Starea mediului marin si a zonei costiereMarea Neagra are o suprafata de 413.490 km2, o adancime maxima de 2.245 m, un volum de apa de 529.955 km3 si o lungime a tarmurilor de 4.020 km. Marea Neagra are un nivel scazut de salinitate (15,12 g ‰ in zona de tarm si 15,6 ‰ in larg), din cauza numeroaselor rauri care se varsa in ea. In aportul fluvial, apreciat la 346 km3, 78% apartine raurilor din nord-vestul bazinului, dintre acestea un volum insemnat fiind asigurat de fluviul Dunarea. Pana in prezent, in Marea Neagra au fost inventariate aproximativ 1.500 specii de vertebrate si nevertebrate. Urmare a accentuarii poluarii industriale si orasenesti din ultimele doua decenii s-a constatat reducerea unor specii de pesti rapitori, cat si a unor specii de pesti cu importanta economica (scrumbie, calcan, hamsie, stavrid, sturioni). Litoralul Marii Negre a avut de suferit de pe urma gravelor probleme de eroziune din ultimele trei decenii . Pe baza cercetarilor efectuate de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marinã “Grigore Antipa”, se apreciaza cã litoralul romanesc se aflã intr-o stare gravã sub raportul extinderii eroziunii, pe cca. 60 – 80 % din lungimea tarmului, latimea plajei se diminueaza in fiecare an. In zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, plaja a pierdut din suprafata, in ultimii 35 ani peste 2 400 ha (cca. 80 ha/an) in timp ce acumularile au fost de numai 200 ha (cca. 7 ha/an). Linia tarmului s-a retras pe distante variabile de la un sector de tarm la altul, cu valori cuprinse intre 180 si 300 m, iar valoarea maximã de retragere, in unele puncte, a depasit 400 m. Pe unele portiuni in care latimea cordonului litoral este mai redusã, la furtuni marea acopera complet tarmul, uneori formand brese, care se unesc cu apele lacurilor litorale, in acest fel fiind afectat ecosistemul specific al lacului respectiv. Procesul de eroziune costiera s-a accentuat deosebit de mult in prezent, ca urmare a schimbarilor climatice la nivel planetar care determina cresterea nivelului marii. O alta cauza consta in amenajarile hidrotehnice de pe Dunare si de pe principalii sai afluenti, precum si de pe zona de coasta a marii care duce la scaderea in continuare a aportului de material nisipos transportat de ape pe mal. Actiunea de eroziune a marii a provocat disparitia completa a unor intinse zone de plaja. Administratia Nationala „Apele Romane” este autoritatea responsabila pentru administrarea zonei costiere a Marii Negre.

Litoralul Marii Negre, parte a judetului Constanta, este situat in partea sud-estica a Romaniei - fiind limitat de: Marea Neagra la est; nord Delta Dunarii; la vest Dunarea, iar la sud litoralul bulgaresc. Suprafata:12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc) Clima: maritima de litoral; temperatura medie anuala 11°C (in lunile iulie 22°C, iar in ianurie 0°C).Populatia: 748.769 locuitori - alcatuita din: romani (majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni, maghiari si rromi (minoritari) Resedinta de judet este orasul turistic Constanta .

LITORALUL MARI NEGRE

Marea Neagra ocupa locul trei din Europa dupa Marea Mediterana si cea a Nordului (suprafata 411.540 kmp).

Adancimea maxima (2.246 m) si cea medie (1.200 m) o fac sa ocupe locul al- II-lea dupa Marea Mediterana - (potrivit parametrilor si volumului).

Salinitatea: mult mai scazuta decat a celorlalte mari; nu are maree.

Este o mare tipic orientala, in care temperatura paturilor de la suprafata urmeaza evolutia temperaturii apei, atingand in timpul verii 26°- 28°C.Una dintre cele mai importante caracteristici este nepoluarea si lipsa faunei periculoase.

Clima: maritima de litoral caracterizata de un mare grad de stabilitate termica a atmosferei.Temperatura medie anuala este de 11°C- media in iulie 22°C, iar in ianuarie peste 0°C. Precipitatiile sunt reduse, la fel ca si nebulozitatea atmosferica.Vanturile dominante bat din N-E, iar briza marina racoreste aerul verii.Factorii naturali terapeutici - optimi pentru refacere si odihna in tot timpul anului.

Plaja: orientata catre est, este insorita aproape tot timpul zilei; nisipul fin ce atinge in timpul verii temperatura de 45°C este ideal pentru aeroterapie si bai de nisip.

Vegetatia si flora: specii de plante care s-au adaptat la conditiile climaterice de umiditate redusa: flora mediteraneana si balcanica - tufe de paducei, migdali pitici alaturi de garofite, clopotei etc. Fauna este alcatuita din insecte (marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita); reptile (broasaca testoasa de uscat si cea marina, soparla verde); mamifere (iepuri, dihorii, vulpi si harciogi) si pasari (multe specii de pescarusi).

Influenta modificarilor geo-climatice globale si regionale asupra dezvoltarii durabile �n Dobrogea (GLOBE)/CNMP Durata proiectului: 2007 � 2010Parteneri: Directia Hidrografica Maritima, GEOECOMAR, INCDM "Grigore Antipa", Universitatea Maritima Constanta, Universitatea "Ovidius" Constanta, Universitatea din Bucuresti, Centrul de Cercetare Stiintifica pentru Fortele Navale Constanta, C.C.I.N.A. Constanta, Primaria orasului Ovidiu, Santierul Naval BUTA &C0. S.A.Scop: Scopul proiectului este de �mbunatatire a colaborarii dintre diferite entitati de cercetare-dezvoltare si inovare, unitati ale administratiei publice si agenti economici privati pentru solutionarea problemelor socio�economice aparute �n zona Dobrogei continentale si maritime ca urmare a modificarilor geoclimatice globale si regionale.Obiectivul general: elaborarea unei metodologii de abordare interdisciplinara a cercetarii modificarilor de mediu �ntr-o zona/regiune, cu extindere la �ntregul teritoriu national. Rezultatele proiectului se materializeaza prin studii referitoare la:

o Schimbarile geo-climatice globale � schimbari regionale si locale: cauze, consecinte, corective, repere istorice. Analiza critica a evidentelor.

o Definirea geologica a schimbarilor globale. Factori determinanti. Ritmicitatea schimbarilor globale �n trecutul geologic.

o Schimaari globale pliocene care au fost recunoscute �n aria corespunzatoare teritoriului Rom�niei. Aparitie, efecte asupra geometriei sedimentare, efecte paleoclimatologice, efecte paleobiologice si paleogeomorfologice.

o Schimbari globale cuaternare care au fost recunoscute �n aria corespunzatoare teritoriului Rom�niei. Dezvoltarea Deltei Dunarii si a Marii Negre sub efectul schimbarilor globale.

o Efecte ale schimbarilor globale produse �n ultimele zeci de mii de ani evidentiate �n coloana sedimentara de pe selful rom�nesc al Marii Negre.

Rezultatele proiectului se materializeaza prin studii referitoare la: o Cunoasterea factorilor determinanti ai schimbarilor climatice si a efectelor

generate n Dobrogea. �o Identificarea unor factori de risc geoclimatici si a consecintelor lor potentiale

asupra sistemelor socio-economice �n Dobrogea terestra si maritima. Zonarea Dobrogei la diverse scari de risc ecologic.

o Studiul vulnerabilitatii si rezilientei structurilor si functionarii sistemelor socio-economice din Dobrogea i�n conditii climatice normale si modificate.

o Prognozarea perturbarilor locale �n regimul unor parametri si prelucrarea statistica a acestora, elaborarea de scenarii si modele.

o Sisteme de monitorizare, prezente si de perspectiva, a modificarilor climatice severe �n scopul prevenirii efectelor lor distructive asupra populatiei, teritoriului si infrastructurii.

o Identificarea metodelor, mijloacelor si masurilor necesare pentru dezvoltare economica durabila si cresterea bunastarii populatiilor rurale si urbane din Dobrogea, �n conditiile provocarilor induse de schimbarile climatice globale si regionale.

o Identificarea masurilor stiintifice, tehnice si administrative �n scopul reducerii impactului economic negativ asupra agentilor economici din zona si recomandari pentru valorificarea eficienta si oportuna a efectelor modificarilor climatice locale si zonale.

o Evaluarea resurselor regenerabile (energie solara, energie eoliana, biomasa, energie geotermala, energie hidraulica etc.) din zona de interes, metodologii de eficientizare e folosirii acestora �n plan local si zonal.

o Diseminarea rezultatelor cercetarii.

Lungimea litoralului Rom�niei este de 244 kilometri, reprezent�nd 7,65% din lungimea frontierei. Litoralul se �mparte �n doua sectoare principale: nordic si sudic. Zona nordica (aproape 164 kilometri lungime) se �ntinde de la Golful Musura p�na la Capul Midia, incluz�nd Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si complexul lagunar Razim-Sinoe. Este caracterizata prin plaje nisipoase, altitudini scazute si pante submarine putin abrupte.

Zona sudica (80 kilometri) se �ntinde �ntre Capul Midia si Vama Veche, fiind acoperita predominant de faleze calcaroase de diferite �naltimi, �ntre 3 si 35 metri, sectoare scurte de plaje nisipoase la gurile r�urilor si �n dreptul porturilor (Midia, Constanta, Mangalia) si pante submarine mai abrupte dec�t �n zona nordica. Zona costiera reprezinta spatiul geografic care include apele de coasta de suprafata si subterane, litoralul, terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafata si subterane ale acestora, insulele si lacurile sarate, zonele umede �n contact cu marea, plaja si faleza. Datorita importantei economice a acesteia, intinselor sale habitate naturale protejate (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, lacuri si lagune) si pozitiei geografice ca principal coridor de transport (sosele, cai ferate si cai navale) la frontiera estica a Europei, zona costiera impune masuri concertate de protectie si gestionare �n vederea dezvoltarii durabile.

Ministerul Mediului > Gospodarirea apelor > Zona Costiera > Date generale Marea Neagra Marea Neagra este a treia mare ca suprafata �n Europa, dupa Marea Mediterana si cea a Nordului. Este, de asemenea, cea mai izolata mare fata de oceanul planetar - singura legatura cu restul oceanului mondial, via Marea Mediterana, fiind prin str�mtorile Bosfor, Dardanele si Gibraltar si cu Marea Azov �n nord-est, prin str�mtoarea Kerch. Din acest motiv, Marea Neagra este foarte vulnerabila �n fata presiunilor exercitate de activitatile umane si starea sa de sanatate depinde at�t de statele costiere, c�t si de cele non-costiere. Fluviile europene Dunarea, Nipru si Don (prin Marea Azov) se varsa in Marea Neagra.

Fundul marii este mpartit n platforma continentala, panta continentala si zona � �abisala. Platforma continentala ocupa o suprafata ntinsa n partea de nord-vest a � �Marii Negre, cu largime de peste 200 km si o latime de 2,2 p na la 15 km. �L�nga coasta caucaziana si anatoliana platforma consta �ntr-o f�sie ingusta intermitenta.Stratul de suprafata al apei marine (p�na la 150 metri) sustine singurele vietuitoare din ecosistemul Marii Negre. Intinderea suprafetei de apa: 432.000 km2Volumul de apa: 547.000 km3Ad�ncimea maxima: 2.212 mSalinitatea: 18 - 22 la mieSpecii biologice:       - Alge, fungi, plante: 1.619

      - Nevertebrate: 1.983      - Pesti: 168      - Mamifere marine: 4 Litoralul rom�nesc al Marii Negre Lungimea litoralului Rom�niei este de 244 kilometri (din totalul de 4340 km), reprezent�nd 7,65% din lungimea frontierei. Litoralul se imparte �n doua sectoare principale: nordic si sudic. Zona nordica (aproape 164 kilometri lungime) se �ntinde de la Golful Musura p�na la Capul Midia, incluz�nd Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si complexul lagunar Razim-Sinoe. Este caracterizata prin plaje nisipoase, altitudini scazute si pante submarine putin abrupte.

Zona sudica (80 kilometri) se �ntinde �ntre Capul Midia si Vama Veche, fiind acoperita predominant de faleze calcaroase de diferite �naltimi, �ntre 3 si 35 metri, sectoare scurte de plaje nisipoase la gurile r�urilor si �n dreptul porturilor (Midia, Constanta, Mangalia) si pante submarine mai abrupte dec�t �n zona nordica.

Riscuri existente în zona costieră se referă la: abraziune , la inundaţie datorita furtunilor, la supraspălare, la dispariţia dunelor de nisip, la numeroase activităţi induse de activitatea umană Problemele de mediu identificate în zona costieră româească induse defactorul antropic sunt următoarele:Eroziunea costieră / dinamica sedimentelor la gurile Dunării: închiderea /colmatarea Băii MusuraNefinalizarea soluţiilor de protecţie contra inundaţiilor: subtraversareadebusării din zona CostineştiIntruziunea apei de mare în acviferele costiere: zona fostului lac CostineştiPoluarea apei / aerului, poluarea cu deşeuri solide provenind din sursedifuzeAglomerarea populaţiei în zona costieră, în sezonDezvoltarea necontrolată a construcţiilor turistice şi a activităţilor de turismşi recreere peste capacitatea de suportabilitate a mediuluiTransportul maritim si rutier 絜 spaŃii de coasta: execuŃia unui drumtehnologic peste protecŃia costieră 絜 zona ConstanŃa NordExtracţia resurselor naturale / nisip de plajă: zona Eforie Nord, Mamaia,MangaliaExploatarea excesivă a stocurilor de peştiPierderea habitatelor / specii periclitate – construcţii costiere de protecţie afalezelor: Eforie Sud-Tuzla-CostineştiExpansiunea urbană: zona Mamaia, faleze în regim natural

şi construit

.