8/16/2019 Step Ele

1/12

Stepele

Stepele ( Aestiduriherbosa) sunt forma iuni ierboase, lipsite de arbori,ț

dominate de graminee xerofile, care însă nu acoperă solul integral, iar spa iileț

rămase libere sunt populate de terofite, geofite, heicriptofite, mai pu in dețcamefite i de nanofanerofite.ș

În mod obi nui, stepele sunt legate de două tipuri climatice care au înș

comun o lungă perioadă secetoasă. Cele mai reprezentative i mai răspânditeș

stepe sunt generate de cliatul teperatcontinental de la latitudinile mi!locii, cu

sfâr it de vară secetoasă i cu iarnă friguroasă, iar cele din a doua categorieș ș

apar in climatului mediteranean, în care verile lungi secetoase sunt succedate deț

ierni blânde. "nii au extins no iunea de stepă i asupra forma iunilor ierboaseț ș ț

scunde sau de degradare, forate întrun climat cald subarid, care fac tranzi iaț

spre savane i savană, precum i acelea din sudestul #fricii i a #ustraliei.ș ș ș

$entru aceste forma iuni ierboase de tranzi ie sa propus termenul deț ț

 pseudostepe (%. &rochain'

În stepe, pădurile lipsesc cu desăvâr ire cu excep ia acelora din lunci iș ț ș

zăvoaie alcătuite din plopi uri, sălcu e etc. $ădurile nu se pot dezvolta datorităș ț

climatului stepic cu vânturi puternice i cu precipita ii pu ine, insuficiente pentruș ț ț

cre terea arborilor.ș

Caracterele morfo-fizionomice ale fora iunilor i plantelor de stepă.ț ș   În

func ie de suprafa a solului, organele vegetale ale plantelor din stepă suntț țformate în două straturi, unul suprateran, iar altul subteran. Stratificarea

supraterană a popula iilor stepice este mult mai pu in evidentă decât în păduri.ț ț

Înăl imea i densitatea vegeta iei stepice depinde de gradul de umiditate sau deț ș ț

ariditate a ecotopului, precum i de influen ele factorilor biotici. În regiunile cuș ț

climat mai umed se dezvoltă o vegeta ie stepică mai înaltă, care poate atinde ț

m. Înăl imea i fitomasa stepei descre te pe măsură ce ariditatea se accentuează.ț ș ș

8/16/2019 Step Ele

2/12

)eromorfozele plantelor de stepă se reflectă în structura frunzelor care

sunt bogate în sclerenchim, cu membrana epidermei puternic cutinizată, limbul

foliar mai mult sau mai pu in plisat i răsucit, uneori păros. *ădăcinile multor ț ș

 plante de stepă posedă micorize i aerenchimuri, mai ales la speciile care crescș

 pe soluri tasate, grele. *ădăcinile graineelor sunt superficiale i resfirate, iar aleș

dicotiledonatelor ierboase, perene sau semilemnoase sunt lungi pătrunzând

adânc în sol + m. Stratificarea subterană favorizează utilizarea, cu maximum

de randament, a surselor nutritive din sol.

În condi ii climatice identice, gradul de pereabilitate a solului modificăț

atât stratificarea organelor subterane, cât i compozi ia floristică a stepelor.ș ț#stfel, solurile lutoase compacte posedă o vegeta ie scundă, iar solurileț

nisipoase p pa!i te mai înaltă i luxuriantă. $e de altă parte, stratificareaș ș

rădăcinilor la diferite nivele, în cazul unei peridiocită i cliatice e alonate, reduceț ș

la minium competi ia dintre speciile componente ale biocenozei. -ramineeleț

septentrionale (Stipa, Poa, Agropyron)  au o cre tere precoce care încetează laș

începutul verii, în timp ce genurile meridionale ( Andropogon, Bouteloua) cresc

mai târziu atingând apogeul dezvoltării la sfâr itul verii sau toamna.ș

În stepe predomină hemicriptofitele secondate de terofite i de geofite.ș

 umărul terofitelor este ai mare în stepele aride cu preciăita ii pu ine.ț ț

 Particularită ile morfo-ecologice ale animalelor de stepă.ț    Stepa, spre

deosebire de pădure este o suprafa ă deschisă, lipsită de adăposturi naturale,ț

acoperită de ierburi, fiind populată de aniale care văd foarte bine i fug repede,ș

asemănătoare celor din savane i de erturi.ș ș

#nimalele din stepă sunt adaptate pentru a face fa ă la mai multeț

nea!unsuri datorate căldurii i secetei estivale, rarită ii apei superficiale,ș ț

vânturilor violente cât i resurselor alimentare periodic insuficiente. În func ieș ț

de locul de trai, în stepe trăiesc două categorii de animale/ supraterane si

subterane (permanent sau temporar'.

8/16/2019 Step Ele

3/12

#nimalele de la suprafa a solului sunt reprezentate de ierbivore mari,ț

apoi de carnivore, păsări i de insecte. 0erbivorele mari (gazele, ntilopă, saiga,ș

caii sălbatici, bizonii' cât i carnivorele stepice (lupul, vulpea, coiutul' suntș

animale bune alergătoare. 0erbivorele trăiesc în turme făcând migra ii atât zilniceț

în căutarea de hrană, cât i sezoniere pentru a evita pe cât posibil atât seceta câtș

i frigul. #stfel antilopele nordamericane de stepă în timpul iernii se retrag înș

forma iunile arbustive sau păduroase învecinate.ț

$ăsările de stepă cuibăresc pe sol. 1ulte dintre ele sunt bune alergătoare

 petrecându i cea mai mare parte a vie ii pe sol (dropiile'. $ăsările răpitoareș ț

( orecarii, oiii de seară, vulturii de stepă', ai ales miofagele sunt frecvente înș șstepe. Cele mai multe păsări din stepă, odată cu ivirea anotimpului nefavorabil

de iarnă migrează spre regiunile mai calde, unde sta ionează până la primăvaraț

următoare, imprimând acestor biocenoze varia ii sezoniere.ț

În stepe, deosebit de numeroase sunt insectele, mai ales lăcustele care

migrează în masă, devastând vegeta ia regiunilor pe care le străbat. $entruț

ecloziunea ouălor de lăcustă depuse în sol, cât i pentru via a larvelor esteș ț

absolut necesară o oarecare umiditate, în schimb pentru un adult, uscăciunea

aerului este o necesitate vitală. Speciile de lăcuste diferă de la o stepă la alta

( ocusta migratoria în #sia Centrală, Stauronotus maroccanus în africa de

 ord, Schistocerca paranensis în pampasurile din #merica de Sud, specii de

 !elanopus în preriile din #merica de ord'.

#nialele scurmătoare, prin abunden a i constan a lor devin cele maiț ș ț

caracteristice pentru biocenozele stepice. 2in categoria scurătoarelor sau a

animalelor de vizuină, rozătoarele geofile (popândăii, hârciogii, marmotele,

oarecii' i geobionte (orbe ii' de in primatul.ș ș ț ț

În sezonul călduros rozătoarele duc mai mult o via ă nocturnă, iar în celț

rece ele hibernează sau trăiesc pe seama proviziilor acumulate în galeriile

subterane. "nele rozătoare (3că elul4 preriilor5ț Cynomis) trăiesc în colonii mari

8/16/2019 Step Ele

4/12

care cuprind câ iva 6mț . Se întâlnesc i printre carnivore unele specii ( coiotul,ș

vulpea' care î i fac vizuini în sol.ș

opârlele i erpii din stepă în timp de iarnă se retrag în vizuini subteraneȘ ș ș

unde hibernează.

2intre insecte, viespile i furnicile î i fac cuiburi în sol până laș ș

adâncimea de peste 7 m.

În biocenozele stepelor, via a activă se desfă oară atât ziua cât iț ș ș

noaptea. $redomină animalele diurne.

#bunden a animalelor în stepe este strâns legată de densitatea i deț ș

diversitatea vegeta iei. #proximativ 89: din produc ia vegetală a unei stepe dinț ț

#rizona poate fi consumată în colonia unui singur rozător (Cynomis'. #cea iș

 preprie cu o suprafa ă de 7 6mț  poate hrănii ;9 bizoni. Competi ia dintreț

ierbivorele ari este mică deoarece ele consumă hrană vegetală de natură diferită.

#stfel, în timp ce bovinele pasc graminee, antilopeleamericane preferă

dicotiledonatele ierbacee i arbu tii. În general ierbivorele mari din stepe nu auș șdu mani. În schimb, rozătoarele, care sunt i mai abundente au numero iș ș ș

du mani atât printre carnicore cât i printre păsări i reptile. 0nsectele fitofageș ș ș

constituiesc importante surse alimentare pentru consumatorii secundari (insecte

carnivore, opârle, păsări'.ș

0ncă din cele mai vechi timpuri omul a folosit stepele ca pă uni. #stăzi,ș

stepele au fost aproape integral însămân ate cu cereale (grâu, porumb, ovăz,ț

orz'.

8/16/2019 Step Ele

5/12

 "ăsp#ndirea stepelor. Stepele cu cea mai mare suprafa ă sunt în > zile pe an. &emperatura medie

anuală oscilează între 7> i 77ș >C în =ărăgan i 2obrogea, ?ș >C în "craina iș

>,@>C în Siberia. $recipita iile sunt mici, cuprinse între @> i @>> mm anual,ț ș

dintre care numai pu ine cad vara, ceea ce determină ca în acest anotimpț

umiditatea aerului să fie mică sub @>: (august'. Aânturile suflă aproape

continuu.

Solurile caracteristice sunt cernoziomurile, sau solurile negre bogate în

humus. Spre regiunile nordice mai umede în vecinătatea pădurilor, stratul de

humus cât i sărurile minerale scad, iar solurile devin cernoziomuri levigate.ș

Spre zonele aride din sud sunt specifice cernoziomurile meridionale i tufări uriș ș

xerofile.

$rincipalele elemente ale vegeta iei stepice ierboase sunt/ pa!i tileț ș

mezoxerofile de păiu sulcat (ș  %estuca rupicolai', pa!i tile xerofile de păiu ș șîngust ( %estuca &alesiaca', de sadină (Chrysopogon gryllus', de bărboasă

( Andropogon ischaemum' i de colilii (ș Stipa stenophylla, St. lessingiana, St.

 pulcherrima, St. capillata'. În stepele degradate domină pa!i tile de firu ăș ț

 bulboasă ( Poa bulbosa' cu pelinstepic ( Artemisia austriaca', care prin

fizionomie i compozi ie floristică sunt asemănătoare par ial cu celeș ț ț

semide ertice din #sia centrală.ș

8/16/2019 Step Ele

6/12

$e cuprinsul stepelor se întâlnesc, ici i colo, tufări uri scunde deș ș

migdalpitic ( Amygdalus nana' i de porumbar (ș  Prunus spinosa'.

Stepele din '.".S.S. sunt cele mai întinse ocupând o suprafa ă deț

aproxiativ milioane 6m

. 2atorită faptului că stepele sunt învecinate la nord cu păduri de foioase caducifoliate i de conifere, iar la sud cu semide erturi, clia lor ș ș

este variată, mai pu in uscată în nord i mai aridă în sud, ceea ce se reflectă i înț ș ș

compozi ia lor floristică.ț

În stepele nordice precumpănesc pa!i tile mezoxerofile edificate deș

hemicriptofitele cu frunză lată, dintre care se remarcă obsiga ( Bromus erectus',

ovăsciorul ( A&enastrum pubescens', înso ite de câteva specii de colilie (ț Stipa

 (oannis, St. stenophylla'. ueroase sunt i dicotiledonate cu flori viu i variatș ș

colorate ca !ale ul (ș Sal&ia pratensis, S. atans', oi ele (ț  Anemone sil&estris',

aglica ( %ilipendul he*apetala', la care se mai alătură lalele (+ulipa

biebersteinianai'. Stepa în plină floare oferă vizitatorului un peisa! policromatic

încântător, în care variatele culori ale florilor se îmbină armonios cu fondul

verzui al tufelor de graminee.

2ensitatea i fitomasa în stepele nordice este ult mai mare decât în celeș

sudice. În stepa de lângă Burs6, pe o suprafa ă de 7 mț , au fost identificate @>8>

specii cu o fitomasă evaluată la 7,@ tha.

În stepele sudice în care ariditatea este mai mare, predomină xerofitele.

În aceste biocenoze, alături de hemicriptofitele edificatoare, un rol important îlau geofitele i terofitele a căror număr cre te cu cât stepele sunt mai apropiate deș ș

de erturi. 2ensitatea plantelor în stepele sudice este mică. În rezerva ia de laș ț

#s6aia ova pe o suprafa ă de 7 mț  cresc doar 7 specii de plante. Ditomasa

stepelor aride cu  Artemisia este mică de >,@ tha. În compozi ia floristică aț

stepelor aride domină gramineele xerofile cu frunze înguste/ colilia (Stipa

lessingiana, St. capillata, St. uranica', păiu ul (ș  %estuca &alesiaca, %. rupicola',

8/16/2019 Step Ele

7/12

 oeleria gracilis. 2icotiledonatele stepice sunt reprezentate de scaiuldracului

( $ryngium campestre', pelinul ( Artemisia', hodoleanul (Crambe tataria' etc.

Stepele siberiente se deosebesc de cele europene. Compozi ia lor ț

floristică este mai săracă remarcânduse elementele siberiene.

 %auna stepelor eurasiatice. #ntilopa saiga (Saiga tatarica' populează

stepele eurocazahstanice, iar antilopa cu gu ă (ș azella gutturosa', măgarul

sălbatic sau 6iangul ( $/uus hemionus' din 1ongolia, calulsălbatic ( $/uus

cabalus prze0alsiti' din -obi depă esc limitele pa!i tilor stepice trecând i înș ș ș

semide erturi.ș

*ozătoarele se remarcă prin/ iepureleeuropean ( upus europaeus',

hârciogulcomun (Cricetus cricetus', hârciogulcenu iu (ș Cricetus migratorius',

 popândăulcomun (Citellus citellus', popândăulpătat (Citellus suscicu',

 popândăulro cat (ș Citellus ma(or ', popândăulmic, arota, sau baibacul

( !armota bobac', lemingul de stepă ( agurus lagurus', iepureledepământ

( Allactaga (aculus', oarecii de stepă (ș Sicista subtilis, Apodeus' etc.

Carnivorele din stepe pot fi întâlnite i în alte biocenoze, ca lupul (ș Canis

lupus', vulpea (Canis &ulpes', vulpeacorsac (1ulpes corsac', dihori de stepă

( !ustela e&ersmanni, !. ni&alis', viezurele sau bursucul ( !eles meles' etc.

$ăsările stepice sunt reprezentate de dropie (2tis tarda', spurcaciul (2tis

tetra*', prepeli a (ț Coturni* coturni*', potârniche ( Perdi* perdi*', cocorulic

( Anthropoides &irgo', iar dintre răpitoare orecarul de stepă sau eretelealbș

(Circus macrurus', vulturul de stepă ( A/uila nipalnsis' etc.

*eptilele se remarcă prin opârle (ș  $remias arguta', erpi (ș 1ipera ursini'

i broa te estoase de stepă (ș ș ț testudo horsfieldi'.

Stepele din america de ord , numite prerii, ocupă centrul continentului

sub forma unei fâ ii longitudinale între aproximativ +@ i + grade latitudineș ș

8/16/2019 Step Ele

8/12

nordică i între ?@ i 779 grade longitudine vestică. În vest (California', stepaș ș

apare suf forma unor enclave izolate.

*elieful preriilor se prezintă sub formă de câmpii i podi uri (preriaș ș

centrală, canadiană, i 1area Câmpie E -reat $lains'. În est predomină preriaș

 !oasă (+>>;>> m', iar în vest preria înaltă (;>>7>>>m'.

Întrucât preriile se desfă oară pe o lă ime de aproximativ grade, eleș ț

 prezintă condi ii climatice foarte variate. Spre deosebire de stepele eurasiatice,ț

gradientul temic i hidric în stepele nordamericane se schimbă nu numai de laș

nord spre sud, ci i de la est spre vest. În regiunile estice, la contactul preriilor cuș

forma iunile forestiere, precipita iile medii anuale oscilează între ;>> i 9@> mmț ț ș

în nordest i între 8>> i 7>>> mm în sudest. &recerea spre forma iunileș ș ț

semide ertice din sudvest este marcată de scăderea treptată a mediei anuale aș

 precipita iilor până la @> mm. 2istribu ia sezonieră a precipita iilor este i eaț ț ț ș

diferită. În nord F din totalul precipita iilor cad în perioada vegetativă (aprilieiț

septembrie', în #rizona 7 , iar California 7>>:, unde plouă mai mult iarna.

În timp ce în Canada iernile sunt lungi i aspre cu o temperatură medie de 7@ș >C,

iar verile scurte ( luni', în California i în &exax arareori înghea ă, temperaturaș ț

medie anuală men inânduse în !ur de 78ț >C.

Solurile sunt i ele variate. În regiunile centrale predominăș

cernoziomurile, în vecinătatea pădurilor din nord se remarcă solurile cenu iideș

 pădure i de stepă, iar în inuturile din sud, mai aride, solurile castanii de stepă.ș ț

Corela ia dintre soluri i precipita ii contribuie la distribu ia spa ială a preriilor.ț ș ț ț ț

$reriile sunt învecinate la nord i nordest cu păduri mixte de foioase iș ș

conifere, la est i sudest cu păduri de foioase caducifoliate, la nordvest cuș

 păduri de conifere, în sudvest i sud cu semide erturi. În func ie de climă i solș ș ț ș

se disting următoarele categorii de prerii/

 Preria propriu-zisă ocupă teritoriile centrale (2a6ota, ebras6a,

Bansas', în care cad aproximativ 9@> mm precipita ii medii anuale, iar perioadaț

8/16/2019 Step Ele

9/12

vegetativă ine aproximativ 7>> zile. Solurile sunt cernoziomuri. Înăl imeaț ț

vegeta iei este de @>7> cm. $a!i tile sunt edificate de poacee (ț ș Stipa spartea,

 Andropogon scoparius, oeleria gracilis, . pyramidata, Bouteloua racemosa,

 Poa pratensis, Panicum),  alături de care mai vegetează numeroase

dicotiledonate ( Astragalus, Achillea, Aster, Solidago, 3elianthus, $rigeron

ramosus, Psoralea, Antennaria campestris.

 Preria de tip Andropogon întălnită la răsărit de fluviul 1issouri (%oGa,

0ndiana, 0linois' este de origine secundară rezultată în urma defri ării pădurilor ș

de foioase edificate de 4uercus macrocarpa, "obinia pseudacacia, Acer 

negundo. $recipita iile medii anuale sunt evaluate la aproximativ 7>>> mm.ț#cest tip de prerie este alcătuită din poacee înalte până la m ca bărboasa

( Andropogon nutans, A. scoparius, A. Saccharoide' , colilia (Stipa', iarbagrama

( Bouteloua', pir ( Agropyron' folosită ca fâne e5ț

 Preria mi*tă, de tip Stipa-Bouteloua acoperă teritorii mai întinse în

statele Colorado, 1ontana i 2a6ota, cu precipita ii medii anuale de ;@>9>>ș ț

mm. *eprezintă pa!i te de tranzi ie de la preriile cu ierburi înalte la cele cuș ț

ierburi scunde. Stratul superior este dominat de poacee înalte (Stipa,

 Andropogon', iar cel inferior de poacee scunde ( Bouteloua gracilis, Buchloe

dactyloides'. #desea, sub influen a pă unatului intensiv stratul superior lipse te5ț ș ș

 Preria *erofilă de tip  Andropogon-Stipa se instalează pe solurile

nisipoase din statele Hasington, Iregon i California, cu precipita ii mediiș ț

anuale de @>;>> mm. #ceste pa!i ti sunt edificate de poacee xerofile cu tufăș

densă5

 Preria scundă de tip Buchloe-Bouteloua se întâlne te în statele cuș

climă caldă i aridă (Bansas, &exas, #rizona' unde precipita iile medii anuale nuș ț

depă esc >> mm. $oaceele edificatoare sunt iarbabizonului (ș  Buchloe

dactyloides' i iarbagrama (ș  Bouteloua gracilis' alături de alte monocotiledonate( Aristida longiseta, oeleria cristata, %estuca' i dicotiledonate (ș  Aristida

8/16/2019 Step Ele

10/12

longiseta, eoleria cristata, %estuca' i dicotiledonate (ș  Artemisia frigida'

alcătuind pa!i ti xerofile scunde de @8 cm înăl ime, care pot fi folosite numai caș ț

 pă une. #ceste pa!i ti, sau îmbogă it în regiunile de tranzi ie spre forma iunileș ș ț ț ț

aride sudice, cu numeroase plante deserticole ( Artemisia purpurea, Solanum

triflorum, Sophora tomentosa, 2puntia missouriensis, 2. fragilis,5ucca ect.'.

 %auna actuală a preriilor este mult mai săracă în specii decât în trecut,

deoarece suprafe ele întinse de pa!i ti au fost des elenite i însămân ate cuț ș ț ș ț

diferite plante de cultură, iar altele sunt intens pă unate. 2atorită acestor ș

multiple influen e antropozoogene multe animale sălbatice de stepă sau retras înț

locuri neumbroase, iar altele sau rărit ori au dispărut.

0erbivorele mari legate de prerii sunt/ antilopaamericană ( Antilocapra

americana', cerbulmăgăresc (2docoileus hemionus), bizonul ( Bison bison' care

în trecut număra câteva milioane de capete, iar azi uria ul mamifer nordș

american trăie te în pu ine exemplare numai în rezerva ii naturale. În prerii,ș ț ț

scurmătoarele sunt foarte numeroase săpândi i galerii subterane lungi uneoriș

 până la câ iva 6m, care le feresc atât de ar i a soarelui cât i de geruri. Cele maiț ș ț ș

numerose scurmătoare se numără printre rozătoare/ că elul preriilor (ț Cynomis

 socialis, C. leucurus', popândăul ( 6ctidomys franlini', obolanulcubuzunareș

(eomys bursarius', oarecele săritor de câmp (ș  7apus hudsonicus', oareceleș

săritor cu buzunare ( 8ipodomys spectabilis', iepurele de prerie ( epus

to0nsendii' etc.

Carnicorele de prerie sunt reprezentate de lupul de prerie (Canis latrans',

dihorul de stepă ( !ustela e&ersmanni', virzureleamerican (+a*idea ta*us',

vulpea de prerie (1ulpe* &elo*'.

2intre păsările mai frecvente men ionăm găinu a de prerieț ț

(+rympanuchus cupido', uliul (Circus hudsonicus', acvila de prerie ( 3aliaetus',

cucuveaua (Speotyto cunicularia'.

8/16/2019 Step Ele

11/12

*eptilele sunt numeroase, dintre care se remarcă opârlele, erpiiș ș

(Crotalus confluentus' i broa tele testose.ș ș

Stepele din America de Sud, numite numite pampas, acoperă esurile dinș

#rgentina i "ruguaJ. Clima lor este asemănătoare cu cea a celorlalte stepe,șfiind însă ceva mai umedă i mai pu in extremă. $recipita iile medii anualeș ț ț

oscilează între >> i 7>>> mm, iar temperatura medie anuală intre 7 i 79ș ș oC

(vara peste >oC, iar iarna între >oC i 7>ș oC'. În sud, la poalele

#nzilorpatagonezi, stepele se dezvoltă întrun climat cu ierni reci i cuș

 precipita ii repartizate în tot anul. Aerile sunt foarte calde i ploioase (obtombrieț ș

martie', iar iernile (aprilieseptembrie' moderate i secetoase. 2atorită invaziilor șde aer rece polar, temperatura în timpul iernii coboară sub >oC determinând

înghe uri de scurtă durată.ț

Dlora pampasurilor este mult mai bogată decât a stepelor eurasiatice,

fiind alcătuită din aproximativ 7>>> specii de graminee, i aproape tot atâtea alteș

 plante ierboase.

Aegeta ia pampasurilor este dominată de gramineul gigantț ynerium

argenteum (de ,@ m înăl ime' a cărui spic depă este 7 m lungime. $e lângăț ș

numeroase genuri de graminee (Stipa, Aristida, !elica, Bromus, Andropogon,

 %estuca, Poa, oeleria, Panicum, Paspalum etc.', întâlnite în preriile nord

americane i stepele eurasiatice care intră i în intervalul floristic alș ș

 pampusurilor, vegetează i alte genuri sudamericane. $ ampusurile asigură unș ș

 pă unat excelent pentru cornutele mari i hergheliile de cai, iar bogatele lor ș ș

soluri dau produc ii ridicate de cereale, mai ales de grâu i de porumb. 2atorităț ș

multiplelor influen e antropozoogene, animalele sălbatice sau refugiat înț

locurile neumbroase, iar altele au dispărut.

2intre animalele care trăiesc în pampasuri, amintim/ cerbul mic de

 pampas (2docoileus bezoarticus', scurmătorul mara ( 8olichotis patagonica',

visca a (ș 1iscacia', nutria ( !yocastor coypus', pisica pampasurilor ( %elis

8/16/2019 Step Ele

12/12

 pa(eros', câinele lui 1agellan (Canis magellanicus', tatuu ( 8asypus', pasărea

nandu ( "hea' etc.

Stepele din Africa de nord (#lgeria i &unisia' sunt sărace în specii,ș

datorită climei calde i aride.