup ulete de prin saloane si-ar um pie
golu-
* Trad ucerea versurilor : Andrei Banta,.
1 Aratat cu dcgetul
5
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
5/325
rile conversatiei tot intrebind aim i cine ;i cind a putut scorni
asemenea istorii. Nu cred insa ca-mi va fi data o atit de mare bucurie
cit traiesc, iar mai departe decit atit, zau ca nu ingadui deertaciunii
male s-o ia razna.
Prea m-am deprins cu tabieturile i prea nu-s lustruit intr-ale
lumii ca sa rivnesc, on sa tintesc spre maririle de care se bucura azi
confratii mei intru ale scrisului. Sii va spun drept, chiar daca prat
de-o lama a; fi socotit vrednic sa ma preumblu prin sotietatea
din capitala" ca un
lion
pretuirea mea fata de subsemnatul n-ar
crete nici atitica. N-a putea sa sar in picioare, sa ma rasucesc ca
un titirez sa-mi arat gratiile
,
coama scarmanata, coada pieptanata,
racnind pasamite ca o privighetoare" i aezindu-ma la loc ca o
vita binecrescuta scoasa la tirg Si toate astea pentru o biata ceaca
de cafea i o feliuta de piine cu unt, subtire cit sa te uiti prin ea.
Nu ma vad picindu-mi bine la stomac lipicioasele linguiri
cu
care cucoana 1i rasfata de obicei montrii sacri in astfel de ocazii
aa cum i;i indoapa papagalii cu zaharicale ca sa 6ca frumos la mu-
safiri. Nu, nu sint citmi de putin ispitit sa-mi dau drumul" pentru
aceste semne de marire, ci, mai degraba, voi sa ramin asemenea lui
Samson daca asta-mi este de ales toata viata macinind la moara
ca sa-mi citig piinea decit sa ma zbengui in fata domnilor i cu-
coanelor filistine. Nu ca a; avea ceva
devarat sau prefic
ut
impotriva aristocratilor acelor locuri. Doar ca ei ii au locul lor ci
eu pe al meu, i cum spune povestea cu maciuca i cu carul cu oale,
nu se poate sa ne incontram fara ca eu sa am de tras ponoasele ori-
cum ai
.
Poate insa paginile pe care le scriu acurn
sit alba vireo alta soarta.
Acestea pot fi deschise Si lasate de o parte dupi bunavoia fieciruia ;
oamenii de seams ii pot petrece vremea rasfoindu-le fara a trezi
sperante zadarnice sau aruncindu-le in scirba mare, fara ca nimeni
& ;tie .i sa sufere. $i Doamne, ce rar se intimpla ca cei pomeniti
mai sus sa ceara sfatul celor ce au lucrat spre desfatarea for fag a
face on una on alta
Cu blindete-n suflet i inteleapta simtire, asemeni lui Ovidiu
care o spune intr-un vers ca sa i-o ia Inapoi in celalalt, pot deci
sa adresez aceste file de manuscris :
Parve, nec invideo, sine me, fiber, ibis in urbem" 1
1
Nu te invidiez citu5i de putin, carte, ca vei merge fAril mine
spre
ora, (lat.).
6
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
6/325
Departe de mine e
si
regretul ilustrului surghiunit care nu-si
putea intovarasi volumul in calatoria sa spre cetatea literelor, a
desfata'rilor si luxului. Chiar dad n-ar fi
si
alte sute de exemple,
wade bietului meu prieten
si
tovaras de scoala Dick Tinto, mi-ar
ajunge drept pilda ca nu e bine sa cauti fericirea in maririle ce-I
intearasesc intotdeauna pe slujitorul credincios artelor frumoase.
De
cum s-a facut artist, Dick Tinto a si descoperit ca se trage din
veehiul
near Tinto, din Lanarkshire si de atunci, cind isi aducea
arniitte, lisa sa se inteleaga ca intrucitva si-a necinstit nobilul said
singe, servindu-se de penel ca sa-si cistige piinea. Dace insa Dick
nu se insela in ce priveste aleasa-i obirsie, pesemne ca stramosii
sal trebuie sa-si fi festelit rau blazonul, dace preacinstitul sau pa-
rinte se. indeletnicea cu necesarul si, nu ma indoiesc, respectabilul,
dar vai, prea putin distinsul mestesug de simplu croitor in saC'd
Langdirdum din apes. Sub umilul sau acoperis vazu Richard lumina
tot umilului mestesug al parintelui sau ii fu sortit, din fra-
getri pruncie, in ciuda inclinarilor sale. Dar batrinul Tinto avea
sa
se
mar pentru incercarea de a abate geniul timpuriu al
fteierului sau de pe fagasul pe care i-1 croise soarta, facind intocmai
ca wet Kolar care a astupat cu degetul cepul unui butoi cu ape, iar
suvoia nabadaios la stavilire a tisnit prin mii de crapaturi nestiute
pina
atunci,
eoarca drept rasplata. Tocmai asa a patit-o
Tinto cel. batrin cind cirac-ul in care-si pusese toate nadejdile nu
numai ca- a ispravit toata creta facind schite pc scindura, de croft,
bay chiar s-a apucat sa mizgaleasca tot soiul de caricaturi ale (lien-
tilOr celor mai de soi pina ce acestia au inLeput s niIrlie CI le e
de *us foarfeca tatalui care lc poceste trupurile ca sa nu mai aiba
nevoie- i de creionul fiului spre a le smingali chipurile. Si asa mus-
teriii se, rareau, si ponegririle se indeseau pina ce batrinul, croitor,
pkicindu-se In fata sortii si a rugiciunilor fiului, i1 ingadui sa mcarga
silicaute norocul acolo uncle it tragea ata.
Pe vremea aceea traia in satul Langdirdum on ratacitor minuitor
al pensulei ce-si vedea de meserie
sub pole frigid
1 , spre incintarea
tincilor din sat si mai ales a liii Dick Tinto. In anii de care va spul
eu,
nu se auzise Inca, printre alte nevrednice innoiri, de acea
masura economicoasa, prin care chipurile
si
pozele slat in.
balite Cu litere si cuvinte, inchizind astfel un rodnic si nu prea greu
apt,'
de instructiune si indemn la propasirea celor ce se indeletni-
ceSC cu
artele frumoase. Nu se pomenea atunci sa scrii pe usa unei
1
Sub caul fiber ( at.).
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
7/325
crime secile cuvintc La batrina cotofana" on La capul sarazi-
nului" in loc sa zugraveti podoaba mindra a guralivei zburatoare
sau fioroasa incrincenarc de sub turb anul temutului sultan.
Acele timpuri mai vechi i mai simple se gindeau la nevoile tu-
tuturor rangurilor i infatiau imaginca vcseliei ass incit sa priceapi
oricine, judecind pe buns dreptate ca i un orn care nu tie sea sila-
biseasca. boaba, tie sa guste o halba de bore buni la fel de destoinic
ca i vecinii sai mai Invatati, ba poatc mai abitir ca insui preotul.
Calauziti de accst luminat gind, birtaii toti 1i atirnau emblcmele
meseriei la
ar zugravii de firme daca n-o duceau ca-n sinul
lui Avram, nici nu m ureau de foam e.
$i cum cred ca v-am dat de inteles, Dick Tinto se bags ucenic
la
un vrednic meter al acestei arte in decadere i, cum se intimplil
adesea cu cei la care darul e picat cu hirzobul din cer, se apuci sa
picteze fara sa aiba hab ar de desen.
Talmtul sau de observare a naturii 11 facu repede sa-i indrepte
greFlile i sa-i desfaca aripile mult mai larg decit invatatorul sun.
Stralucea mai ales la pictatul cailor, o firma foarte raspindita i
tare placuta prin satele scotiene ; claca cercetam cu atentie drumul
sau de artist vedem cum treptat s-a invatat sa mai scurteze spade
si
sa lungeasca picioarele acestor nobile dobitoace ping ce au inceput
sa
semen din ce in ce mai putin a crocodili i din ce in ce mai mult
a mirtoage. Ponegreala, care se tine scai de cei
ce merg
cu pai
mari pe drumul faimei, scornise chiar ca o data Dick ar fi pictat on
cal cu cinci picioare in loc de patru. A putea spune avocatete, intro
apararea lui, ca mqteugul sau artisticesc ingaduie tot soiul de im-
binari
nascociri nem aiauzite, mergind chiar pina la adaugirca unu i
madular supranumerar subiectului inspiratiei sale. Dar cauza unui
prieten mort e sfinta 1 nu voi a o sustine doar de ochii Itunii. Am
admirat eu insumi firma despre care era vorba care se mai balan-
gine i acum mladie in bataia vintului in satul Langdirdum fiind
gata sa jur ca ceea ce a fost uuratic sau cu gind de clefa
imare luat
drept al cincilea picior al calului nu e de fapt decit coada patrupe-
dului care in conjunctura cu postura in care acesta este zugravit
produce un efect sugerat i redat cu mare, iscusita i indrazneata
arts.
M irtoaga fiind protapita pe picioarele dindarat, coada, lunga ping
la pamint, pare sa formeze un
point tr,applli
1
facind ca trupul sa
Punct de sprijin (fr.).
8
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
8/325
sprijine ca Pe n4te pirostrii fara de care ar fi grcu de crc-tut ca
bidiviul
s-ar putea tine sa nu cada pe spate, aka
ent aKzate pi-
cioarele.
Indrazneata pictura a cazut din fericire Pe miinile unuia care a
Out cu adevarat sil o pretuiasca : acum, dud Dick, cunoscator mai
affil
al tainelor meteugului, a inceput sa se indoiascil de pretul
unei Atari abateri de la regulile stabilitc ale artei ,i s-a prins sa-i
mitrIveasca pe birta in schimbul operei sale din junete, stiipinul
crfpnei a respins generoasa oferta deoarece bagase de seamil
cii
attinci, and nici berea sa nu reuNa sa-i imboldeasca pe mt*erii,
o
singura ochire asupra firmei era indeajuns sa-i bine dispuna.
Nefiind telul meu sa urmez pas cu as drumul lui Dick Tinto in
n-am sa va mai spun pe indelete cum i-a sporit maicstria
ptnelului i i-a temperat, cu rigorile artei, ncastimparul unei
imaginatii infierbintate. Ceat.a i s-a luat de pe ochi vazind schitele
uiiui
contemporan, Teniers al Scotici, w cum a fost pe buna drep-
tate denumit Wilkie. Drept care a aruncat penelul, a luat in mina
cretele colorate
u sudori de singe, cu nelinite i rivna a apucat-o
pe calea inv5tatorului sau cu i mai buni sorti de izb inda.
.Totu4i, primii simburi de lumina ai geniului sau (ca
crsule-
tele. lui Pope de pe vremea cind era in scutece, daca ar -mai putea
fl gasite) vor famine de neuitat pentru tovar4ii de tinerete ai lui
Dick. Se mai pastreazii Inca o stacana
n gratar pictate deasupra
unei circiumi in Back-wyndul din Gandercleugh dar nu, mai
bine rna opresc fiindca altfel o tin tot aa pina m line.
Zbatindu-se in lipsuri i nevoi asemeni confratilor sal, Dick Tinto
a fost l silit sa stoarca de la deKrtaciunea omeneasca acea dare
pe -care n-a putut-o incropi de la gustul ales si largimea sufletului
lot cu alte cuvinte, a pictat i el portrete. Ei,
n time cc Dick
spinteca vazduhul
,
avintlndu-se spre culmile artei, catind cu dispret
la orice fapt ce i-ar fi amintit de prima lui indeletnicire, ne-am in-
tilnit
upa lungs vreme in satul Gandcrcleugh, eu tot cu
slujba ce-o am i acum, iar el scotind copii dupa chipul omului-
la
pre; de o lira de cap. Pretul era mic ce-i drept, dar in dirdora afa-
cerii ii era prea de ajuns lui Dick ctrl chibzuit, aka ca acesta area
o
odaie frumuica la hanul Wallace, 4i faced mendrele luind lumea
In ris, ba chiar i pe hangiu i victuia in cinste si respect cu ser-
vitoarea, grajdarul i bilatul care servea la circiuma.
Traiul ca-n sinul lui Avraam nu tinu insa o vqnicie. Dupa
cc prea-
cinstitul senior al Gandercleugh-ului cu soata i trei fiice, preotul,
binecuvintatul, meu patron jedediah Cleishbotham si vreo duzina
9
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
9/325
buna de r5zesi si ferrnieri se vazura daruiti nemuririi de penelul
Tinto, musteriii incepusera sa se rareasca si era mai mare chinul
smulgi o coroana sau chiar o jumatate de coroana din miinile
amarnic de zgircite ale tiranilor pe care fudulia ii mina spre atelie-
rul lui Dick.
Cu
toate acestea, deli nori negri involburau zarea, furtuna mai
zabovi o bucata de vreme.
Cinstitul hangiu dusese casa buns cu chiriasul sau atita vreme
cit acesta se dovedise bun platnic, iar un portret al domniei-sale
inconjurat de sotie si de prunci, in maniera lui Rubens, ivit pests
noapte in salonul de oaspeti, arata ca Dick se pricepuse sa faca tirg
cu arta sa pentru cele necesare traiului.
Nimic nu e insa mai vinturat decit banul cistigat in acest chip.
Treptat, Dick deveni cutea pe care hangiul isi ascutea spiritul, iar
bietul om nici nu se apara, nici nu-i tinea piept ; sevaletul ii fu
apoi azvirlit in pod, intr-o chichineata in care de abia putea sa stea
in picioare ; in sfirsit, artistul nostru abia daca mai indraznea
sa
apara la intrunirile noastre saptaminale, el care fusese sufletul lor.
Pe scurt, prietenii lui Dick Tinto incepura sa se teams ca acesta
sa
nu fi dat in pacatul acclei jiganii numita lenes care, dupa ce a mincat
si
ultima frunzulita ale pe copacul in care sea, pica jos si moare de
foame. Ida eu chiar am indraznit sa i-o spun lui Dick, mai re ocolite
ce-i drept, sfatuindu-1 sa-si mute calabalicul nepretuitului sau dar
Pe vreun alt meleag, 15.sind balta tinutul pe care am putea spune
crantanise pina la ultimul oscior.
- Exists doar o piedica in calea plecarii mele, spuse prietenul
meu,
stringindu-mi deinn mina.
Cumva o nota de plats cuvenita proprietarului ? raspunsei eu
cu simtire pornita din inima, daca e asa, daca modesta mea pung5.
iti poate fi de vreun folos...
Nu,
pe
sfintul Joshua striga generosul tinar, nu ingadui ca
un prieten
al meu sa aiba de suferit de pe urma ghinioanelor mele.
Exists
o
cale de a-mi recistiga libertatca, c5.
ci la urma urmelor poti
sa
to tirasti
si
prin haznale, numai sa
scapi de temnita.
Sa va spun drept, n-am prey priceput ce voia sa spuna priete-
nul men. Muza picturii parea a-1 fi parasit, iar cit despre alte zeite
pe care sa le cheme in ajutor la napasta nu tiam
i
stat in
putinta. Ne-am despartit deci fara alte vorbe si nu 1-am mai vazut
vreo trei zile, dupa care m-a chemat sa
ne cinstim din
foy
u
Fel de mincare scotian.
10
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
10/325
care proprietarul se pregiitea
sp5teze inainte de a pleca
la
Edinburgh.
Pe Dick 1-am aflat vesel nevoie mare, fluierind in vreme ce-si
incheia sacul de drum in care isi virise vopselele, pensulele, pth-
tele si camasa curata. Se vedea de la o posts ca se despa.rte frateste
de proprietarul sau, dupa friptura rece asezata in camera de jos
tovarasia a doua cani cu bere neagra strasnica ; asa ca nu-i de mirarc
ca 1-am iscodit
sa
aflu cum o scosese prietenul Dick asa, dintr-o
data, la liman. Doar nu era sa-1 banui a fi facut un pact cu diavolul,
iar prin ce mijloace pamintene reusise sa se descurce atit de fru-
musel imi era peste putinta sa ma dumiresc.
El Wiwi de seam curiozitatea mea si imi lua mina.
Prietene, zise el, greu rrnl vine a-ti marturisi pin
:4 si tie cit
de jos m-am coborit, de nevoie, creole-ma, doar pentru a putea
sa
ma retrag cu fruntea sus din Gandercleugh. Dar la ce bun as in-
cerca sa ma. ascund cind fapta insasi care in ochi prin iscusinta cu
care a .lost savirsita. Tot satul, toata parohia, toatii lumea va des-
coperi in curind uncle 1-a impins saracia pe Richard Tinto.
Atunci ma strafulgera un end
agasem de seams ca in acca
dimineata de neuitat, proprietarul purta o pereche de nadragi noi-
nouti din diftina in locul celor de stofa.
Cum,
va
sa zica, Dick, ai binevoit
sa
to intorci la mestesugul
farintesc, la arta impunsaturilor cu acul ? facui eu cu aratatorul
fi degetul gros impreunate o miscare repede de la soldul drept
la
.utnarul sting.
El respinse aceasta nefericita presupunere cu o strimbatura si
' un ha dispretuitor si, conducindu-ma in alts camera', imi arati
proptit de perete capul viteazului William Wallace, posomorit ca
atunci cind calaul i-1 despartise de trup din porunca tradatorului
Edward.
Zugrave-ala, caci asta era, se lafaia pc niste scinduri groase
roc de pinza, iar in virf avea infipte cuie pentru a atirna cinstitul
chip pe un stilp in roc de firma.
spuse prietenul meu, se afla faima Scotiei si rusinea
mea
ar ce zic a mea a acelora care in roc sa incurajeze arta
a se mentine in sferele ce i se cuvin, o scoboa.ra la aceste netrebnice
si
nevrednice conipromisuri
Pe cit am putut m-am straduit sa domolesc zburlitele sentimente
ale mutt incercatului, nedreptititului si indignatului meu amic.
If-am reamintit ca nu e bine sa fad precum cerbul din poveste, clis-
pretuind tocmai inzestrarea care 1-a scos de la greu, numai
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
11/325
harul sau de peisagist sau portretist se dovedise a nu-i
-
mai fi de
nici un folos. Mai cu seamy insa am laudat executia, precum si con-
ceptia picturii sale, spunindu-i mereu ca, departe de a se sinni umi-
lit la gindul ca o dovada atit de stralucita a talentului sau avea sa
zimbcasca privirii tuturor, ar trebui mai degraba sa se firitiseasca
pc sine insui pcntru augmentatiunea faimei sale, la care accasta
expozitic in public nu va intirzia sa contribuie.
Drept graiqti prictene, drTt graiqti, raspunse bictul Did:
cu ochiul scaparind de infierbintare. De ce sa ma fercsc
itlul
de... de... (oval cautind un cuvint ales)... de artist In act liber ? Ho-
garth insusi s-a zugravit pc sine in acest chip intr-una din gravurile
sale, Domcnichino sau altul din vremuri de dcmult, Moreland in
vremei noastra
xercitat talentele tot ap. Si de cc am lasa
doar cclor bogati
uspui desfatarea pc care expozitia operelor
ariistimti e enemata sa
o inspire tuturor de-a valeta ? Statuile
slit asente in acr liber, de ce ar fi dara Pictura mai nazuroasa
iii
a
-si arata farmecele decit sora ei Sculpt= ? Si totqi, draga prie-
tenc, trebuie sa ne despartim neintirziat ; timplarul va veni de indati
sa
a... pictura i pe cinstea mea, cu toata filozofia mea
baKa imbarbatarile tale, ?arc
a tot
arasi Gandercleugh inainte
de inceperca acestei aperatiuni.
Dupa cc ne-am infruptat din ospatul de ramas bun pregatit de
inimosul nostru hangiu, 1-am intovar4it o bucata dc vreme pe
Dick pe drumul ce ducea la. Edinburgh. La vrco mill de sat ne-am
despartit, auzind in departare uralele baietandrilor care aclamau
urcarca Pe stilp a noii firme la Capul lui Wallace". Dick Tinto 4i
potrivi pasul mai rcpcjor sa nu mai auda, intr-atit dc putin it im-
pacase proaspata-i practica oua-i filozofie cu gindul ca a ajuns
zugrav de firme.
In Edinburgh dasurile lui Dick nu intirziara a fi descoperite i
pretuite, fu invitat la masa i asculta vorbe alese din gura unor
onorati critici ai artelor frumoase. Domnii acqtia se dovedir5. insa
mult mai darnici cu vorbele decit cu paralele Pe cind lui Dick i-ar
fi fost mai de trebuintil altminterea. Plea deci la. Londra, piata cea
mare a talentului, unde, ca mai in toate pie ele, sint mai multe ma'r-
furi scoase la vinzare decit cumparitori seric4i.
Dick, crezind cu striinicie in harurile cu care fusese aruit pen-
tru accasta" profesiune
cirui fire inchipuita: i cam increzatoare
nu-1 Lisa sa" se indoiasca nici macar o clips de izbinda sa, se arunca
drcpt in viltoarea cclor care se Inghesuiau
e inghionteau care
32
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
12/325
mai de care sa sc salte i sa se cocoate mai sus. Dadu din coate, mai
incasI i el de la altii i in cele din urma datorita istetimii izbuti
sa se faca oarecum cunoscut, pieta pentru un concurs la epitropie,
1i vazu i tablourile la expozitie la Somerset House
njure
amarnic pe cei din comitet. Sarmanul de el, era Ins sortit sa piarda
tercnul aparat cu atita vitejie. In artele frumoase nu prey sint alti
sorti decit izbinda fir grey sau infrtngerea deplina ; zelul i har-
nicia lui Dick nu i-o puturl agonisi Pe prima, aka ca asupra captilui
eau se abatura nccazurile cc o insotesc ncgre.;it pe cea de a doua.
Citva timp it luara sub obladuirea for vreo doi din cei ce se mindresc
at ciudatenia si extravaganta lor, incontriandu-se cu toata lumen
in chestiuni de gust i critica. Si ci insa se plictisira de la o vreme
de bietul Tinto i-1 zvIrlira de linga ci ca Pe un gunoi, cu tot atita
judecati cit a unui copil razgiiat care-i arunca jucariile cind se
satura de cle. Saracia iii intinse gheara-i neagra asupra lui i-I
tin la groapa inainte de vreme, moartea scapindu-1 de mizcra-i
locuinta din Swallow Street unde cdea inauntru prigonit de pro-
prietareasa neplatita i afara pindit de portarei. Intr-un coltior
din gazeta
Morning Post
a aparut
estea mortii sale, adaugien-
du-se cu generozitate ca dadea semnele unui gcniu remarcabil dei
stilul era oarecum necopt, i ca Mr. Varnish, cunoscutul negustor
de gravuri mai avea. Inca in pravalie vreo citeva desene i picture
ale domnului Richard Tinto, iar ca nobilii
ei de vita buni care
doresc
ompleteze colectiile de arta moderna sint rugati
sa
treaci pe acolo neintirziat. Ada se sfiri Dick Tinto, sarmana do-
vada a unui adevar de netagaduit, anume ca in arta omul de mijloc
nu are cc cauta i ca cel ce nu se simte in stare sa urce scam pini
in virf, ar face mai bine sa nu puna piciorul nisi macar pe prima
treapta.
Amintirea lui Tinto mi-c draga, din multek convorbiri cc le-am
purtat impreuna, celc mai multe legate de sarcina cc mi-am luat
arum. El se arata incIntat de felul cum merg lucrurile
isa la o
editie impodobita i ilustrata cu initiate, viniete i curls de lampe,
toatc zugravitc dc mina-i de patriot i prieten. Tot el it convinsese
pc un batrin scrgent de la Invalizi
ozeze pentru portretul lui
Bothwell, strajerul lui Carol al II-lea, iar pe clopotarul din Gan-
dercleugh pentru David Deans, timp in care nu numai di se oferea
sa-i uneasca puterile cu ale mele pentru ilustrarea acestor istori-
siri, dap amesteca i o portie buni de critica binemeritata cu dub-
ceata unor panegirice pe care povestirea mea avea uneori norocul
sa le merite.
13
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
13/325
-
Persoanele tale prey dau mult din gura, drags Pattieson,
spunea el (cu un elegant joc de cuvinte la care se deprinsese in vreme
ce picta scene cu o trupa de actori ambulanti)
agini intregi, doar
dialog si vorb'airie.
Se zice ca de mult r filozof antic ar fi spus : Vorbeste-mi
ca sa te pot cunoaste"
aspuns en ; .si cum ar putea un autor
sa-si prezinte personajele mai placut si mai cu folos cititorului
decit prin dialogul in care fiecare isi dezvaluie firea sa ?
Gresesti, spuse Tinto. Mie asta nu-mi place, asa cum nu-rni
place o halba goals de pilda. Hai sa zicem ca vorbirea e un dar de
oarecare pret in treburile omenesti
si
n-am sa starui nici asupra
vorbelor acelui betivan pitagorician care zicea ca la un pahar de
yin, vorba multa e saracia taifasului. Dar n-ai sa-mi spui ca un
maestru in arte frumoase trebuie sa-si exprime ideea in cuvinte
ca sa trezeasca in privitor efectul
si
iluzia realitatii pe care o do-
reste Dimpotriva, cei mai multi din cititori au sa te judece, Peter,
de le va fi dat acestor istorii sa vada lumina tiparului, daca le dai
o paging intreaga de palavrageala in roc de doua vorbe bine zise,
cind gesturile, manierele, intimplarire
,
amanuntit povestite si co-
borate cu cuvinte alese ar fi pastrat tot ce era de pastrat si ar fi
scutit toate acele si el zise", si ea zise" cu care ti-a venit pofta sa
incarci aceste pagini.
Eu raspunsei :
Una e pana si alta penelul si cats sa nu le incurci ; tacuta si
senina. arta, cum a fost descrisa pictura de unul din primii nostri
poeti, se adreseaza ochiului, neavind sculele necesare pentru a se
adresa urechii ; poezia insa on alto compozitii asemanatoare sint
silite sa faca tocmai ditnpotriva
,
adresindu-se urechii spre a atita
interesul pe care simpla privire nu-1 poate stirni.
Dick nu se rasa convins nici de acest argument, zicind ca se spri-
jina pe o premiss falsa.
Descrierea, zise el, e pentru autorii de romanturi la fel ca
desenul si tusele pentru pictori ; cuvintele sint culorile for
si
mi-
nuite cu pricepere, aduc negresit scena in fata ochilor mintii cu pros-
.
peVrnea cu care o aduce tablita sa prinsa in fata privirii propriu-
zise. Aceleasi reguli, sustinea el, se aplica ambelor arte, si dialogul
umflat in primul caz e o compunere stufoasa
si
greoaie care is arta
naratiunii nascocite drept cea teatraliceasca, o compunere cu desk%
virire alta, al carei miez e insui dialogul deoarece totul, cu exceptia
vorbelor personajelor e infatisat ochiului sub forma de costume, per-
soane si actori pe scena. Dar cum nimic, mai spuse Dick, nu poate
14
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
14/325
mai plicticos decit o povestire scrisa pe tipicul unei piece de tea-
tru, ai gresit acolo unde ti-ai alcatuit romantul ca o piesa,
intinzin-
du-te la scene lungi de conversatie ; cursul povestirii a inghetat
si
ti-ai pierdut puterea de a tine pe cetitor cu rasuflarea taiata
si
de a-i stirni imaginatia, putere de care in alte parti ai dat din
plin dovada.
I-am facut o plecaciune pentru complimentul scos la iveala
ca
placebo i
m-am aratat foarte dornic ca macar sa incerc a implini
un stil mai fara intorsaturi si ocolisuri lasindu-mi actorii sa fael
mai multe i sa zica mai putine decit inchipuisem eu mai inainte.
Dick motai din cap cu un aer de protector si spuse ca intrucit ma
vede atit de supus are sa-mi impartaseasca pentru binele muzei
mole, un subiect pe care it cercetase in vederea artei lui.
Povestea, zise el, a fost confirmata din gura in gura ca fiind
adevarul adevarat, deli au trecut mai bine de o suta de and de rind
s-a petrecut si unii ar purta sa se indoiasca cum ca n-ar fi decit
niste scorneli.
Vorbind astfel, Dick Tinto scotoci in caietul sau cu schite din care
se gindea sa scoat'al intr-o buna zi un tablou de paisprezece picioare
pe opt. Desenul cu pricina, iscusit facut, ca sa vorbim in cuvinte
alese, reprezenta o sala ca cele de demult, decorata si mobilata cu
ce numim not arum stilul elisabetan. Lumina, patrunzind printr-o
ferestruica subtire, cadea asupra fetei unei fete de o frumusete nea-
semuita care, intr-o atitudine de groaza muta parea c a asteapta re-
zultatul infruntarii dintre doua persoane. Una era un tinar intr-un
costum
h /a
Van Dyke, cum se purta pe vremea lui Carol I si care,
cu un aer de mindrie amestecata cu indignare dovedita de felul cum
isi
Linea capul drept si mina intinsa, parea ca mai degraba pretinde
un drept decit cere o favoare unei doamne pe care virsta, sau mai
ales o asemanare in trasaturi o aratau a fi mama fetei si care parea
sa-1 asculte cu urramestec de neplacere si furie.
Tinto imi arata aceasta schita cu un aer de triumf si mister, pri-
vind-o cu mindria cu care un parinte iubitor catii spre speranta zi-
lelor lui, copilul care, isi zice el, va fi cinstit in lume si va aduce
faima alor sai. Cu bratul intins imi tinu pictura ca sa o vad mai bine,
apoi o strinse la piept, apoi o puce pe un scrin, merse sa inchida pe.
jumatate oblonul de la fereastra ca sa potrivcasca o lumina mai
prielnica, de jos in sus, se duse la oarecare departare, tragindu-ma
dupa el, isi umbri flata cu mina, cautincl parca sa stearga din vedcre
orice altceva decit obiectul cu pricina si in sfirsit strica un cud
-intreg de scoala rasucindu-1 ca un fel de ochean prin care amatorii
15
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
15/325
cats la picturi. Se poate ca semnele mele de entuziasm sa nu i se
fi parut pe masura propriei sale incintari, fiindca imediat exclama
Donmule Pattieson, dup5.
" cite tiam aveai ochi sa vezi
Eu am marturisit cu modestic ca natura ma daruise cu ochi a
fel de buni ca ai altora.
Cu toate acestea, pe onoarea mea, striga Dick as putea s5
jur ca esti orb daca nu te-ai p5truns dintr-o &tit de sensul
u-
biectul dcsenului. Nu voi
aud mqtqugul, las osanalele pc
seama. altora ; ba chiar imi dau bine seama care ii sint neajunsurile,
bind
ca tragerea liniilor i colorarea sint lucruri pe care mi le voi
imbunat5ti cu vremea, avind in vedere timpul pe care am de gind
sag petrec cu acest lucru. Dar conceptia... expresia.... atitudinile...
spun povestea oricui arunca o privire asupra desenului ; iar dac
putea sa termin tabloul fara sa dauneze conceptiei de la inceput,
numele de Tinto nu va mai fi niciodata acoperit de negura pizmei
si
zavistici.
La care eu raspunsei ca adrniram schita peste poate, dar ca s5
pricep toata adincimea intelesului ei ar trebui sa am cuno,tinta dc
subiect.
Tocniai la asta protcstez, r5spunse Tinto ; prea te-ai deprins
Cu
detaliilc cc se pot asem5.na cu inserarea care se strecoara pe
nesimtite, ca sa poti indura lumina orbitoare
lina a convingerii
care strafulgera mintea in clipa in care intimpini fericitele
ra-
itoarele imbinari ce fac parte dintr-o scena i care din pozitiile, ati-
tudinile si tinuta acelei sclipiri, deduce nu numai istoria vietilor per-
soanc4or reprezentate i natura incle&ii din moinentul cu pricina,
dar ridica i valul viitorului ingiduind o privire cu tilc in tainele
soartei lor.
In acest caz, facui eu, pictura intrece Maimata inteleapiii
a
faiinosului Gines de Passamont care nu citea decit trecutul i pre-
zentul, ba chiar Natura ins'aii care nu ingaduie atare libertate su-
milor ei ; dci oricc ai spune Dick, n-ai sa ma faci sa cred ca daca
mi s-ar ingadui sa trag cu ochiul chiar in aces camara elisabetan5
vad persoanele pe care le-ai zugravit in carne
ase, nu
pricepe sa ghicesc cele ce-
s
i spun decit uitindu-ma acum la desenul
tau. Doar atit a, putea spune, dupa expresia dc dulcc suferinta de
pe fata domnitei
upa silinta pe care ti-ai dat-o sa zugravqti
incintator indreptat spre tinarul dome ca c vorba de un
amor intre ei.
Iti ingadui a face presupuneri atit de indraznqe ? spune Tinto.
Dar cinstea patrunsa de o sfinea indignare cu care it vezi ca staruie
16
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
16/325
--desperarea muta i fara puterc a tinerei fete, aerul de apriga in-
crincenare al cclei mai in virsta pe a arei fata se citete i cre-
dinta ca nu e bine ce face
otarirea de a merge mai departe cu
crice pret...
Daca toate acestea se citesc pc fata ei, clragrt Tinto, penelul
tau se is la intrecere cu arta actoriceasca a domnului Puff in
Cri-
tical,
care a reqit sa redea o intreaga fraza complicate printr-o
singura clatinare din cap fate de lordul Burleigh.
Bunul meu prietcn, facu Tinto, din cite bag de searml, nu-i
speranta de indreptare cu tine ; totui, parca mi-c mita' de mintea
ta neajutorata
u doresc
au plaacerea intelegerii tabloului
meu, ci sa-ti alcatuiesc un subject pentru pan: ta. Afla deci ci ast5-
vara, aflindu-ma pe coasta Lothianului de riis:irit prin Berevick-
shire pcntru nite schite, m-am lasat momit in muntii Lammer-
moorului de nite relicve antice care cica s-ar fi aflat acolo. Cele
care au produs asupra mea impresia cca mai puternica au Post ru-
inele unui vechi castel in care se afla camara elisabetana, cum ai
numit-o tu. Douil sau trei zile am mas Ia o fermi din vecinatate
i unde batrina nevasta le tia pe toate, istoria castelului
ite
mai cite se petrecuseti prin imprejurimi. Una din petvetile ei m-a
interesat atit de mult Incit m-am zb'
fitut intre dorinta de a picta
ruinele vechi Intr-o prive14te de nature sau a zugravi scena intr-un
tablou istoric. Acestea sint insemnarile luate dupil acea poveste,
zise sarmanul Dick, intinzindu-mi un vraf de foite de hirtie, uncle
mlzgalite cu creionul, altele cu palm, uncle caricaturile, schitcle
de turnulete, mori, vechi mansard cu frontoane i hulubirii se
amestecau cu ccle scrise de el.
M-am apucat deci sa descifrez manuscrisul Pe cit mi-a stat in
putintrt i 1-am insailat in ,,istorisirc-a care urmeaza, in care urmind
doar in parte i nu intru totul sfatul prietenului Tinto m-am stri-
cluit sa pun mai multi descriere &It teatru. Cu toate acestea, ni-
ravul mcu vechi a ieit la iveall in multe parti i
personajele mele,
ca i multe din
. cele in carne i
oase,
se intimplii din cinci in cind
sa vorbeasca mai mult decit sa fliptuiasci.
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
17/325
CAPITOLUL II
Seniod, n-am capaiai ce-aricam
ae11111 ;
Destul ca Intre limp s-au dies dumanii
Vrajma natwrii binefacaioare...
Henric al VI-lea,
partea a TI-a
IN PRAVALI$UL MU NTILOR, IN INIMA
unei trecatori Intre inaltimile trufase ce se ridica din cimpurile ro-
ditoare ale Lothianului de rasarit, se semetea In vremuri de demult
un cartel mindru din care acum n-au ramas decit ruinele. Stapinij
sai erau de cind lumea un neam de baroni puternici si razboinici
numiti, ca i castelul
avenswo8d. Semintia for se pierdea
in negura timpurilor
rin cununie se inrudeau cu familiile Dou-
glas, Humes, Swinton, Hays si alte boierimi de seams si de renume
din tart. Istoria for fusese de multe on una cu a Scotici si in hro-
nicurile regesti numele le era adesea pomenit. Castelul Ravenswood
fiind asezat in asa fel inch ocupa un pas muntos intreg, intre Ber-
wickshire sau Merse, cum ii mai spune tarii din sud-estul Scoliei,
si
othianului, era la mare cautare in timp de navala
diriafara sau vrajba inauntru. De multe on a fost asediat cu rivna
4i aplitat cu inverunare i cum era i firesc, stapinii sai aveau in-
totdeaund de sustinut partea mai insemnata a zurbei. Si neamul
to :
unoscut creterea
escresterea ca tot ce vietuieste sub
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
18/325
lung ; pe la mijlocul secolului al XVI-lea splendoarea sa apusese
demult ; iar pe vremea Revolutiei celei mari, ultimul stapin al cas-
telului Ravenswood se vazu silit sa se desparta de scaunul familiei
si sa se mute intr-un turn uitat de lume si batut de valul marii, pe
armurile ursuze dintre Saint Abb's Head si satul Eymouth, cu fata
sere furtunosul ocean nemtesc. Noua for mosie era inconjurata doar
de niste pasuni negricioase si salbatice fiind tot ce le mai ramasese.
Lordul Ravenswood, mostenitorul ruinatei familii, nu era omul
care sa-si indoaie cerbicia in fata noii vieti. In razboiul din 1689
Imbritisase cauza celor invinsi
si
desi scapase cu viata
si
cu mosia
intreaga, titlul ii fusese luat si singele blesteinat. Doar din respect
oamenii it mai num eau lordul Ravenswood.
Acest nobil scapitat mostenise nu averea familiei, ci doar firea
ei mindra
si
abrasa si
,
aruncind vina deciderii neamului sat' pe
umerii unui singer om, it cinstea pe acesta cu o ura napraznica. Dus-
manul sau era tocmai stapinul de atunci al Ravenswood-ului pe care
cumparase si a tinuturilor de care fusese despuiata familia. Cc-
boritor dintr-un neam cu mult mai auk decit al lordului Ravens-
wood, se imbogatise
si
pusese mina pe putere politica abia in vre
mea razboaielor civile.
Omul cu pricina invatase mestesugul legii si avusese slujbe im-
portante la cirmuire, pescuind mai toata viata in apele tulburi ale
unei taxi dezbinate si cirmuite de un sfat al dregatorilor, adunind
bogatii acolo uncle nu mai era mare lucru de adunat si cunoscind
atit pretul aurului cit si tertipurile prin care sa-1 sporeasca
pain care sa-i adauge putere
si
influenta.
Daruit cu aceste insusiri, era dar un dusman de ternut pentru
trawl si nechibzuitul Ravenswood. Oamenii nu se intelegeau cind
era insa vorba sa spuna daca baronul avea on nu pricina sa-1 dus-
maneasca. Unii ziceau Ca cearta se iscase doar din pricina pizmei
si
firii razbunatoare a lordului Ravenswood care nu-1 putea vedea
in ochi pe cel care, cumparind cinstit
si
pe drept, ajunsese stapinul
rnosiei si castelului strIbunilor sai. Cei mai multi insa din palavragii,
gata
.
sa-1 ponegreasca pe din dos si sa-i linguseasca in fata pe cci
avuti, se aratau mult mai putin buni la suflet. Ziceau acestia
lordul secretar (caci Sir William Ashton se ridicase ping la acest
malt cin) avusese
grija
sa-1 innamoleasca pe lordul Ravenswood
in
niste complicate tarasenii banesti, inainte de a cumpara castelul
imosia ; si mai degraba presupunind ce era de presupus decit afir-
mind ritos ceva, toti acestia se intrebau cine era mai partinit la
imparteala ce s-a facut in urma acestor incurcate trebi, avocatul
19
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
19/325
cu cap rece i omul'politic abil, on sufletul infierbintat, pripit i
nechibzuit pe care it prinsese in plasa paragrafelor de legi i a mo-
melilor baneti ?
Timpul insui dadea apI la moara acestor banuieli. De la ple-
carea lui Jacob al VII-lea care se dusese dupi coroana mai bogata i
mai puternica a Angliei, Scotia era mincata de partidele dugnane ale
nobililor care 1i imparteau cirmuirea statului intro ci dupa cum le
reueau intrigariile unora sau altora la Curtea St. James. Din
aceasta dccurgeau toate relele care macina i Pe detinItorii unei
moii in Irlanda, anume sa ai o avere pe care nu ti-o administrezi
singur. Nu exista nici o putere mai mare care sit atraga i sa conducii
poporul in numele unui tel comun, sau la care obijduitii sa alerge
sa se plingi de tirania mai marilor, mind dreptate i indurare. Un
monarh, cit ar fi el de nesimtitor, egoist, capricios, tot este legat
de popor i relele urmari asupra autoritatii sale sint atit de lesne
de deosebit cind urmeaza o cale greita, incit bunul simt in politica
precum i bunul simt in general arati ca c mai bung impIrtirea
egall a dreptatii i regezarea conducatorului in drepturile sale.
Astfel chiar suverani cunoscuti a fi uzurpat Si asuprit, au facut
dreptatc cu socoteala intro supuii lor, cind nu be erau in joc pu-
terea i ambitiile.
Cind Insa capul unui grup de nobili e chemat sa tina locul dom-
nitorului, rivalitatile i alergatura dupla putere a celorlalti 11 in-
ghesuie i-1 stringe tot timpul cu curta i nesigura sa domnie
trebuie sa i-o petreaca multumindu-i pe cei ce 1-au sprijinit,
influcnta, strivind i zadarnicind pe dumanii sai. Pina i
Abu Hassan, ccl mai dezintercsat vicercgc de pe lume, n-a uitat, cind
a fost calif o zi, sa trimita o atentic" de o mie de galbeni alor sai ;
cit despre regentii Scotici, ridicati laputere de clica lor, nu s-au
lasat mai prejos in minu irea acelorai mijloace de rasplatire.
Mai ales justitia ciizuse prada unei p rtiniri neruinate. Nu era
aproape pricing mai de doamne-ajuta in care judele insug sa
nu
aiba vreun motiv de partinire a uneia din parti, nefiind in stare sip
se impotriveasca ispitei, incit zicala : Spune-mi despre cinc-i vorba
i-ti spun eu cum suns legea" deveni pe atit de riispindita pe cit era
de ruinoasa. 4 exceptie fu de ajuns sa ducil la altele, mai ner4-
nate. i.mai dezmitate.
Judele care azi 1i vindea sfinta-i autoritate ca
jute un.
prieten i miine ca sa dea de rips un dqman i ale clrui sentinte
erau dictate de rubedenii on relatii n-avea cum sa fie crezut nesim-
titor cind era vorba de interesele lui personale ; se tie ca punga
20
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
20/325
celor bogati e prey adesea azvirlita in balanta Justitiei ca s-o salte
in partea pricinaului sarac. Slujbaii mai ma'runti nici macar nu
se faceau ca nu iau mita. Argintaria i pungile cuvani curgeau
la
consiliul de coroana pentru a-i influenta purtarea, dupa cum spunea
un scriitor al timpului, aka cum se rostogolesc lemnele pe podcle,
fare sa existe nficar sfiaia ascunziplui.
Pe astfel de vremuri, nu era deci un pacat sa-ti inchipui ca po-
liticianul, hirit prin tribunale
embru al unci clici triumfatoare,
n-ar fi folosit oarecari mijloace de influentare impotriva mai putin
priceputului i mai nqtiutorului sau rival ; iar dace s-ar mai fi putut
crede ca poate comtiinta lui sir William Ashton nu I-ar fi lasat sa
profite de influenta lui, nu inc:tpea indoiala ra ambitia si dorint-i
sa de
pori averea 1 puterea gasisera un sprijin si un pinten
aprig in imboldurile doamnei-sale, ca Si Macbeth in indraznetul siu
tel, in vremea de demult.
Lady Ashton cobora dintr-o familie ceva mai bung decit a so-
tului ei, fapt pe care nu ovaia
oloseasca in orice prilej, ca
sa
mentinl i sa sporeascrt influenta domnului sau asupra altora
i
pe a sa asupra lui. Pc vremuri fusese frumoasii, acum era
impunatoare i maiestuoasa la. infatipre. Barbata la putere
abrag in patimile cc le avea, viata o invatase sa o foloseasca pe prima
i O. le ascundi, daci nu sa le domoleasei Pe celelalte. Tinea ca la
ochii din cap la ighemonicoane i tipicuri, cel putin cind era vorba
de ale blserlcil ; oaspetii
riinea cu fala mare, ba chiar cu im-
pIunare ; vorba-i si portul, dupa moda din acel timp in Scotia, crag
grave, ritnoase, demne si strins tinute dup51 ctichca. Purtarea ci nu
*dlduse niciodatl prilejul nici unci umbre de birfa. Dar, cu toate
aceste insuiri care ar fi trcbuit sa trezeascii respectul, rarcori au-
zeai pe cineva vorbind de lady Ashton
cu
iubirc sau
rea
adesea interesul al familiei ei, dace nu chiar al ei ins4i ii c:i-
lauzea singur faptele,
n astfel de cazuri lumea rauvoitoare
aspra la judecati rareori se Iasi irwlata de comedia n1emt i sa-i
arunce praf in ochi. Sc zicea ca i atunci cind e cu surisul pc fati
cu mierea pe buze, lady Ashton nu-i slabqte din ochi telul ca
oimul care rotindu-se prin acr tinte,,te prada pe carc-o pindqtc ;
de accea, cei de un rang cu ea ii primeau thigaliKnia cu oarecare
indoiala i banuiala. Cei mai prejos decit ea o pri-veau cu teama
;
ceea ce ii era de mare folds cind aducea dupli sine supunere la voile
ei ndeplinire grabnica a dorintelor, dar ii aducea si neajunsuri
cad nu
puteau face case buni cu afcctiunea on respectul.
21
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
21/325
Pina Si sotul ei a carui stea fusese mereu calauzita de norocul si
talcntele doamnei sale, cata la ea mai degraba cu infricosare respec-
tuoasa clecit cu iubire calda si mergea vorba ca uneori se gindea
ca
prea scump si-a platit marirea cu pretul jugului de acasa. Astea
toate pot fi mai curind presupuse decit stiute cu siguranta. Pentru
ady Ashton cinstirea sotului sau era ca si a ei si intelegea cit de
rnult at avea ea de suferit daca in ochii prostimii acesta ar parea
plecat sub papucul nevestei. Cind vorbea, se prefacea intotcleauna
ca parerea lui ar fi fost lege pentru ea ; gusturile lui erau adesea
pomenite si plicerea lui ascultata cu umilinta cu care o soata cre-
dincioasa se cade sa asculte un om de rangul si firea lui sir William
Ashton. 'b ate sunau insa a moneda calpa si gaunoasa ; cci ce urma-
reau perethea cu luare-aminte, rauvoitoare poate, nu se indoiau ca
avind o fire mai trufasa si mai barbata, neamuri mai ilustre si do-
ruri mai aprige de marine, fcmeia cata cu oarecare dispret la sotul
ei, iar el ii raspundea cu spaima mai degraba decit cu dragoste si ad-
miratie.
Interesele lui sir William Ashton si ale doamnei sale erau oricum
aceleai si nicioclata nu se intimplase sa nu lucreze mina in mina
si, desi fara prietenie in fata altora pastrau spoiala unor purtari
cuviincioase unul fati de altul care isi dadeau ei bine seama ca sint
cle
trebuinta pentru a nu sminti respectul oamenilor.
Unirea for fusese binecuvintata cu mai multi prunci din care trei
mai erau in via Inca. Unul, fiul cel mai mare, era plecat in cala-
torii ; al doilea era o copila de saptesprezece ani si al treilea un ba-
ietan cu trei ani mai tinar, care sedeau cu parintii la Edinburgh
in tirnpul intrunirilor parlamentului scotian si al Consiliului Privat,
iar in restul timpului, la castelul gotic al Ravenswood-ului pe care
tatal for it iinpodobise
arise dupa gustul secolului al XVII-lea.
Lordul Allan Ravenswood, ultimul stapin de drept al acelui
ncbil cuib si al nesfirsitei mosii din jurul lui, continuase o buns
bucata de vreme dihonia nefolositoare cu cel care-i urmase, legin-
du-se de diferite ite care fusesera incurcate in timpul trebilor ju-
dtcatoresti si care se descurcasera rind pe rind spre multumirea
Clu5manului sau mai bogat si mai puternic, pina cc moartea puse
capat pricinii Ion, chemindu-1 pe Ravenswood in fata unor jude-
catori mai drepti. Flacana. acestei vieti ce de mutt pilpiia istovita
se stinse din pricina unei nestapinite
si
zadarnice minii ce-I cu-
prinse aflind cis pierduse
si
ultima infatisare ce-o avusese cu pu-
ternicul sau potrivnic, nadejdea cistigarii ei nevenindu-i de .fapt
&cif.: de la credinta in dreptate, nu in litera legii. Fiul sau it priveghie
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
22/325
pe patul de moarte si asculta blestemele pe care parintele sau le
scuipa asupra dumanului ca si cum .i-ar fi lasat lui razbunarea cu
limbi de moarte. Mai erau insa
si
alte cauze care, in cele din urm5,
adusera la culme o patima ce dintotdeauna a fost un neajuns
al
firii scotienilor.
Era o dimineata de noiembrie i stincile ce strajuiau oceanu1
erau invaluite -de deasa
si
greaua horbota a negurilor and portild
batrine ale turnului pe jumatate pravalit in care lordul Ravens-
.
wood 4i traise ultimii si involburatii ani ai vietii se desf5.cura, la-'
sind sa treaca ramasitele pamintesti ale celui ce se indrepta spre
un culaq Inca mai cumplit i singuratic. Respectul
si
fala de care
mortul nu mai avusese partc de multa vreme it inconjurau acuin
cind era gata sa treaca pragul uitarii.
Stindard dupa stindard, familie dupii familie, fiecare cu insem-
nele i marturiile maretici si cinului ei se scurgeau cu smerita du-
rere pe sub fruntea boltilor scunde ale curtii. Toata nobilimea ti-
nutului venise cernita, strunindu-si armasarii focosi dupa cum se
cuvenea tristului convoi. Trimbite cu uvite taciunii atirnate de ele
sunau jalnic cind i cind ca sa potriveasca pasul sirului de oameni
i animale. Slugi si bocitoare veneau in coada si nu iesiseri Inca pe
poarta castelului cind cei din fats ajunsesera la capela in
care avea
sa fie asezat sicriul.
Impotriva obiceiului, ba chiar a legii timpului, mortul avea
sa
fie slujit (le un preot al comunitatii scotiene episcopale, care
; cu
odajdiiie pe el, astepta sa citeasca slujba mortilor in biseria Asa
lasase cu limbs de moarte lordul Ravenswood si nobilii Tory sau
Cavalerii, cum le placeau sa-i zica nu
se impotriviscra si CUM
cele mai multe rubedenii erau din aceasta tagma, lucrurile r5mase-
seri astfel. Marimile presbiteriene din tinut, socotind slujba drept
o math strigatoare la cer se si plinseserii lordului secretar ca fiind
cel mai la indemina membru al Consiliului Privat, cerind incuNiin-
tarea sa o opreasca ; asa ca atunci cind preotui isi desdiiscse car-
tea de rugaciune, un slujba al legii dimpreuna cu citiva osteni
ii
poruncira sa taca. Rusinea, care rasuna ca o palms pe obrazul in-
tregii adunari, it lovi mai intli pe singurul fiu al mortului, Edgar,
ca'ruia lumea ii zicea Domnul Ravenswoodului, un flac a de vreo
douazeci de ani. Acesta isi incleta de indata pumnul pe spa si
porunci slujbaului sa se fereasca, de tine la viata lui, si-I rugi pe
preot sa inceapa. Omul incerca sa se impotriveasca, dar cum o suta
de sibii scinteiara ca la un semn in aer, se multumi sa se
pling5
cu glas tare de silnicia ce i se Ikes de catre cei adunati n
24-
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
23/325
vremc ce isi faLca datoria, tragindu-se apoi mai intr-o parte,
si
ramlnind, privitor mut si posac, la slujba de parca ar fi vrut
s a l
spun : Blestcmata fie ziva care m-a pricopsit cu acest raspuns".
Scena era dcmna dc penelul unui artist. Chiar sub bolta acelei
case a mortii, preotul, spaimintat de cele petrecute i tremurind
pentru propria lui pick, Citi in pripa
ara tragere de inima sme-
rita slujba, chernind prism sa se rntoarca in farina
S
i cenup sa Sc
fatal cenuI asupra unei mindrii zdrentuite si avutii .spulberate. In jur
stateau rubedeniile celui ce nu mai era, mai degraba minis* decit
Indurerati, sabiile for goale formind un puternic contrast cu ves-
mintele de doliu. Doar tinarul paru ca uita o clip ii de vrajba i se
rasa coplqit de durerea despartirii de cel mai apropiat si aproape
singurul sau prieten care avea de acum inainte sal se odihneasca
alaturi de stramoii sac. Cineva baga de seamy ca s-a albit ca varul
cind dupa implinitea celorlalte datini, ii veni rindul sa coboare in
cripta rece, in care alte sicrie mucegaite 1i ariitau catifelele acum
destramate i poleiala coclita, trupul celui care de acum avea sa le
fie tovaral la ospatul viermilor. Acel cineva facu un pas Care tina-
rul Ravenswood ca sa-1 spriLine, dar acesta 11 dadu la o parte fa-
cindu-i datoria barbatete, far
a o lacrimal. Piatra sc lasi asupra
hrubei, up capelei fu incuiata
inarul puse mina pc cheia grea.
In vreme ce multimea ieKa din biserica, el sc opri pe scarile ce
duceau la capela gotica.
Domnilor si prieteni, spuse el, ati venit aici s v inchinati
pentru ultima oara rudei voastre moarte. Obiceiurile de ingropa-
chine care in alte tari sint cinstite si pentru cel din urma dintre
muritori, crau sal fie azi calcate in picioarc pcste trupul celui de un
singe cu voi
ara indoiala nu cel din urma dintre scotieni
daci nu ar fi stat pa.vaza picpturile voastre. Alta iii ingroapa
cu lacrimi ale, in tacere i smerenie ; slujbele noastre scut
pingarite de navala portareilor si batauilor, iar infr.igurarea dure-
rii la despartirea de ruda noastra
e e alungata din obraji de
roeaa vrednicei indignari. Bine ca
nsa din cc tolba a pornit
sageata. Doar al care a sapat mormintul putea fi atit de neindu-
rator incit sa tulbure ingropaciunea ; abata-se torte nenorocirilc
cerului asupra capului meu data nu voi aduce asupra capului ace-
lui om i alor sai minia si nenorocirea Pe care el a adus-o asupra
mea alor mei
Multi dintre cei de fatal se bucurara de aceasta cuvintare ca de
glasul cuvenit al dugnaniei drepte ; cei cu capul mai rece Si mai
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
24/325
limpede se cairn insa 0,1 o auziser:t. Starca motenitorului Ravens-
woodului era departe de a fi atit de stralucita Incit
ngad.uie
sa
infrunte noile umilinte Pe care aceasta exprimare Pe fate a dus-
maniei nu avca sii intirzie a le aduce dupe sine.
Dar temerile for se dove.dira neintemeiate, ccl putin un tinr)
dup e Inc-leierea acclei
Convoiul se inapoie la turn si acolo, dupe un obicci care nu s.-a
pierdut de prea multi vreme in Scotia, se apucara sa incline cup
dupli cups in amintirea celui disparut, sa, faca sa rasuna casa inla-
crimata de chiote de veselie si dezmat si, bind i mincind dupe pofta
sa upreze punga si asa greu incercata a mostenitorului a
ciirui durere o cinstcau a.tit de ciudat. Acesta era obicciul lush si a
lost Omit cu sfint
enie. Mesele se balaceau in 'yin, prostimea che-
fuia in curte, razesii in bucatarie si carniirile servitorilor i yen:-
tulle pe doi ani ale ram4itelor mosiei Ravenswood abia daca
aveau sa ajunga ca sa plateasca praznicul. Vinul isi facu datoria cci
toti in afara de Domnul Ravenswoodului, titlu ce i-1 pastrase, deli
pedeapsa tatalui 11 atingea i pe el. Trecind cupa in care abia dace-si
rnuiase buzele, asculta vorbele departe impotriva lordului secretar,
juramintele de credinta fate de sine si de cinstea casei sale. Intu-
necat si cu fruntea innegurata, asculta cu lucre-aminte juruintelc
infierbintate ale mesenilor pe care le stia la fel de trecatoare ca si
balonasele purpurii
c e
fierbeau la buzz cupei on ca fumurile
pe
care
tontinutuI ei le trczea in cugetul celor din jurul sau.
Cind i ultima carafe
fu golita
, isi luara cu totii ramas bun care
niai de care cu fagaduieli
e
aveau sa fie uitate a doua zi, dour
dace, gindindu-st bine, cei ce le facusera nu avcau sa dorcasca sa
se dezidi de ele
si
rnai abitir.
Raspunzind vorbelor dc bun ramas cu o exprcsie de dispret pe
care nu
utea ascundc, Ravenswood ramase sa
contemple lg-
c4u1 Pe jumitate ruinat care risunase ping atunci de zgomotoasa
veselie a zurbagiilor oaspeti,
si
se intoarse in sala cea mare, goalg
si
tgcutg, acum and toatrt zarva se potolise. Era insl un loc plin de
duhuri pe care imaginatia tinkului le facea sit se perinde pe di-
naintea ochilor lui
noarea pgtatg
si
averea risipitil a casei sale,
sperantele lui spulberate si triumful celor care it duseserg de ripg.
/ntr-un suflet inclinat spre melancolie, era loc din belpg pentru
cugetare i gindurile tingrului Ravenswood erau adinci
si
de
nimeni
cunoscute.
25
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
25/325
Taranul
c e
arata acum ruinele turnului care i azi incununea.zil
stinca golaa.
i stau marturie razboiului valurilor i care nu mai
are alti locuitori in afara de pescarui i cormorani, povestqte ca
in acea noapte fatala Domnul Ravenswoodului, in strigatele lui de
deznadejde va fi chemat cine tie ce dub eau sub a carui dugna-
noasa were s-au tesut itele urmatoarelor intimplari. Vai ce
dub
poate opti sfaturi mai disperate decit cele pe care le ascultam not
cind ne plecam urechea la dorintele snoastre patimase
si
nepotolite ?
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
26/325
CAPITOLUL
Ill
Ma i presus de t ie prezisu-s-a
----
Gra ;
riga ca-n mine sageala
(William Belt,
Chin ("the Clough)
DIMINEATA, DUPA INGROPACIUNE,
omul legii, a carui putere se dovedise a fi neindesturatoare pentru
a opri ceremonia
ostului lord Ravenswood, se griibi
sa se plingii lordului secretar de reaua-vointii ce intimpinase in
implinirea datoriei sale.
Demnitarul se afla intr-o biblioteca mare, pc vremuri sala
de
ospete a vechiului caste) Ravenswood, dupii cum se citea pe insem-
nele armoriale Ostrate pe acoperisul sculptat, cu bolta tighelital
cu castan spaniolesc, precum si pe vitraliul ferestrei, prin care se
cernea
o
lumina dulce si zemoasa ce invaluia lungile siruri de
raf-
turi, indoite sub greutatea comentariilor legale si a hronicurilor
monasticqti ale aror volume groase constituiau averea cea mai de
pret a unei
biblioteci
scotiene. Pe masa de stejar masiv care server
i de birou, iaceau gramada scrisori, jalbe si pergamente ; truda
duke i amaei in acelai timp a vietii lui sir William Ashton. Ina-
tiarea acestuia era grava, nobila chiar, dupI cum edea bine unuia
ce define slujbe inalte la cl.rma tariff ; i doar dup5. multi si priete-
27
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
27/325
nea.$ca vorba cu domnia-sa, dupa cercetarea unor treburi arzatoare
i aproape de persoana sa, un strain ar fi putut ceti oarecare lips 5.
de siguranta si ovaiala in botaririle lui ; betqugul acesta al neho-
t,
tarirn, rod al unei firi sfioase i precaute, si de care isi dadea prea
bine seama ca lucreaz'ci in rau asupra miutii sale, dorea sir Astlion
foarte
scundi de ochii lumii, din minclrie sau poate din sire-
tenie.
El asculta cu atentie i f5r;i: sa se tulbure pc fats, o povestirp
mult umflata asupra zurbei de la biserica, o sfidare a autoritatii
sale, a bisericii i a statului ; nu paru miscat nici de redarea ama-
nuntita a vorbelor amenintatoare si jignitoare aruncate de tinarul
Ravenswood si de altii, vorbe fara indoiala adresate lui insult. Mai
auzi
si
toate ccle la care omul putuse trage cu urechea, mai cur
seamii
upelor cc fusesera baute si amenintarile stri-
gate cu glas mare la praznicul ce a urmat. In sfirsit, Ili insemna,
Cu grip toate aceste amkunte, precum
si
persoanele impotriva
carora in caz de nevoie s-ar fi putut chema, cu sorti de izbIndli,
martori la judecatii pentru purairi necuviincioase, dupI care it in-
depiirta re cc] ce-i servise drept iscoada, sigur ca acum e stapin pe
restul averii, ba chiar si pe libcrtatea tinarului Ravenswood.
Cind usa se incliise in urma slujbasului legii, lordul secretar
ramase o clipa picrdut in cugetare ; apoi, sarind de pe scaun, incepa
sa bats odaia in lung si in lit Cu pasi maxi ca emul ce
e pe oak de
a lua o hotarire mare si cu grcutate.
Tinarul Ravenswood, mormai el, mi-a picat la palms,
aicea
it am, caci nn s-a dat legat de miini si de picioare am inc
decit sa se indoaie on sa se fringa. N-am uitat cerbicia Indaranic:i
si incap4inarea cu care pIrintele Sau mi-a stat impotriva ping 1:1
ultima clips
,
cu care s-a opus la orice intclegere, m-a infruntat la
judecatil si neputind sa-mi sminteasca drepturile a incercat sa-mi
intineze cinstea obrazului. 11;iiatul ce 1-a lasat
st Edgar un
zanatec cu mintea infierbintati.,
rint cirma corabiei Inca Ina-
inte de a o porni din port Trebuie si bag bine de seama ea nu
=va sa
se stirneasca vreun vent prielnic care
mfle din nou
pinzele. l'aptele aceste, cu cap supuse Consiliului Privat, pot sa fie
astfel infitisate incit sa sunc a instigare la eiscoall, prea putin
cutl inaltelor fete. Plata unei sume de bani ar putea fi impusa n-ar
fi poate nepotrivit rimitem si o porundi de intemnitare in
castelul Edinburgh sau Blackness, ba chiar i o Invinuire de tradare
pe temeiul acelor cuvinte i ameninta'ri, deli Dumnezeu mi-e mar-
tor ca" nu-s doritor s i imping lucrurile pins acolo. Nu, n-o voi face,
2S
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
28/325
A
u m1 voi atiiige de viata lui chiar daca mi-ar sta in putintri... dar
Baca traiqte ping se schimba vremurile
?... Va urma repunerea in
drepturi
oate razbunarca. Stiu cat Athale i-a promis brarinului
Ravenswood Ca it ajutI .i iatI
ui s-a si apucat sa
dea din coate
a-si alclituisca" o
rin influent.," lui
Ce unealtii prielnia ar putca fi rentru cci cc aria astcapti
prIbusirea alor nostri
In vreme cc
acestc ginduri fr,Imintau nlintca vicleanului om
politic, si in vreme ce se striduia sa sc convinga pc sine ca era in
interesul i spre sigura.nta lui si a celor din clica sa sa
foloseasci
puterea ce o avcau deocamdata asupra tinarului Ravenswood,
secretar se aezI la masa ca sa alciituiasca, pcntru Consiliul
Privat, o pira amanuntita privitoare la dezordinca zurbavnial ce
se intimplase, impotriva poruncii sale, la groapa lordului Ravens-
wood. Numele celor mai multi nobili amestecati, precum
apta
in sine, tia el bine ca vor sung ca o pleasni de bici In urechea cc-
lorlalti
i sai, imboldindu-i sa faca o pildi din soarta Chia-
rului Ravenswood, cel putin
in te'rrorem.
Era totui treaba cu art u tocmai uoara sr" Lica asa Incit
sa
arunce vina pe tinarul Ravenswood, dar nu pe fats,
Doamne fe-
rqte, caci ar fi parut nemernic i pizma. din partea lui sir William
Ashton, dumanul cunoscut al tatalui
A4ternIndu-se pe treaba si tot cautind ce cuvinte in doi peri 1-ar
arata pe Edgar Ravenswood drept pricing a zurbci fara sa-1 invino-
*easel negru pe alb pe acesta, sir William se opri n moment
dat i catind spre tavan privirea i se opri re herbal familiei (pen-
tru al carui motenitor isi ascutea sageOle
za. capcanele legii)'
izvodit pe una din cheile din care se desfacea bolta arcuiti a
El reprezenta capul unui bour negru, iar dcdesubt erau scrisc
cuvintele Toate la vrcmea lor" ; imprejurarile in care fusesera pen-
tru prima oars rostite aceste vorbe i se parura ciudatc revesti-
toare de rau impletite cu cele care facea.0 arum obiectul medita-
tiilor sale.
Spunea traditia ca un oarecarc Malisius de Ravenswood fusese
alungat din castaul i de pc paminturilc sale in veacul al XIII-lea
de catre un uzurpator puternic care o bunii bucata de vreme se
bucurase in lin4te de prada sa. In cele din urma, inaintea unui
ospit maret, Ravenswood care pindise clips prlelnica, niivali in
castel cu o mida de credincio0. Toti oaspetii wzati la masa atep-
tau cu nerabdare sa soseasci bucatele, iar stipinul cel nedrept
striga cu glas tare sa fie aduse odatl. Ravenswood care imbra'case
29
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
29/325
pe ascuns haina de majordom anume pentru aceasta, raspunse
as-
pru : Toate la vremea lor" si in aceeasi clips capul unui hour, ye-
chiul semn al mortii, fu asezat pe masa. La acest semnal izbucni
rascoala, iar uzurpatorul sleahta sa furl dati mortii.
Cella din aceasta cunoscuta i deseori amintita poveste ii rasari
poatc acum in minte
trafulgera pieptul lui sir William Ashton,
caci lasind de o parte hirtia pe care abia incepuse sa o innegreasca,
incuie insemnarile pregatite intr-un scrin asezat linga el si iesi din
sari ca si cum ar fi dorit
dune gindurile si sa mai cugete asu-
pra urmarilor pasului pe care voia sa-1 faca, inainte de a fi prea
tirziu.
TrecIiid printr-o anticamera gotica, sir William Ashton auzi
sunetul lautei fiicei sale. Atunci cind cintaretii ramin nevazuti,
muzica ne umple de o pla.cere amestecata cu surprindere ce ne aduce
arninte de ciripitul pasarelelor sub boltile umbroase. Dregatorul,
deli prea putin deprins sa se lase momit de astfel de simtiri simple
si firesti, era totusi om si parinte. Se opri deci sa traga cu urechea
in timp ce glasul argintiu al lui Lucy Ashton rasuna in sunetele
unei vechi melodii la care cineva adaugase urmatoarele vorbe :
Al frumusctii farmec nu-1 privi ;
De reginarmati nu to nelinisti ;
SA nu te-mbie cupa sclipitoare ;
Sa
nu vorbe ti multimii-ascultatoare ;
Dc cint, astupa-ti urechea fAra preget ;
1
3 5-zete-ti de-aur rou suflet, deget,
Si
inima Si
ochi, fara odihna ;
Sa
ai un trai user
oaxte-n tihna..."
Sunetele incetara si lordul intra in apartamentele fiicei sale.
Cuvintele auzile pareau facute anume ca sa se potriveasca chipu-
lui ei caci Lucy Ashton era neasemuit de frumoasa iniile fetei
sale copilaresti exprimau pace sufleteasca, seninatate si dispret
pentru
polciala
placerilor lumesti. Buclele-i ca un abur de aur in-
cadrau o frunte alba ca neaua, stralucind ca o pall de soare palid
fi hint, dcasupra unui munte de gheata. Expresia ei era cum nu se
poate mai blinds, .dulce, timida i feciorelnica, parind mai degraba
sa se ascunda de cautatura unui strain decit sa-i cerKasca admi-
ratia. Era
ceva de madona
in Lucy Ashton, poate fiindca avea o sa-
natate
plapinda, sau poate fiindca traia alaturi
de n4te oameni cu
fire mai
patimasii, mai activa si mai apriga decit a ei.
30
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
30/325
Totusi supunerea-i nu era rodul unui suflet rece si nesimtitor.
Lasata in voia propriilor ei gusturi si inclinatii, Lucy Ashton era
mai degraba atrasa de visarile romantice. Plicerea ci, de nimeni
stiuta, era sa asculte povestile de &Inuit tilcuind despre iubiri
vesnice si de nimic zadarnicite, amestecate cu intimplari ciudate
si lucrari supraomenesti. In tam zinelor
lacea ei
daste si
sa-si cladeasca zidirile-i de abur. Nu-i ingaduia insa bucuria inchi-
puirii acestor fantasme decit in singuratate. In camera ei ascunsa
on in luminisul padurii pe care si-1 alesese ca refugiu si-i daduse
numele sau, Lucy se visa impartind rasplata la un turn it on tur-
nind foc din priviri in singele luptatorilor ; on ratacca alaturi de
Una, strajuite de generosul leu ; sau se crcdea simpla, dar nobila
Miranda, pe
ermecata
si
plina de minuni.
In rosturile ei cu lucrurile de pe cestalalt tarim, Lucy primea
bucuroasa voia si bunul plac al color din jurul ei. Calea ce-i faint-
nea de ales nu era de cele mai multe on atit de atragatoare incit
sa-i trezeasca dorinta de a se impotrivi si ii parea bine sa caute
sfat si sa se piece in fata spuselor prietenilor decit sa trebuiasca sa
aleaga singura. Oricare dintre cititori a remarcat in vreo familie
cunoscuta un suflet blind si supus care, in tovirasia altora mai tars
i mai voluntare, se lasa purtat de vointa celorlalti oferind la fel
de multI rezistenta ca si o floare smulsa si aruncati intr-un riu.
Adesea se intimpla ca o fire placuta si
cumsecade, lasin du-se su-
pusa calauzita .de vointa celorlalti, sa fie rasfatata de toti cei in fata
carora vointa ei se indoaie, gata de sacrificiu necircotas.
Astfel statea lucturile si cu Lucy Ashton. Siretul, precautul
si
hirsitul sau tats o iubea
C u
o dragoste atit de puternica incit it
surprindea pina si pe cl. Fratele ei mai virstnic ce pasea pe calea
ambitiei cu pas si mai trufa decit parintele ei, ii arata doar ei o
simpatie mai omenoasa. Desi era soldat si traia intr-o lume deal-
zuta prefera tovarasia surorii sale Lucy placerilor, ba cliiar
mariri-
lor si distinctiilor militate. Fratele ci mai mic, la o virsta cind min-
tea e ocupata mai mult cu nimicuri, o facea partasa tuturor bucu-
riilor si necazurilor, a succeselor la jocuri si a certurilor cu percep-
torii si invatitorii. Lucy le asculta pc toate cu atentie rabdatoare
si de loc nepasatoare. Tot ceea cc it misca si-1 impresiona pe Henry
era de ajuns s o faca sa-si piece urechea.
Doar mama el nu impartasea acel simtamint ales si patrunzator
pe
care ceilalti it nutreau pentru Lucy. Pentru ea lipsa de tarie
a
fiicei sale, caci asa o credea ea, era o mostenire a singelui
de
plebeu al tatrilui, cc curgea cu precadere in N' inele
copilei sale, si
t
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
31/325
de obicei o numea in batjocura pstorita din Lammermoor". Era
cu
neputinta sal nu suferi o faptura atit de blinda i care nu facea
rau nimanui ; dar lady Ashton 4i iubea mai tare fiul cel virstnic.
care ii mcWenise in cea mai mare masura caracterul ambitios i
cerbicia ei decit o fiica a carui blind* i se pare; cam netoatI. Pe
fiul ei it mai iubea
entru ca, spre deosebire de obiceiul scotian
la
nobili, fuses
e botezat cu numele capului familiei.
Scumpul mcu Shutt, spunea ea, va tine neintinatrt cinstea
casci mamei sale, ridiclnd-o i sprijinind-o pe cea a tatalui sau.
Sarmana Lucy nu e bung de baluri
urti domnqti. Un boierna
de Cara ii va fi sot, destul de bogat ca sa nu duct lipsa de nimic fara
ca ea sa fie silita sa mite vrcun deget on sa aiba alit grija decit ca
nu cumva barbatu-sau
upa gitul la o vinatoare de vulpi. Nu
cu de-aide astea s-a ridicat neamul nostru i nu aa ii vom putea
spori puterea. Fiala lordului secretar e proaspata Inca, dar trebuie
ptstrata
um ne-am fi nascut in ea, purtindu-i greutatea-i, ti-
nindu-ne la inaltimea-i
,
ba fiind Bata sa ne-o sporini i
rbim
pe cei din jur cu ea. in fata celor de os vechi oamenii se pleac): din
ob4nuinta de generatii in fata noastra ar sta tapeni daca nu le-am
fringe noi spinarea. 0 fail bunt. sa pasca turma de of sau sa im-
brace valul minastiresc nu are darurile trcbuincioase pentru a
porunci ascultarea care ii e aruncata in silt ;
nda cerul nu s-a
indurat de noi at un al treilea fiu, Lucy ar fi trebuit, prin natere,
sa
-i tint. local.
Fericit fie ceasul in care o va cere cineva a carui
energie sa fie mai mare decit a ei sau a carui ambitie sa fie la fel
de
neinsemnatl precum e a ei.
Ada &dm o mamii direia inimile copiilor, precum i sperantelc
for de fericire i se p'ireau nimic in comparatie at rangul i mIretia
for vremelnict. Dar ca, ca multi alti 1)5.64 iuti si pripiti la juidecati,
gresea nesocotind firea fiicei ei, care sub o pothita de neintrecuti
indiferenti, ocrotea sImInta acelor patimi
ce
Inmuguresc citeodatil,
peste noapte, ca toiagul profctului
asii muti pe cei din jur
prin neavxptata for ardoare ntensitate. De fapt Lucy piirea rece
fiindca nu aparuse nimic care sa-i inmoaie sau
ezmorteasca
inima. Viata i se scursese pint acum monotony
para, ba chiar
fericita. daca unda ei lint n-ar fi semanat cu aceea a unui riu care
se scurge neincretit pentru a se precipita brusc intr-o cascada.
Ada, Lucy, spuse tatal ei intrind dupil ce ea sfirise cintarea,
invatatorul tau intr-ale muzicii to indeamna sa dispretuiwi lumca
inainte de a o cunoate ? 1
14ti cam pripita, fetita mea . Ori ai vorbit
32
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
32/325
ca mai toate fecioarele care dispretuiesc placerile vietii ping ce
acestea li se inf5t4eazal in persoana unui nobil cavaler ?
Lucy roO, se dezvinov5ti spunind c5. nu trebuie sa se vad5 nici
un stop anume in alegerea ei care fusese facuti la intimplare din-
tr-o culegere de cintece, dup5 care 15sa degrabl instrumentul la
rug5mintea tatalui ei de a-1 insoti la o plimbare.
Un pare, sau mai curind teren de vinatoare bine impadurit
se intindea in spatele castelului care, strijuind dup5 cum am mai
spus o trecItoare inaltata chiar din cimpie, pa'rea ridicat din stinci
pentru a sta de paz5 codrului ce se idalta ind5s5tul lui, cu coltu-
roasi maiestate.
Prin aceste romantice cotloane se pierdurii. tall cu fiica, brat
la brat, Pe o alee strjuitI de ulmi umbrcli printre care pilcuri de
Oprioare se vedeau gratioase in departare. Plimbindu-se
aka ~i
admirind feluritele privel4ti pentru care sir William Ashton, in
ciuda ocupatiilor sale zilnice avea neobipuit de mult gust i inte-
legere, la un moment dat fuel ajung din urm5 de paznicul parcu-
lui
care, cu arbaleta in mina i un ogar tinut in les5 de un baletan,
gra'bea spre inima codrului, la indatoririle sale cinegetice.
-
Mergi s5 ne agonisqti o bucatI de vinat, Norman ? intrebi
st5pinul sau r5.spunzind la pleciciunea omului.
Chiar aka
,
prcacinstite stIpine. Poftiti a vedea lucrarea noas-
tr5. ?
Nu, nu, ra'spunsc lordul, b5gind de seamy ca fiicci sale ii pie-
rise singele din obraji la gindul de a fi silita sa fie martor5 uciderii
unei caprioare, deli, data parintele sau ar fi zis ca sa meargl cu
Norman, probabil ca n-ar fi ficut nici un semn ca
rate nep15-
cerea.
PIdurarul strinse din umeri.
-
Urit lucru, zise el, cind pe nici unul dintre boieri nu-1 trage
inima sa vadi petrecerea aceasta. Nidejdea-i era doar la intoarce-
tea eipitanului Sholto, altfel o sa se lase de mqteug, caci pas -
mite pe domn4orul Henry it asupresc cu invatitura latineasca dar5
vointa lui ar fi s i sa da prin codri din zori i piny-n noapte, pleat
de maria-sa, c5 nu aa cata sa fac5 om dintr-un pui crud. Altfcl
stateau treburile pe vremea lordului Ravenswood cind era s5
omoare un cerb, venea tot omul, cu mic cu mare sa se uite, iar cind
dobitocul se prabuKa cutitul era inchinat domnului i niciodati
maria-sa nu se intimpla sa nc miluiasc5; cu mai putin de un galben.
Ce sa mai zic de Edgar Ravenswood adic5 Domnul Ravenswoodu-
33
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
33/325
iui cum ii spun lumea
a acesta cind scap5 In codri, mare
Doamne, de pe vremea lui Tristan cel vestit nu s-a mai pomenit
aka
tinta, cind lnstruncaii arcul dobitocul cade fulgerat, si nu fie
at suparare, dar pe meleagurile astea indeletnicirea vinkoreasci
stribuni s-a cam du s de rI25.
Multe din cele ce graise pidurarul erau putin plilcute
simtamin-
ttfor lorclului secretar ; acesta nu putea si nu bage de seams c5
sluga nici nu se ostenqte si-i ascundi dispretul pentru un stipin
(are n-are gust de petrecerea vInitoreasci, insuire de nelnlocuit
a (Elul gentilom in acele vremuri. Dar cum capetenia vinitorilor
c Iii orice conac o persoang de cea mai mare important5, cutezind
vorbeasci
tipinului s5u, ca atare sir William nu ficu
decit sa zimbeascii i sa rispundi ca astizi ii stl mintea la altele
decit la vinatul ciprioarelor scotInd Ifni din pungi un ban de our
S i
dIndu-1 omului ca sii-1 multumeasci. Vinatorul 11 primi ma cum
prime* .cheilnerul de la un hotel la mods baqiul de doui on mai
mare decit s-ar cuveni pe care i-1 di un boierna; de la tarn, adica
arborind acel zimbet in care plicerea darului se Impletwe cu dis-
pretul pentru ignoranta diiruitorului.
-
Domnia-ta, zise el, flu faci ca dai plata Inainte sa vezi treaba
facut5. Ce-ai mai nice daci acum, dupl ce mi-ai plait simbria,
nimeri cerbul cu sigeata ?
Nu cred ca ai Intelege, zise lordul zimbind, daci omeni
de
codicto buiebitil ?
Pe cinstea mea ca n-a; pricepe o iota
fi vreo ispravc
lcgaliceasci doar
rinde orbul... tie
e se Intim-
pla. Oricum, eu o vorbi am i dad ma asculta arcul i copoiul, o
sa
a.veti in frigare o halci de vinat at slinina de doui degete.
Tocmai cind se pregiitca si piece, stipinul 11 opri i-1 intreb5
ca
din intImplare dac5. Domnul Ravenswoodului era chiar atit de vi-
teaz i bun tinta cum zicea lumea.
-
Daci-i viteaz ? Ca unul intr-o mie, i nu vii mint deloc,
rispunse Norman. Eram o data in codrul Tyninghame cu o ceat5
de alei vInItori dimpreunI cu miria-sa ; ;i ne-a dat de furci un
cerb Incoltit de ne-a facut sa ne tragem cu totii ind5r5t, pe cinstea
mea ; o mIndrete de dobitoc, batrin i puternic, cu o 1)1:lure de
coarne i cu fruntea la to ca un taur. Cind mi ti s-a repezit o dat5
la lordul cel b5.trin am zis ca ping aici i-a Post 5stui stilp al nobi-
limii
ar numai ce se repede ca o sligeati domnul nostru
1
Leg'
:tura del;itorului (lat.).
34
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
34/325
reteaza zgIr iurile, tintuindu-1 pc loc cu cutitul. Dumnezeu sa iii-1
tie ca n-avea decit aisprezece ani pe atunci.
Si e la fel de meter cu flinta ca i cu pumnalul ? spuse sir
William.
-
Glurete banul asta de argint dad-1 tin intre arlitritor
policar la optzeci de yaszi, ma prind pc un ban de our ; ce mai vreti
de Ia ochi, mini i pulbere ?
-
Nimic, dcsigur, spuse lordul secretar : dar sa nu to mai reti.
nem de la petrecerea ta, Norman. La rcvedcre, bunul meu Norman,
Si fostul soldat se pierdu pe curare,
intecul
ce se stingea Pe ma'sura cc se indepHrta.
Calugarul sire din pat cind utrenia suns,
Dar staretu-i slobod sa doarma in sunetul ei ;
Raze5u-i snit sa se scoale pe luna
S-audc o trimbita ; e ora, elR.i
Pe dealul BieMope sint cerbi, capriori,
0 turma intreaga, grin cringul de soc ;
Dar o ciuta ca crinul, scaldata de sori
Rasare mai mindra ca toti Ia un loc "
S a
fi
fost acest oin in slujba Ravenswoozilor de be poartI
atita cinstire ? spuse lordul secretar cind yinNtorul dusese de rmi't
cintecul cu el. Tu trebuie s tii, Lucy, fiindcii socoti de datoria u
sa
tii seama fiecarui mirlan de la castel.
Nu sint un grimatic chiar atit de grijuliu, tats drags ; din
cite-mi amintesc, Norman a servit pe vremuri aici cind nu era dccit
un" baietandru, inainte de a pleca la Ledingron de unde 1-ai luAt
tu in slujba. Dad ing vrei s afli mai multe despre fotii stapiai
ai locului, batrina Alice e cea mai buns cronicI vorbitoare.
Si m1 rog tie de ce a vrea s aflu orice ar avea de-a face,
Lucy, cu farnilia on cu faptele lor ?
La asta n-a ti sH-ti rispund, tats ; tiu doar ca 1-ai intrebat
pe Norman de tinarul Ravenswood.
Ei i tu, fetito facu tatal ei, intrebind Ins1 numaidecit :
Si cine e batrina Alice ? Cred ca tu le cunoti pe toate bah le
din tinut
Sigur ca be cunosc, altfel cum le-a putea ajuta cind sint a
nevoie ? Cit despre batrina Alice, ea e imparateasa tuturor ID1tri-
nelor i regina a toate cite se spun, se fac i se vinturi, mai ales
tie o scams de legende intelepte. E oarbI sarrnana, dar cind iti vor-
35
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
35/325
bete ai crede ca to sfredelestc ping in strafundul inimii. Eu insami
adesea imi acopar fata sau o intorc de la ea, caci imi pare ca
vedc schimbind fete-fete desi de douazeci dc ani ochii ei i-au pier-
dut lumina. Meritl sit o cercetezi tata, chiar numai ca sa vezi cum
o batrina ovarba si neputincioa.sa are o alit de mare ascutime a sim-
turilor si cuviintI a purtarilor. Te rog sa ma crezi ca dupa vorba
si purtare ai putea-o lua drept contesa. Hai, vino s-o vedem pe
batrina Alice, nu sintem nici la un sfert de inn de casa ei.
Toate acestea, draga inea, spuse lordul secretar, nu-mi ras-
pund la intrebare, anume cine e femeia si ce legaturi are ea cu fa-
milia fostului stapin ?
A fost un fel de cloicii din cite stiu ; si a ea'mas aici fiindca
doi din nepotii ei au stat in slujba ta. Se pare insa a a fost impo-
triva
vointei ei fiindca sarmana sufera amarnic de schimbarea vre-
murilor si a stapinilor.
Mare cinste mai imi face, raspunse lordul secretar. Ea si cu
ai
ei beau si maninca pe banii mei, jelindu-se tot timpul ci nu mai
slujesc o familie care n-a folosit vreodata Ia ce.va, nici lor, nici
altora
Vai, raspunse Lucy, sa stii ca o nedrcptatesti pe batrina
Alice. Nu c citusi de putin iubitoare de bani si pentru nimic in
lume n-ar 'primi pomana chiar de-ar muri de foame. Doar ca ii
place sa povesteasca, la fel ca mai toti batrinii cind ii intrebi de
istorii din tineretea lor ; si vorbeste de cei din neamul Ravenswood
doar fiindca a trait atitia ani sub aripa. lor. Sint sigura insa ca tie
iti poarta recunostinta pentru ca ai proteguit-o si ca mai degraba
ar grai catre tine decit catre altcineva din jur. Rogu-te tata, hai
s-o cercetam pe batrina Alice.
Si
cu incapatinarea unei copile rasfatate it tiri pe lordul secre-
tar in partea in care dorea.
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
36/325
CAPITOLUL IV,
Axe coroana pomilor snaps zarea
Un fir de fum, subtire
fi ufor
5i said ce spre stele se-mind ca
So inn fill copilci i-aduce a ince tifor
Afa pre cu t it ClICCre a din zbor...'
(Spenser)
LUCY
TI
CALAUZEA PE TATAL Et, EL
fiind pica cufundat de obicei in trcburile-i politiceti on lumepi
pentru a avca vremc unoasca intinscle sale rnoii i locuind
mai mutt la Edinburgh ; pc cind ea cu mama sa edeau toata vara la
Ravenswood
arte din inclinatie fireasc, parte din lipsa altei
ajunscsc. sa CL11103 .Sti in preumblirile sale, fiecare ca'rare, alee,
viroaga on vilcea umbroasii,
Spuneatn ca lordul secretor nu era ncsiintitor la frumusetile
naturii ; i, ca sa-i facers dreptatc, trebuie sa adaugam c le gusta
cu i mai multi plicere cind o aver alaturi pe fru noasa, simpla
ciudata-i copila care, agatati de brawl lui, cu dragoste filiala, dud
it
chema sa admire maretia vreunui stcjar bitrin, cind clue tie cc
cotituri nca5ieptati a cara'rii ; torcinduli caierul prin dumbravi
i viroaee, is ea deoLiata la lac deschis de unde se vadeau, pins de-
parte, cimpurilc de dcdesubt, prelingindu-se inapoi priptre stirci
desi.xri
ve privt1iti indeobte ascunse
pr virii
omului.
37
-
5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor
37/325
Oprindu-se o data sa admire privel4tea ce se deschidea in fata
ochilor lor, Lucy ii spuse tatalui sat' ca se aflau in apropierea ca-
sutei protejatei sale oarbe ; i intr-adevar, catind pe dupa colina,
o cararuie care o incingea ca o panglid, batuta de pii necalau-
ziti de vedere ai stapinei, ducea la o coliba cuibarita intr-o vagauni
neagra i intunecoasa, parind anume facuta pe potriva beznei in
care traia batrina.
Stinca cea noptateca parea ca se apleaca asupra cocioabei gata-
gata sa pravaleasca un bolovan de pe incruntata-i frunte peste
ubralul sala de dedesubt. Coliba era de chirpici ;i piatra, tivita
cu acoper4 grosolan de stuf, care cam curgea la vale. Din mijlocul
sau se ridica o uvita de fum albastrui incolacindu-se in sus, pe
fata alba, aplecata, a stincii i dind privel4tii un aer de neasemuita
dulceata. Intr-o gradinita prapadita, inconjurati de tufe de soc ser-
vind de gard viu i printre stupii de pe urma carora traia, o gasira
pe buna batrina pentru care Lucy il adusese pe tatal ei pins aici.
Orice nenorociri se vor fi abatut pe capul acelei batrine
ri-
cit de sarman era salaul sau, nu era greu sa vezi din prima clips
d nici anii, nici saracia, necazul on boala nu ingenuncheasera
firm tare a acestei femei cum nu se mai afla alta. Sedea pe un sca-
unel sub un mesteacan plingator neobipuit de batrin i de stufos
aka cum e de obicei infatiata Judah ezind sub palmier cu un aer
de maretie tragica. Era inalta de statura, impunatoare, doar putin
incovoiata sub greutatea anilor. Debi de tarand proasta, vevnin-
tele :ii erau neobinuit de curate, deosebindu-se In aceasta privinta
de ale celor mai multi de o seama cu ea, i erau potrivite cu o
i chiar cu un gust la fel de neobinuite. Privitorul era Insa izbit
mai ales de expresia chipului ei i de aceea mai toti oamenii ii ara-
tau semnele unui mutt mai mare respect i cuviinta decit ar fi putut
ea cuteza sa ceara, judecind dupa mizera-i cocioaba, semne pe care
ea be primea Cu demnitatea degajata a celui care tie ca i se cuvin.
Trebuie sa Li Lost frumoasi odata, dar plamada ietei sale era in-
drazneati i barbatoasa, din cele care nu supravietuiesc zorilor ti-
neretii ; pe obraz u ramasese Insa inscris bunul simt, cugetarea
adinca, mindria aspra care, la fel cu imbracamintea, parea sa nu
ingaduie asemanare cu cei de o seama cu ea. C