soþul judecãtoarei diaconu, scandal · 2009-11-27 · „dinozaurii” poliþiei comisarul ºef...
TRANSCRIPT
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numărul 263 (334) • 27 noiembrie - 3 decembrie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Soþul judecãtoarei Diaconu,implicat într-o afacere cu iz ilicit
Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,colonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poatecolonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poatecolonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poatecolonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poatecolonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poate
împãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþivaîmpãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþivaîmpãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþivaîmpãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþivaîmpãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþivaani buni de când a trecut pe linie moartã, oficialani buni de când a trecut pe linie moartã, oficialani buni de când a trecut pe linie moartã, oficialani buni de când a trecut pe linie moartã, oficialani buni de când a trecut pe linie moartã, oficial
din motive medicale, iar neoficial din cauzadin motive medicale, iar neoficial din cauzadin motive medicale, iar neoficial din cauzadin motive medicale, iar neoficial din cauzadin motive medicale, iar neoficial din cauzacurãþeniei pe care a impus-o printrecurãþeniei pe care a impus-o printrecurãþeniei pe care a impus-o printrecurãþeniei pe care a impus-o printrecurãþeniei pe care a impus-o printre
„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP, pe, pe, pe, pe, peatunci, Constantin Nicolescu.atunci, Constantin Nicolescu.atunci, Constantin Nicolescu.atunci, Constantin Nicolescu.atunci, Constantin Nicolescu.
Giura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activiGiura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activiGiura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activiGiura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activiGiura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activicu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi încu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi încu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi încu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi încu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi în
prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-o în perioada în care era „capi di tutti capi” atâto în perioada în care era „capi di tutti capi” atâto în perioada în care era „capi di tutti capi” atâto în perioada în care era „capi di tutti capi” atâto în perioada în care era „capi di tutti capi” atâtpentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pepentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pepentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pepentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pepentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pecare, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.care, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.care, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.care, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.care, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.
Întâlnireconspirativã întrefostul ºef alpoliþiei municipaleºi fostul ºef al DGA
Scandal de Gorj27 noiembrie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, în
vecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/
226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).
ARTEGO
CHEMARE!CHEMARE!CHEMARE!CHEMARE!CHEMARE!
Asociaþia „Copii noºtri de pretutindeni” are ca scopAsociaþia „Copii noºtri de pretutindeni” are ca scopAsociaþia „Copii noºtri de pretutindeni” are ca scopAsociaþia „Copii noºtri de pretutindeni” are ca scopAsociaþia „Copii noºtri de pretutindeni” are ca scopadministrarea Centrului de Primire pentru Copiiiadministrarea Centrului de Primire pentru Copiiiadministrarea Centrului de Primire pentru Copiiiadministrarea Centrului de Primire pentru Copiiiadministrarea Centrului de Primire pentru CopiiiDefavorizaþi Social, care dupã câteva cãutãri ºi-a stabilitDefavorizaþi Social, care dupã câteva cãutãri ºi-a stabilitDefavorizaþi Social, care dupã câteva cãutãri ºi-a stabilitDefavorizaþi Social, care dupã câteva cãutãri ºi-a stabilitDefavorizaþi Social, care dupã câteva cãutãri ºi-a stabilitsediul în cartierul Vãrsãturi al municipiului Târgu-Jiu.sediul în cartierul Vãrsãturi al municipiului Târgu-Jiu.sediul în cartierul Vãrsãturi al municipiului Târgu-Jiu.sediul în cartierul Vãrsãturi al municipiului Târgu-Jiu.sediul în cartierul Vãrsãturi al municipiului Târgu-Jiu.
Finanþatã de la început de o asociaþie de caritate dinFinanþatã de la început de o asociaþie de caritate dinFinanþatã de la început de o asociaþie de caritate dinFinanþatã de la început de o asociaþie de caritate dinFinanþatã de la început de o asociaþie de caritate dinBelgia ºi Primãria Târgu-Jiu, precum ºi de diverºi sponsoriBelgia ºi Primãria Târgu-Jiu, precum ºi de diverºi sponsoriBelgia ºi Primãria Târgu-Jiu, precum ºi de diverºi sponsoriBelgia ºi Primãria Târgu-Jiu, precum ºi de diverºi sponsoriBelgia ºi Primãria Târgu-Jiu, precum ºi de diverºi sponsoriprivaþi (Aprilla SRL, Frigotehnica SRL, SC privaþi (Aprilla SRL, Frigotehnica SRL, SC privaþi (Aprilla SRL, Frigotehnica SRL, SC privaþi (Aprilla SRL, Frigotehnica SRL, SC privaþi (Aprilla SRL, Frigotehnica SRL, SC ARTEGO SA), cuARTEGO SA), cuARTEGO SA), cuARTEGO SA), cuARTEGO SA), cuimplicarea Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,implicarea Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,implicarea Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,implicarea Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,implicarea Ministerului Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,are acum nevoie de susþinerea comunitãþii locale, aare acum nevoie de susþinerea comunitãþii locale, aare acum nevoie de susþinerea comunitãþii locale, aare acum nevoie de susþinerea comunitãþii locale, aare acum nevoie de susþinerea comunitãþii locale, aoamenilor caritabili.oamenilor caritabili.oamenilor caritabili.oamenilor caritabili.oamenilor caritabili.
Contribuþiile prezentate sunt însã insuficiente pentruContribuþiile prezentate sunt însã insuficiente pentruContribuþiile prezentate sunt însã insuficiente pentruContribuþiile prezentate sunt însã insuficiente pentruContribuþiile prezentate sunt însã insuficiente pentrubuna funcþionare a centrului pe anul în curs.buna funcþionare a centrului pe anul în curs.buna funcþionare a centrului pe anul în curs.buna funcþionare a centrului pe anul în curs.buna funcþionare a centrului pe anul în curs.
De aceea, un grup de iniþiativã vã propune, alãturi deDe aceea, un grup de iniþiativã vã propune, alãturi deDe aceea, un grup de iniþiativã vã propune, alãturi deDe aceea, un grup de iniþiativã vã propune, alãturi deDe aceea, un grup de iniþiativã vã propune, alãturi dealte eventuale propuneri ale dvs., cetãþenii oraºului nostru,alte eventuale propuneri ale dvs., cetãþenii oraºului nostru,alte eventuale propuneri ale dvs., cetãþenii oraºului nostru,alte eventuale propuneri ale dvs., cetãþenii oraºului nostru,alte eventuale propuneri ale dvs., cetãþenii oraºului nostru,organizarea unui BALorganizarea unui BALorganizarea unui BALorganizarea unui BALorganizarea unui BAL DE CARIT DE CARIT DE CARIT DE CARIT DE CARITAAAAATE în data de 18.12.2009, laTE în data de 18.12.2009, laTE în data de 18.12.2009, laTE în data de 18.12.2009, laTE în data de 18.12.2009, lacare sunt invitaþi sã participe oamenii cu posibilitãþicare sunt invitaþi sã participe oamenii cu posibilitãþicare sunt invitaþi sã participe oamenii cu posibilitãþicare sunt invitaþi sã participe oamenii cu posibilitãþicare sunt invitaþi sã participe oamenii cu posibilitãþifinanciare îndestulãtoare pentru un asemenea evenimentfinanciare îndestulãtoare pentru un asemenea evenimentfinanciare îndestulãtoare pentru un asemenea evenimentfinanciare îndestulãtoare pentru un asemenea evenimentfinanciare îndestulãtoare pentru un asemenea evenimentmonden.monden.monden.monden.monden.
Confirmãrile ºi propunerile dvs. în acest sens suntConfirmãrile ºi propunerile dvs. în acest sens suntConfirmãrile ºi propunerile dvs. în acest sens suntConfirmãrile ºi propunerile dvs. în acest sens suntConfirmãrile ºi propunerile dvs. în acest sens suntaºteptate la sediul SC aºteptate la sediul SC aºteptate la sediul SC aºteptate la sediul SC aºteptate la sediul SC ARTEGO SAARTEGO SAARTEGO SAARTEGO SAARTEGO SA Târgu-Jiu ºi al Camerei Târgu-Jiu ºi al Camerei Târgu-Jiu ºi al Camerei Târgu-Jiu ºi al Camerei Târgu-Jiu ºi al Camereide Comerþ ºi Industrie Gorj.de Comerþ ºi Industrie Gorj.de Comerþ ºi Industrie Gorj.de Comerþ ºi Industrie Gorj.de Comerþ ºi Industrie Gorj.
Implicã-te, doneazã ºi tu pentru semenii nevoiaºi!Implicã-te, doneazã ºi tu pentru semenii nevoiaºi!Implicã-te, doneazã ºi tu pentru semenii nevoiaºi!Implicã-te, doneazã ºi tu pentru semenii nevoiaºi!Implicã-te, doneazã ºi tu pentru semenii nevoiaºi!Gândeºte-te o clipã ºi la ei...!Gândeºte-te o clipã ºi la ei...!Gândeºte-te o clipã ºi la ei...!Gândeºte-te o clipã ºi la ei...!Gândeºte-te o clipã ºi la ei...!TTTTTelefon: 0253/226299 (SC elefon: 0253/226299 (SC elefon: 0253/226299 (SC elefon: 0253/226299 (SC elefon: 0253/226299 (SC ARTEGO SA)ARTEGO SA)ARTEGO SA)ARTEGO SA)ARTEGO SA) 0253/214391 (CAMERA DE COMERÞ ªI 0253/214391 (CAMERA DE COMERÞ ªI 0253/214391 (CAMERA DE COMERÞ ªI 0253/214391 (CAMERA DE COMERÞ ªI 0253/214391 (CAMERA DE COMERÞ ªI
INDUSTRIE GORJ) INDUSTRIE GORJ) INDUSTRIE GORJ) INDUSTRIE GORJ) INDUSTRIE GORJ)
Scandal de Gorj27 noiembrie 3
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,Fostul ºef al Poliþiei Municipiului Târgu-Jiu,colonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poatecolonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poatecolonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poatecolonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poatecolonel în rezervã Ion Giua, nu poate se poate
împãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþiva aniîmpãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþiva aniîmpãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþiva aniîmpãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþiva aniîmpãca cu ideea pensionãrii nici dupã câþiva anibuni de când a trecut pe linie moartã, oficial dinbuni de când a trecut pe linie moartã, oficial dinbuni de când a trecut pe linie moartã, oficial dinbuni de când a trecut pe linie moartã, oficial dinbuni de când a trecut pe linie moartã, oficial din
motive medicale, iar neoficial din cauzamotive medicale, iar neoficial din cauzamotive medicale, iar neoficial din cauzamotive medicale, iar neoficial din cauzamotive medicale, iar neoficial din cauzacurãþeniei pe care a impus-o printrecurãþeniei pe care a impus-o printrecurãþeniei pe care a impus-o printrecurãþeniei pe care a impus-o printrecurãþeniei pe care a impus-o printre
„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP„dinozaurii” poliþiei comisarul ºef al IJP, pe, pe, pe, pe, peatunci, Constantin Nicolescu.atunci, Constantin Nicolescu.atunci, Constantin Nicolescu.atunci, Constantin Nicolescu.atunci, Constantin Nicolescu.
Giura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activiGiura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activiGiura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activiGiura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activiGiura încearcã, folosindu-se de ofiþeri activicu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi încu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi încu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi încu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi încu ambiþii de conducãtori, sã influenþeze ºi în
prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-prezent mersul poliþiei gorjene aºa cum a fãcut-o în perioada în care era „capi di tutti capi” atâto în perioada în care era „capi di tutti capi” atâto în perioada în care era „capi di tutti capi” atâto în perioada în care era „capi di tutti capi” atâto în perioada în care era „capi di tutti capi” atâtpentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pepentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pepentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pepentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pepentru oamenii în uniformã, cât ºi pentru cei pecare, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.care, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.care, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.care, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.care, în mod normal, ar fi trebuit sã-i ancheteze.
Întâlnire conspirativã între fostul ºef alpoliþiei municipale ºi fostul ºef al DGA
Întâlnire de tainã cuÎntâlnire de tainã cuÎntâlnire de tainã cuÎntâlnire de tainã cuÎntâlnire de tainã cumiros de pizzamiros de pizzamiros de pizzamiros de pizzamiros de pizza
Cunoscut, în trecut, în
rândul subordonaţilor, sub
porecla „Trăistuţă”, pentru
că la sfârşit de săptămână îşi
vizita protejaţii, dar nu din
curtoazie, Giura duce dorul
vremurilor apuse mai ales că
ceilalţi pensionari ai IJP l-au
catalogat drept infatuat şi
duşmanos, motiv pentru
care nu ţin legătura cu el. De
altfel, acesta nici nu a fost
coptat în asociaţia
rezerviştilor din poliţia
gorjeană, din aceleaşi
motive. Cel mai bun
exemplu al animozităţii sale
este că nu vorbeşte cu fotul
şef al IJP Gorj, Constantin
Codiţă, deşi au fost împreună
la şcoală şi sunt consăteni.
Pentru că foştii săi colegi
nu-i dau atenţie, colonelul
încearcă să păstreze legătura
cu cei care lucrează în prezent
în poliţie, mai ales atunci când
are nevoie de un favor.
Acest lucru s-a întâmplat
şi la sfârşitul săptămânii
trecute, mai exact vineri, în
jurul prânzului, când Ion
Giura, a ales o pizzerie
discretă din centru
municipiului pentru o
întâlnire de taină cu fostul
şef al Direcţiei Generale
Anticorupţie Gorj, comisar
şef Constantin Copaci.
Pierzându-şi din acuitatea
de demult, fostul şef al
poliţiei municipale, aşezat
împreună cu Copaci la o
masă mai ferită, şi-a dat
drumul la gură fără să
remarce că discuţia
interesantă pe care o
întreţinea era ascultată, în
afară de comeseanul său, şi
de doi ziarişti aflaţi la o masă
destul de apropiată. Vorbind
în faţa unui vechi prieten,
având în vedere că cei doi
au lucrat împreună la IJP
Mehedinţi până la începutul
anilor ’90, venind după
aceea în Gorj, la scurt timp
unul după celălalt, Giura s-a
lansat într-un monolog
patetic despre indiferenţa cu
care este tratat de cei care
conduc acum IJP Gorj:
„Viorel (comisarul şef Viorel
Caragea – n.r.), îl sun şi îmi
zice că mă sună în 10 minute
şi nu mă mai sună. Are
impresia că, complotez
împotriva lui. Doru (fostul
şef al Serviciului de Resurse
Umane Doru Lupulescu –
n.r.) este singurul care mă
mai sună.”
Cu toate că nu mai are
mare trecere în IJP, colonelul
în rezervă reuşeşte totuşi să
rezolve şi ceva probleme ale
puţinilor prieteni rămaşi în
poliţie:” Am intervenit
pentru problema lui Doru şi
îl rezolvă Croitoru (Valentin,
ofiţer – n.r).
Copaci maiCopaci maiCopaci maiCopaci maiCopaci maivrea o datãvrea o datãvrea o datãvrea o datãvrea o datã
Fiind conştient de faptul
că influenţa personală s-a
dus pe apa sâmbetei odată
ce a fost forţat să se
pensioneze alături de alţi
indivizi care nu mai făceau
cinste poliţiei, Giura n-a uitat
să-l bârfească şi pe fostul şef
al IJP Gorj, Constantin
Nicolescu, omul care a
determinat pensionarea sa
mai devreme cu trei ani:
Apartamentul de serviciu l-a
luat ilegal că avea casă în
Dănciuleşti pe numele
nevestii”. Pentru că şi-a adus
aminte că şi amicul său nu
stă prea bine la capitolul
autoritate, fiind înlocuit la
începutul acestui an din
funcţia de şef al DGA, Giura
a pus în discuţie şi
posibilitatea reîntoarcerii
acestuia în postul ocupat
până în urmă cu câteva luni.
În prezent şefia DGA este
deţinută de subcomisarul
Mirel Păsărelu, postul fiind
scos la concurs pe data de
15 decembrie a.c. Deşi a fost
înlăturat de la conducerea
direcţiei pentru rezultate
extrem de slabe, Copaci
consideră că este cel mai
indicat pentru această
funcţie iar drumul i-a fost
netezit deja cu câteva
articole defăimătoare la
adresa contracandidatului
său Păsărelu, apărute nu
demult în presă. Articolele
vizau o relaţie a acestuia,
avută în urmă cu vreo 10 ani,
cu controversatul om de
afaceri Petre Stăncioi.
Concursul care va avea loc,
nu peste mult timp, va
certifica sau nu dacă planul
lui Copaci a dat roade şi îşi
va reprimi postul mult
râvnit.
„Giura vine cu„Giura vine cu„Giura vine cu„Giura vine cu„Giura vine cuintoxicãri”intoxicãri”intoxicãri”intoxicãri”intoxicãri”
Într-un târziu Ion Giura şi
amicul Copaci au realizat că
discuţia lor capta atenţia şi
altor persoane aflate în
pizzerie, aşa că au continuat
să vorbească în şoaptă. Mai
mult decât atât Constantin
Copaci şi-a dat seama ce gafă
au făcut amândoi vorbind în
gura mare în prezenţa unor
ziarişti, aşa că orice
încercare a noastră de a lua
legătura cu el pentru a-şi
exprima un punct de vedere
faţă de cele discutate cu
Giura a fost sortită eşecului
până în momentul în care s-a
hotărât el singur să sune şi
să accepte să răspundă la
câteva întrebări.
A recunoscut din start că
este destul de apropiat de
Ion Giura, mai ales că i-a
fost şef la Mehedinţi, însă a
evitat elegant subiectul
Nicolescu spunând că nu-şi
aminteşte ca în discuţia sa
cu fostul şef al poliţiei
municipale să se fi amintit
de acesta. În schimb a
admis că Giura suferă de
„aceeaşi meteahnă ca toţi
pensionarii” şi se plânge
mereu de faptul că nu mai
este băgat în seamă de cei
care lucrează acum în IJP.
Pentru a scăpa de
suspiciuni cu privire la
comploturile pe care le-ar
pune la cale alături de Giura,
Copaci a făcut o afirmaţie
care cu siguranţă nu-i va
atrage simpatia fostului său
şef: „Giura este omul cu
relaţiile, mai are şi acum
relaţii în sistem. Vine şi cu
intoxicări, dar trebuie să le
mai filtrăm, că el ne mai
spune şi nouă câte ceva”.
În urma unor astfel de
afirmaţii se poate trage o
singură concluzie:
Constantin Copaci vrea să
lase să se înţeleagă că Ion
Giura face acum pe
informatorul poliţiei, motiv
pentru care din când în când
acceptă să se mai
întâlnească cu el. Lucru
destul de degradant pentru
un mândru şef de poliţie
ajuns din cauza pensionării
în postura de turnător.
Deşi neagă că ar avea
vreo legătură cu articolele
negative scrise la adresa
actualului şef al DGA,
Constantin Copaci încă mai
oftează după postul pe care
l-a pierdut la începutul
anului întrebându-se retoric
de ce a fost schimbat din
funcţia de şef al direcţiei,
mai ales că, după părerea sa,
nu exista motiv.
Despre participarea la
concursul care l-ar putea
aduce din nou pe funcţia
pierdută, Copaci spune că
încă nu s-a hotărât dacă va
participa sau nu.
Scandal de Gorj27 noiembrie4
Bãrbatul din ambulanþa lovitã deManþog a murit în urma infarctului
Serviciul de Medicină
Legală (SML) Gorj a făcut,
miercuri, autopsia lui
Constantin Frăţilă, bărbatul
în vârstă de 57 de ani
preluat din localitatea
Motru, după ce a suferit un
infarct, de către ambulanţa
implicată în accident.
Şeful Serviciului de
Medicină Legală Gorj, dr.
Claudia Beldean, a declarat,
Bãrbatul aflat în ambulanþa lovitã, marþi,Bãrbatul aflat în ambulanþa lovitã, marþi,Bãrbatul aflat în ambulanþa lovitã, marþi,Bãrbatul aflat în ambulanþa lovitã, marþi,Bãrbatul aflat în ambulanþa lovitã, marþi,de autoturismul condus de ºefulde autoturismul condus de ºefulde autoturismul condus de ºefulde autoturismul condus de ºefulde autoturismul condus de ºeful
campaniei electorale a PDL Gorj, Ionelcampaniei electorale a PDL Gorj, Ionelcampaniei electorale a PDL Gorj, Ionelcampaniei electorale a PDL Gorj, Ionelcampaniei electorale a PDL Gorj, IonelManþog, a murit în urma infarctului, iarManþog, a murit în urma infarctului, iarManþog, a murit în urma infarctului, iarManþog, a murit în urma infarctului, iarManþog, a murit în urma infarctului, iar
rãnile minore suferite în urma accidentuluirãnile minore suferite în urma accidentuluirãnile minore suferite în urma accidentuluirãnile minore suferite în urma accidentuluirãnile minore suferite în urma accidentuluinu îi puteau pune viaþa în pericol, susþinenu îi puteau pune viaþa în pericol, susþinenu îi puteau pune viaþa în pericol, susþinenu îi puteau pune viaþa în pericol, susþinenu îi puteau pune viaþa în pericol, susþineServiciul de Medicinã Legalã (SML) Gorj.Serviciul de Medicinã Legalã (SML) Gorj.Serviciul de Medicinã Legalã (SML) Gorj.Serviciul de Medicinã Legalã (SML) Gorj.Serviciul de Medicinã Legalã (SML) Gorj.
miercuri, că rezultatul
autopsiei arată că decesul
bărbatului a fost generat de
infarct.
Claudia Beldean a afirmat
că rănile suferite de acesta, în
urma producerii accidentului
rutier, au fost minore şi nu îi
puteau pune viaţa în pericol.
“Avea o leziune în zona
capului, dar de suprafaţă, fără
să îi afecteze creierul, şi câte o
rană uşoară, zgârieturi, la o
mână şi un picior. În rest,
absolut nimic, organele
interne erau în perfectă stare,
dar pe inimă se pot observa
urmele unui infarct mai vechi
şi ale celui de acum”, a
declarat şeful SML Gorj.
Soţia lui Constatin Frăţilă
se află, în continuare,
internată la Spitalul Judeţean
de Urgenţă din Târgu Jiu,
aceasta aflându-se în afara
oricărui pericol.
Fostului lider al PDL Gorj
Ionel Manţog i-a fost întocmit
dosar penal în urma
accidentului, Parchetul
Judecătoriei Târgu Jiu
cercetându-l pentru ucidere
din culpă şi vătămare
corporală, după ce a ajuns cu
maşina pe contrasens, în
urma unei depăşiri
neregulamentare, iar
autoturismul său a lovit în
plin o ambulanţă aflată în
misiune, în care se aflau
patru persoane, între care un
bărbat care suferise un
infarct.
Şeful de campanie al PDL
Gorj a fost transferat,
miercuri, de la Spitalul din
Târgu Jiu la Spitalul Militar
Bucureşti la solicitarea sa,
rănile suferite în urma
accidentului nepunându-i
viaţa în pericol.
La Spitalul Judeţean din
Târgu Jiu au rămas internate
alte două persoane rănite în
accident, respectiv şoferul
ambulanţei şi soţia pacientului
decedat. Asistentul medical
care se afla în ambulanţă şi
care a fost şi el rănit, suferind
traumatisme craniene şi
faciale, a fost transferat, marţi
seară, la un spital din Capitală,
pentru a fi supus unei
intervenţii chirurgicale la faţă.
Accidentul provocat de
Ionel Manţog a avut loc marţi,
pe DN 66, în localitatea
gorjeană Pieptani, după ce
autoturismul BMW la volanul
căruia se afla fostul lider al
PDL Gorj a intrat într-o
depăşire şi a lovit o
ambulanţă care venea din
sens opus.
Mediafax
Scandal de Gorj27 noiembrie 5
Un contract de creditare obiºnuit, la primaUn contract de creditare obiºnuit, la primaUn contract de creditare obiºnuit, la primaUn contract de creditare obiºnuit, la primaUn contract de creditare obiºnuit, la primavedere, între BCR Novaci ºi un cetãþean dinvedere, între BCR Novaci ºi un cetãþean dinvedere, între BCR Novaci ºi un cetãþean dinvedere, între BCR Novaci ºi un cetãþean dinvedere, între BCR Novaci ºi un cetãþean din
Bumbeºti – Piþic, a dat naºtere la multe semneBumbeºti – Piþic, a dat naºtere la multe semneBumbeºti – Piþic, a dat naºtere la multe semneBumbeºti – Piþic, a dat naºtere la multe semneBumbeºti – Piþic, a dat naºtere la multe semnede întrebare atunci când acesta n-a mai fostde întrebare atunci când acesta n-a mai fostde întrebare atunci când acesta n-a mai fostde întrebare atunci când acesta n-a mai fostde întrebare atunci când acesta n-a mai fost
achitat, iar banca a trebuit sã scoatã la vânzareachitat, iar banca a trebuit sã scoatã la vânzareachitat, iar banca a trebuit sã scoatã la vânzareachitat, iar banca a trebuit sã scoatã la vânzareachitat, iar banca a trebuit sã scoatã la vânzareimobilul ipotecat. Surpriza a apãrut atunci cândimobilul ipotecat. Surpriza a apãrut atunci cândimobilul ipotecat. Surpriza a apãrut atunci cândimobilul ipotecat. Surpriza a apãrut atunci cândimobilul ipotecat. Surpriza a apãrut atunci când
reprezentanþii bãncii au constatat cã imobilulreprezentanþii bãncii au constatat cã imobilulreprezentanþii bãncii au constatat cã imobilulreprezentanþii bãncii au constatat cã imobilulreprezentanþii bãncii au constatat cã imobilulcare figura ca ipotecat nu era acelaºi cu cel carecare figura ca ipotecat nu era acelaºi cu cel carecare figura ca ipotecat nu era acelaºi cu cel carecare figura ca ipotecat nu era acelaºi cu cel carecare figura ca ipotecat nu era acelaºi cu cel care
figura scriptic in documentaþia care a stat lafigura scriptic in documentaþia care a stat lafigura scriptic in documentaþia care a stat lafigura scriptic in documentaþia care a stat lafigura scriptic in documentaþia care a stat labaza încheierii contractului. Mai mult, clãdireabaza încheierii contractului. Mai mult, clãdireabaza încheierii contractului. Mai mult, clãdireabaza încheierii contractului. Mai mult, clãdireabaza încheierii contractului. Mai mult, clãdirearealã care fusese ipotecatã se afla pe trerenulrealã care fusese ipotecatã se afla pe trerenulrealã care fusese ipotecatã se afla pe trerenulrealã care fusese ipotecatã se afla pe trerenulrealã care fusese ipotecatã se afla pe trerenulaltei persoane ºi nu pe cel al clientului bãncii.altei persoane ºi nu pe cel al clientului bãncii.altei persoane ºi nu pe cel al clientului bãncii.altei persoane ºi nu pe cel al clientului bãncii.altei persoane ºi nu pe cel al clientului bãncii.
TTTTTotul a cãpãtat un înþeles atunci când, caotul a cãpãtat un înþeles atunci când, caotul a cãpãtat un înþeles atunci când, caotul a cãpãtat un înþeles atunci când, caotul a cãpãtat un înþeles atunci când, capartener de afaceri al debitorului a apãrutpartener de afaceri al debitorului a apãrutpartener de afaceri al debitorului a apãrutpartener de afaceri al debitorului a apãrutpartener de afaceri al debitorului a apãrut
numele soþului unei judecãtoare de la Tnumele soþului unei judecãtoare de la Tnumele soþului unei judecãtoare de la Tnumele soþului unei judecãtoare de la Tnumele soþului unei judecãtoare de la TribunalulribunalulribunalulribunalulribunalulGorj, iar mai târziu, pentru a nu se ajunge laGorj, iar mai târziu, pentru a nu se ajunge laGorj, iar mai târziu, pentru a nu se ajunge laGorj, iar mai târziu, pentru a nu se ajunge laGorj, iar mai târziu, pentru a nu se ajunge la
belele penale, finul acestuia s-a obligat sãbelele penale, finul acestuia s-a obligat sãbelele penale, finul acestuia s-a obligat sãbelele penale, finul acestuia s-a obligat sãbelele penale, finul acestuia s-a obligat sãplãteascã datoria cãtre bancã.plãteascã datoria cãtre bancã.plãteascã datoria cãtre bancã.plãteascã datoria cãtre bancã.plãteascã datoria cãtre bancã.
TTTTTerenul cu doierenul cu doierenul cu doierenul cu doierenul cu doiproprietariproprietariproprietariproprietariproprietari
În urmă cu 13 ani, Angela
Udrea, din Bumbeşti – Piţic,
a solicitat Prefecturii Gorj
să-i dea, la schimb, 1200 mp
Soþul judecãtoarei Diaconu,implicat într-o afacere cu iz ilicit
de teren din cele deţinute de
Zoopomicola SA. După
câteva luni, comisia
judeţeană o pune în posesie
pe femeie şi pe fiul acesteia,
Ion Udrea, documentul fiind
semnat doar de către
primarul şi de către
secretarul comunei,
eliberându-i-se, la scurt timp,
şi titlu de proprietate. În
acelaşi an, 1996, Ion Udrea şi
partenerul său de afaceri,
Gigi Diaconu, soţul
judecătoarei Mirela Diaconu,
de la Tribunalul Gorj, la acea
vreme, recent numită
magistrat la Judecătoria
Novaci, s-au apucat de
construcţia unei clădiri
pentru ca acolo să
funcţioneze firma acestora
UTRATRANS SRL.
Proprietarul de drept al
terenului respectiv, Ion
Giura, i-a atenţionat în
repetate rânduri pe Udrea şi
Diaconu să stopeze lucrările
întrucât pe rolul instanţelor
se află deja un proces pentru
reconstituirea dreptului de
proprietate. Cu toate
insistenţele şi promisiunile
de despăgubire pentru acel
teren din partea celor doi,
Giura a continuat procesele
şi a câştigat dreptul de
proprietate asupra terenului,
anularea titlului de
proprietate a lui Ion şi
Angela Udrea şi stoparea
construcţiei imobilului.
Numai că, până a intrat în
posesia titlului său de
proprietate şi a unui extras
de carte funciară, imobilul
fusese pus gaj la bancă.
Imobilul pusImobilul pusImobilul pusImobilul pusImobilul pusgaj avea cugaj avea cugaj avea cugaj avea cugaj avea cu
un etaj mai puþinun etaj mai puþinun etaj mai puþinun etaj mai puþinun etaj mai puþinÎn ianuarie 2000,
societatea UTRATRANS SRL
din Bumbeşti – Piţic, a
contractat un credit la BCR
Novaci pentru suma de 1,6
miliarde de lei vechi,
garanţia imobiliară a acestuia
fiind un imobil P+1, conform
extrasului de carte funciară.
Societatea nu şi-a onorat
obligaţiile faţă de bancă şi,
după câţiva ani, instituţia a
demarat procedurile pentru
recuperarea sumei de...5,4
miliarde de lei. Cum a ajuns
creditul la această sumă, este
ştiut doar de reprezentanţii
băncii şi cei ai UTRATRANS.
Cert este că la nouă luni de
la acordarea acestuia apare
în documentele băncii un act
adiţional la contractul iniţial
încheiat, iar mult mai târziu,
când executorul bancar s-a
deplasat la locul imobilului a
constatat că acesta era ...
P+2, adică exact imobilul de
pe terenul lui Giura. De fapt,
pe terenul unei alte
persoane, Artur Belgher, cel
care, între timp, a cumpărat
terenul respectiv ştiind
situaţia acestuia. După ce a
cumpărat terenul, iar banca
a scos imobilul la vânzare
pentru recuperarea banilor,
Belgher a încercat să
cumpere clădirea care-i
ocupă terenul însă, creanţa a
fost preluată, în septembrie
anul trecut, de către finul lui
Gigi Diaconescu, Dan Mihai
Marinescu.
Afaceri de familieAfaceri de familieAfaceri de familieAfaceri de familieAfaceri de familieSocietatea UTRATRANS a
fost înfiinţată în 1996, odată
cu începerea construcţiei
clădirii, însă a funcţionat
doar şase ani, maximul cifrei
de afaceri fiind de 17
miliarde de lei vechi, în anul
2000. În tot acest timp
societate nu a înregistrat
profit, ci doar pierderi, fiind
dizolvată în 2002.
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Anul trecut, în declaraţia
de avere a judecătoarei
Mirela Diaconu a apărut un
teren agricol de 2964 mp
cumpărat în Bumbeşti –
Piţic. Culmea este că terenul
e situat chiar lângă cel pe
care se află imobilul gajat la
bancă. Legătura familiei
Diaconu cu familia Udrea
este şi ea confirmată de
declaraţia de avere a
judecătoarei. Mirela Diaconu
a vândut, în acest an,
autoturismul Volkswagen,
fiicei familiei Udrea, Denisa
Georgiana. Soţul
judecătoarei, Gigi
Diaconescu, apare ca asociat
la o singură societate, SC
ATLAS SRL Tg-Jiu, având un
salariu destul de modest, în
schimb, a câştigat, relativ
recent, din ... zootehnie, un
miliard de lei vechi.
Magistratul Mirela
Diaconu a apărut, în urmă cu
doi ani, în scandalul
falimentării ICM, ca
apropiată a lichidatorului
BNP Consult, fiind cea care a
decis că falimentul în
procedură simplificată este
cea mai bună variantă,
nefiind de acord cu
reorganizarea societăţii.
Scandal de Gorj27 noiembrie6
Guvernul, obligat sã deaînapoi ministerelor banii luaþiîn contul concediului neplãtit
Nazyra Company Nazyra Company Nazyra Company Nazyra Company Nazyra Company SRLSRLSRLSRLSRLînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºiînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºiînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºiînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºiînchirieazã spaþii birouri, etaj 1 ºimansardã în clãdirea situatã pemansardã în clãdirea situatã pemansardã în clãdirea situatã pemansardã în clãdirea situatã pemansardã în clãdirea situatã pe
centrura oraºului în spatelecentrura oraºului în spatelecentrura oraºului în spatelecentrura oraºului în spatelecentrura oraºului în spatelefostului IJILfostului IJILfostului IJILfostului IJILfostului IJIL
telefon: 0722.289.805telefon: 0722.289.805telefon: 0722.289.805telefon: 0722.289.805telefon: 0722.289.805
Bugetele unor instituþii, printre careBugetele unor instituþii, printre careBugetele unor instituþii, printre careBugetele unor instituþii, printre careBugetele unor instituþii, printre careministerele Finanþelorministerele Finanþelorministerele Finanþelorministerele Finanþelorministerele Finanþelor, , , , , Agriculturii, Agriculturii, Agriculturii, Agriculturii, Agriculturii, Apãrãrii,Apãrãrii,Apãrãrii,Apãrãrii,Apãrãrii,
Justiþiei, Internelor ºi ExternelorJustiþiei, Internelor ºi ExternelorJustiþiei, Internelor ºi ExternelorJustiþiei, Internelor ºi ExternelorJustiþiei, Internelor ºi Externelor, vor fi, vor fi, vor fi, vor fi, vor fimajorate în total cu 265 milioane lei, înmajorate în total cu 265 milioane lei, înmajorate în total cu 265 milioane lei, înmajorate în total cu 265 milioane lei, înmajorate în total cu 265 milioane lei, în
contul sumelor retrase la rectificare pentrucontul sumelor retrase la rectificare pentrucontul sumelor retrase la rectificare pentrucontul sumelor retrase la rectificare pentrucontul sumelor retrase la rectificare pentruconcediul neplãtit din octombrie, dar careconcediul neplãtit din octombrie, dar careconcediul neplãtit din octombrie, dar careconcediul neplãtit din octombrie, dar careconcediul neplãtit din octombrie, dar care
nu a mai fost efectuat în acea lunã.nu a mai fost efectuat în acea lunã.nu a mai fost efectuat în acea lunã.nu a mai fost efectuat în acea lunã.nu a mai fost efectuat în acea lunã.
“La ultima rectificare
bugetară, din luna august,
fondul de salarii la mai multe
ministere a fost redus cu
suma estimată să fie
economisită prin zilele de
concediu neplătit în
intervalul lunilor octombrie-
decembrie. Legea care a
introdus concediul neplătit
nu a mai putut fi însă
aplicată din octombrie, astfel
că Guvernul este obligat
acum să restituie diferenţa
de sumă aferentă celor două
zile de concediu neplătit
care nu mai sunt efectuate”,
au declarat agenţiei
MEDIAFAX surse oficiale.
Bugetele vor fi
suplimentate cu sume
retrase din Fondul de
rezervă bugetară al
Guvernului.
Executivul şi-a angajat, în
15 septembrie, răspunderea
în faţa Parlamentului asupra
unui pachet de legi printre
care şi legea de reorganizare
a unor autorităţi şi reducere
a cheltuielilor bugetare, care
introduce concediul neplătit
în sectorul public pentru o
perioadă de 10 zile, în
intervalul octombrie-
decembrie.
Proiectul de lege a fost
însă contestat la Curtea
Constituţională, iar instituţia
s-a pronunţat asupra actului
normativ la începutul lunii
noiembrie.
În condiţiile în care legea
nu poate fi aplicată
retroactiv, zilele de concediu
neplătit sunt introduse doar
pentru lunile noiembrie şi
decembrie, în limita a
maximum 8 zile de concediu
pentru întregul an.
Astfel, din economia
estimată iniţial să fie
obţinută din concediul
neplătit, de 1,6 miliarde lei,
statul ar mai putea
economisi doar 1,28 miliarde
învăţământ există un
program pentru recuperarea
materiei aferente”, arată
MECI.
Federaţia Educaţiei
Naţionale (FEN) a precizat,
joi, într-un comunicat, că,
potrivit unei note a MEC - nr.
13.663 din 18 noiembrie -
inspectoratele şcolare
judeţene trebuie să
comunice Ministerului
Educaţiei, până în 26
noiembrie, măsurile stabilite
de comun acord de membrii
comunităţii şcolare pentru
aplicarea legii care prevede
reducerea cheltuielilor cu
15,5% în noiembrie şi în
decembrie, potrivit unei
note a MECI.
Nota nr. 13.663 din 18
noiembrie modifica o alta,
nr. 78.103 din 16 noiembrie,
care a nemulţumit
sindicaliştii din educaţie.
Nota 78.103/16.11.2009
arăta că şefii unităţilor şi
instituţiilor din învăţământ
preuniversitar de stat au
obligaţia de a diminua
cheltuielile de personal cu
15% în noiembrie şi cu 15,5%
în decembrie prin aplicarea
lei, din care 640 milioane lei
în 2009 şi încă 640 milioane
lei în prima lună a anului
următor.
Concediul fãrã platãConcediul fãrã platãConcediul fãrã platãConcediul fãrã platãConcediul fãrã platãîn învãþãmânt: 30în învãþãmânt: 30în învãþãmânt: 30în învãþãmânt: 30în învãþãmânt: 30noiembrie, 14-18noiembrie, 14-18noiembrie, 14-18noiembrie, 14-18noiembrie, 14-18
decembriedecembriedecembriedecembriedecembrieMinisterul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării (MECI)
precizează că, în urma
“consultărilor formale şi
informale avute în ultima
perioadă de MECI cu unii
membri de sindicat, cadre
didactice, părinţi şi autorităţi
locale, trebuie respectate
mai multe prevederi”.
Una dintre acestea se
referă la acordarea de zile
libere fără plată în 30
noiembrie, precum şi în
intervalul 14-18 decembrie,
pentru diminuarea
cheltuielilor de personal din
lunile noiembrie şi
decembrie 2009.
“Inspectoratele şcolare
judeţene au obligaţia de a
informa conducerile
unităţilor de învăţământ în
legătură cu decizia
ministerului şi de o a pune
în aplicare. De asemenea,
trebuie să se asigure de
faptul că în fiecare unitate de
uneia din trei măsuri. Una se
referea la acordarea de zile
libere fără plată în perioada
21-24 decembrie şi respectiv
în 28 - 31 decembrie, cea de-
a doua viza reducerea
programului de lucru fără
afectarea normei didactice
de predare-învăţare, iar ce-a
de-a treia se referea la
aplicarea unei măsuri cu
efect echivalent sau care
combina cele două
alternative.
În ziua următoare, FEN a
trimis adresa prin care
solicita MECI modificarea
Notei 78.103. Sindicaliştii
susţineau că zilele libere nu
pot fi acordate cumulativ ,
toate într-o singură lună, şi
nici nu pot fi asimilate
perioadei de concediu,
personalul didactic fiind în
concediu în perioada 21- 31
decembrie. De asemenea,
sindicaliştii spuneau că nota
MECI este în contradicţie cu
art.10 din Legea 329/2009
care precizează că aceste
măsuri sunt luate de
conducătorii autorităţilor şi
instituţiilor publice.
Mediafax
Scandal de Gorj27 noiembrie 7
Profesoara “vinovatã” de sinucidereatânãrului face dezvãluiri ºocante
Părinţii adolescentului de
19 ani, care s-a sinucis ieri
după-amiază, acuză o
profesoară de română că
este vinovată de moartea
fiului lor. Ei susţin că
profesoara Ramona Mischie
avea o relaţie de iubire cu
fiul lor, Alex, iar ruperea
acestei relaţiei ar fi fost
motivul principal pentru
care băiatul şi-a pus capăt
zilelor. Profesoara de limba
română, Ramona Mischie
dezvăluie însă, că de
aproape un an de zile a trăit
un coşmar, din cauza acestui
băiat, care o ameninţa
deseori că se sinucide:
“Nu am crezut că o să se
ajungă aici. Mă şantaja
mereu şi mă urmărea până
la şcoală. Recunosc că am
avut cu el o relaţie, dar de
scurtă durată. Pentru că mi-
am dat seama că ceea ce eu
credeam a fi iubire, era de
fapt milă. Simţeam nevoia să-
l ajut, să-l protejez. Avea
Societatea Naþionalã a Lignitului „Oltenia” Tg-Jiu prin B.A.VSocietatea Naþionalã a Lignitului „Oltenia” Tg-Jiu prin B.A.VSocietatea Naþionalã a Lignitului „Oltenia” Tg-Jiu prin B.A.VSocietatea Naþionalã a Lignitului „Oltenia” Tg-Jiu prin B.A.VSocietatea Naþionalã a Lignitului „Oltenia” Tg-Jiu prin B.A.V.A. Rovinari.A. Rovinari.A. Rovinari.A. Rovinari.A. Rovinari,cu sediul în Rovinari, str. Energeticianului, nr. 15, jud. Gorj, înregistratã la
Registrul Comerþului, Oficiul Tg-Jiu, sub nr. J18/263/2004, cod fiscal 16489150,vinde, pe bazã de comandã, stâlpi metalici de urmãtoarele dimensiuni:
nevoie de cineva care să-l
asculte, pentru că era un
singuratic. El făcuse o
obsesie pentru mine. De
aproape un an am vrut să
rup această relaţie cu el, dar
mă ameninţa că se sinucide.
Au fost atâtea ameninţări de
suicid, încât nu mai credeam
în ele, pentru că a doua zi
apărea la şcoală. Mă simt
vinovată că ar fi trebuit să
dau dovadă de mai multă
maturitate. Ar fi trebuit să-mi
dau seama că e un copil cu
probleme, dar nu am luat în
serios”, a declarat
profesoara pentru Gorj
Domino, ziarul cu care
colaborează.
Familia lui Alexandru
Popovici o ameninţă pe
profesoară că nu va mai
preda în învăţământ. Atât
tatăl lui Alexandru cât şi
bunica acestuia au declarat
cu lacrimi în ochi că au mari
resentimente pentru
Ramona Mischie, cea
pentru care adolescentul s-a
sinucis. Cei doi chiar au
declarat pentru Gorj TV că îi
doresc moartea. Aceştia
ştiau de relaţia lor şi de
sentimentele pe care
Alexandru i le purta. Sora
adolescentului a fost cea
care a identificat pe
calculator textul în urma
căruia şi-au dat seama ce l-a
împins aici. Elena, sora lui
Alexandru, a mai spus că ştia
de la fratele ei cât de mult o
iubea însă mama ei nu era
de acord cu această relaţie.
Profesoara Ramona
Mischie nu va păţi nimic
după ce tânărul de 19 ani s-
a omorât din cauză că
aceasta rupsese relaţia cu
el. Gheorghe Mitescu,
inspector adjunct în cadrul
Inspectoratului Şcolar
Judeţean, a declarat că nu
va fi luată nicio măsură
până nu va fi dat un
rezultat oficial al anchetei.
Mai mult decât atât,
Mitescu a spus că e posibil
să nu păţească nimic
pentru că Alexandru
Popovici este absolvent al
liceului din Târgu-Jiu, nu
elev. Inspectorul a adăugat
că are numai referinţe bune
despre această profesoară
şi că „provine dintr-o
familie distinsă“.
Scandal de Gorj27 noiembrie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Avem deseori senzaţia că
suspiciunea copleşeşte viaţa oamenilor,
că supoziţia prin care afirmaţia devine
un exerciţiu de rutină, pur şi simplu
scandalizează bunul simţ al omului
obişnuit, iar atunci când uitarea îl
afundă pe acesta în labirintul unei
harababuri trucate, dincolo de care se
declanşează reacţia isterică a unei
autovictimizări, gestul în sine
dovedeşte că pentru majoritatea
românilor, existenţa tentaţiei de
fraudare a scrutinului afectează o ţară
întreagă şi o rătăceşte ca pe o navă
aflată în derivă, fiind evident că însăşi
curgerea timpului se înteţeşte prin
gesturi greu de explicat la prima
vedere! De teama de a nu fi lăsaţi ca
nişte simpli clienţi pe centura politică,
oamenii au tăiat de pe lista priorităţilor
tot felul de lucruri care ţin de suflet, de
încântare, de adevărata fericire, pentru
a înţelege că de multe ori, mulţi dintre
noi nu mai citim cu sufletul, nu mai
medităm la propriile sentimente, nu
mai iubim adevărul, totul fiind un clivaj
al culorilor diluate prin magia
exorcismului. Vedem că de multe ori,
atmosfera electorală ne surprinde ca
un amestec de grabă şi de teamă de
ratare, ceea ce face ca multe dintre
trăirile fireşti să fie înlocuite cu calcule
privind rezultatul final al primului tur al
prezidenţialelor.
Iată, au fost primele rezultate ale
urnelor, când candidatul PDL, Traian
Băsescu, a susţinut că primul tur a fost
câştigat de dreapta scenei politice
româneşti, în condiţiile în care
preferinţele alegătorilor pentru
candidaţii PDL şi PNL au depăşit 50%
din voturi, ceea ce marchează „o
victorie de etapă în cursa
prezidenţială” şi se dovedeşte
„solidaritatea electoratului faţă de
soluţiile PDL şi PNL”, semn că nimic nu
se face fără o planificare a surselor
financiare care prefigurează coaliţii, că
totul trebuie să aibă un “rost”, mai ales
dacă tehnica este fascinantă, până în
momentul în care ea răpeşte hrana
spirituală. De altfel, clinchetul ultimelor
monezi din portofel e ca un lacăt care
nu te lasă să pătrunzi prin rutele
aglomerate ale turismului electoral,
deşi e vremea trenurilor care stau prea
puţin în gara uitată a disperării. Cu un
fel de grabă scenică, încă locatarul
Cotrocenilor a precizat că nu va face
nicio negociere subterană pentru
formarea viitorului Guvern şi că va da
prioritate soluţiilor politice pentru
trecerea Executivului prin Parlament,
asigurându-i pe cei care îl susţin, că tot
ceea ce se va negocia şi se va discuta,
va fi „transparent şi bine cunoscut de
fiecare cetăţean”, ca o dovadă că lumea
prezentă la vot să tresalte la îndemnul
“Bate fierul cât e cald!”, dar şi să
prospere la modul prezumtiv, când
fiecare dintre noi simţim că
supravieţuim într-o viteză care e deja
un atentat la drepturile omului! Uneori,
parcă avem senzaţia că trăim mult mai
repede decât în alte epoci, prin însăşi
obsesia de a umple viaţa până la refuz
cu diverse sortimente de platitudini
care declanşează o reacţie paradoxală
şi nu mai avem timp pentru nimic, în
timp ce “hoţii de timp” jubileză, căci
totul merge aşa cum ei au plănuit în
calculele lor electorale! Prin latura
nevăzută a firii, Băsescu s-a referit şi la
referendum, pe care l-a considerat
validat prin participarea la vot a peste
50% din electorat, fiind vorba de un
motiv extrem de serios pentru ca
oamenii politici să ţină cont de
opţiunea electoratului în alcătuirea
viitorului guvern, pentru că aceştia, pur
şi simplu, nu mai au dreptul să
nesocotească voinţa poporului, mai
ales dacă toamna se arată a fi o povară
ce smălţuieşte în cenuşiul vieţii toate
neîmplinirile de peste ani şi toate
speranţele de a scăpa de frică sau de
cel care seamănă frica în sufletul
nostru. Băsescu a profitat de ocazie
pentru a anunţa că va sărbători „acasă,
cu soţia şi cu fetele” rezultatul
referendumului, că va cere
Legislativului să convoace de îndată
comisia pentru revizuirea Constituţiei,
că temerile şi oboseala le alungă aşa
cum alungă şi iernile, pentru că
viscolul se tânguie ca un muribund,
când încă mai mijesc razele de soare,
iar sub brad stă ghemuită sărăcia care
ne acoperă gura şi taie respiraţia de
teama virusului pandemiei porcine!
La rândul său, Mircea Geoană,
candidatul PSD pentru Cotroceni, şi-a
afişat optimismul, apreciind că „Vom
regulă prescurtate drastic şi remixate
uneori chiar penibil în ritmuri
ameţitoare, când oamenii trec pe lângă
oportunităţi ca pe lângă stâlpii de
curent electric, semn că tradiţiile s-au
preschimbat intempestiv în
demonstraţii de viteză, că nu mai e
timp de aşteptare, că sentimentele se
diluează până la abandonarea în
faimoasele “mreje ale uitării”, că pe
oamenii obişnuiţi îi interesează mai
puţin ce intenţie are cel vizat, cât
câştigă, dacă e o persoană dinamică,
dacă poţi avea încredere în el, dacă
toate condiţiile practice au fost
îndeplinite sau dacă îşi mai face loc şi
câte un miez de speranţă în sufletul
omului.
Oameni buni, înfrângerile, ca şi
victoriile electorale se consumă fără o
stare interioară adecvată, mai ales că
astăzi, un băiat nu mai curtează o
jumătate de an o domnişoară, pentru
a ajunge în alcovul plăcerii, că
tandreţea se consumă după principiul
văzut-plăcut-votat, semn că oamenii
nu mai au capacitatea de a sesiza
sublima atracţie sufletească ce aduce
adevărata împlinire umană şi profund
afectivă, care dă viaţă unei speranţe
de mai bine! E vremea calculelor şi a
relaţiilor de concubinaj politic,
dovadă incontestabilă că ritualurile
sentimentale cu dantelărie politică au
ieşit din garanţie, că totul decurge
rapid, că goana după victoria cu orice
preţ este principiul fundamental al
comunicării de masă. Credeţi, cumva,
că ne lipsesc temele de reflecţie?
Nicidecum, dragi români! Majoritatea
dintre cei care emigrează o fac din
cauza sărăciei, din vreme ce prea
puţini mai au şi alte motivaţii. Dacă
stai să te gândeşti, e o dramă să
părăseşti definitiv pământul părinţilor
tăi, dar, dacă s-a ajuns până la acest
incredibil exod către ţările dezvoltate,
aceasta spune enorm despre
dezastrul actual şi despre eşecul
lamentabil al unei clase politice
falimentare. În zadar vor arunca
slogane politicienii care se visează la
Cotroceni, încercând să depisteze
sursa acestor tare contemporane,
pentru că răspunsul e cu mult mai
prozaic şi mai concret decât s-ar fi
putut bănui la prima vedere. Suntem
atât de săraci sufleteşte, încât ne-am
învelit în viciul decăderii, ca într-o
vestă antiglonţ, mai ales că păcatul
nostru zilnic a devenit ignorarea
sufletului, disimularea văzută ca o
absurdă formă de apărare a supoziţiei
care scandalizează bunul simţ al
omului!
munci şi mai mult, iar la 6 decembrie
vom învinge împreună”, promiţând că
va aduce la guvernarea ţării, “până de
Crăciun, o echipă formată din oamenii
cei mai oneşti şi mai competenţi din
cadrul şi din afara majorităţii
parlamentare”, tocmai pentru a dovedi
că „după cinci ani de dezbinare, ceea
ce îi uneşte pe români este mai
important decât ceea ce îi dezbină”, în
condiţiile în care mulţi dintre noi
observă cu stupoare că anotimpurile
vin prea grăbite spre casele noastre, cu
atâta fragilitate şi cu atât parfum
efemer, încât reîntoarcerea la viaţă
devine, de multe ori, tristă şi dureroasă,
pe fondul schimbărilor climatice
imprevizibile. Liderul social-democrat
consideră că e bine „să ne unim toţi,
români din ţară şi din străinătate şi
votanţi ai tuturor candidaţilor, mai ales
cei care au decis să nu participe, din
dezgust”(sic!!), pentru a face din turul
al doilea, nu doar un parc de distracţii
în care copiii parcă nu mai ştiu să se
joace când canicula verilor le arde
buzele sau când gerul năpraznic le
biciuie feţele, când cuvintele se pierd
în tăcere şi jocurile rămân doar nişte
urme uitate pe nisipul gândurilor
fragile. În privinţa referendumului,
Geoană a afirmat că a constituit „un
tertip electoral” gen Băsescu, motiv
pentru care a anunţat că va declanşa
un forum constituţional şi va iniţia
procedurile pentru diminuarea
numărului de parlamentari, de parcă
fiecare descoperă treptat, că lumea
opteză pentru cele mai rapide
modalităţi de asimilare, fără să ia în
seamă faptul că adevăratele bucurii
sunt legate de foşnetul molcom al
paginii de carte şi de nuanţele
tulburătoare ale clepsidrei timpului
care curge la vale.
Din poziţia a treia, care îl exclude
în turul al doilea, liderul PNL, Crin
Antonescu, a declarat că este fericit
pentru că, prin rezultatul obţinut, a dat
un semnal românilor de bun-simţ,
lipsit fiind de mijloacele pe care cei
doi abonaţi ai puterii politice din
România, Traian Băsescu şi Mircea
Geoană, le-au avut prin maşinăria de
partid, precizându-le susţinătorilor săi,
că în urma prezentării rezultatelor
oficiale, le va transmite care va fi calea
de urmat pentru ca „oameni de genul
Băsescu, Geoană, Hrebenciuc, Vântu,
Voiculescu, să închidă definitiv
activitatea(sic??), doar pentru ca noi
să realizăm că urmează o perioadă
încrâncenată, care va dovedi că lumea
politică românească se limitează la
nişte teme clasice cunoscute, de
DESPRE SUPOZIÞIA CARE SCANDALIZEAZÃBUNUL SIMÞ AL OMULUI!
Scandal de Gorj27 noiembrie 9
Un implant subcutanat,capabil sã atace ºi sãdistrugã tumorile canceroase
Un disc de plastic implantat subUn disc de plastic implantat subUn disc de plastic implantat subUn disc de plastic implantat subUn disc de plastic implantat subpiele “instruieºte” sistemul imunitarpiele “instruieºte” sistemul imunitarpiele “instruieºte” sistemul imunitarpiele “instruieºte” sistemul imunitarpiele “instruieºte” sistemul imunitar
al organismului, fãcându-l capabilal organismului, fãcându-l capabilal organismului, fãcându-l capabilal organismului, fãcându-l capabilal organismului, fãcându-l capabilsã atace ºi sã distrugã celulelesã atace ºi sã distrugã celulelesã atace ºi sã distrugã celulelesã atace ºi sã distrugã celulelesã atace ºi sã distrugã celulele
canceroase, informeazã bbc.co.uk.canceroase, informeazã bbc.co.uk.canceroase, informeazã bbc.co.uk.canceroase, informeazã bbc.co.uk.canceroase, informeazã bbc.co.uk.Acesta este primul
“vaccin anticancer”, realizat
sub forma unui implant de
plastic care poate să distrugă
tumorile, au declarat
cercetătorii de la
Universitatea Harvard,
autorii studiului.
Dispozitivul atrage
anumite celule ale sistemului
imunitar şi le “descrie”
acestora felul în care arată
tumorile în cauză.
Celulele canceroase
reuşesc să păcălească
sistemul imunitar al
pacienţilor deoarece
organismul acestora nu le
mai recunoaşte ca fiind de
natură “străină”.
Ideea obţinerii unui
vaccin care să declanşeze un
atac imunitar împotriva
tumorilor nu este deloc
nouă, versiuni ale ei fiind
testate în diverse clinici
medicale din lume. Însă cele
mai multe dintre aceste
tehnici s-au bazat pe
extragerea din organismul
bolnav a unor celule
imunitare, reprogramarea lor
în laborator pentru a
recunoaşte un anumit tip de
cancer şi reintroducerea lor
în organism.
În acest studiu,
cercetătorii au conceput un
disc de plastic cu diametrul
de opt milimetri care
eliberează în organism
anumite substanţe care atrag
un anumit tip specific de
celule imunitare, denumite
celule dendritice.
Celulele imunitare pot
intra în acest disc de plastic,
care este implantat la mică
adâncime sub piele. Odată
intrate, ele sunt expuse la
acţiunea unor proteine care
se găsesc la suprafaţa
celulelor canceroase.
Încărcate cu această
informaţie genetică, celulele
dendritice ies din discul de
plastic şi se deplasează către
nodulii limfatici, unde
transmit unui alt tip de
celule imunitare - celulele de
tip T - comanda de a începe
“urmărirea” şi distrugerea
celulelor canceroase.
Studiul, publicat în revista
Science Translational
Medicine, a fost realizat pe
şoareci suferind de cancer
de piele. Dispozitivul
implantat a condus la
eliminarea tumorilor.
Oamenii de ştiinţă speră că
un astfel de implat va putea
fi folosit, în viitor, şi pe
pacienţi umani, împreună cu
tratamentele actuale
împotriva cancerului -
radioterapie, chimioterapie
sau operaţii de extirpare.
Scandal de Gorj27 noiembrie10
România este a 11-a þarã dinlume ºi a 7-a din Europa careare vaccin pandemic
România este aRomânia este aRomânia este aRomânia este aRomânia este aunsprezecea þarã în lumeunsprezecea þarã în lumeunsprezecea þarã în lumeunsprezecea þarã în lumeunsprezecea þarã în lume
ºi a ºaptea în Europa careºi a ºaptea în Europa careºi a ºaptea în Europa careºi a ºaptea în Europa careºi a ºaptea în Europa careare vaccin pandemic are vaccin pandemic are vaccin pandemic are vaccin pandemic are vaccin pandemic A/A/A/A/A/
H1N1, a declarat, joi, VH1N1, a declarat, joi, VH1N1, a declarat, joi, VH1N1, a declarat, joi, VH1N1, a declarat, joi, ViorelioreliorelioreliorelAlexandrescu, ºefulAlexandrescu, ºefulAlexandrescu, ºefulAlexandrescu, ºefulAlexandrescu, ºeful
Centrului Naþional deCentrului Naþional deCentrului Naþional deCentrului Naþional deCentrului Naþional deReferinþã pentru Gripã dinReferinþã pentru Gripã dinReferinþã pentru Gripã dinReferinþã pentru Gripã dinReferinþã pentru Gripã din
Institutul Cantacuzino,Institutul Cantacuzino,Institutul Cantacuzino,Institutul Cantacuzino,Institutul Cantacuzino,acesta adãugând cãacesta adãugând cãacesta adãugând cãacesta adãugând cãacesta adãugând cã
vaccinarea va începevaccinarea va începevaccinarea va începevaccinarea va începevaccinarea va începeprobabil luni în toatã þara.probabil luni în toatã þara.probabil luni în toatã þara.probabil luni în toatã þara.probabil luni în toatã þara.
“Vaccinarea poate începe chiar de
vineri dacă DSP-urile au primit
dozele de vaccin, dar cu certitudine,
de luni se face vaccinare în toată
ţara”, a declarat Viorel
Alexandrescu.
Acesta a spus că vaccinul produs
la Institutul Cantacuzino este fără
adjuvanţi şi că posibilele reacţii
adverse sunt cele din literatura de
specialitate, respectiv roşeaţă la
locul injectării, o uşoară stare febrilă
sau uşoare dureri de cap.
Şeful Agenţiei Naţionale a
Medicamentului, Iosif Boda, a
declarat că toate etapele de pregătire
a vaccinului au fost urmărite
împreună cu specialiştii de la
Institutul Cantacunizo, urmărindu-se
raportul risc-beneficiu şi
concluzionându-se că beneficiul este
mult mai mare.
Vaccinul se face persoanelor cu
vârste peste 16 ani. În general, se
pregăteşte întâi vaccinul pentru
adulţi şi apoi se gândeşte vaccinul
pentru copii.
În Ucraina au apărut unele
mutaţii ale virusului care dau
afectare pulmonară.
Secretarul de stat în Ministerul
Sănătăţii, Adrian Streinu-Cercel, a
declarat că au fost transmise
informaţii tuturor medicilor de
familie şi celor care vor face
vaccinarea, în sensul să fie urmărite
şi comunicate reacţiile adverse care
apar.
Joi sunt livrate primele 250.000
doze de vaccin pandemic de la
Institutul Cantacuzino, producător al
vaccinului, către direc?iile de
Sănătate Publică din Bucure?ti ?i
Moldova.
Purtătorul de cuvânt al Brigăzii
Speciale de Intervenţie a
Jandarmeriei, Florin Hulea, a
declarat, joi dimineaţă, că
transportul va fi livrat spre Suceava
şi că traseul va include şapte zone
astfel încât dozele de vaccin să
ajungă în mai multe reşedinţe de
judeţ.
Convoiul va fi format dintr-o
maşină a Poliţiei, maşina care
transportă dozele de vaccin şi un
echipaj de aproximativ 20 de
luptători ai Brigăzii Speciale de
Intervenţie a Jandarmeriei.
Până la începutul săptămânii
viitoare, vor fi livrate şi celelalte
1.090.000 doze de vaccin către restul
judeţelor.
Într-o primă fază, vor fi vaccinţi
personalul medico-sanitar şi cel care
asigură securitatea naţională şi
locală, urmând ca, ulterior, să fie
imunizate şi celelalte categorii la risc
- elevi de liceu, studenţi.
Vaccinul împotriva virusului A/
H1N1 nu se va găsi în farmaciile cu
circuit deschis, vaccinarea
realizându-se în cadru organizat.
Aceasta este o măsură suplimentară
de protecţie pentru ca vaccinul să
ajungă într-adevăr la grupele ţintă,
numai astfel putându-se limita, în
realitate, numărul de îmbolnăviri,
susţine Ministerul Sănătăţii
Conform recomandărilor OMS şi
CE, Ministerul Sănătă?ii trebuie să
asigure vaccinarea profilactică
pentru aproximativ 40% din
populaţia României, din care 5% din
personalul serviciilor publice
esenţiale şi 35% din categoriile
populaţionale cele mai expuse la
riscul de îmbolnăvire, la dezvoltarea
unor complicaţii ale bolii.
“Până la finele anului viitor,
producătorul român al vaccinului
pandemic estimează realizarea unui
număr total de 10.000.000 doze, în
valoare de aproximativ 50.000.000
lei. Astfel, România are capacitatea
de a respecta recomandările OMS”,
arată MS care adaugă că vaccinarea
împotriva virusului pandemic este
recomandată, dar nu obligatorie.
Comitetul de Coordonare al
Ministerului Sănătăţii (MS) a hotărât,
luni, categoriile de populaţie care vor
fi vaccinate cu prioritate împotriva
virusului gripei noi, astfel că 1.340.000
de doze de vaccin pandemic vor fi
utilizate pentru imunizarea
personalului medical, a studenţilor,
liceenilor şi cadrelor militare.
GLÃMAN COMPLEX FAVORIT
închirieazã spaþii comercialeînchirieazã spaþii comercialeînchirieazã spaþii comercialeînchirieazã spaþii comercialeînchirieazã spaþii comercialetelefon: 0724.205.613telefon: 0724.205.613telefon: 0724.205.613telefon: 0724.205.613telefon: 0724.205.613
de magazinede magazinede magazinede magazinede magazineîn unul singurîn unul singurîn unul singurîn unul singurîn unul singur3030303030PiaþaPiaþaPiaþaPiaþaPiaþa
9 Mai9 Mai9 Mai9 Mai9 Mai
Scandal de Gorj27 noiembrie 11
Mãdãlin Murgan a fost suspendatdouã etape pentru cartonaºulroºu primit la meciul cu Poli Iaºi
Comisia de Disciplină a decis
azi suspendarea pentru două
etape a jucătorului Mădălin
Murgan de la Pandurii Târgu Jiu
pentru riposta sa la faultul lui
Balde de la finalul partidei cu Poli
Iaşi. Jucătorul a precizat că nu l-a
lovit pe adversar dar a avut o
ripostă după ce Balde l-a
provocat. Murgan a primit direct
cartonaş roşu la faza respectivă,
comisia luând decizia de a-l
suspenda pentru următoarele
două etape. Murgan era oricum
suspendat la meciul din etapa
viitoare cu Rapid deoarece
cumulase patru cartonaşe
galbene primind anterior
eliminării încă un cartonaş
galben.
Daniel Bãloi: “MãdãlinDaniel Bãloi: “MãdãlinDaniel Bãloi: “MãdãlinDaniel Bãloi: “MãdãlinDaniel Bãloi: “MãdãlinMurgan a primit incorectMurgan a primit incorectMurgan a primit incorectMurgan a primit incorectMurgan a primit incorect
cartonaºul roºu”cartonaºul roºu”cartonaºul roºu”cartonaºul roºu”cartonaºul roºu”Oficialii clubului Pandurii au
contestat felul în care a fost
eliminat Mădălin Murgan la
meciul de la Iaşi, cu un cartonaş
roşu direct, secretarul general
Daniel Băloi precizând că
jucătorul ar fi meritat al doilea
cartonaş galben şi implicit roşu
pentru cele două cartonaşe:
“Mădălin Murgan a primit
incorect cartonaşul roşu direct
deoarece nu l-a lovit pe Balde. A
fost provocat de adversar, din
păcate a răspuns provocării, dar
nu prin brutalitate aşa cum s-a
spus la televizor sau s-a
consemnat în raport. Arbitrul de
rezervă Cristi Sava nu i-a
comunicat adevărul centralului.
Murgan doar l-a bruscat pe
adversar, ceea ce impunea doar
cartonaş galben şi cum era al
doilea ar fi trebuit eliminat. Ar fi
un gest de fair-play din partea lui
Balde de a recunoaşte că nu a
fost lovit cu capul în figură, a fost
doar o simplă îmbrânceală şi nu
lovire. De fapt am avut şi
obiecţiuni la cele scrise în
raportul de joc.”
pandurii-tg-jiu.ro
Scandal de Gorj16 noiembrie12
Bãsescu: Dacã Geoanã nu vine, sunt gata pentrudezbateri cu Vântu, Voiculescu ºi Patriciu
Preşedintele Traian
Băsescu a declarat, joi, că a
propus mai multe dezbateri
cu Mircea Geoană, la TVR,
Antena 1, ProTV, şi a precizat
că, dacă liderul PSD nu va
dori să participe, este
pregătit şi pentru o
dezbatere cu Vântu, Patriciu
şi Voiculescu.
Băsescu le-a spus
democrat-liberalilor, la
începutul şedinţei Colegiului
Director al partidului, că a
propus public câte o
întâlnire, începând de vineri,
cu Mircea Geoană, pe câte o
temă, până vineri,
săptămâna viitoare.
“Ieri (miercuri - n.r.) am
cerut domnului Sever
Voinescu să răspundă
televiziunilor care ne-au
propus dezbateri între cei
doi candidaţi, să răspundă
pozitiv şi s-a propus o
dezbatere la TVR1, pentru
luni, o dezbatere la
Realitatea TV, pentru
miercuri, dezbatere la
Antena 1 şi ProTV pentru joi
şi din nou TVR1 vineri. Să
vedem cât de deschis va fi
Mircea Geoană pentru
aceste dezbateri”, a spus
Băsescu, precizând că
liderul PSD “poate să vină şi
cu mogulii”.
Preşedintele a adăugat că,
dacă nu vine Mircea Geoană
la aceste dezbateri, poate
vin Vântu, Voiculescu şi
Patriciu la o dezbatere, că tot
îi reprezintă Mircea Geoană.
“Eu sunt gata şi de o
dezbatere cu toţi trei în locul
lui Mircea Geoană, cu Vântu,
cu Voiculescu, cu Patriciu,
să vedem cum văd ei
România şi cum o văd eu”, a
spus Băsescu.
Sever Voinescu,
purtătorul de cuvânt al
candidatului la Preşedinţie
Traian Băsescu, a declarat,
miercuri seară, că şeful
statului acceptă toate
invitaţiile televiziunilor şi va
participa la toate dezbaterile
organizate de acestea.
El a mai spus că staff-ul lui
Traian Băsescu va accepta
toate invitaţiile şi că
intenţionează să dea
răspunsuri pozitive şi ONG-
urilor care şi-au exprimat
intenţia de a organiza
dezbateri între Băsescu şi
Geoană.
Preşedintele Traian
Băsescu a declarat, marţi, că,
în opinia sa, înainte de turul
al doilea al prezidenţialelor
ar trebui organizate cel puţin
trei dezbateri pe teme
precum politica externă şi de
securitate, reforma statului şi
viziunea despre România.
Purtătorul de cuvânt al
candidatului PSD la
Preşedinţie, Victor Ponta, a
declarat, marţi, pentru
MEDIAFAX, că echipa de
campanie a lui Mircea
Geoană nu va negocia cu
echipa lui Traian Băsescu
pentru eventualele
confruntări televizate din
turul doi, în condiţiile în care
Geoană va onora orice
invitaţie la dezbatere din
partea televiziunilor.
Televiziunea Publică a
trimis, marţi, staff-urilor de
campanie ale candidaţilor
rămaşi în cursa pentru
alegerile prezidenţiale
invitaţia ca Traian Băsescu şi
Mircea Geoană să participe
la cel puţin două confruntări
în studiourile TVR,
informează Societatea
Română de Televiziune
(SRTv).
Mediafax