Strategii pentru analiza datelorStudiu de cohortă

Dr. Vladimir Bacârea

Obiective de instruire

Tabele de analiză a datelor Organizarea datelor în tabele de contingenţă Risc relativ Incidenţă

Metode de analiză

Determinate de design Organizarea datelor în tabele Comparaţii între grupuri Tabele date demografice – comparaţii

grupuri, factori de risc Analiza – compararea ratei problemei de

sănătate între grupuri

Design-ul studiului de cohortă

Identificarea populaţiei Definire expunerii Alocarea statutului expunerii pe grupuri Urmărirea apariţiei fenomenului de sănătate

în cele două grupuri şi măsurarea acestui efect

Reprezentarea studiului de cohortă

Populaţie

Persoanefără

boală

Expuse

Neexpusese

Cu boală

Cu boală

Fără boală

Fără boală

Timp

Organizarea datelor în tabelul 2 x 2

Boală prezentă

Boală absentă

Total

Expus factorului de risc

a b a+b

Neexpus factorului de risc

c d c+d

Total a+c b+d a+b+c+d

Scopul / utilitatea

Măsurarea şi compararea incidenţei apariţiei unui fenomen de sănătate între una sau mai multe cohorte

Estimarea riscurilor, ratelor de apariţie a stării de sănătate, legate de un factor de risc (expunere)

Analiza

Definirea caracteristicilor cohortei Decizia de a utiliza datele despre cazuri şi

non cazuri sau datele despre participarea subiecţilor la studiu (persoană – timp)

Calcularea riscurilor/ratelor în grupuri în funcţie de caracteristici

Rata

Proporţia de persoane care dezvoltă boala într-o perioadă de timp specificată

Din totalul populaţiei la risc luate iniţial în calcul:

Rata = nr. Persoane cu boală / populaţia totală la risc

Ex. Din 1000 persoane urmărite 5 ani 42 dezvoltă boala şi 958 nu dezvoltă boala

Rata = 42/1000 =0.042

Riscul

Probabilitatea de a dezvolta boala Incidenţa = numărul de cazuri noi apărute

într-o perioadă de timp dată / populaţia la risc în aceeaşi perioadă de timp x 10n– Unde: – Numitorul poate fi:

Numărul mediu al populaţiei în perioada de timp studiată Mărimea populaţiei în mijlocul perioadei de studiu Mărimea populaţiei la începutul studiului

Riscul relativ

Este o măsură a asocierii dintre un factor de risc şi apariţia unei boli

dccbaa

RR

Interpretarea valorii RR:– Boala este de RR mai frecventă în grupul de

expuşi faţă de grupul de neexpuşi– Cu cât RR este mai mare cu atât asocierea dintre

factorul de risc şi apariţia bolii este mai mare– Valorile RR apropiate de 1 indică lipsa oricărei

legături între factor şi boală– Valorile subunitare indică o asociere negativă

între factorul de risc studiat şi boală

Riscul relativ

Intervalul de confidenţă pentru RR

Se calulează pornind de la premiza unei distribuţii a variabilelor care respectă normalitatea

Practic: IC = RR (1 ± z/x) Unde x2 = [(t - 1) x (ad - bc)2] / (a+c) x (b+d) x

(a+b) x (c+d)

Riscul relativ

Interpretarea RR in funcţie de IC– Pentru RR cu valoare mai mare de 1 şi IC cu

valori apropiate de RR calculat care nu include valoarea 1putem decide că există asociere pozitivă între factorul de risc şi boală

– Pentru valori RR mai mari de 1 dar IC care include valoarea 1 se poate concluziona că factorul de risc studiat este indiferent (oricât de mare ar fi valoarea lui calculată)

Riscul relativ

Interpretarea RR in funcţie de IC– Pentru RR cu valoare mai mică de 1 şi IC cu

valori apropiate de RR calculat care nu include valoarea 1putem decide că există asociere negativă între factorul de risc şi boală (este factor protector)

– Pentru valori RR mai mici de 1 dar IC care include valoarea 1 se poate concluziona că factorul de risc studiat este indiferent

Exemplu

Directorul unei DSP constată că numărul de perderi de sarcină în regiunea rurală este mai mare decât în regiunea urbană în acelaşi judeţ. Principala ocupaţie în mediu rural este agricultura, existând contact cu pesticide organofosforice. Ipoteza lui este: cauza acestor pierderi de sarcină este intoxicarea cu compuşi organofosforici. Se doreşte evaluarea acestei ipoteze cu un nivel de semnificaţie α = 0.05.

Scopul

Să se evaluaze legătura între expunerea la compuşi organofosforici şi avorturile spontane

Obiective

Principal: – Calcularea rolului contaminării cu pesticide în

determinarea avorturilor spontane

Secundare: – Selectarea populaţiei ţintă– Calcularea eşantioanelor (cohortelor) pentru

criterii de reprezentativitate– Stabilirea comparabilităţii loturilor

Ipoteza de lucru

Contaminarea gravidelor cu pesticide reprezintă factori de risc factor de risc pentru avortul spontan

Eşantionarea

Culegerea datelor tip expus – non expus Criterii de includere în loturile de studiu:

– Persoane de sex feminin gravide– Persoane de sex feminin fără antecedente

obstetricale care pot duce la avort spontan Talia celor două loturi pentru o bună

reprezentativitate calitativă (conform formulei de eşantionare pentru evaluare de proporţii n = 79, se va folosi n = 100)

Formularea ipotezelor de testat

H0 = nu există nici o asociere între expunerea la pesticide şi avortul spontan

H1= există o asociere între expunerea la pesticide şi avortul spontan

Alegerea testului statistic de semnificaţie

Variabilele studiate sunt binare Loturile sunt similare demografic dar sunt

nepereche

=> testul statistic adecvat este Chi2 (dacă toate valorile obţinute sunt mai mari de 5) sau Fisher pentru valori mai mici decât 5

Elaborarea tabelelor de contingenţă calculat şi estimat

Avort spontan prezent

Avort spontan absent

Total

Expus la pesticide 30(20)

70(80)

100

Neexpus la pesticide

10(20)

90(80)

100

Total 40 160 200

Calcularea statisticii testului

Conform formulei de calcul Χ2 = (30 - 20)2/20 + (10 - 20)2/20 + (70 -

80)2/80 + (90 - 80)2/80 = 12.5 Din tabelul de valori pentru chi2 pentru 1

grad de libertate rezultă că p < 0.005 Concluzia este că asocierea este

semnificativă statistic (p < α)

Calcularea RR

Calcularea măsurii în care contaminarea cu pesticide duce la apariţia avortului spontan

Conform formulei de calcul pentru RR:

RR = a/(a+b) / c/(c+d) = 3 IC 95% nu include valoarea 1 = (2.44 – 3.55)

Concluzia studiului

Contaminarea cu pesticide este factor de risc pentru apariţia avortului spontan

Femeile gravide contaminate cu pesticide au de 3 ori mai mare riscul să sufere un avort spontan (p < 0.05)

Asocierea este extrem de semnificativă statistic