studiu evaluare adecvata parc eolian topletapmcs-old.anpm.ro/files/apm cs/reglementari... · a.3.4...
TRANSCRIPT
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
PENTRU
PLANUL URBANISTIC ZONAL “PARC EOLIAN Toplet”
Teritoriul administrativ al comunei Toplet, judetul Caras-Severin
Beneficiar: S.C. TOPLET ENERGY S.R.L.
Intocmit: UNICI GHEORGHE REMUS Poz. 71 Registrul National al Elaboratorilor
2012
Beneficiar: S.C. TOPLET ENERGY S.R.L. Data: IANUARIE 2012
LISTA DE SEMNATURI Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvata:
UNICI GHEORGHE REMUS Pozitia 71 in Registrul National al Elaboratorilor
Colaborator: dr. M-KISS ANDREI cercetator stiintific I - ornitolog
Colaborator: OTOIU EUGEN OVIDIU consultant de mediu
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 4 din 100
A INTRODUCERE 7
A.1. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL “Parc eolian Toplet” 7 A.1.1. Titularul proiectului 7 A.1.2. Date generale privind amplasamentul 7 A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes
comunitar in zona PP 17 A.1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea si obiectivele acestuia 17 A.1.5. Modificarile fizice ce decurg din realizarea PP 18 A1.6. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile etc.) 19 A.1.7. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP 19 A.1.8. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt
depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora 19 A.1.9. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru executia PP 25
A.1.10. Servicii suplimentare solicitate de implementarea PP 26 A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP 27 A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale PP (in cazul in care autoritatea
competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru) 27 A.1.13. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar 28
A.2. DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR: SUPRAFATA, TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE SI SPECIILE CARE POT FI AFECTATE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI PROPUS 30
A.2.1. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica Muntii Almajului-Locvei, cod ROSPA0080 30
A.2.2. Informatii privind situl de importanta comunitara Portile de Fier, cod ROSCI0206 33
A.3. ANALIZA, HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI DIN PERIMETRUL
INVESTITIEI 46 A.3.1. Flora 46 A.3.2. Habitate 51 A.3.3 Nevertebrate 57 A.3.4 Pesti 58 A.3.5. Anfibieni si reptile 58 A.3.6. Ornitofauna 59 A.3.7. Mamifere 64
A.4. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI
HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE (SUPRAFATA, LOCATIA, SPECIILE CARACTERISTICE) SI A RELATIEI ACESTORA CU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INVECINATE SI DISTRIBUTIA ACESTORA; 65
70 A.5. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE
INTERES COMUNITAR 70 A.5.1. Habitate prezentate in vecinatatea proiectului propus
70
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 5 din 100
A.5.2. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE 71
A.6. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII
AFECTATE (EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI IN CADRUL ARIEI NATURALE, PROCENTUL ESTIMATIV AL POPULATIEI UNEI SPECII AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PP, SUPRAFATA HABITATULUI ESTE SUFICIENT DE MARE PENTRU A ASIGURA MENTINEREA SPECIEI PE TERMEN LUNG); 71
A.7. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI
MENTIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 73
A.8. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE
INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT 73
A.9. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI
NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII/SCHIMBARI CARE SE POT PRODUCE IN VIITOR 74
A.10. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI
NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARM INCLUSIV POSIBILE SCHIMBARI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 76
B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII SI
ASUPRA HABITATELOR 76
B.1. IDENTIFICAREA IMPACTULUI 77 B.1.1. Impact direct si indirect 77 B.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung 78 B.1.3. Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare 78 B.1.4. Impactul rezidual 83 B.1.5. Impactul cumulativ 83
B.2. Evaluarea semnificatiei impactului 83
B.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut 83 B.2.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 84 B.2.3. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar 84 B.2.4. Schimbari in densitatea populatiei 84 B.2.5. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea planului 85 B.2.6. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de
apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar 85
B.3. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA
PLANULUI FARA A LUA IN CONSIDERARE MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 85
B.3.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar 85
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 6 din 100
B.4. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA PLANULUI CU LUAREA IN CONSIDERARE A MASURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI 89
B.4.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar dupa aplicarea masurilor de reducere 89
B.4.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului 89
B.4.3. Evaluarea impactului cumulativ cu alte planuri 89
C. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 90
D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA STUDIATA 93
E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR
PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE 95
F. CONCLUZII 97
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 7 din 100
A INTRODUCERE
A.1. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL “Parc eolian
Toplet”
A.1.1. Titularul proiectului
S.C. TOPLET ENERGY S.R.L.- inregistrata la Oficiul Registrului Comertului
Caras-Severin sub nr. J11/1033/2007, Cod de inregistrare Fiscala 22782242, cu
sediul in Romania, Caransebes, str. G-ral Traian Doda nr. 102, camera 5, jud.
Caras-Severin.
Reprezentant legal: Buliga Dinu Vasile
Tel/fax: 0355.423.831
Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata.
Elaboratorul studiului de evaluare adecvata
UNICI GHEORGHE REMUS
Pozitia 71 in Registrul National al Elaboratorilor.
Colaboratori: dr. KISS ANDREI – cercetator stiintific I
OTOIU EUGEN OVIDIU – consultant de mediu
A.1.2. Date generale privind amplasamentul
PP (Planul/proiectul) este localizat in extravilanul localitatii Toplet din judetul
Caras-Severin, in partea sudica a Muntiilor Mehedinti, masiv montan ce face parte
din Carpatii Meridionali, grupa Retezat-Godeanu alaturi de Muntii Retezat, Tarcu,
Godeanu, Cernei si Valcan. Suprafata PP este de 39,16 ha, necesara amplasarii a
18 turbine eoliene cu o putere totala de 54 MW.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 8 din 100
Fig.1: Planul de situatie cu delimitarea proiectului
Perimetrul PP parcului eolian Toplet se situeaza pe Culmea Dranicului, care are
aspectul unei dorsale cu varful de altitudine maxima dispus central (Vf. Meteriz
720 m), iar capetele dispuse la sud (Dranic 580 m), respectiv la nord (Vf. Suajii
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 9 din 100
633 m). In nord, Culmea Dranicului este legata de Masivul Domogled, la sud
coboara domol si intra in contact cu Defileul Dunarii, mai exact Golful Orsovei, in
vest este marginita de Valea Cernei iar in est este marginita de o unitate
depresionara axata pe bazinul hidrografic al raului Bahna numita Campul Tarovat.
Reteaua hidrografica este saraca in zona, fiind alcatuita din cursuri de apa
intermitente. Vegetatia este reprezentata de o pasune saraca si degradata pe
coama, marginita de paduri de foioase si tufarisuri.
Coordonatele amplasamentelor celor 18 turbine, in sistem de coordonate
STEREO 70 sunt prezentate in tabelul mai jos:
Nr.
crt. X=long E Y=lat
1T. 298498,696 373938,745
2T. 298055,076 373707,896
3T. 298011,652 372772,252
4T. 297963,607 372156,827
5T. 296961,839 371177,793
6T. 296770,941 370872,001
7T. 296517,820 370128,007
8T. 295871,862 370314,478
9T. 295530,705 370758,053
10T. 295567,839 370092,328
11T. 296219,220 369864,702
12T. 296214,276 369302,447
13T. 296111,901 368783,476
14T. 296369,060 368313,899
15T. 296153,988 368053,718
16T. 296334,085 367692,115
17T. 295656,589 366576,337
18T. 295814,195 365328,056
Tabel 1: Coordonatele de amplasare a turbinelor
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 10 din 100
Fig. 2: Locatia turbinelor in Parcul eolian Toplet
Parcul eolian prin statia de tranformare MT/110 kV va debita energia electrica
produsa in reteaua electrica apartinand operatorului de distributie, prin intermediul
unei instalatii de conexiuni.
Statia de transformare se va amplasa pe teritoriul parcului eolian intre turbinele
nr.17 si nr.18, avand urmatoarele coordonate STEREO 70:
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 11 din 100
X Y
295762.4 366087.6
295791.9 366093.2
295801.1 366044.1
295771.7 366038.5
Tabel 2: Coordonatele de amplasare ale statiei de transformare
Statia de conexiune este situata adiacent statiei de transformare, avand
urmatoarele coordonate STEREO 70:
X Y
295828.678 365658.450
295910.242 365654.906
295904.740 365805.985
295827.286 365805.999
295901.460 365834.551
295846.620 365991.630
295780.706 365963.345
295756.568 366091.649
295825.315 366104.566
Tabel 3: Coordonatele de amplasare ale stației de conexiune
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 12 din 100
Fig. 3: Statie electrica SE (SE = statia de transformare MT/110Kv si statia de
conexiuni la SEN) - plan de incadrare in teritoriu
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 13 din 100
Fig 4: Plan de situatie statie electrica
Perimetrul de teritoriu ce face obiectul proiectului propus, se regaseste in cea mai
mare parte (37,94 ha din totalul de 39,16 ha) intr-o zona lipsita de interes major
din punct de vedere al biodiversitatii fiind situat in vecinatatea unor arii naturale :
Parcul National Domogled Valea Cernei, Geoparcul Platoul Mehedinti, care la
randul lor se suprapun peste situri cuprinse in Reteaua europeana Natura 2000:
ariile de protectie speciala avifaunistica: ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei,
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 14 din 100
siturile de importanta comunitara: ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei,
ROSCI0198 Geoparcul Platoul Mehedinti.
Pe suprafata de 1,22 ha PP se suprapune peste perimetrul Parcului Natural Portile
de Fier (in zona de dezvoltare durabila), respectiv al siturilor retelei Natura 2000:
ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei; ROSCI0206 Portile de Fier (reprezentand
0,001% din aria naturala protejata).
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 15 din 100
Fig. 5: Amplasarea parcului eolian in raport cu siturile retelei Natura 2000/ROSCI
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 16 din 100
Fig. 6: Amplasarea parcului eolian in raport cu siturile retelei Natura 2000/ROSPA
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 17 din 100
A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate
de interes comunitar in zona proiectului
Arealul parcului tehnologic, respectiv zonele prevazute pentru amplasarea
turbinelor cuprind in exclusivitate terenuri deschise, cu substrat calcaros faramitat
de intemperii, erodat de vant, in parte acoperite cu pajisti xerofile, pe care pe
alocuri se intalnesc tufe razlete (Crataegus, Pinus, Evonymus s.a.) si copaci
singuratici (carpen, gorun, frasin). In unele zone, frecventate de animale
domestice, se constata prezenta plantelor ruderale sub forma de balarii. Coama
muntilor se prezinta cu o flora si vegertatie saracacioasa, iar pantele si vaile
adiacente, acoperite cu trupuri mari de paduri de foioase, cu speciile dominante
cer, gorun, stejar, cer, carpen si fag, ofera posibilitati biocenotice mai complexe.
Ele sunt, in marea lor majoritate, delimitate de liziere bogate in tufe, tufarisuri.
A.1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea si obiectivele
acestuia
Scopul PP este producerea de energie electrica verde prin construirea unor
turbine eoliene cu o capacitate totala de 54 MW amplasate pe teritoriul
administrativ al comunei Toplet, judetul Caras-Severin in Romania intr-un
perimetru a carui suprafata totalizeaza 39,16 ha.
Energia electrica anuala neta estimata a fi produsa prin activitatea proiectului (la
un regim anual de functionare la capacitatea instalata, de 2.800 ore) este de
aproximativ 151 GWh, cand proiectul este complet operational. Prin inlocuirea
producerii de energie electrica pe baza de combustibili fosili din reteaua electrica
nationala din Romania se vor reduce aproximativ 138.920 tCO2 pe an.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 18 din 100
A.1.5. Modificarile fizice ce decurg din realizarea PP
PP propus are in vedere constructia unui parc eolian prin dispunerea pe
amplasamentul de 39,16 ha a unui numar de 18 turbine eoliene, fiecare avand o
suprafata aferenta de circa 2000 mp, ce urmeaza a fi inclusa in teritoriul intravilan
la care se adauga si suprafata drumurilor care se vor construi in scopul PP.
Implementarea PP presupune amplasarea celor 18 turbine eoliene dupa
amenajarea drumurilor de acces, a platformelor de montaj si a fundatiilor. In cadrul
parcului, vor mai fi amenajate reteaua interne subterana de colectare a energiei
electrice produse, statia de transformare MT/110 kV necesara evacuarii energiei in
reteaua SEN si statia de conexiuni.
Lucrarile de constructie aferente parcului eolian sunt lucrari de decopertare si
excavare a terenului pentru fundatiile pilonilor, a drumurilor de acces, a
platformelor tehnologice, a statiei de transformare, santurile de pozare a cablurilor
electrice subterane.
In urma finalizarii lucrarilor de constructie, vor ramane definitiv ocupate
supraferetele pe care s-au realizat drumurile noi, fundatiile si platformele de
montaj a turbinelor, statia de transformare. Suprafata totala de teren necesara
producerii de energie electrica din surse regenerabile este de 11,097 ha, conform
bilantului teritorial din documentatia Plan Urbanistic Zonal – Parc eolian Toplet.
Terenurile de producere energie electrica din surse regenerabile cuprind
platformele din beton aferente turbinelor, zona turbinelor, drumurile nou construite,
statia de transformare; Lucrarile necesare pozarii cablurilor electrice subterane se
vor extinde pe o lungime de 18.000 m si vor vor afecta o suprafata de teren de
17.500 mp. Aceasta suprafata va fi afectata numai temporar, deoarece in urma
finalizarii lucrarilor la reteaua electrica zona va fi redata circuitului natural initial
prin lucrari de nivelare si inierbare.
Se poate constata ca volumul lucrarilor care genereaza modificari fizice in
amplasament este redus pentru fata de ansamblul zonei supuse studiului.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 19 din 100
A.1.6. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa,
resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.)
Resursele naturale necesare implementarii PP sunt:
- pamantul excavat pentru realizarea fundatiilor pilonilor si refolosit la constructia
drumurilor de deservire a parcului si a platformelor;
- piatra naturala recomandata pentru constructia infrastructurii drumurilor din
incinta
si a platformelor ;
- balastul si nisipul necesare constructiei infrastructurii drumurilor si platformelor.
A.1.7. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale
protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP
Pentru amplasarea turbinelor eoliene sunt necesare lucrari de excavare, in urma
carora va rezulta un volum important de pamant care in proportie de 80% va fi
refolosit la alte lucrari de pe amplasament, urmand ca restul de 20% sa fie
transportat si utilizat la lucrari de umplutura pe terenurile invecinate.
Constructia parcului eolian nu va dispune de niciun fel de resursa din cadrul ariei
naturale protejate; trebuie insa amintit ca odata cu constructia parcului se vor
scoate din circuitul agricol, cu dinamica naturala circa 1,2 ha, fapt care va insemna
diminuarea rezervei de sol si restrangerea habitatelor.
Pe perioada de functionare, parcul va utiliza potentialul eolian de pe amplasament,
dar fara niciun fel de repercusiune asupra stabilitatii generale a ariei protejate.
A.1.8. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata
unde sunt depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora
In cadrul PP de natura celui studiat, este necesara analiza emisiilor si deseurilor
generate precum si modalitatea de eliminarea a acestora in cele trei etape de
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 20 din 100
implementare si existenta a PP, respectiv: etapa de construire, etapa de operare
si cea de dezafectare.
Factorul de mediu “APA”
Este afectat in perioada de construire pe o perioada prevazuta de un an, ca
urmare a consumului de apa, respectiv producerea de ape uzate menajere de
catre personalul de executie a lucrarilor in santier. Alimentarea cu apa a spatiilor
sociale din cadrul punctelor de lucru se va realiza cu ajutorul cisternelor speciale,
iar apele uzate rezultate vor fi colectate in bazine adecvate din care vor fi vidanjate
si transportate la statia de epurare Orsova.
In perioada de operare a parcului eolian nu va exista un necesar de apa pentru
activitatile desfasurate, implicit nu vor exista nici ape uzate.
In perioada de dezafectare, situatia va fi similara cu cea din etapa de construire,
cu probabilitatea unei perioade mai scurte.
Factorul de mediu “AER”
Este afectat in perioada de construire pe o perioada prevazuta de un an, ca
urmare a lucrarilor din santier si a activitatilor de transport. Sursele de emisie a
poluantilor atmosferici specifice PP studiat sunt surse de suprafata, la nivelul
solului, deschise (lucrari de constructii si terasamente) si mobile (utilaje si mijloace
de transport). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate.
O pondere insemnata a acestor surse provine din operatii care antreneaza
cantitati insemnate de particole solide sub forma de praf. Este vorba despre
terasamente, extragerea si punerea in opera a produselor de balastiera si cariera,
etc.
Lista operatiilor specifice acestor lucrari de terasamente sunt urmatoarele:
o sapaturi, incluzand:
excavarea si haldarea pamantului si balastului;
incarcarea pamantului in mijloace de transport;
o umpluturi, care includ:
descarcarea materialului (pamant, balast) din mijloacele de transport;
imprastierea materialului;
compactarea materialului;
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 21 din 100
o infrastructura - lucrari de consolidare, lucrari de arta.
Emisiile de praf in atmosfera variaza in timp, functie de conditiile meteorologice,
de nivelul activitatilor si specificul operatiilor, precum si de masurile tehnice si
organizatorice aplicate in executie.
In zonele cu vanturi puternice, o cauza importanta de antrenare a prafului o
reprezinta deflatia pe suprafetele de teren decopertate si neconsolidate aflate in
faze intermediare ale operatiilor de executare a lucrarilor de constructie.
O alta sursa de poluanti in aer o reprezinta utilajele de constructii, care elibereaza
in atmosfera emisii de gaze, reprezentand produsi de ardere a carburantilor.
Compozitia gazelor de ardere contine in principal: oxizi de azot (NOx), compusi
organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2),
amoniac (NH3), bioxid de sulf (SO2).
Pentru cazul studiat, volumul emisiilor de poluanti in atmosfera depinde de:
o categoriile de lucrari executate;
o volumul de lucrari executate;
o intensitatea lucrarilor;
o categoriile de materiale utilizate;
o numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;
o durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;
o durata de exploatare a utilajelor de executie;
o puterea motorului si nivelurile de emisie caracteristice fiecarui motor;
o consumul de carburant pe unitatea de putere;
o capacitatea utilajului;
o varsta motorului/ utilajului.
In etapa de operare, obiectivul nu reprezinta sursa de poluare pentru aer.
In etapa de dezafectare, ca natura a emisiilor de poluanti, situatia este similara
etapei de construire, dar ca pondere si anvergura va fi mult diminuata.
Poluarea atmosferei in perioada de constructie se datoreaza manevrarii si
transportului materialelor de constructie si subansamblelor grupului generator
eolian, precum si lucrarilor de excavatii pentru fundatia pilonilor; din acesta cauza
se recomanda umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase in vederea
limitarii degajarii pulberilor.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 22 din 100
Nu se pune problema unor instalatii de captare-epurare a emisiilor in atmosfera,
definitorii fiind doar performantele tehnice privind gradul de emisii al fiecarui utilaj
intrebuintat. Pentru eliminarea emisiilor, utilajele si mijloacele de transport vor fi
bine intretinute din punct de vedere tehnic, iar alimentarea cu combustibil se va
face cu respectarea conditiilor pentru protectia factorilor de mediu (sol si aer). Cel
mai recomandabil este ca utilajele de transport sa se alimenteze cu carburanti la
statiile distribuitoare din zona.
Se vor executa masuratori de emisii de gaze in timpul functionarii utilajelor si
masinilor, iar masinile cu deficiente majore vor fi inlocuite.
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in afara
amplasamentului. Pentru utilaje ce sunt dispersate la punctele de lucru de la
grupurile generatoare eoliene alimentarea se poate face cu autocisterne in zone
fara emisii de praf.
Procesele tehnologice care conduc la antrenarea cantitatilor mari de praf, cum
este cazul lucrarilor de terasamente, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,
sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.
Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa
pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat
posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se
obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de
emisii de praf si gaze de esapament. Transportarea pamantului excavat trebuie
efectuata in mijloace de transport acoperite de prelate.
“ZGOMOT”
Sursele de zgomot in cadrul proiectului sunt provin: din functionarea utilajelor si
mijloacelor de transport, in special in etapa de construire respectiv dezafectare,
deoarece in etapa de operare prezenta in zona a acestor surse de zgomot va fi
nesemnificativa; din functionarea turbinelor eoliene in etapa de operare a parcului
eolian.
Masurile de diminuare a zgomotului in perioada de executie se pot grupa:
‐ Pentru activitatea de transport – traseele de transport se vor prevedea
cat mai mult posibil pe rute exterioare localitatilor si altor zone naturale
sensibile la zgomot.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 23 din 100
‐ Utilaje si echipamente –selectarea echipamentelor de constructie
performante din punct de vedere al zgomotului, intretinerea si
exploatarea corespunzatoare a acestora.
‐ Programul de lucru – va respecta perioadele zilnice si sezoniere
adecvate cu cerintele de protectie a localitatilor si factorilor biotici
naturali.
In etapa de operare a parcului eolian masurile de diminuare a impactului datorat
zgomotului se pot sintetiza in asigurarea functionarii corespunzatoare a tubinelor
eoliene prin mentenanta astfel incat toate sistemele de control cu care sunt dotate
acestea sa raspunda la parametrii solicitati. In cazul interventiilor tehnice la fata
locului, in scopul intretinerii si repartiilor planificate sau neplanificate, interventia va
fi utilizata in perioadele diurne si numai prin exceptie in orele nocturne, luandu-se
toate masurile ca durata interventiilor sa fie cat mai redusa si personalul de
interventie sa fie informat in legatura cu cerintele protectiei din punct de vedere a
zgomotului.
Functionarea turbinelor va fi monitorizata si controlata prin diverse unitati de
control. Daca, pe perioada monitorizarii nivelul zgomotului emis va depasii pragul
stabilit pentru limita amplasamentului (de 45 dBA) se vor lua masuri pentru
reducerea zgomotului prin schimbarea vitezei de rotatie a turbinelor, conform
conditiilor locale de vant – intrarea in functiune a sistemului cunoscut sub numele
de Optispeed.
Factorul de mediu „SOL”
In perioada de constructie, actiunile produse asupra solului sunt temporare,
manifestandu-se in principal prin ocuparea pe o perioada limitata a unor suprafete
de teren pentru organizarile punctelor de lucru, drumurile de acces si platformele
tehnologice. De asemenea, vor exista suprafete de teren ce vor ramane ocupate
definitiv prin realizarea fundatiei pilonilor turbinelor eoliene, a drumurilor de acces
si platformelor tehnologice pentru macarale, care raman active si in continuare
pentru nevoia de mentenanta a turbinelor si a celorlalte elemente care compun
parcul.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 24 din 100
Impactul asupra solului in perioada de constructie se manifesta direct si indirect
prin lucrarile de terasamente (excavatii, depozite de sol, nivelare, compactare),
dar si prin caderea pe sol a poluantilor dispersati.
Pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a
pamantului pentru lucrarile de terasamente, sedimentate gravitational pe sol, nu
trebuie considerate agenti poluanti. Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte
substante poluante prezente in aerul atmosferic in acea perioada, in cantitati mari.
In etapa de operare a parcului eolian, nu exista surse de poluare asupra solului,
existand posibilitatea foarte putin probabila a unor deversari accidentale de
produse petroliere rezultate din activitatea de mentenanta.
In etapa de dezafectare, ca natura a emisiilor de poluanti, situatia este similara
etapei de construire, dar ca pondere si anvergura va fi mult diminuata.
Pentru diminuarea impactului, solul vegetal se va excava in strat separat si se va
depozita in apropierea zonelor de excavare, intrucat ulterior va fi folosit in totalitate
la refacerea/renaturarea suprafetelor afectate de lucrari.
Solul din straturile subvegetale va fi folosit o parte la umpluturi tehnologice
aferente lucrarilor executate (cca 15 %), iar cea mai mare parte se va transporta in
afara zonelor de lucru, fiind depozitat/utilizat conform destinatiei aprobate de
autoritatea locala. Principala utilizare va fi de refacere a unor terenuri degradate
din zona.
De asemenea, se va interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de
intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor in incinta
santierului, aceste operatii fiind derulate doar in spatii special amenajate, sau la
unitati specializate.
Colectarea deseurilor in cadrul organizarii de santier se va face selectiv si in
spatii special amenajate, iar evacuarea lor va fi asigurata periodic de catre un
operator de salubritate autorizat.
Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de montaj a turbinelor, indiferent
de natura acestora, prin regulamentele sustinute de cele mai bune practici in
domeniu, au prevazut un management performant.
Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi
eliminate prin utilizarea unui material absorbant (ex: pat de nisip), asternut in
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 25 din 100
zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat si valorificat de unitati
specializate.
Stratul de sol afectat prin amenajarea drumurilor si a platformelor tehnologice se
reface prin nivelarea si reabilitarea covorului vegetal pe terenurile afectate prin
excavatia lucrarilor.
A.1.9. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru executia
PP
Suprafetele de teren vizate pentru amplasarea proiectului propus prin PUZ “Parc
eolian Toplet” sunt situate in extravilanul comunei Toplet si au functiuni de terenuri
cu destinatie agricola, respectiv pasune si drumuri de utilitate publica, fiind
proprietatea comunei, domeniu public de interes local si proprietati private.
Dreptul de folosinta este dat de contractele de administrare incheiate intre
beneficiarul
lucrarilor si proprietarii de drept.
Prin implementarea PP, 11,097 ha din amplasament vor fi ocupate definitiv cu
constructii.
Suprafetele ocupate efectiv vor include 500 mp pentru fundatia turbinelor si 1500
mp necesari platformei tehnologice de montaj. Suprafata de siguranta aferenta
fiecarei turbine va fi imprejmuita.
In perioada de implementare a PP va fi necesara amplasarea la fiecare punct de
lucru a mijloacelor tehnice necesare executiei lucrarilor si deservirii personalului
de executie. Pentru aceasta se va avea in vedere utilizarea unei suprafete cat mai
reduse ca dimensiune, cu scopul limitarii impactului potential asupra factorilor de
mediu, iar dupa terminarea lucrarilor vor fi suprafetele care nu sunt strict necesare
a fi pastrate in continuare ocupate vor fi redate circuitului natural initial si inierbate
(ex: terenurile ocupate provizoriu pentru asamblarea la fata locului a unor
componente ale turbinei si terenurile pe care se realizeaza traseul cablurilor
subterane).
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 26 din 100
In ceea ce priveste amplasarea obiectivelor de tip centrale electrice eoline se
mentioneaza ca acesta investitie respecta zonele de protectie si siguranta
aferente capacitatii energetice (conform Normei Tehnice pentru delimitarea
zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatii energetice - aprobate prin
ord.4/2007 si completat de ord.49/2007 emise de ANRE).
Exemple de reguli de amplasare:
zona de protectie este delimitata pe teren de conturul fundatiei pilonilor de
sustinere, la care se adauga 0,2 m de jur-imprejur.
centralele eoliene se vor amplasa fata de retelele electrice la cel putin
inaltimea pilonului plus lungimea palei (>150 m);
centralele eoliene se vor pozitiona fata de drumul judetean la cel putin
distanta reprezentata de elementele centralei (pilon + pala) plus 3 m pentru
siguranta (> 158 m)
grupurile generatoare eoliene se vor pozitiona unele fata de altele, in
interiorul parcelei in baza unor studii de specialitate.
A.1.10. Servicii suplimentare solicitate de implementarea PP
Realizarea Parcului Eolian nu necesita servicii suplimentare cum ar fi:
dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune, modificari traseu
cai ferate sau drumuri, etc.
Conectarea grupurilor generatoare eoliene proiectate la reteaua nationala care
face astfel: pentru intregul parc eolian se propune o singura statie de conexiune
spre linia de 110 kV d.c. Toplet – Drobeta Turnu Severin, ce va prelua circuitele,
cu statii proprii ce vor avea rolul de ridicare a tensiunii de la MT la 110 kV (se
propun o statie de transformare si o statie de conexiune).
Lucrarile propuse nu afecteza integritatea ariilor protejate invecinate, cu exceptia
unei portiuni de 1,22 ha din zona de dezvoltare durabila a Parcului Natural Portile
de Fier.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 27 din 100
A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP
Ca rezultat al implementarii PP analizat, pe o durata de 20-25 ani, pe
amplasament se vor desfasura activitati de valorificare a energiei eoliene.
A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in
care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru)
Principalele lucrari ce trebuie desfasurate pentru constructia Parcului Eolian sunt:
stabilirea traseelor drumurilor de acces si a locatiilor platformelor
tehnologice;
realizarea drumurilor de acces si a platformelor tehnologice prin lucrari de
pregatire a platformei drumurilor de acces si a suprafetelor platformelor
tehnologice (curatire, indepartare vegetatie, deseuri si steril); asternerea
stratului de balast/piatra sparta si compactare;
lucrari de excavatii pentru realizarea fundatiei, indepartarea sterilului,
stocarea temporara a stratului vegetal care se va reutiliza pentru renaturare
dupa terminarea lucrarilor;
pozarea armaturilor in sapatura pentru fundatie si turnarea betonului.
Betonul este preparat la fabrici de beton din afara amplasamentului si adus
cu autobetonierele;
transportul componentelor grupului generator eolian (modulele pilonului,
nacela, rotorul, palele, componentele electrice, etc ) la locul de montare;
montarea pilonului si a echipamentelor grupurilor generatoare eoliene;
realizarea conexiunilor electrice si pozarea cablurilor electrice (LES/LEA
dupa caz) intre grupurile generatoare eoliene ale centralei electrice eoliene;
ecologizarea zonei prin indepartarea deseurilor rezultate din activitatile de
constructii montaj, nivelarea terenului si refacerea covorului vegetal unde
este necesar;
retragerea utilajelor de constructii si transport.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 28 din 100
Frontul de lucru este constituit din platforma tehnologica si fundatia pilonului.
Organizarea de santier este amplasata in afara limitelor ariilor protejate, in incinta
amplasamentului.
Principalul proces tehnologic desfasurat in cadrul etapei de operare a parcului
eolian este de producerea energiei electrice cu ajutorul energiei eoliene si
cuprinde:
miscarea palelor grupului generator eolien datorita actiunii vantului;
actionarea generatorului electric;
obtinerea energiei electrice;
racordare la SEN.
Finalitatea procesului o constituie obtinerea energiei electrice si transmiterea
acesteia spre consumatori.
Sistemul care descrie functionarea unei grup generator eolian se bazeaza pe
principiul „morilor de vant”. Vantul pune in miscare palele, care la randul lor
actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta un
multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric.
Curentul electric obtinut este fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi
cu ajutorul unui invertor DC-AC in cazul grupurilor generatoare eoliene de mica
capacitate, fie livrat direct retelei de curent alternativ (AC) spre distribuitori. Grupul
generator eolian ce antreneaza generatorul electric, este pus in miscare de
presiunea vantului.
A.1.13. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce
pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare
si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar
Zona de influenta a proiectului analizat a fost identificata prin considerarea
posibilei extinderi spatiale a efectelor de mediu semnificative care sunt datorate
acestui proiect de parc eolian functie de efectele ecologice, peisaj, impact vizual
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 29 din 100
si impact datorat zgomotului. Desi zona de influenta variaza intre diverse subiecte
de mediu, data fiind natura ariei inconjuratoare (incluzand tipurile de habitat,
topografie, utilizarea terenului, localizarea siturilor Natura 2000 si rute de zbor
cunoscute) zona de influenta asociata cu efecte potentiale anticipata a fost
identificata ca fiind de aproximativ 1-5 km de amplasament.
La data la care se realizeaza acest studiu de impact, in zona amintita nu se afla
in faza de promovare vreun alt parc eolian pe o raza mai mica de 15 km. Cel mai
apropiat amplasament de proiect eolian se afla pe teritoriul administrativ al
comunelor Domasnea, Cornea si Mehadia, iar cea mai apropiata turbina din acest
parc se afla la distanta de 18,2 km.
Locatia propusa pentru parcul eolian a fost selectata luand in considerare
minimizarea impactului asupra pasarilor migratoare si a rutelor de zbor cunoscute,
precum Via Pontica si este in afara arealelor protejate.
Impacturile potentiale cumulative vizuale si asupra peisajului local depind de
topografia zonei, de senzitivitatea peisajului existent si de prezenta receptorilor
vizuali. In legatura cu parcul eolian analizat, miscarea turbinelor in functiune poate
fi considerata un impact semnificativ, dar si o problema de perceptie depinzand de
impresia personala a oamenilor. In plus, parcurile eoliene sunt in general
localizate in zone rurale, departe de centre populate mari. Vizibilitatea turbinelor
poate creste de obicei prin amplasarea lor pe teren inalt. In prezent proiectul
studiat este unic in zona printre proiectele de acelasi tip, ceea ce ne conduce la
concluzia ca nu va exista un impact cumulativ vizual odata cu implementarea sa.
Totusi, proiectele viitoare localizate mai aproape de amplasament vor trebui sa ia
in considerare impactul cumulativ asupra peisajului.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 30 din 100
A.2. DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR: SUPRAFATA, TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE
SI SPECIILE CARE POT FI AFECTATE PRIN IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI PROPUS
Proiectul analizat este situat partial in ariile naturale protejate de interes comunitar
suprapuse ROSCI0206 Portile de Fier si ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei.
A.2.1. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica Muntii
Almajului-Locvei, cod ROSPA0080
Suprafata sitului
Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0080 are suprafata de 118.141,6
ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetelor Caras-Severin (59,3%) si
Mehedinti (40.7%). Coordonatele sitului: latitudine N N 44o 40' 14'', longitudine E
21o 59' 2''.
Desemnarea sitului
Muntii Almajului si Locvei, ca si unitati majore de relief, sunt componente ale
Parcului Natural “Portile de Fier”, parc ce a fost constituit in baza Ordinului
Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 84/30.01.1998, in zona
Defileului Dunarii dintre Bazia si Gura-Vaii, cu o lungime totala de 134 Km, pe raza
judetelor Caras -Severin si Mehedinti.
Tipul de proprietate
Situatia juridica a terenurilor se prezinta astfel: proprietate de stat 84,2%,
proprietate comunala 3,4%, proprietate privata 12,4%.
Regiunea Biogeografica
Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 31 din 100
Tipuri/clase de habitate
Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate in tabelul de
mai jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura 2000.
Cod habitat
Denumire habitat Cod Corine Land
Cover
Suprafata ocupata % din suprafata totala a
sitului
N09 Pajisti naturale, stepe 321 2
N12 Culturi (teren arabil) 211-213 2
N14 Pasuni 231 11
N15 Alte terenuri arabile 242,243 5
N16 Paduri de foioase 311 74
N26 Habitate de paduri (paduri de tranzitie)
324 4
Tabel 4: Clase de habitate consemnate in fisa sitului ROSPA0080 Muntii
Almajului-Locvei
Alte caracteristici ale sitului
Zona deluroasa si de munte, in partea de sud cu caracter submediteranean.
Intalnim aici stanci abrupte, paduri mari de foioase, fanete si pasuni in stare semi-
naturala oferind adapost pentru o gama variata de specii. Impactul antropic este
putin semnificativ. Au aparut aici unele specii de pasari cu distributie sudica, care
cuibaresc doar in cateva zone ale tarii, ca uliul cu picioare scurte, acesta fiind unul
dintre cele doua locuri de cuibarit cunoscute in afara Dobrogei. Tot in zona gasim
cele mai mari efective de serpar din afara Dobrogei, situl fiind important si pentru o
serie de specii de padure, de stancarii respectiv in partea de nord-vest detine
populatii mari de presura de gradina si de barza alba.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 32 din 100
Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea
proiectului.
Acest sit gazduieste conform formularului standard Natura 2000 efective
importante ale unor specii de flora si fauna:
Specii enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: 21 specii:
Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Accipiter brevipes, Bonasa bonasia, Bubo
bubo, Ciconia ciconia, Circaetus gallicus, Caprimulgus europaeus, Coracias
garrulus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Falco
peregrinus, Hieraaetus pennatus, Haliaeetus albicilla, Lullula arborea, Lanius
collurio, Pernis apivorus, Strix uralensis, Picus canus, Emberiza hortulana.
Alte specii de flora si fauna:
Mamifere: Capreolus capreolus, Meles meles, Martes martes, Sus
scrofa, Canis lupus, Lynx lynx, Sciurus vulgaris;
Nevertebrate: Crambix cerdo;
Plante: Acer pseudoplatanus, Carpinus orientalis, Corylus colurna,
fagus sylvatica, Prunus mahaleb, Cotinus cogygria, Fraxinus
excelsior.
Vulnerabilitate
Principalii factori care determina vulnerabilitatea sitului conform formularului
Natura 2000:
schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii
activitatilor agricole ca pasunatul sau cositul;
lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere;
vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre
gonaci;
vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate;
practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, enduro,
motor de cross, masini de teren;
amenajari forestiere si taieri in timpul perioadei de cuibarit;
distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 33 din 100
adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci;
deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului;
prinderea pasarilor cu capcane;
scoaterea puilor pentru comert ilegal;
braconaj;
defrisarile, taierile la ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea
arborilor pe suprafete mari;
taierea selectiva a arborilor in varsta sau a unor specii;
arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor);
turismul in masa;
turismul necontrolat;
impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.);
industrializarea si cresterea zonelor urbane;
amplasare de generatoare eoliene;
electrocutare si coliziune in linii electrice.
A.2.2 Informatii privind situl de importanta comunitara Portile de Fier,
cod ROSCI0206
Suprafata sitului
Aria naturala de interes comunitar Portile de Fier, cod ROSCI0206, are suprafata
de 124.293ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetelor Caras-Severin
(59%) si Mehedinti (41%). Coordonatele sitului: latitudine N 44o39'57'', longitudine
E 21o59'2''.
Desemnarea sitului
Situl se suprapune in mare parte pe Parcului Natural “Portile de Fier”, parc ce a
fost constituit in baza Ordinului Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului
nr. 84/30.01.1998, in zona Defileului Dunarii dintre Bazias si Gura-Vaii, cu o
lungime totala de 134 Km, pe raza judetelor Caras -Severin si Mehedinti.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 34 din 100
Tipul de proprietate
Ponderea terenurilor pe categorii de proprietari este urmatoarea: statul 64,0 %,
primariile 16,8 % si persoanele fizice 19,2 %.
Regiunea Biogeografica
Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala.
Tipuri/clase de habitate
Clasele si tipurile de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt
prezentate mai jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura
2000.
Cod habitat
Denumire habitat Cod Corine Land
Cover
Suprafata ocupata % din suprafata totala a
sitului
N06 Rauri, lacuri 511,512 8
N09 Pajisti naturale, stepe 321 2
N14 Pasuni 231 10
N15 Alte terenuri arabile 242,243 5
N16 Paduri de foioase 311 69
N26 Habitate de paduri 324 6
Tabel 5: Clasele si tipurile de habitate prezente in ROSCI 0206 Portile de Fier
Habitatele Natura 2000 prezente in ROSCI 0206 Portile de Fier sunt urmatoarele:
Elemente privind evaluarea sitului Cod Denumire habitat Suprafata ocupata %
Reprezentativitat
e
Suprafata relativa
Stare de conserva
re
Evaluare globala
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe 0,1 B C B B
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 35 din 100
cu vegetatie bentonica de specii de Chara
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
1 B B B B
6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
0.01 B C B B
9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene
0,2 A B A A
91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
20 A A A A
91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
17 A A A A
3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea
1 B B B B
6110* Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi
1 B C B B
6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis)
0,1 B B B B
6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin
2 B C B B
8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)
0,01 B C B B
8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi Veronicion dilleni pe stancarii silicioase
1 B A B B
9530* Vegetatie forestiera sub mediteraneeana cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica
0,1 B C B B
91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
0,05 B C B B
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3 B C B B
8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase
0,05 B C B B
8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis
2,5 A B B B
9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
1 B C B B
9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
20 A B A A
9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
0,6 B B B B
91E0* Paduri aluviale cu Alnus 0,1 A B A A
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 36 din 100
glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun
0,3 B C B B
91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen
0,1 B C B B
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
0,1 B C B B
40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice
2 B B B B
6210* Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco- Brometalia)
0,1 B C B B
8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase
0,1 B B B B
9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
5 B A B B
3280 Rauri mediteraneene cu scurgere permanenta cu specii din Paspalo-Agrostidion si perdele de Salix si Populus alba.
0,001 A A A A
Tabel 6: Habitatele consemnate in fisa sitului ROSCI 0206 Portile de Fier
REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in
cadrul sitului. Folosind sistem de ierarhizare:
A: reprezentativitate excelenta,
B: reprezentativitate buna,
C: reprezentativitate semnificativa.
D: prezenta nesemnificativa.
SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la
suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului
national.
Acest criteriu trebuie exprimat ca un procentaj „p”.
A: 100 p > 15%
B: 15 p > 2%
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 37 din 100
C: 2 p > 0%
STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare a structurii si functiilor tipului
de habitat natural respectiv, precum si posibilitatile de refacere
A: conservare excelenta
B: conservare buna
C: conservare medie sau redusa
Analizand tabelul se observa ca la nivelul sitului, ROSCI0206 Portile de Fier
habitatele au o reprezentativitate buna si se afla la un nivel de de conservare
buna.
Speciile existente in situl de importanta comunitara ROSCI 0206 Portile
de Fier conform formularului standard Natura 2000 :
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1308 Barbastella barbastellus
1302 Rhinolophus mehelyi
1303 Rhinolophus hipposideros
1304 Rhinolophus ferrumequinum
1305 Rhinolophus euryale
1306 Rhinolophus blasii
1307 Myotis blythii
1310 Miniopterus schreibersi
1316 Myotis capaccinii
1318 Myotis dasycneme
1323 Myotis bechsteini
1324 Myotis myotis
1352 Canis lupus
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 38 din 100
1355 Lutra lutra
1361 Lynx lynx
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE
1188 Bombina bombina
1193 Bombina variegata
1217 Testudo hermanni
1220 Emys orbicularis
Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1124 Gobio albipinnatus
1130 Aspius aspius
1134 Rhodeus sericeus amarus
1138 Barbus meridionalis
1146 Sabanejewia aurata
1157 Gymnocephalus schraetzer
1159 Zingel zingel
1160 Zingel streber
1163 Cottus gobio
2522 Pelecus cultratus
2555 Gymnocephalus baloni
1145 Misgurnus fossilis
2011 Umbra krameri
Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE
1032 Unio crassus
1052 Euphydryas maturna
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 39 din 100
1059 Maculinea teleius
1060 Lycaena dispar
1061 Maculinea nausithous
1074 Eriogaster catax
1078 Callimorpha quadripunctaria
1083 Lucanus cervus
1084 Osmoderma eremita
1087 Rosalia alpina
1088 Cerambyx cerdo
1089 Morimus funereus
1093 Austropotamobius torrentium
4014 Carabus variolosus
4020 Pilemia tigrina
4046 Cordulegaster heros
4064 Theodoxus transversalis
Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE:
1428 Marsilea quadrifolia
1898 Eleocharis carniolica
1939 Agrimonia pilosa
2097 Paeonia officinalis ssp. banatica
2120 Thlaspi jankae
2285 Colchicum arenarium
2327 Himantoglossum caprinum
4066 Asplenium adulterinum
4067 Echium russicum
4096 Gladiolus palustris
2093 Pulsatilla grandis
2300 Tulipa hungarica
2318 Stipa danubialis
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 40 din 100
Alte specii importante de flora si fauna:
Mamifere: Arvicola terrestris, Crocidura suaveolens, Capreolus capreolus,
Dryomys nitedula, Eptesicus nilssonii, Eptesicus serotinus, Erinaceus concolor,
Felis silvestris, Martes martes, Micromys minutus, Muscardinus avellanarius,
Mustela nivalis, Myocastor coypus, Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii, Myotis
daubentonii, Myoxus glis, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Meles meles,
Microtus arvalis, Muscardinus avellanarius, Mustela putorius, Neomys anomalus,
Neomys fodiens, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, Nyctalus noctula,
Plecotus auritus, Plecotus austriacus, Talpa europaea,Vulpes vulpes, Vespertilio
murinus.
Amfibieni: Bufo bufo, Bufo viridis, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina,
Rana esculenta, Rana temporaria, Rana ridibunda, Salamandra salamandra,
Triturus vulgaris.
Pasari: Accipiter gentilis, Alcedo atthis, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Anas
strepera, Anas querquedula, Apus melba, Aquila chrysaetos, Ardea cinerea,
Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya fuligula, Aythya ferina, Aythya marila,
Aythya nyroca, Bubo bubo, Botaurus stellaris, Buteo buteo, Bucephala clangula,
Caprimulgus europaeus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus,
Corvus corax, Coracias garrulous, Crex crex, Dendrocopos medius, Dryocopus
martius, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Egretta alba, Erithacus rubecula,
Falco peregrinus, Falco tinnunculus, Fulica atra, Lanius collurio, Motacilla alba,
Motacilla cinerea, Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Phalacrocorax
pygmeus, Pica pica, Picus canus, Turdus merula, Tyto alba, Sterna hirundo,
Vanellus vanellus, Upupa epops.
Plante: Acer monspessulanum, Alyssum pichleri, Ammannia verticillata, Acinos
rotundifolius, Alyssum pulvinare, Armoracia macrocarpa, Bassia laniflora,
Campanula crassipes, Campanula grossekii, Campanula lingulata, Cardamine
graeca, Carex hallerana, Carlina acanthifolia ssp. Acanthifolia, Cephalaria
laevigata, Centaurea atropurpurea ssp. Atropurpurea, Cephalaria uralensis ssp.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 41 din 100
Multifida, Cirsium creticum, Colchicum autumnale, Comandra elegans,
Convolvulus althaeoides ssp. Tenuissimus, Coronilla emerus ssp. Emeroides,
Corylus colurna, Crocus flavus, Crocus reticulates, Cyperus longus, Cynosurus
echinatus, Cyperus serotinus, Dianthus giganteus ssp. Banaticus, Dianthus
pinifolius, Digitalis ferruginea,Echinops bannaticus, Elymus panormitanus,
Erythronium dens-canis var. niveum, Erysimum comatum, Euphorbia myrsinites,
Festuca vaginata, Fimbristylis bisumbellata, Fumana procumbens, Fumaria
thuretii, Fritillaria orientalis, Fumaria kralikii, Galanthus nivalis, Goniolimon
tataricum, Gagea bohemica, Gladiolus illyricus, Heliotropium supinum, Hypericum
rochelii, Iris pseudacorus, Jasione dentate, Jasione montana, Jurinea glycacantha,
Lemna minor, Lindernia procumbens, Lindernia procumbens, Linum uninerve,
Ludwigia palustris, Minuartia hamata, Minuartia cataractarum, Minuartia hirsuta
ssp. Frutescens, Notholaena marantae, Onobrychis alba, Onosma heterophylla,
Ophrys scolopax ssp. Cornuta, Orchis laxiflora ssp. Elegans, Orchis militaris,
Orchis morio ssp. Picta, Orchis papilionacea, Orchis simian, Onosma arenaria,
Ophrys apifera, Orchis coriophora ssp. Fragrans, Orchis mascula ssp. Signifera,
Orchis pallens, Orchis purpurea, Petrorhagia illyrica ssp. Haynaldiana, Paeonia
officinalis, Petrorhagia saxifrage, Pinus nigra ssp. Banatica, Polygala supina ssp.
Hospital, Pulsatilla Montana, Paeonia daurica, Paspalum paspalodes, Petrorhagia
saxifrage, Phragmites australis, Polycarpon tetraphyllum, Prangos carinata, Salix
fragilis, Salvinia natans, Satureja montana ssp. Kitaibelii, Sedum dasyphyllum,
Stipa eriocaulis, Salix alba, Salvinia natans, Saponaria glutinosa, Scorzonera
lanata, Stipa bromoides, Thymus comosus, Tragopogon floccosus, Trapa natans,
Tulipa hungarica ssp. Undulatifolia, Tragopogon balcanicus, Trapa natans, Typha
shuttleworthii, Veronica spicata ssp. Crassifolia Vulpia ciliate, Wolffia arrhiza.
Pesti: Abramis brama, Acipenser ruthenus, Carassius carassius, Esox lucius,
Silurus glanis, Umbra krameri, Acipenser ruthenus, Anguilla Anguilla, Cyprinus
carpio, Sander lucioperca, Tinca tinca.
Reptile: Ablepharus kitaibelii, Anguis fragilis, Coluber caspius, Coronella
austriaca, Elaphe longissima, Lacerta praticola, Lacerta vivipara, Natrix tessellate,
Podarcis muralis, Podarcis taurica, Vipera ammodytes, Vipera berus.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 42 din 100
Nevertebrate: Aglais urticae, Apatura iris, Astacus astacus, Inachis io, Nymphalis
antiopa, Unio pictorum, Zygaena filipendulae, Amata phegea, Argynnis paphia,
Carabus gigas, Iphiclides podalirius, Stylurus flavipes, Vanessa atalanta.
Alte caracteristici ale sitului
Geologia sitului „Portile de Fier” este deosebit de complexa, avand in vedere ca
se suprapune unitatii de orogen a Muntilor Carpati.
Diversitatea ridicata a habitatelor, in acest spatiu existand 171 de habitate, din
care 26 sunt unice pentru Romania si 21 de interes comunitar.
Zona de sedimentare Cerna – Jiu cuprinde in arealul „Portile de Fier”, sectorul cel
mai spectaculos al vaii transversale a Dunarii – Cazanele Mari si Cazanele Mici.
Zona Portilor de Fier se prezinta deci sub forma unui adevarat muzeu geologic in
aer liber, existand o serie de puncte de atractie geologica si paleontologica
renumite la nivel national (sinclinalul suspendat Munteana, punctele fosilifere
Svinita si Bahna, neck-ul vulcanic Permian Trescovat, Defileul Dunarii, formatiunile
carstice etc.). La vest de localitatea Belobresca, pe o distanta de aproximativ 11
km in lungul Dunarii se evidentiaza o serie de depozite loessoide cuaternare, ce
formeaza adevarate abrupturi, unele fiind declarate rezervatii naturale (Rapa cu
lastuni – loc de cuibarit pentru unele specii de lastuni).
Intre localitatile Bazias si Gura Vaii apare ca unitate geomorfologica distincta in
peisajul Portilor de Fier, Defileul Dunarii, cu o lungime totala de 134 km, cel mai
spectaculos defileu european.
Cel mai spectaculos si mai interesant din punct de vedere peisagistic este relieful
carstic.
Exista patru zone umede, doua in lacul de acumulare (Ostroavele - Moldova
Veche si Insula Calinovat) si pe malul stang al Fluviului ( Balta Nera- Dunare si
Pojejena – Divici).
Zonele umede ofera conditii favorabile de reproducere a unui numar mare de
specii migratoare, datorita posibilitatilor optime de hranire in sezonul cald din acest
complex biocenotic si datorita faptului ca speciile de pasari acvatice cuibaresc aici,
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 43 din 100
avand cuiburile amplasata aproape exclusiv in habitatul de stufarisuri si
papunisuri.
Importanta sitului
Importanta conservarii florei in zona Defileului Dunarii (in special Cazanele si
Ostrovul Moldova Veche) considerate rezervatii naturale si Cazanele de la Dunare
cu padurea si vegetatia stancilor, de un colorit meridional, locul clasic al plantelor
Tulipa hungarica si Campanula crassipies (azi in lista speciilor rare si respectiv
pericilitate) si rezervatia Portile de Fier-Gura Vaii cu speciile Prangos carinata si
Dianthus serbicus.
Padurea domina peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru situl
Portile de Fier inregistrand valori frecvente de 80%. Formatiile vegetale,
conditionate de dinamica in timp a asociatiilor (gruparilor) si de parametrii
topoedafici sunt atribuite etajului nemoral. In locul padurilor termofile defrisate s-au
instalat tufarisuri termofile (sibleac), o formatiune vegetala secundara de stejar
pufos cu multa carpinita, mojdrean si liliac salbatic careia i se adauga specii
submediteraneene, saxicole si calcicole. In zonele de lunca inundabila apar
inmlastiniri in care domina trestia.
O proportie importanta a mamiferelor este data de microchiroptere, specii de
interes comunitar, reprezentate prin membrii a doua familii: Vespertilionidae
(Myotis bechsteinii, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) si Rhinolophidae
(Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrum- equinum, Rhinolophus blasii).
Carnivorele sunt prezente atat prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul
(Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx) cat si prin specii de
dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele Meles meles, Martes martes. Din fauna
parcului nu lipsesc ierbivorele, ele fiind reprezentate de Cervus elaphus (cerbul),
Capreolus capreolus (caprior).
Dintre cele 4873 nevertebrate intalnite in situl Portile de Fier, statut special au:
- Patru specii de gasteropode - Theodoxus traversalis, Anisus vorticulus, Herilla
dacica, Helix pomatia.
- Clasa Insecta are cinci reprezentanti cu statut aparte, unul din ordinul Coleoptera
(Lucanus cervus L.), iar ceilalti patru din ordinul Lepidoptera (Eriogaster catax L.,
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 44 din 100
Lycaena dispar rutilus Wernb., Parnassius mnemosyne wagneri Bryk, Kirinia
roxelana Cr.),
Numarul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru
Romania.
Din cercetarile intreprinse pana in prezent rezulta ca fauna situl „Portile de Fier” se
compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate si 332 vertebrate. Dintre
vertebrate, o prezenta ridicata inregistreaza clasa Aves, cu 205 de reprezentanti,
urmata de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanti, cea mai slab reprezentata clasa
fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.
In situl „Portile de Fier” au fost semnalate 14 specii de amfibieni si 17 specii de
reptile. Dintre acestea, amfibianul Pelobates syriacus si reptilele Testudo
hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis,
Coluber jugularis si Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene,
respectiv mediteraneene strict protejate .
Vulnerabilitate
Vulnerabilitatea sitului conform formularului standard Natura 2000 este data de
activitatile antropice care afecteaza habitatul multor specii de flora si fauna
salbatica:
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 45 din 100
Cultivare
Fertilizarea
Abandonarea sistemelor pastorale
Exploatare fara replantare
Pescuit profesionist(industrial)
Vanatoare
Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
Urbanizare continua
Poluarea apei, aerului si solului
Vandalism
Eroziunea
Invazia unei specii
Utilizarea pesticidelor
Cresterea animalelor
Managementul nivelelor de apa
Pasunatul
Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare
Incendiere
Pescuit intr-o locatie fixa
Luare / Indepartare de fauna
Braconaj, otravire, capcane
Sporturi nautice
Drumuri, drumuri auto
Eutrofizarea
Cosire/Taiere
Pescuit sportiv
Navigatie
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 46 din 100
A.3. ANALIZA HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI DIN PERIMETRUL
INVESTITIEI
A3.1. Analiza florei si vegetatiei
Dintre cele 1668 specii de plante vasculare inventariate pe suprafata Parcului
Natural Portile de Fier, 13 sunt endemice pentru Romania (cf. Formularului
Standard Natura 2000 pentru ROSCI0206 Portile de Fier).
In Lista Rosie pentru Flora a Parcului Natural Portile de Fier sunt inclusi 116
taxoni vegetali cu diferite grade de periclitare. Printre acestia se afla si plantele
de interes comunitar, a caror protejare necesita desemnarea de arii speciale de
conservare conform OUG 57/2007 (Anexa III) prezentate in tabelul de mai jos.
Nr.
Crt.
Cod Denumire stiintifica Denumire populara
1 1939 Agrimonia pilosa Turita
2 4066 Asplenium adulterinum Feriguta, ruginita
3 2285 Colchicum arenarium Brandusa
4 4067 Echium russicum Capul sarpelui
5 1898 Eleocharis carniolica Pipirigut
6 4096 Gladiolus palustris Gladiola de balta
7 2327 Himantoglossum caprinum Ouale popii
8 1428 Marsilea quadrifolia Trifoias de balta
9 2097 Paeonia officinalis ssp. banatica Bujor
10 2093 Pulsatilla grandis Deditel mare
11 2318 Stipa danubialis Colilie
12 2120 Thlaspi jankae Pungulita
13 2300 Tulipa hungarica Lalea galbena
Tabel 7: Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE:
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 47 din 100
Zona vizata a fost cercetata amanuntit in vederea identificarii speciilor strict
protejate de plante, a habitatelor indicate de formularele standard Natura 2000,
precum si a speciilor rare de flora, mentionate in Lista Rosie pentru Flora, asa
cum apare ea in Planul de Management al Parcului Natural Portile de Fier -
Anexa 3. De asemenea, in ceea ce priveste prezenta potentiala a speciilor
criteriu in zona studiata s-a tinut cont si de raspandirea speciilor de plante in tara
noastra si de cerintele ecologice ale speciilor respective in raport cu conditiile
stationale existente pe amplasament. Vizitele de studiu in vederea realizarii
inventarului complet al florei locale vor fi facute in sezonul de vegetatie 2012.
In tabelul urmator este redata Lista Rosie a plantelor din Planul de Management
al Parcului Natural Portile de Fier:
Nr. crt.
Denumire stiintifica
Familia StatutIUCN
OUG 57/2007 (Anexe)
Lista Rosie
Nationala (1994)
Statut Parc
1 Cheilathes marantae
Adiantaceae V
2 Asplenium cuneifolium
Aspleniaceae En R
3 Asplenium adulterinum
Aspleniaceae Vu III, IVA
4 Marsilea quadrifolia
Marsileaceae Vu III, IVA
5 Salvinia natans Salviniaceae 6 Ephedra
distachia Ephedraceae R V
7 Pinus nigra ssp. palasiana var. banatica
Pinaceae EN R
8 Taxus baccata Taxaceae V/R 9 Fagus orientalis Aceraceae E E 10 Acer
monspessulanum Aceraceae V V
11 Acanthus balcanicus
Achanthaceae V/R R
12 Galanthus nivalis Amaryllidaceae VA nt 13 Pragnos carinata Apiaceae R V 14 Centaurea
atropurpurea Apiaceae R
15 Centaurea triniifolia
Apiaceae R
16 Centaurea Apiaceae R
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 48 din 100
tenuiflora 17 Ferula heuffelii Apiaceae R R 18 Scorzonera
lanata Apiaceae Vu V/R
19 Seseli rigidum Apiaceae R 20 Angelica
arhangelica Apiaceae V
21 Peucedanum longifolium
Apiaceae R
22 Crepis pannonica Asteraceae K 23 Echinops
bannaticus Asteraceae R
24 Thlaspi jankae Brassicaceae En III, IVA R 25 Alyssum pichleri Brassicaceae R 26 Alyssum
pulvinare Brassicaceae R
27 Alyssum stribrnyi Brassicaceae Ex Ex 28 Campanula
abietina Campanulaceae
29 Campanula crassipes
Campanulaceae R
30 Campanula lingulata
Campanulaceae R
31 Campanula glomerata
Campanulaceae
32 Cerastium banaticum
Caryophyllaceae R
33 Dianthus giganteus ssp. banaticus
Caryophyllaceae R
34 Dianthus kladovanus
Caryophyllaceae R R
35 Dianthus pinifolius ssp. serbicus
Caryophyllaceae R R
36 Minuartia capillacea
Caryophyllaceae R
37 Minuartia cataractorum
Caryophyllaceae E/R
38 Saponaria glutinosa
Caryophyllaceae R V
39 Paronychia cephalotes
Caryophyllaceae R R
50 Petrorhagia illyrica ssp. haynaldiana
Caryophyllaceae R
51 Beta trigyna Chenopodiaceae V/R 52 Convolvulus Convolvulaceae R R
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 49 din 100
altheoides ssp. tenuissimum
53 Convolvulus cantabrica
Convolvulaceae R R
54 Eleocharis carniolica
Cyperaceae Vu III, IVA
55 Cephalaria uralensis ssp. multifida
Dipsacaceae R
56 Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica
Dipsacaceae R
57 Euphorbia myrsinites
Euphorbiaceae R R
58 Colutea arborescens
Fabaceae R R
59 Onobrychis alba Fabaceae R R 60 Chamaecytisus
rochelii Fabaceae R
61 Coronilla emereus ssp. emeroides
Fabaceae Vu R
62 Lotus uliginosus Fabaceae
R
63 Medicago arabica
Fabaceae R
64 Hypericum rochelii
Hypericaceae R
65 Crocus flavus Iridaceae Vu V V 66 Iris reichenbachii Iridaceae R 67 Gladiolus illyricus Iridaceae R (Ex) R 68 Thymus comosus Lamiaceae nt 69 Colchicum
arenarium Liliaceae En III, IVA E/R
70 Fritillaria meleagris
Liliaceae En V/R
71 Tulipa hungarica Liliaceae III, IVA EN 72 Tulipa hungarica
ssp. undulatifolia Liliaceae EN
(critic) CRITIC
73 Typha shuttlewortii
Liliaceae V/R
74 Ruscus aculeatus
Liliaceae VA V V
75 Ruscus hypoglossum
Liliaceae R R
76 Linum uninerve Linaceae R 77 Ammania
verticillata Lythraceae V/R
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 50 din 100
78 Anacamptis pyramidalis
Orchidaceae En V/R R
79 Cephalanthera damasonium
Orchidaceae R
80 Cephalanthera longifolia
Orchidaceae R
81 Cephalanthera rubra
Orchidaceae V/R R
82 Epipactis helleborine
Orchidaceae R
83 Epipactis palustris
Orchidaceae R
84 Gymnadenia conopsea
Orchidaceae R
85 Himantoglossum hircinum
Orchidaceae En R
86 Limodorum abortivum
Orchidaceae En R
87 Listera ovata Orchidaceae R 88 Neottia nidus-
avis Orchidaceae R
89 Ophrys scolopax ssp. cornuta
Orchidaceae R
90 Orchis coriophora
Orchidaceae R
91 Orchis laxiflora ssp. elegans
Orchidaceae R
92 Orchis mascula Orchidaceae R 93 Orchis militaris Orchidaceae R 94 Orchis morio ssp.
picta Orchidaceae R
95 Orchis morio Orchidaceae R 96 Orchis
papilionaceae Orchidaceae R
97 Orchis pallens Orchidaceae En R 98 Orchis purpurea Orchidaceae R 99 Orchis simia Orchidaceae R 100 Orchis tridentata Orchidaceae R 101 Orchis
coriophora Orchidaceae R
102 Orchis ustulata Orchidaceae R 103 Platanthera
bifolia Orchidaceae R
104 Platanthera chlorantha
Orchidaceae R
105 Spiranthes spiralis
Orchidaceae Vu R
106 Paeonia Paeoniaceae III, IVA R
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 51 din 100
officinalis ssp. banatica
107 Dactylis glomerata ssp. slovenica
Poaceae R
108 Stipa danubialis Poaceae V III, IVA R R 109 Sesleria filifolia Poaceae R R 110 Pulsatilla vulgaris
ssp. grandis Ranunculaceae Vu III, IVA R
111 Ranunculus flabellifolius
Ranunculaceae R
112 Dictamnus albus Rutaceae Vu V/R 113 Daphne laureola Thymelaeaceae Vu V R 114 Trapa natans Trapaceae En V 115 Parietaria
lusitanica Urticaceae V/R R
116 Salvia verbenaca Verbenaceae R Ex – disparut, E – periclitat, V – vulnerabila, V/R – vulnerabila/rara, R – rara, nt – neamenintat, K – insuficient cunoscuta IUCN: Ex – disparut, Cr - critic periclitat, Vu – vulnerabil, En – in pericol
Tabel 8: Lista Rosie pentru Flora a Parcului Natural Portile de Fier
Un urma vizitelor in teren pe amplasamentul proiectului, in asociatiile vegetale
analizate nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar sau
mentionate in Lista Rosie pentru Flora a Parcului Natural Portile de Fier.
A.3.2. Habitate
Metoda de lucru:
Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe
baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de
expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor
stationali care genereaza diversitatea de habitate.
Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, fotograme precum
si datele obtinute in vizita de pe teren din martie -iulie -septembrie 2011.
Inainte de a incepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului
trebuie sa amintim urmatoarele definitii conforme cu Directiva Habitate:
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 52 din 100
Habitate naturale inseamna areale terestre sau acvatice care se disting prin
anumite caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale;
Habitatul unei specii inseamna mediul descris de factori abiotici si biotici specifici,
in are se regaseste o specie la orice stadiu al ciclului sau biologic;
Primele habitate prezinta diferite grade de importanta conservativa, sunt
interpretate in manuale in care se descriu speciile edificatoare si caracteristice
precum si date despre altitudine, clima, geologie etc. Aceste habitate trebuie
amintite, acolo unde exista, cartografiate si estimat impactul asupra acestora.
Habitatele speciilor pot sa se suprapuna pe unul sau mai multe tipuri de habitate
naturale dar pot cuprinde si alte tipuri de habitate neclasificate si fara importanta
conservativa statuata. Pe amplasamentul si in vecinatatea parcului eolian Toplet
au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate naturale
• Pasuni impadurite
• Tufarisuri
• Pajisti
• Paduri
Pasunile impadurite
Nu sunt habitate naturale clasificate in manualele de habitate Natura 2000 si
Habitatele din Romania. Sunt foste pasuni sau fanete care din cauza
abandonului activitatilor traditionale s-au impadurit. Tipul fundamental al
habitatului a fost fie padurea fie pajistea.
Tufarisurile
Tufarisurile ocupa suprafete insemnate in vecinatatea amplasamentului Toplet
acoperind pajistile pe care au fost abandonate activitatile traditionale cum ar fi
cositul si pasunatul. Tufarisurile se pot identifica cu habitatul R3122 Tufarisuri
ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogina).
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 53 din 100
R3122 Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel
(Crataegus monogyna)
Suprafete: fasii de tufarisuri, de la 200–500 mp, alternand cu paduri si terenuri
agricole sau pajisti uscate
Statiuni: Altitudine: 40–500 m. Clima: T = 10,5–7,50C, P = 400–800 mm anual.
Relief: depresiuni mici in campie, pante insorite cu inclinare redusa.
Structura: Fitocenozele se instaleaza, de obicei, pe locurile defrisate, chiar si in
silvostepa, in locul padurilor de stejar (Quercus pubescens, Q. pedunculiflora,Q.
robur) si atunci raman cu compozitia din padure. Speciile sunt, in majoritate,
eurasiatice, cu elemente mai numeroase sudice. Stratul arbustilor este dominat
de speciile caracteristice ordinului si aliantei (Prunus spinosa si Crataegus
monogyna), deosebit de dense, realizand aspectul unui desis de nepatruns, cu o
acoperire de 100%. Inaltimea stratului arbustiv ajunge de regula la 1,5–2 m.
Stratul ierburilor este mai dezvoltat spre limitele tufarisurilor, datorita umbririi mari
interioare si este compus atat din specii de padure: Vicia tenuifolia, Bromus
inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticillata, cat si din specii de pajiste:
Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis glomerata, Agropyron
repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys,
Calamintha clinopodium.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Prunus spinosa, Crataegus
monogyna. Specii caracteristice: Prunus spinosa, Crataegus monogyna. Alte
specii importante: Rubus caesius, Rosa canina, Evonymus verrucosus, Pyrus
pyraster, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica, Humulus lupulus, Clematis
vitalba, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Rosa gallica, Veronica
chamaedrys, Plantago media, Jasminum fruticans, Amygdalus nana, Prunus
fruticosa, Cornus mas, Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare,
Asparagus verticilatus, Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa,
Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides,
Teucrium chamaedrys, Calamintha clinopodium.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 54 din 100
Valoare conservativa: moderata
Acest tip de habitat este echivalat cu habitatul Natura 2000 40A0* Tufarisuri
subcontinentale peripanonice.
Padurile
Habitatele forestiere identificate sunt situate la limita amplasamentului propus si
nu sunt afectate de activitatile de pe emplasament . Acestea sunt:
R4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca
drymeia
Raspandire: in toti Carpatii romanesti, cu frecventa mare in Carpatii Meridionali
si Occidentali, in regiunea de munte si, in parte, pe dealurile inalte, in etajul
nemoral.
Suprafete: circa 580.000 ha, din care 280.000 ha in Carpatii Meridionali
Statiuni: Altitudini: 500–1200 m. Clima: T = 8,0–4,50C, P = 700–1100 mm.
Relief: versanti mediu – puternic inclinati cu expozitii diferite, culmi. Roci: variate,
sisturi cristaline, conglomerate, gresii, chiar calcaroase, roci eruptive. Soluri: de
tip districambosol, luvisol, slab – semischeletice, mediu profunde, moderat acide,
mezobazice, reavane.
Structura: Fitocenoze edificate de specii europene-balcanice, mezoterme,
mezofite, mezotrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica
ssp. sylvatica la altitudini mari, ssp. Moesiaca la atitudini mici), sau cu putin
amestec de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), brad (Abies alba) la altitudini
mari, gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), plop tremurator
(Populus tremula), ulm (Ulmus glabra), cires (Cerasus avium) la altitudini mici;
are acoperire ridicata (80–90%) si inaltimi de 23–28 m la 100 de ani. Stratul
arbustilor, relativ slab dezvoltat, cu exemplare de Sambucus racemosa, S. nigra,
Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 55 din 100
mezereum s.a. Stratul ierburilor si subarbustilor: dominat de Festuca drymeia ca
strat acoperitor pe suprafete mari sau in palcuri de diferite dimensiuni; participa
elemente din „flora de mull” si din flora acidofila, mai rar Rubus hirtus.
Valoare conservativa: redusa.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp.
moesiaca. Specii caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii importante: Galium
odoratum, Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Dentaria bulbifera,
Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Luzula
luzuloides, Poa nemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophularia nodosa, Viola
reichenbachiana s.a.
Acest tip de habitat este echivalat cu habitatul Natura 9110 Paduri de fag de tip
Luzulo-Fagetum
R4133 Paduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus
Raspandire: in muntii si dealurile joase din vestul Olteniei si sudul Banatului in
etajul nemoral, subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun.
Suprafete: reduse, de ordinul catorva mii de ha.
Statiuni: Altitudini: 300–500 m. Clima:T = 10–90C, P = 800–900 mm. Relief:
versanti mediu–puternic inclinati cu expozitii insorite, culmi, platouri. Roci:
calcare, pe alocuri sisturi cristaline. Soluri: de tip luvosol, preluvosol mijlociu
profunde, pe alocuri cu schelet, mezobazice, hidric echilibrate (cu posibile
deficite vara), mezotrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si balcanice.
Stratul arborilor compus exclusiv din gorun (Quercus petraea, ssp. polycarpa,
ssp. dalechampii), sau cu putin amestec de tei (Tilia tomentosa, T. cordata),
paltin (Acer pseudoplatanus), uneori fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca), iar in
etajul inferior jugastru (Acer campestre), mojdrean (Fraxinus ornus), sorb de
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 56 din 100
camp (Sorbus torminalis), carpen (Carpinus betulus); are acoperire 70–90% si
inaltimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, bine dezvoltat, contine
Cornus mas, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, E. verrucosus. Stratul
ierbos si subarbustiv are ca specii reprezentative Aremonia agrimoniodes si
Helleborus odorus.
Valoare conservativa: foarte mare.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Quercus petraea. Specii
caracteristice: Helleborus odorus. Alte specii importante: Galium odoratum,
Asperula taurina, Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa, Dactylis polygama,
Galium mollugo, Lathyrus venetus, Tanacetum corymbosum, Lychnis coronaria,
Lithospermum purpurocoeruleum, Piptatherum virescens, Ruscus aculeatus, R.
hypoglossum, Sedum maximum, Tamus communis, Vincetoxicum hirundinaria,
Viola hirta.
Acest tip de habitat este echivalat cu habitatul Natura 91M0 Paduri balcano-
panonice de cer si gorun
Pajistile
Pajistile ocupa cea mai mare parte din suprafata perimetrului propus. Aceste
sunt in mare parte degradate si afectate de suprapasunat si exploatare
irationala. O parte din elementele caracteristice ce apartin habitatului R3803
Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra au fost identificate
in teren, astfel putem confirma prezenta acestuia:
R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra
Raspandire: Dealurile subcarpatice, Podisul Mehedinti, Podisul Transilvaniei,
Depresiunea Dornelor, Obcinele Moldovei.
Suprafete: Pajisti pe 400–500 ha.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 57 din 100
Statiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima:T = 8-6,50 sC; P = 700–800 mm. Relief:
versanti slab inclinati, expozitii sudice, estice. Roci: silicioase, pietrisuri. Soluri:
districambosoluri, luvosoluri.
Structura: Speciile caracteristice sunt si dominante, realizand etajul superior de
30–40 cm inaltime, care este alcatuit din: Agrostis capillaris, Festuca rubra,
Anthoxanthum odoratum, Poa pratensis, Rumex acetosella, Campanula patula,
Leucanthe-mum vulgare, Pimpinella saxifraga, Hypochoeris radicata, Knautia
arvensis, Cynosurus cristatus. Speciile mai scunde realizeaza stratul inferior si
dintre acestea mentionam: Carlina acaulis, Trifolium campestre, Luzula
campestris, Carum carvi, Lotus corniculatus, Achillea millefolium, Carex ovalis,
Trifolium repens, Medicago lupulina. Fitocenozele au acoperire de 90–95% si
realizeaza cele mai intinse pajisti din zonele colinara si montana.
Valoare conservativa: redusa.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Festuca rubra, Agrostis capillaris,
Cynosurus cristatus. Specii caracteristice: Festuca rubra, Agrostis capillaris,
Lotus corniculatus.
Alte specii importante: Cynosurus cristatus, Dactylis glomerata, Daucus carota,
Piminella saxifraga, Anthoxanthum odoratum, Cerastium holosteoides, Holcus
lanatus, Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Brizamedia, Carex pallescens.
Habitatul nu are corespondent Natura 2000.
A.3.3. Nevertebrate
In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin observatii
directe si colectari de material biologic, au fost identificate specii apartinand
ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera si coleoptera. Nu
s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de lucrarile ce se
vor efectua in zona.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 58 din 100
A.3.4. Pesti
Amenajarea parcului eolian nu interfereaza cu nici un curs de apa sau lac, prin
urmare nu are impact asupra populatiilor de ichtiofauna din regiune. Teritoriul
este situat la distanta de Cerne si de Dunare, principalul curs de apa permanent
al zonei si amenajarea sa nu va influenta fauna acvatica a acestor cursuri de
apa.
A.3.5. Amfibieni si reptile
Pentru inventarierea speciilor de amfibieni si reptile din zona de studiu au fost
folosita metoda cautatului in habitatele specifice. Acesta metoda este una din
cele mai comun utilizata in studiile de inventar herpetofaunistic si sunt
recunoscute pentru rezultatele bune obtinute.
Inventarul populatiilor de anfibieni si reptile pentru zonele studiate a fost realizat
folosind observatiile din teren si datele recente din literatura de specialitate
(>2000), precum si formularele NATURA 2000 completate.
Nr. crt.
Specie Denumire populara
Nr.exemplare Habitat
6. Lacerta agilis soparla cenusie 5 pajiste 7. Lacerta viridis gusterul 2 pajiste 9. Podarcis muralis soparla de ziduri 3 pajiste 11. Natrix natrix sarpele de casa 1 pajiste
Tabel 9: Specii de reptile observate in arealul amplasamentului
Specii de reptile si amfibieni de importanta comunitara
Conform formularului Natura 2000 completat, aria adaposteste doua specii de
amfibieni (Bombina bombina, Bombina variegata,) si doua de reptile (Testudo
hermanni, Emys orbicularis) enumerate in Anexa II a Directivei Habitate . Nici
una din aceste specii nu au fost observate in zona de amplasare proiectului.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 59 din 100
A.3.6. Ornitofauna
Zona de referinta bibliografica prezentata cuprinde o arie de 200 km2. Chiar
daca suprafata totala a proiectului nu depaseste 39,16 km2 au fost considerate
pentru aceasta descriere sumara a avifaunei doua cadrane UTM in care zona de
impact este inclusa (FQ15 si FQ16).
Motivul alegerii in acest moment a unei zone mult mai mari decat cea afectata in
mod direct, consta in mobilitatea foarte mare a pasarilor, in special in afara
sezonului de cuibarire, astfel ca specii aflate la o distanta mare de amplasament
pot vizita perimetrul acestuia in diferite perioade din an. Prezenta acestor specii
precum si densitatile in zone de impact vor fi evaluate in decursul a 12 luni de
studii in teren.
Zona vizata pentru constructii a fost vizitata in totalitate de catre noi, de doua ori
in decursul anului 2011, in primavara, inceputul lunii aprilie, pentru a surprinde o
eventuala migratie si instalarea speciilor oaspeti de vara, precum si in perioada
postnuptiala, inceputul lunii august, pentru a surprinde evolutia cantitativa si
calitativa a populatiilor de pasari, realizandu-se observatii in diferite parti ale zilei.
Prezentarea speciilor potential prezente in zona de impact s-a facut sub forma
tabelara cu specificarea probabilitatii prezentei speciilor in zona de impact direct
si prezentarea speciilor observate pe amplasament.
Asa cum am amintit in descrierea data am analizat datele bibliografice dintr-o
zona de aproximativ 200 km2, zona formata din doua cadrane in care este
cuprinsa zona de impact direct sau la zona imediat invecinata.
In tabelul de mai jos sunt trecute cele 68 de specii de pasari semnalate in
literatura ca prezente in cadranele FQ15 si FQ16 si cele semnalate in alte zone
din apropiere posibil prezente si in zona de referinta bibliografica amintita.
Fenologie Nr.crt. Specie
C P I A Familia Accipitridae
1. Aquila chrysaeetos x 2. Aquila heliaca x 3 Aquila pomarina x x 4 Hieraeetus pennatus x 5 Circetus gallicus x 6 Buteo buteo x 7 Pernis apivorus x 8 Accipiter gentilis x
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 60 din 100
9 Accipiter nisus x Familia Falconidae
10 Falco subbuteo x 11 Falco tinnunculus x
Familia Phasianidae 12 Phasianus colchicus x
13 Crex crex x
Familia Scolopacidae 14 Scolopax rusticola x
Familia Laridae 15 Larus ridibundus x
Familia Columbidae 16 Columba palumbus x 17 Columba oenas x 18 Streptopelia turtur x 19 Streptopelia decaocto x
Familia Cuculidae 20 Cuculus canorus x
Familia Tytonidae 21 Tyto alba guttata x
Familia Strigidae 22 Athene noctua x 23 Asio otus x 24 Strix aluco x
Familia Caprimulgidae 25 Caprimulgus europaeus x
Familia Apodidae 26 Apus apus x 27 Apus melba x
Familia Meropidae 28 Merops apiaster x
Familia Coracidae 29 Coracias garrulus x
Familia Upupidae 30 Upupa epops x
Familia Picidae 31 Picus canus x 32 Picus viridis x 33 Dendrocopus major x 34 Dendrocopus syriacus x 35 Dendrocopus minor x 36 Dendrocopus leucotos x 37 Dryocopus martius x 38 Jynx torquilla x
Familia Alaudidae 39 Galerida cristata x 40 Lululla arborea x
Familia Hirundinidae 41 Ptyonoprogne rupestris x 42 Hirundo rustica x 43 Delichon urbica x
Familia Motacillidae 44 Anthus campestris x 45 Anthus trivialis x 46 Motacilla alba x
Familia Oriolidae
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 61 din 100
47 Oriolus oriolus x Familia Sturnidae
48 Sturnus vulgaris x Familia Lanidae
49 Lanius collurio x 50 Lanius minor x 51 Lanius excubitor x
Familia Troglodytidae 52 Troglodytes troglodytes x
Familia Prunellidae 53 Prunella collaris x 54 Prunella modularis x
Familia Muscicapidae 55 Hippolais icterina x 56 Sylvia nisoria x 57 Sylvia borin x 58 Sylvia atricapilla x 59 Sylvia communis x 60 Sylvia curruca x 61 Philloscopus trochilus x 62 Philloscopus collybita x 63 Philloscopus sibilatrix x 64 Regulus regulus x 65 Regulus ignicapillus x 66 Ficedula hypoleuca x 67 Ficedula albicollis x 68 Ficedula parva x 69 Muscicapa striata x 70 Saxicola rubetra x 71 Saxicola torquata x 72 Oenanthe oenanthe x 73 Phoenicurus ochruros x 74 Phoenicurus phoenicurus x 75 Erithacus rubecula x 76 Luscinia megarhynchos x 77 Turdus pilaris x 78 Turdus merula x 79 Turdus philomelos x 80 Turdus viscivorus x
Familia Paridae 81 Aegithalos caudatus x 82 Parus palustris x 83 Parus lugubris x 84 Parus caeruleus x 85 Parus major x
Familia Sittidae 86 Sitta europaea x
Familia Certhiidae 87 Certhia familiaris x 88 Certhia brachydactyla x
Familia Emberizidae 89 Emberiza calandra x 90 Emberiza citrinella x 91 Emberiza cia x 92 Emberiza hortulana x
Familia Fringilidae 93 Fringilla coelebs x
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 62 din 100
94 Serinus serinus x 95 Carduelis chloris x 96 Carduelis carduelis x 97 Acanthis cannabina x 98 Pyrrhula pyrrhula x 99 Coccothraustes coccothraustes x
Familia Ploceidae 100 Passer domesticus x 101 Passer montanus x
Familia Corvidae 102 Garrulus glandarius x 103 Pica pica x 104 Corvus monedula x 105 Corvus frugilegus x 106 Corvus cornix x 107 Corvus corax x
Tabel 10: Speciile de pasari semnalate in zona Toplet, conform datelor din literatura (Rasajski & Kiss, 2004) si a observatiilor proprii realizate in zona (C: specie cuibaritoare; P: specie de pasaj; I: oaspete de iarna; A: specie rara sau accidentala)
In total au fost observate in teren 69 specii de pasari din cele 107 semnalate in
literatura.
Speciile de pasari de importanta comunitara
Zona cercetata se afla situata in partea nordica a ariei de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei. Conform formularului
standard situl adaposteste populatii importante a 13 specii de pasari amenintate
la nivelul Uniunii Europene: acvila de munte (Aquila chrisaetos), acvila mica
(Hieraaetus pennatus), serpar (Circaetus gallicus), uliul cu picioare scurte
(Accipiter brevipes), soim calator (Falco peregrinus), codalb (Haliaeetus albicilla),
buha (Bubo bubo), barza alba (Ciconia ciconia), ciocanitoare cu spate alb
(Dendrocopos leucotos), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius),
ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ghionoaie sura (Picus canus) si
presura de gradina (Emberiza hortulana).
Speciile de pasari din formularul standard sunt redate in tabelul de mai jos.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 63 din 100
Specia Populatie rezidenta
Populatie cuibaritoare
Aquila chrysaetos 2-4 p Aquila pomarina 6-10 p Accipiter brevipes 5-10 p Circaetus gallicus 15-30 p Coracias garrulus 10-12 p Hieraaetus pennatus 3-5 p Pernis apivorus 20-40 p Falco peregrinus 2-4 p Bubo bubo 5-10 p Bonasa bonasia 80-110 p Coconia ciconia 40-50 p Caprimulgus europaeus 300-500 p Dendrocopos leucotos 300-350 p Dendrocopos medius 1200-1300 p Dryocopus martius 210-230 p Haliaaetus albicilla 1 p Picus canus 300-350 p Lullula arborea 1800-2300 p Lanius collurio 4900-5000 p Emberiza hortulana 100-150 p Strix uralensis 20-30 p
Tabel 11: Speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Pasari conform
Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSPA0080 - Muntii Almajului-Locvei
In urma cercetarilor din teren realizate, in zona de amplasare a parcului s-a
observant prezenta a doar 6 dintre aceste specii: Aquila chrysaetos, Circaetus
gallicus, Pernis apivorus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Falco
peregrinus.
In urma unui studiu de monitorizare a zonei in perioada de executie a lucrarilor
vor fi obtinute urmatoarele informatii:
Lista speciilor observate pe amplasament, de fapt verificarea listei
bibliografice. Lista va fi realizata cu specificarea fenologiei speciilor
observate pe amplasament.
Densitatea/unitatea de suprafata respectiv numarul perechilor
cuibaritoare a diferitelor specii de pasari de pe amplasament.
Numarul si amplasarea geografica a teritoriilor de cuibarire pentru
pasarile rapitoare si barza neagra (daca aceasta specie cuibareste).
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 64 din 100
Directiile de migratie, respectiv directiile de deplasare zilnice daca
acestea pot fi identificate, mai ales pentru speciile care ierneaza in
amplasament sau in imediata vecinatate.
Locurile de innoptare din amplasament si din apropiere daca vor fi
identificate.
Identificarea zonelor de vanatoare pentru speciile de rapitoare din
amplasament sau imediata vecinatate.
Alte informatii cu privire la speciile si populatiile de pasari de pe
amplasament.
Aceste rezultate vor sta la baza descrierii realiste a situatiei din teren care va
duce la posibilitatea realizarii unui plan de monitorizare eficient prin care se va
urmari evolutia populatiilor de pasari in perioada de constructie si operare
precum si eficienta aplicarii masurilor de reducere a impactului.
A.3.7. Mamifere
Evaluarea populatiilor de mamifere s-a efectuat prin observatii directe in cea mai
mare parte timpul zilei.
In tabel sunt prezentate speciile mamifere existene in zona de studiu si in
vecinatatea acesteia, inventarul fiind realizat prin compilarea datelor din literatura
si a observatiilor din teren.
Specii de mamifere observate in arealul amplasamentului Toplet
Nr. crt.
Specie Denumire populara
1. Erinaceus concolor ariciul 2. Lepus europaeus iepurele 3. Sciurus vulgaris veverita 4. Apodemus sylvaticus soarecele de padure 6. Canis lupus lupul 7. Vulpes vulpes vulpea 8. Ursus arctos ursul 9. Meles meles viezurele
10. Martes martes jderul de copac 11. Martes foina jderul de fag 12. Mustela nivalis nevastuica 13. Mustela putorius dihorul 14. Lynx lynx rasul
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 65 din 100
15. Sus scrofa mistretul 16. Capreolus capreolus caprioara 17. Rhinolophus hipposideros liliacul mic cu potcoava 18. Rhinolophus ferrumequinum liliacul mare cu potcoava 19. Rhinolophus euryale liliacul mediteraneean cu potcoava 20. Rhinolophus blasii liliacul cu potcoava a lui blasius 21. Rhinolophus mehelyi liliacul cu potcoava a lui mehely 22. Myotis blythii liliacul comun mic 23. Miniopterus schreibersi liliacul cu aripi lungi 24. Myotis dasycneme liliacul de iaz 25. Myotis bechsteini liliacul cu urechi mari 26. Myotis myotis liliacul comun 27. Barbastella barbastellus liliacul carn 28. Myotis capaccinii liliacul cu picioare lung
Tabel 12: Speciile de mamifere existene in zona de studiu si in vecinatatea
acesteia
Specii de mamifere de importanta comunitara
Conform formularului Natura 2000 completat pentru situl de importanta
comunitara ROSCI0206 Portile de Fier, acesta adaposteste 14 specii de
mamifere de importanta comunitara: Barbastella barbastellus, Rhinolophus
mehelyi, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus
Euryale, Rhinolophus blasii, Myotis blythii, Miniopterus schreibersi, Myotis
capaccinii, Myotis dasycneme, Myotis bechsteini, Myotis myotis, Canis lupus,
Lutra lutra, Lynx lynx.
Niciuna din aceste specii nu au fost observate in zona de amplasare proiectului.
A.4. DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI
HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE (SUPRAFATA,
LOCATIA, SPECIILE CARACTERISTICE) SI A RELATIEI ACESTORA CU
ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INVECINATE SI
DISTRIBUTIA ACESTORA
In vecinatatea sau pe amplasamentul teritoriului vizat de amenajarile parcului
eolian, din cele cinci habitate identificate, trei sunt de importanta comunitara si
sunt situate in vecinatate: 40A0* Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 66 din 100
spinosa) si paducel (Crataegus monogyna), 91M0 Paduri balcano-panonice de
cer si gorun si 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum. Aceste trei habitate nu
vor fi afectate de activitatile PP.
Compozitia lor floristica a fost prezentata in capitolul A.3.2. Fitocenoze similare
acesteia se gasesc din abundenta in intregul sit Natura 2000 Portile de Fier.
Speciile de interes comunitar:
Aquila chrysaetos Fam. Accipitridae
(acvila de munte). Este cea mai
raspandita specie din genul Aquila din
lume, cuibarind pe toate continentele
emisferei nordice. In Europa il gasim mai
ales in munti, dar in unele tari cuibareste
pe sesuri inpadurite. Raspandirea speciei
din Romania nu este clarificata. Efective semnificative se gasesc in Carpatii
Occidentali si in sudvestul Carpatilor Meridionali, dar se cunosc perechi si din
restul Carpatilor respectiv a dealurilor de la poalele muntilor. In ceea mai mare
parte a arealului de raspandire cuibareste preponderent in munti, insa in unele
locuri il gasim si in zona de deal si campie. Prefera stancariile pentru cuibarit,
insa isi poate construi cuibul si pe copaci batrani. In Romania majoritatea
perechilor cunoscute cuibaresc pe stancarii. Il gasim la diferite altitudini: de la
nivelul Dunarii (60 m) prin dealurile din estul Transilvaniei pana la aproximativ
1400 m.
Populatia europeana: 8.500 – 11.000 perechi. Populatia din Romania: 50-100
perechi. Cele mai importante factori periclitanti identificate in Romania sunt
deranjul neintentionat, cum ar fi turismul necontrolat, practicarea unor sporturi
extreme (alpinism, zborul cu parapanta), practicarea de motosporturi, sau
deranjul localnicilor; deranjul inetntionat (de exemplu de ciobani), braconajul si
jefuirea cuiburilor. Alti factori negativi posibili, docamdata neidentificate, sunt
otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe stalpuri de medie tensiune,
colisiunea de eoliene sau pierderea habitatului din cauza constructiilor sau a
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 67 din 100
plantatiilor forestiere (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008.
Fisa completata de: Milvus Group).
Circaetus gallicus Fam. Accipitridae
(serpar). Este o specie care cuibareste
in Eurasia si nordul Africii. Arealul de
raspandire nu este uniforma. In
Romania distributia serparului nu este
uniforma, majoritatea populatiei
cuibareste in sud – vestul tarii,
Muntenia si Dobrogea. Exista populati punctiforme in zonele de deal in
Transilvania, Banat si Moldova. Izolat cuibareste in Carpatii Orientali Meridionali
si Muntii Apuseni dar cu densitate foarte redusa. Lipseste din zonele intinse fara
paduri si altitudini peste 1700 m. Cuibareste in zonele muntoase xerofile cu
stancarii, unde gaseste paduri cu copaci batrani pentru amplasarea cuibuluit si
habitate cu reptile, hrana lui preferata. Populatia serparului se afla intr-un regres
numeric in Europa, dar populatia globala este considerat stabila. Populatia din
Romania se situeaza intre 300-500 de perechi cuibaritoare. Nu exista date
asupra dinamicii populatiei in Romania. Necesita actiuni de conservare specifica:
trebuie asigurat linistea in timpul cuibaritului (limitare in timp in perioada de
reproducere); trebuie asigurat o zona de protetie in jurul cuibului tot timpul anului;
zonele de hranire trebuie pastrate (stancarii, pauni); practicarea sporturilor
extreme, turismul necontrolat pot afecta succesul de reproducere (NATURA
2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus
Group).
Pernis apivorus Fam. Accipitridae (viespar).
Este o specie cu larga raspandire in
Eurasia. Cuibareste aproape in toate tarile din
Europa si are o distributie neuniforma. In
Romania viesparul are o distributie generala si
uniforma. Lipseste din zonele intinse fara paduri
si la altitudini peste limita padurii (1700 m). Este mai rar in zonele de ses, fiinca
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 68 din 100
aici gaseste mai putine locuri favorabile pentru cuibarire. Populatia Europeana:
110.000 – 160.000 perechi.
Populatia din Romania: 2.000-2.600 perechi. In Romania reducerea suprafetelor
inpadurite influenteaza in mod negativ atat arealul de distributie cat si efectivele
populatiei cuibaritoare. Nu necesita actiuni de conservare specifica. Este
important protectia portiunilor de paduri in care cuibareste. Nu sunt indicate
taierile sau lucrarile de amenajere forestiere in timpul cuibaritului (aprilie-iulie)
(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:
Milvus Group).
Falco peregrinus Fam. Falconidae (soim
calator). In Europa prefera zonele
stancoase, dar in nord cuibareste si in
mlastini, iar in multe cazuri se stabileste in
orase. Sunt cunoscute si populatii
cuibaritoare pe copaci. Populatia din tara
cuibareste exclusiv pe stanci, nefiind
cunoscut pana in prezent nici o pereche cuibaritoare pe cladire sau pe copac.
Cele mai multe perechi din tara cuibaresc in Carpatii de SV. De obicei cuibareste
in stancarii pe balcoane sau gauri, unde este ferit de umezeala. Tot mai des
cuibareste si in orase. In unele zone cuibarelte pe copaci sau chiar pe sol.
Populatia europeana este de 12.000-25.000 cu o usoara tendinta de crestere.
Populatia Romaniei deasemenea a suferit un declin puternic, ultimele semnalari
de cuibarit perechi cuibaritoare fiind cunoscute din 1997. Dupa 7 ani de lipsa a
speciei, in 2004 au fost gasite 4 perechi cuibaritoare. Momentan specia este in
expansiune in tara, populatia fiind in contiunua crestere. Populatia Romaniei in
2004 a fost estimat la 5-8 perechi, dar studiile facute de Grupul Milvus din ultimii
ani arata ca populatia este mult mai mare intre 40-70 perechi. Cei mai importanti
factori periclitanti sunt: deranjul neintentionat: turismul necontrolat, practicarea
unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta), prezenta localnicilor in
apropierea cuiburilor; deranjul intentionat: braconajul si jefuirea cuiburilor de
catre colectionarii de oua si soimari; capturarea pasarilor de catre porumbari,
otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe stalpuri de medie tensiune sau
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 69 din 100
pierderea habitatului din cauza constructiilor sau a plantatiilor forestiere
(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:
Milvus Group).
Dendrocopos leucotos Fam. Picidae
(ciocanitoare cu spate alb). Este
raspandita in Europa Centrala si de
Est, Asia Centrala si Asia de Sud –
Est. In Romania este prezenta in
padurile de foioase si in padurile de
zavoi din lunca raurilor mari. Este
prezenta in padurile de foioase si de amestec, cu luminisuri si arbori batrani si
putrezi, in special fag, plop, mesteacan si stejar. Prefera padurile si zavoaiele din
lunca raurilor. Populatia europeana este destul de mare, fiind estimata intre
180.000 – 500.000 de perechi clocitoare. In Romania se presupune ca sunt in
prezent aproximativ intre 16.000 – 24.000 de perechi. In Europa, specia se afla
in siguranta. In Romania este una dintre cele mai putin numeroase specii de
ciocanitori, fiind protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva
Pasari 79/409/EEC, O.U. 57/2007 – Anexa III, privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Specia nu
este permisa la vanatoare, fiind ptotejat prin Legea 407/2006. Mentinerea unui
numar suficient de arbori uscati (5-10 m3/ha) pentru asigurarea unor conditii
adecvate pentru cuibarit. Evitarea tratamentelor severe contra insectelor.Evitarea
amplasarii de drumuri si a altor obiective cu potential mare de deranj (NATURA
2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea
Ornitologica Romana).
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 70 din 100
Dendrocopos medius, Fam. Picidae (ciocanitoare de
stejar). Specie sedentara a padurilor in Palearcticul de
Vest, raspandit de la Iran in Est pana in Spania la
Vest. Distributia speciei se suprapune foarte bine cu
distributia carpenului, totusi este specialistul padurilor
batrane de Querqus sp. In Romania cele mai
semnificative populatii cuibaritoare pot fii gasite in
zonele colinare de pe podisul Transilvaniei respectiv
in gorunetele din Dobrogea, dar specia apare in
majoritatea zonelor unde habitatele descrise sunt bine
reprezentate. Populatia Europeana: 140.000 – 310.000 perechi. Populatia din
Romania: 20.000 – 24.000 perechi.
Principalele surse de amenintare: degradarea habitatelor - taierea padurilor
batrane si deranjarea permanenta a locurilor de cuibarti, deteriorarea habitatelor
prin aplicarea metodelor forestiere necorespunzatoare („curatarea padurilor”),
fragmentarea si izolarea microhabitatelor corespunzatoare (NATURA 2000 in
Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).
A.5. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE
INTERES COMUNITAR
A.5.1. Habitate prezentate in zona de amplasare a proiectului
In zona de amplasare a proiectului au fost identificate trei habitate de interes
comunitar, habitate ce nu vor fi afectate de proiect, atat in faza de executie cat si
dupa finalizarea acestuia.
Cod Denumire habitat Suprafata ocupata % Conservare 40A0* Tufarisuri ponto-panonice de porumbar
(Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna)
2 B
91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun
0.3 B
9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1 B
Tabel 13: Habitate de interes comunitar identificate in zona de amplasare a PP
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 71 din 100
A.5.2. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE
In zona de amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia au fost identificate 6
specii de pasari incluse in anexa I a Directivei 79/406/CEE.
In ceea ce priveste stare de conservare a speciilor identificate conform Listei
Rosii IUCN se mentioneaza ca:
Nr. crt.
Specie Statut conform Listei Rosii
IUCN 1. Aquila chrysaetos least concern
2. Pernis apivorus least concern
3. Circaetus gallicus least concern
4. Falco peregrinus least concern
5. Dendrocopos leucotos least concern
6. Dendrocopos medius least concern Tabel 14: Starea de conservare a speciilor identificate conform Listei Rosii IUCN
A.6. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE
SPECII AFECTATE (EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI IN CADRUL
ARIEI NATURALE, PROCENTUL ESTIMATIV AL POPULATIEI UNEI SPECII
AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PP, SUPRAFATA HABITATULUI ESTE
SUFICIENT DE MARE PENTRU A ASIGURA MENTINEREA SPECIEI PE
TERMEN LUNG);
Habitate de interes comunitar au fost identificate in vecinatatea amplasamentului
planului studiat. Acestea nu vor fi afectate de activitatile din arealul planului, in
niciuna dintre etapele de implementare. (vezi tabel 15).
Specia/habitatul afectat Evaluarea
numerica actuala Estimarea impactului
Comentarii
Aquila chrysaetos 1-2 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului
Observate dar numai in zbor, deseori dinspre Domogled
Pernis apivorus 1 exemplar Nu se pierd exemplare datorita proiectului
Specie legata de habitatele forestiere. A fost observat de mai multe ori, atat in zbor cat si in padure de fag
Circaetus gallicus 1 exemplar Nu se pierd A fost observat o
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 72 din 100
exemplare datorita proiectului
singura data, in zbor spre Toplet.
Falco peregrinus 1-2 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului
Observate dar numai in zbor, inspre valea Cernei
Dendrocopos leucotos 5-6 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului
Specie legata de habitatele forestiere pentru hrana si cuibarit
Dendrocopos medius 10-12 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului
Specie legata de habitatele forestiere pentru hrana si cuibarit
Tabel 15: Dinamica estimata asupra populatiilor/habitatelor de interes
conservativ de pe suprafata de referinta
Au fost identificate pajisti si pasuni impadurite ocupa cea mai mare parte din
suprafata perimetrului propus, sunt in mare parte degradate si afectate de
suprapasunat si exploatare irationala. Elementele caracteristice ce apartin
habitatului R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra
au fost identificate in teren si pot confirma existenta acestuia. Habitatul insa nu
este de interes comunitar si are o valoare conservativa redusa.
Din punct de vedere al speciilor de pasari pentru care a fost declarat
ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei si care au fost identificate in teren, acestea
pot fi repartizate in 2 grupe fenologice, si anume: oaspeti de vara, fiind prezente
din primavara pana in toamna si specii sedentare, care pot fi prezente in toate
sezoanele ecologice ale anului.
Oaspetii de vara se caracterizeaza ca specii migratoare, fenomen de
masa, extrem de spectuos in cazul pasarilor, cazuri tipice, care se declanseaza
in perioada de primavara si toamna a anului. Migratia creaza posibilitatea
interferentelor nedorite intre pasari si turbine eoliene.
Speciile constatate de catre noi, migreaza in timpul zilei, in zile cu
vizibilutate maxima, individual, sau in grupuri mici si laxe.
Zona nu este cunoscuta ca una specifica migratiei pasarilor, totusi nu
putem exclude posibilitatea trecerilor, chiar si accidental, in modul semnalat mai
de sus.
Majoritatea speciilor sedentare cuibaresc in habitate invecinate la
nivelul solului, in liziere, tufisuri si balarii, in scorburi sau in coronamentele
copacilor.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 73 din 100
A.7. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREAZA SI
MENTIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE DE INTERES COMUNITAR
Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei naturale
protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor, fara a periclita sau a limita
dezvoltarea comunitatilor umane incluse in sit. Aceste relatii sunt de
interdependenta.
Situl conserva fitocenozele majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase
asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru sudul Banatului.
Habitatul R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra
este un habitat de interes national, cu valoare conservativa redusa, insumand
cca. 400-500 ha.
A.8. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST
STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT
Organismul responsabil pentru managementului siturilor ROSPA0080 si
ROSCI0206 este Administratia Parcului Natural Portile de Fier.
In Parcul Natural Portile de Fier sunt incluse urmatoarele arii protejate –
rezervatii:
Balta Nera - Dunare
Bazias
Insula Calinovat
Rapa cu lastuni
Divici – Pojejena
Valea Mare
Pestera cu Apa din Valea Polevii
Ostrovul Moldova Veche
Locul fosilifer Svinita
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 74 din 100
Cazanele Mari si Cazanele Mici
Locul fosilifer Bahna
Dealul Duhovna
Gura Vaii - Varciorova
Fata Virului
Cracul Crucii
Dealul Varanic
Valea Oglanicului
Cracul Gaioara
Fata de amplasamentul planului, cele mai apropiate rezervatii din lista de mai
sus sunt: Dealul Duhovna situat la la 4.6 km si Locul fosilifer Bahna situat la 4.4
km, ambele in directia est.
In prezent este elaborat Planului de management al Parcului Natural Portile de
Fier si inaintat spre aprobare. Planul de management al Parcului Natural Portile
de Fier urmareste integrarea obiectivelor de conservare si protectie a resurselor
naturale in cadrul preocuparilor actorilor locali si promovarea unei opinii comune
pentru a obtine colaborarea continua a acestora in gestionarea patrimoniului ariei
protejate.
A.9. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI
NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV
EVOLUTII/SCHIMBARI CARE SE POT PRODUCE IN VIITOR
Ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI0206 Portile de Fier si
ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei fac parte din reteaua ecologica europeana
Natura 2000, organismul responsabil pentru managementul lor fiind Administratia
Parcului Natural Portile de Fier.
In Parcul Natural Portile de Fier au fost identificate pana in prezent 68 de
habitate din care 7 prioritare. Flora contine 1668 specii, din care 13 specii de
interes comunitar sunt prezente in sit. Fauna este reprezentata de 672 specii din
care peste 80 sunt protejate de conventii internationale si directive europene. Din
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 75 din 100
flora si fauna protejata, 37 specii au diferite grade de exploatare prin colectare,
vanatoare si pescuit.
Cea mai mare parte a suprafetei Parcului Natural Portile de Fier este constituita
din terenuri cu vegetatie forestiera, cu o suprafata de 75.476,6 ha, reprezentand
65,3 % din suprafata totala.
a) Paduri – proprietate de stat, administrate de Romsilva sau primarii: 64%;
b) Paduri – proprietate privata, administrate de persoane fizice: 1.3%;
Terenurile agricole ocupa 28.500 ha, reprezentand 24,6 % din suprafata totala
a parcului. Structura suprafetei agricole este urmatoarea:
a) pasuni, reprezentand 44,6 % din total, iar din aceasta: 48,8% in
proprietatea persoanelor fizice si 51,2% in proprietatea privata a unitatilor
administrativ-teritoriale;
b) terenuri arabile, reprezentand 29,1% din total;
c) fanete, reprezentand 24,9 % din total;
d) vii si livezi, reprezentand 1,5 % din total.
Alte categorii de terenuri din arealul Parcului Natural Portile de Fier au
urmatoarea structura:
a) ape si stufarisuri 8900 ha, reprezentind 7,7 %;
b) intravilan si drumuri 2789 ha, reprezentand 2,4 %.
Ponderea terenurilor, pe categorii de proprietari, este urmatoarea:
a) statul 64,0 %;
b) consiliile locale 16,8 %;
c) persoanele fizice 19,2 %.
Principalele amenintari sunt generate de:
practicile agricole prin cultivarea terenurilor cu porumb care sunt fanete in
prezent;
cositul in perioade nepotrivite;
transportul si depozitarea lemnului in paraie;
degradarea solului si ravenarea;
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 76 din 100
extinderea activitatilor de pomicultura in pasuni;
incendierea pasunilor si vegetatiei de stancarie;
datorita drumurilor de exploatare;
extinderea zonelor construite sau crearea altora noi;
extinderea retelei de drumuri sau marirea frecventei de tranzit pe
drumurile;
din interiorul sitului care fragmenteaza habitatele;
frecventa turistica mare in anumite zone;
A.10. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI
NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARM INCLUSIV POSIBILE
SCHIMBARI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE
INTERES COMUNITAR
Alte amenintari asupra speciilor si habitatelor din zona ariilor protejate aflate in
vecinatatea proiectului propus sunt: speciile invazive, braconajul, turismul
dezorganizat, distrugerea cuiburilor.
B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII
SI ASUPRA HABITATELOR
Pentru identificarea impactului este necesar sa se examineze etapele de
implementare a proiectului incepand cu faza de proiectare urmata de faza de
constructie, exploatare si in final de dezafectare.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 77 din 100
B.1. IDENTIFICAREA IMPACTULUI
B.1.1. Impact direct si indirect
Impactul direct al implementarii proiectului se va produce asupra habitatului
R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra, cu
valoare conservativa redusa si care nu este de importanta comunitara.
Asupra speciilor de pasari se va exercita un efect redus si indirect. Speciile de
ornitofauna vor evita cuibaritul si hranirea pe o raza de cateva sute de mp in
apropierea parcului eolian, dar au spatiu suficient de retragere in zonele cu arbori
si arbusti din imprejurimi.
Faza de proiectare
Proiectarea, prin alegerea amplasamentului generatoarelor electrice eoliene, a
traseului drumurilor de acces si a cablurilor electrice, precum si dimensionarea
platformelor tehnologice de montare poate genera un impact mai redus sau mai
important asupra ariei protejate. De fapt, primele masuri pentru reducerea
impactului proiectului asupra ariei protejate se iau in aceasta faza.
Alegerea amplasamentului obiectivelor proiectate
Amplasamentul grupurilor generatoare a fost ales pe urmatoarele criterii:
– evitarea defrisarilor de vegetatie forestiera valoroasa;
– terenul sa fie liber de constructii si la distanta suficienta de zonele locuite;
– sa nu afecteze situri arheologice, monumente ale naturii;
– sa nu necesite demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze, linii
electrice;
– drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, drept, si sa nu necesite
lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri, etc);
– traseul cablurilor electrice este ales in lungul drumurilor de acces;
Platformele tehnologice sunt dimensionate cu o suprafata minima (1500 m).
Aceasta platforma de preasamblare nu necesita constructii suplimentare sau
imbunatatiri, terenul fiind afectat doar in timpul asamblarii. Ulterior constructiei
turbinelor, platformele de montaj vor deveni zone de mentenanta pentru
asigurarea accesului masinilor de mentenanta.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 78 din 100
Alegerea grupurilor generatoare
In afara performantelor legate de producerea energiei electrice grupurile
generatoare au fost alese si pe criteriul protectiei mediului, respective:
– sa fie mai silentioase;
– sa fie dotate cu echimpamente de avertizare pentru protectia acvifaunei
Impactul din faza de proiectare este indirect, pe termen lung si rezidual (pana la
dezafectarea lucrarilor).
B.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung
Impactul activitatii pe termen scurt, este reprezentat de perioada de excavare si
constructie propriu zisa a turbinelor. Dupa acesta perioada, datorita dinamicii
naturale a biotopului, zona tinde sa se refaca.
Impactul activitatii pe termen lung este reprezentat de activitatea turbinelor
asupra ornitofaunei din zona. In scopul evaluarii cat mai exacte a impactului
turbinelor eoliene asupra pasarilor este necesara monitorizarea in continuare a
traseelor de zbor, zonelor de cuibarit si vanatoare ca si notarea oricarui accident
produs prin coliziunea pasarilor cu paletele turbinelor. In zona amplasarii
turbinelor nu exista trasee de migrare.
B.1.3. Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare
Faza de constructie
Pentru realizarea investiei se vor folosi tehnologii avansate de construire. Nu au
loc simultan lucrari de construire de mare anvergura. Pentru realizarea investiei
se vor folosii materiale de calitate certificate.
Turbina este echipata cu un rotor cu trei pale echidistant dispuse pe butucul
rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie de forta vantului. Fiecare turbina
eoliana este echipata cu transformator, ce functioneaza uscat, eliminand din
functionare uleiul de racire.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 79 din 100
Functionarea turbinelor este „controlata” de un calculator de proces, care permite
orientarea palelor elicei si a intregului rotor dupa directia de intensitate maxima a
vantului, inregistreaza toti parametrii necesari functionarii instalatiei, si
deasemenea poate opri rotatia elicei cand se depasesc unii dintre acestia.
Se vor proiecta un minim de drumuri de acces si platforme tehnologice catre
fiecare turbina eoliana.
Aceasta infrastructura va asigura accesul eficient atat in faza de executie si
construire a instalatiilor eoliene, cat si in faza de operare si mentenanta pentru
echipamentele de interventie. Aceste drumuri vor fi consolidate, balastate si
nivelate, pamantul din sapatura urmand a se imprastia, nivela si inierba.
Fazele lucrarilor de constructie pentru implementarea proiectului
Fazele tehnologice pentru realizarea obiectivelor sunt in sinteza urmatoarele:
– Realizarea si modernizarea drumurilor de acces si a platfomelor tehnologice.
Drumurile de acces (existente) vor fi dimensionate cu latimea de aproximativ 5 m
si raza de curbura in conformitate cu specificatiile de transport ale furnizorului,
pentru a putea fi circulate de masini de mari dimensiuni. In interiorul parcelei
latimea drumurilor de acces va fi de aproximativ 5 m. Stratificatia drumurilor va
respecta recomandarile proiectantului de drumuri.
Realizarea drumurilor de acces si a platformei tehnologice genereaza impact
asupra ariei protejate prin:
indepartarea stratului vegetal pe laturile platformei drumului.
indepartarea stratului vegetal din amplasamentul platformelor tehnologice
pe suprafata de 0,6 ha transportul si asternerea balastului in locatie.
sapaturi pentru pozarea cablurilor electrice din lungul drumurilor de acces,
umplerea santurilor si refacerea covorului vegetal
realizarea fundatiilor grupurilor generatoare electrice eoliene prin:
indepartarea stratului vegetal pe suprafata de 0,2 ha;
sapaturi pentru amenajarea fundatiilor si indepartarea materialului
excavat;
pozarea armaturilor, transportul si turnarea betonului;
refacerea covorului vegetal si montarea echipamentelor grupului
generator electric eolian.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 80 din 100
transportul in amplasament si montarea echipamentelor grupului
generator electric eolian.
lucrarile de ecologizare prin indepartarea tuturor deseurilor ramase din
activitatea de constructii, nivelarea terenului si refacerea covorului vegetal,
inclusiv la platformele tehnologice.
Dupa terminarea lucrarilor si montajul instalatiilor eoliene, pe parcursul existentei
si exploatarii proiectului propus, amplasamentul se va elibera de deseuri si
resturi materiale, pentru a nu afecta functia de pasune sau pajiste, impactul fiind
minim.
Pamantul rezultat din excavari va fi sortat si depozitat pe categorii (solul vegetal
va fi separat de restul pamantului). Dupa terminarea lucrarilor de constructie a
fundatiilor, solul rezultat in urma sapaturii va fi reintrodus si compactat in
fundatie. Surplusul de sol, fertil si nefertil, va fi transportat in locuri indicate de
Primaria Toplet.
ImpactuI asupra ariei protejate
In perioada de constructie impactul asupra ariei protejate are cele mai importante
componente negative din fazele de implementare ale proiectului, manifestate
prin:
indepartarea stratului vegetal din amplasamentul drumurilor, platformelor
tehnologice si fundatiile grupurilor generatoare electrice eoliene, totalizand
o suprafata de 0,8 ha ocupata temporar;
generarea deseurilor de material steril din sapaturile pentru fundatii
precum si deseurile de tip menajer produse de lucratori care trebuie
eliminate pe masura generarii;
posibile pierderi de produse petroliere din functionarea utilajelor de
constructii si a mijloacelor de transport;
generarea pulberilor datorate activitatilor din fractiunile de lucru si
transportul materialelor care se depun pe culoarul de transport si in jurul
santierului;
poluarea sonora prin functionarea utilajelor de constructii activitatile de
transport materiale si muncitori.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 81 din 100
In perioada de constructie impactul este direct, pe termen scurt, limitat la durata
executiei, nu este rezidual si nu este cumulativ.
Faza de operare
In faza de operare, functionarea grupurilor generatoare eoliene nu genereaza
poluati chimici, sau alti poluanti toxici pentru mediu.
Impactul este dat de:
ocuparea suprafetelor teren din aria protejata cu drumurile de acces si
piloni.
generarea poluarii sonore prin latirea palelor antrenate de energia
vantului.
posibilele coleziuni ale pasarilor in zbor, cu palele rotorului aflate in
miscare.
Lucrarile de mentenanta au un impact nesemnificativ intrucat se efectueaza una
maxim doua interventii anual care pot fi urmate de schimbarea unor piese sau
subamsamble, care sunt apoi eliminate din amplasament si valorificate.
Impactul dat de parcul eolian cu 18 turbine eoliene (din care doar 4 sunt situate
in interiorul ariilor naturale protejate) la care se adauga cele doua turbine
existente PowerWind 56 de 0.9 MW fiecare, din punct de vedere al conditiilor de
viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs.
Sub acest aspect se observa ca centralele eoliene moderne sunt silentioase si
devin din ce in ce mai silentioase ca urmare a imbunatatirii lor continue printr-un
proces de inovare amplu si dinamic. Presiunea sunetului la o distanta de 40 metri
de la o centrala uzuala este de 50 ÷ 60 dB(A), adica aproximativ acelasi nivel cu
o conversatie intre doi sau mai multi interlocutori.
Trebuie mentionat ca generatoarele electrice eoliene functioneaza fara personal
de supraveghere, care ar necesita dotari suplimentare cu utilitati si astfel ar
induce poluare suplimentara.
Pentru o locuinta aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate
dinspre centrala inspre locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent
cu sunetul de fond dintr-o locuinta linistita.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 82 din 100
In imediata vecinatate a parcului eolian nu sunt zone rezidentiale. Cea mai
apropiata localitate este Toplet, la cca. 1.3 km vest de parcul eolian propus.
Impactul indus de poluare fonica si infrasunetele se estimeaza a fi
nesemnificativ.
Impactul in perioada de operare este direct, pe termen lung, nu are efecte
reziduale si nu se cumuleaza in zona studiata cu impactul generat de alte
activitati existente, datorita izolarii.
Faza de dezafectare
La dezafectarea centralei electrice eoliene proiectate amploarea impactului este
determinata de masurile stabilite prin proiectul de dezafectare.
Turbinele eoliene sunt confectionate din materiale metalice care vor fi evacuate
conform procedurilor stabilite.
Totusi, modul de evacuare a paletelor de rotor alcatuite din fibra de sticla (GRP)
nu a fost pe deplin lamurita. Topirea pare cea mai adecvata metoda.
In general se presupune ca majoritatea componentelor turbinei pot fi reciclate.
Proiectul de dezafectare trebuie sa cuprinda urmatoarele lucrari:
dezembrarea echipamentelor grupurilor generatoare electrice eoliene
existente, indepartarea din amplasament si valorificarea prin unitati
specializate;
demolarea fundatilor pilonilor si elimnarea deseurilor rezultate;
lucrai de terasamente pentru dezafectarea drumurilor de acces in situatia
in care autoritatile competente o solicita;
lucrari de nivelare si refacrea covorului vegetal.
In perioada efectuarii lucrarilor de dezafectare impactul este direct, pe termen
scurt, nu este rezidual si nu este cumulativ.
Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare impactul asupra ariei protejate are
component pozitive pe termen lung. Impactul nu este rezidual, refacerea
covorului vegetal este rapida, in mare parte dupa un an biologic.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 83 din 100
B.1.4. Impactul rezidual
Impactul rezidual este minim, acesta fiind datorat reducerii suprafetei de strat
erbaceu, care se va reface in zona, in conditiile succesiunii normale.
B.1.5. Impactul cumulativ
Amplasarea turbinelor din cadrul PP studiat este prevazuta in extravilanul
comunei Toplet, intr-o zona in care mai exista in functiune doua turbine
PowerWind de 0,9 MW.
Analizand efectul cumulat, reiese faptul ca nu se va crea un efect de bariera
stanjenitor in calea rutelor de deplasare a pasarilor. De asemenea, chiar si
dispunerea turbinelor eoliene din cadrul parcului ii ofera acestuia o orientare de
ansamblu pe directia nord-sud, orientare favorabila pasarilor.
Impactul cumulativ asupra mediului va fi minim.
B.2. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI
Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor
indicatori-cheie cuantificabili:
B.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut
Habitatul R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca
rubra ce va fi afectat de lucrarile de contructie a parcului eolian are o valoare
conservativa redusa si nu este de importanta comunitara.
Dupa implementarea proiectului suprafata habitatului R3803 Pajisti sud-est
carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra se reduce cu cca. 0,5 ha.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 84 din 100
Aceata diminuare are un impact nesemnificativ asupra speciilor de interes
comunitar din zona studiata.
Din punct de vedere al folosintei habitatului pentru cuibarit nici o specie de
interes comunitar nu cuibareste in zona de amplasament a grupurilor
generatoare electrice eoliene si a drumurilor de acces.
Speciile care au fosi identificate in zona proiectului cuibaresc in copaci sau
tufarisuri, astfel ca diminuarea habitatului R3803 Pajisti sud-est carpatice de
Agrostis capillaris si Festuca rubra are un impact nesemnificativ.
B.2.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar
Nu sunt fragmentate habitate de interes comunitar.
B.2.3. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes
comunitar
Perturbarea speciilor de pasari de interes comunitar se extinde pe durata de
functionare a centralei electrice eoliene fara a avea insa un impact semnificativ.
B.2.4. Schimbari in densitatea populatiei
Densitatea populatiei de indivizi a speciilor de interes comunitar identificate in
zona toplet este redusa, sub 1 exemplar pe km2 in cazul rapitoarelor si de 5-6
exemplare pe km2 celalalte specii. O evaluare exacta a modificarilor in desitatea
populatiilor se va face in urma studiilor de monitorizare intocmite pe perioada de
functionare a parcului eolian.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 85 din 100
B.2.5. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate
de implementarea proiectului
Nu este cazul.
B.2.6. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de
resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina
modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes
comunitar
Prin implementarea proiectului nu se genereaza poluanti care pot determina
modificari legate de resursele de apa sau alte resurse natural si nu necesita
stabilirea indicatorilor chimici – cheie.
B.3. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI FARA A LUA IN CONSIDERARE MASURILE DE REDUCERE
A IMPACTULUI
Pe baza indicatorilor – cheie cuantificabili, impactul produs asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar ROSCI0206 Portile de Fier si
ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei se sintetizeaza prin impactul asupra
speciilor de interes comunitar.
B.3.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar
Pe baza monitorizarii efectuate asupra biodiversitatii pentru implementarea
proiectului „Parc eolian Toplet” in comuna Toplet, judetul Caras-Severin, in zona
studiata au fost identificate 6 specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei
consiliului 79/409/CEE. Impactul asupra avifaunei este foarte diferit in perioada
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 86 din 100
de implementare a proiectului si a fost analizat atat pentru perioada de executie
a lucrarilor proiectate cat si in perioada de functionare.
Impactul asupra speciilor de pasari in perioada de constructie
In perioada de constructie se efectueaza lucrarile de indepartare a stratului
vegetal din ampriza drumurilor de acces, platformele tehnologice si suprafetele
destinate fundatiilor pentru grupurile generatoare eoliene.
Aceste activitati prezinta impact asupra faunei prin reducerea suprafetelor
habitatului de hranire;
Reducerea habitatului in zona afecteaza nesemnificativ regimul trofic intrucat:
– Suprafata de vanatoare si hranire se reduce nesemnificativ;
– Nici una din speciile de interes comunitar din zona nu este vegetariana;
– Majoritatea speciilor enumerate sunt pradatoare iar prin diminuarea suprafetei
nu se diminueaza si speciile cu care se hranesc pradatoarele, intucat se
deplaseaza in zonele adiacente neafectate.
Impactul asupra speciilor de interes comunitar in perioada de functionare
Formele de impact in perioada de operare sunt:
– Zgomotul produs de functionarea grupurilor generatoare eoliene;
– Coliziunea cu palele rotorului in miscare;
– Efectul de umbrire;
Grupurile genereratoare electrice eoliene functioneaza de obicei 30 ÷ 40% din
an, functionarea fiind limitata de viteza vantului (intre 4 m/s si 25 m/s) si de
durata lucrarilor de intretinere.
ImpactuI datorat zgomotului generat de functionarea parcului
Zgomotul generat in perioada de functionare se atenueaza cu distanta, astfel
incat la cca 100 m de grupul generator nivelul poluarii sonore se incadreaza in
izofona Leq = 50 dB (A).
Datorita rotatie rotorului, centralele eoliene reprezinta o sursa acustica. Zgomotul
este in primul rand produs de vuietul aerodinamic al paletelor rotorului si de
sunetul emis de cutia de viteze si generator.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 87 din 100
Emisiile sonore aerodinamice ale convertorilor eolieni sunt datorate fluxului de
aer din jurul paletelor rotorului si a paletei rotorului care trece prin dreptl turnului;
acestea apar de obicei la viteze medii si inalte ale paletei.
Pentru mediul inconjurator doar zgomotul produs la viteze mici si medii ale
vantului este fara importanta, din moment ce sunetul natural al vantului este
predominant la viteze mari ale curentului de aer.
Pentru a evita impactul negativ, de zgomot, masurile tehnologice luate de
fabricantii de turbine sunt speciale, astfel incat acestia garanteaza ferm asupra
limitei superioare a zgomotelor produse de turbinele eoliene. Pentru turbinele
moderne majoritatea fabricantilor garanteaza o presiune acustica de pana la 110
dB(A). Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanta de 40 m este de 50 ÷ 60
dB(A), ceea ce echivaleaza cu nivelul unei conversatii umane obisnuite. La o
distanta de 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal
dintr-o locuinta. La distanta de peste 300 m zgomotul turbinei se confunda cu
zgomotul produs de vantul ce o antreneaza.
Avand in vedere specificul activitatii, lucrari de constructie de mica
amploare, se estimeaza un nivel de zgomot nesemnificativ, care se va
incadra in limitele admise.
Impactul datorat coliziunii
Coliziunea cu palele rotorului in miscare reprezinta in impact potential care nu
trebuie neglijat.
Principalul impact pus in discutie pentru protejarea mediului este legat de
impactul pasarilor zburoatoare cu rotoarele generatoarelor eoliene in miscare,
precum si perturbarea habitatului (la sol) daca in areal se afla colonii
semnificative de pasari.
Studiile recente au scos in evidenta ca impactul datorita coliziunii este mai mic
decat s-a considerat initial si in orice caz mai redus decat impactul altor activitati
umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian sau chiar existenta structurilor
statice ca stalpii si liniile electrice.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 88 din 100
Se estimeaza ca la viteza de zbor a pasarilor de 50 ÷ 60 km/h si la o viteza
maxima de rotire a palelor de 10 rot./min. impactul devine exclus, fara a lua in
considerare instinctul de autoaparare.
In studiile efectuate de I.N.C.D.D.D. – Tulcea se mentioneaza ca impactul de
coliziune poate apare in cazurile in care:
- pasarile cuibaresc in colonii in zona generatoarelor (nu e cazul
amplasamentului studiat);
- sunt de dimensiuni mari si au manevrabilitate redusa (nu in zona Toplet).
- formeaza aglomerari in timpul perioadei de migrare si iernare - nu apar in
zona studiata.
Studiile efectuate in S.U.A., tara care dispune de cel mai important inventar de
parcuri eoliene la nivel mondial, nu au constatat o schimbare demografica
masurabila in cazul populatiilor de pasari.
Trebuie precizat ca din datele de monitorizare a efectelor grupurilor generatoare
electrice eoliene (in numar de doua) in functiune in zona Toplet, nu a fost
observata nici o coliziune in perioada 2010-2011.
In concluzie se poate afirma ca impactul dat de coliziunea pasarilor in zbor
de palele rotorului este nesemnificativ si nu afecteaza densitatea speciilor
in sit.
ImpactuI dat de radiatii
Activitatea de constructie si funtionare a investiei nu constituie sursa generatoare
de radiatii si nu polueaza radioactiv mediul inconjurator.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 89 din 100
B.4. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI CU LUAREA IN CONSIDERARE A MASURILOR DE
REDUCERE A IMPACTULUI
B.4.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar dupa aplicarea
masurilor de reducere
Evaluarea impactului asupra speciilor de interes comunitar a fost facuta luand in
considerare si constatarile rezultate din monitorizarea celor doua turbine eoliene
la Toplet pe o perioada de 12 luni, intre 2010 si 2011.
Masurile adoptate in plan pentru minimizarea impactului asupra speciilor de
interes comunitar din zona de amplasament a centralei eoliene sunt prezentate
mai jos.
B.4.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa
implementarea masurilor de reducere a impactului
Dupa implementarea masurilor de reducere a impactului se pot identifica
urmatoarele forme de impact rezidual:
- deranjul speciilor de pasari prin functionarea grupurilor generatoare
eoliene
manifestat prin:
- zgomotul produs de rotatia palelor care poate afecta speciile de pasari
pe distanta de 75 ÷ 300 m (functie de specie);
- potentiala coliziune cu palele rotorului (neconfirmata prin monitorizarea
turbinelor existente in amplasament, insa ramane ca probabilitate).
B.4.3. Evaluarea impactului cumulativ cu alte planuri sau proiecte
In zona amplasamentului Parcului eolian Toplet functioneaza deja doua turbine
de capacitate mica (0.9 MW).
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 90 din 100
Impactul potential cumulativ este redus.
C. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI - Identificarea si
descrierea masurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie
afectata de proiect si modul in care acestea vor reduce/elimina impactul negativ
asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
Masurile de reducere a impactului implementarii proiectului asupra speciilor de
pasari de interes comunitar au fost stabilite in planul proiectului si prin studiul de
evaluare adecvata. Masurile sunt stabilite pentru fiecare faza de implementare a
proiectului.
In vederea reducerii impactului asupra habitatelor si speciilor afectate se va face
o planificarea adecvata a lucrarilor de constructie pentru a se evita sau reduce
perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor.
Turnurile se vor semnaliza cu lumina rosie intermitenta, cu interval mare de timp
intre doua aprinderi, pentru asigurarea acomodarii pasarilor cu licarirea palelor.
In cazul lucrarilor de constructii care necesita indepartarea unor formatiuni de
arbusti sau a unor portiuni acoperite cu iarba sau vegetatie specifice zonei,
acestea vor fi prelevate si prezervate in conditii similare celor in care s-au
dezvoltat in afara spatiului afectat temporar de acestea, urmand ca la finalizarea
lor sa fie replantate in zonele libere ramase sau in afara acestora.
Masuri de reducere a impactului stabilite din faza de proiectare
In aceasta faza s-au avut in vedere masurile cu efect important pentru reducerea
impactului asupra ariilor protejate din zona, precum:
- Amplasamentele turbinelor eoliene au fost alese cu respectarea
urmatoarelor criterii:
terenuri libere de constructii pentru a evita demolarile;
terenuri fara vegetatie forestiera pentru a evita defrisarile;
terenuri sau zone pe care nu exista elemente de infrastructura si
astfel fara a fi necesare lucrari suplimentare cu dezafectare,
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 91 din 100
reamplasare de conducte, linii de inalta tensiune, care ar fi creat un
impact asupra habitelor.
- Alte masuri stabilite pentru reducerea impactului asupra ariei protejate:
Accesul in amplasament sa fie cat mai direct pentru a reduce
lungimea drumurilor interioare;
Drumurile de acces sa fie cat mai liniare pentru a ocupa suprafete
reduse de teren;
Ampriza drumurilor de acces sa aiba o latime minima iar structura
acestora sa poata fi usor indepartata la faza de
demolare/dezafectare a lucrarilor;
Cablurile electrice de legatura vor fi pozate ingropat in lungul
drumurilor de acces pentru a proteja vietuitoarele de electrocutare;
Alegerea de cabluri electrice dotate din fabricatie cu izolatii pentru
anularea campului electromagnetic in vederea protejarii faunei
locale;
Alegerea generatoarele electrice cat mai silentioase pentru
protectia speciilor de fauna fata de poluarea sonora.
Masuri de reducere a impactului asupra habitatului si speciilor de interes
comunitar pentru perioada de constructie:
- organizarea de santier/baza de productie va fi amplasata in afara ariei
protejate;
- cazarea muncitorilor se face la organizarea de santier, aceasta se recomanda
sa nu se amplaseze in interiorul ariei protejate;
- utilitatile la frontul de lucru se asigura fara lucrari suplimentare, respectiv:
alimentarea cu energie electrica se face de la un generator mobil;
alimentarea cu apa se asigura de la cisterna si apa imbuteliata;
fiecare punct de lucru va fi dotat cu toalete ecologice mobile.
- fronturile de lucru vor fi marcate cu benzi reflectorizante si delimitate strict
pentru a nu se extinde nejustificat in suprafetele invecinate;
- va fi preferat constructorul care detine utilaje performante, mai silentioase si cu
gabarit mai redus;
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 92 din 100
- lucrarile de amenajarea platformelor drumurilor de acces, excavatii pentru
fundatii si amenajarea platformelor tehnologice se vor realiza tinand cont de
perioada de cuibarit (in afara perioadei de cuibarit), de preferinta in sezonul rece
dupa plecarea pasarilor migratoare.
Masuri pentru reducerea impactului in perioada de operare
– interdictia circulatiei vehiculelor neautorizate pe drumurile interioare, masura
necesara speciilor de interes comunitar, dar si pentru evitarea vandalizarii
grupurilor generatoare electrice eoliene;
– efectuarea lucrarilor de performanta profesional, cu indepartarea imediata prin
valorificare a pieselor sau echipamentelor uzate;
– interventii cat mai reduse si mai controlate pentru a nu deranja avifauna de
interes din zona;
– monitorizarea impactului speciilor de pasari in vederea stabilitii necesitatii
adoptarii unor masuri suplimentare pentru protectia avifaunei.
Masuri pentru reducerea habitatului la dezafectare
– dezafectarea, prevazuta dupa incheierea perioadei de functionare reprezinta o
masura foarte importanta pentru reducerea impactului asupra ariei protejate.
– se fac in baza unui proiect de dezmembrare care are ca obiect demontarea
echipamentelor electrice, a pilonilor si eliminarea acestora prin valorificare.
– se vor demola fundatiile si in final drumurile interioare, urmate de lucrarile de
refacere a vegetatiei pe amplasamenti.
– impactul lucrarilor de dezafectare vor fi redus in conditiile unor lucrari ingrijite.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 93 din 100
D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA
STUDIATA
Monitorizarea va incepe in faza de constructie si va continua in perioada de
functionare a parcului eolian.
In urma analizei rezultatelor monitorizarii se vor propune masuri suplimentare
pentru protectia factorilor de mediu, care vor fi prezentate autoritatii competente
pentru protectia mediului.
Efectuarea analizelor pentru probele de apa, sol, aer vor fi realizate in
laboratoare acreditate, utilizand metode standardizate.
Rezultatele automonitorizarilor vor fi inregistrate si raportate periodic autoritatilor
de mediu.
Monitorizarea mediului, atat in faza de constructie cat si in cea de functionare a
Parcului eolian va avea ca scop aplicarea de masuri suplimentare care sa
conduca la un impact minim asupra mediului inconjurator pentru a respecta
principiul dezvoltarii durabile.
Se vor urmari toate efectele semnificative asupra mediului rezultate din
constructia si exploatarea turbinelor. Monitorizarea va urmari toti factorii de
mediu ( aer, apa, sol) cu atentie deosebita asupra biodiversitatii.
Monitorizarea vegetatiei si a florei se va face, desigur, in sezonul cald al anului.
Aceasta implica in special iesiri in teren (doua-trei) in perioada mai-iunie,
perioada optima de studiu.
De asemenea, sunt necesare observatii in teren (cel putin doua-trei) in martie-
aprilie, pentru plantele care apar primavara devreme, si o verificare in august-
octombrie pentru plantele care infloresc toamna.
In acest fel vom avea o imagine suficient de clara asupra vegetatiei si florei din
zona.
Pentru insecte, alte nevertebrate (miriapode, arahnide, gasteropode), amfibieni si
reptile, sunt suficiente 4-5 iesiri in teren, in perioada mai-septembrie.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 94 din 100
Pentru mamifere si pasari sunt necesare iesiri lunare pentru a putea surprinde
dinamica sezoniera a populatiilor acestor specii.
Monitorizarea pentru biodiversitate va fi realizata de specialisti (biologi, ornitologi,
etc) la solicitarea titularului planului.
Se recomanda monitorizarea efectelor adverse produse asupra pasarilor, in
timpul functionarii turbinelor (eventuale pasari omorate de miscarea palelor,
comportamentul pasarilor in zona turbinelor, pozitia turbinelor fata de rutele de
migratie a pasarilor, modificari ale acestora).
Monitorizarea – directionata in special asupra pasarilor, cu predilectie a celor
calatoare, se va efectua astfel:
- controlul zilnic efectuat de un angajat al S.C. Toplet Energy S.R.L. pentru un
spatiu apreciat la 1 kmp in jurul grupurilor de turbine si care sa colecteze,
depoziteze si sa identifice cu ajutorul expertilor eventualele pasari moarte sau
ranite de turbine; angajatul va fi dotat cu aparatura foto si camera video pentru
supravegherea sitului;
- notarea cu exactitate a orei, zilei, lunii si starea pasarilor eventual afectate.
Informarea imediata a S.C. Toplet Energy S.R.L. si A.P.M. Caras-Severin;
- urmarirea traseului, aproximarea numarului de indivizi, determinarea speciei,
aproximarea vitezei si inaltimii si directia aproximativa de zbor a stolurilor de
pasari migratoare; observatiile se vor efectua zilnic si vor fi accentuate in
perioadele de migratie;
- monitorizarea (daca este cazul) a arealelor de stationare temporara a pasarilor
pentru hranire si odihna – distanta fata de turbine, aprecierea numarului si
identificarea speciei;
- inregistrarea eventualelor schimbari de ruta ale pasarilor migratoare;
- inregistrarea eventualelor cuiburi de pasari ce pot fi amplasate in spatiul aferent
turbinelor;
- urmarirea inmultirii sau eventual a migrarii faunei terestre din sau in spatiul de 1
kmp din jurul turbinelor, dupa instalarea lor;
- inregistrarea speciilor de amfibieni, reptile si mamifere ce pot habita sau
traversa zona;
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 95 din 100
- inregistrarile se vor face pe fisiere tip si vor fi predate la sediul S.C. Toplet
Energy S.R.L.;
- toate datele inregistrate (numar de indivizi, specie, directie de deplasare, etc.)
vor fi prelucrate statistic de specialistii S.C. Toplet Energy S.R.L. si vor fi
transmise Autoritatii Competente de mediu, respectiv A.P.M. Caras-Severin;
- datele vor fi predate anual pana la sfarsitul primului trimestru al anului urmator
sau la orice solicitare a autoritatii competente de mediu, pentru ca acesta sa
poata informa publicul interesat. Inregistrarile zilnice se vor face pe fise tip, de
forma:
Nr.
crt.
Anul Luna Ziua Ora Speciile
observate
Observatii Semnatura
observatorului
Tabel 16: Fisa tip pentru inregistrari zilnice
Observatii: Se vor mentiona numarul de indivizi (eventual stoluri de pasari),
directie de deplasare, alte evenimente ce pot afecta habitatul.
Suplimentar vor fi urmarite:
- variatia nivelui apei subterane (daca este cazul);
- eventualele modificari produse asupra faunei si florei, caracteristici ale solului si
ale apei ca urmare a instalarii turbinelor eoliene;
- datele climaterice (temperatura, umiditatea si deplasarea maselor de aer) se
vor inregistra zilnic prin sisteme digitale instalate pe turbinele eoliene;
temperatura la sol va fi de asemenea inregistrata zilnic
E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR
PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR
AFECTATE
Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoasterea fitocenozelor care le
caracaracterizeaza si anume prin luarea in considerare a speciilor edificatoare (in
general dominante) si indicatoare ecologic si/sau cenologic, precum si prin
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 96 din 100
recunoasterea caracteristicilor statiunii, in primul rand localizare geografica,
altitudine, relief, roca si sol.
Descrierea habitatelor include pe langa datele de identificare si de localizare ale
sitului si o descriere a structurii acestora. Structura este definita prin caracterul
geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei si descrierea acesteia pe straturi,
careia i-am adaugat si componenta animala. Descrierea faunei este realizata atat
prin observatii directe pe teren cat si prin consultarea bibliografiei referitoare la
fauna specifica zonei precum si a celei cu referire la ecologia si etologia speciilor
identificate.
Observatiile de teren au fost efectuate in campanii si au fost realizate fise de
teren cu privire la particularitatile speciilor studiate in functie de perioada de timp
in care au fost realizate monitorizarile, astfel incat acestea sa cuprinda toate
etapele de viata ale indivizilor si modul de interactiune cu zona studiata. S-au
realizat tabele centralizatoare cu speciile observate, evidentiindu-se astfel
dinamica populatiilor si modul de dispersie al indivizilor in areal.
In ceea ce priveste analiza florei de pe amplasament s-a folosit metoda
patratelor de cartare a zonei si determinarea vegetatiei cu ajutorul
determinatoarelor specializate, pe baza observatiilor directe sau cu ajutorul
fotografiilor si bibliografiei de specialiatate. Dupa identificarea speciilor s-au
realizat tabele centralizatoare cu incadrarea taxonomica si clasele de dominanta.
Monitorizarea atat a florei cat si a faunei continua si in prezent pentru o imagine
cat mai clara a biodiversitatii zonei studiate.
In acceptiunea sistemelor de clasificare a habitatelor (NATURA 2000,
EMERALD, CORINE, PALAEARCTIC HABITATS, EUNIS) prin habitat s-a inteles
un ecosistem, adica un ,,habitat” stricto senso si biocenoza corespunzatoare
care il ocupa, lucrarea de fata va folosi notiunea de habitat in sensul celor mai
sus mentionate.
Pentru analiza statutului de conservare s-a folosit O.U.G. nr. 57/2007 modificata.
Datele din teren au fost furnizate pe proprie raspundere de catre beneficiar
si au fost corelate cu informatiile din vizitele pe teren in zona de impact a
proiectului.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 97 din 100
F. CONCLUZIILE STUDIULUI
Dupa finalizarea lucrarilor propuse, se recomanda monitorizarea efectelor
adverse produse asupra biodiversitatii, in timpul functionarii turbinelor
(comportamentul pasarilor in zona turbinelor, pozitia turbinelor fata de rutele de
migratie a pasarilor, modificari ale acestora).
Nu se anticipeaza piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de
conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care siturile au fost
desemnate in cazul in care masurile de diminuare a impactului vor fi
implementate.
Conform Doc. Hab. 04-03-03-rev. 3 statutul de conservare a speciilor si
habitatelor de interes comunitar din zona Toplet este apreciat favorabil (indicator
verde) in timpul constructiei si exploatarii turbinelor eoliene.
In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam
ca proiectul “Parc eolian Toplet” are un impact nesemnificativ asupra
mediului.
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 98 din 100
Bibliografie Ardelean A., Soran V., Maior C. 1999 - Biodiversitatea si principiile scalare, Studia Universitatis „Vasile Goldis, Arad
Bruun, B. , et al., 1999 – Hamlyn Guide, Octopus Publishing Group Ltd.
Ciocarlan, V., 2009 - Flora ilustrata a Romaniei, Pteridophyta et Spermatophyta,
Editura Ceres, Bucuresti, Chirita C., Donita N., Lupe L, Milescu J., Stanescu V., Vlad. I. 1981 - Padurile Romaniei. Studiu monografic
Decu, V., et al., 2003 – Chiroptere din Romania, Institutul de Speologie „Emil
Racovita” al Academiei Romane;
Dihoru, G., Negrean, G., 2009 - Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania,
Editura Academiei Romane, Bucuresti;
Donita, N., et al., 2005 - Habitatele din Romania, Editura Tehnica Silvica,
Bucuresti;
Mountford, 0., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU
Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania;
Mountford, 0., Gafta, D., 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura
2000 din Romania, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Rasajki, J., Kiss, A., 2004 - Ptice Banata, Gradski Muzej Vrsac;
Tatole V. Alexandru I, 2009, - Speciile de animale Natura 2000 din Romania ,
Editura Imperium Print Bucuresti
Tatole V. 2010, - Managementul si Monitoringul Speciilor de Animale Natura
2000 din Romania - Ghid Metodologic, editura Excelsior Print
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 99 din 100
Planul de management al Parcului Natural Portile de Fier
Bibliografie electronica:
www.anpm.ro
www.apmcs.ro
www. iucnredlist.org
www.mmp.ro
www.natura2000.ro
www.portiledefier.ro
Studiu de Evaluare Adecvată
PUZ - Parc eolian Toplet
Pagina 100 din 100
Legislatie:
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 49/2011;
O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 195_2005 privind protectia mediului;
O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei
fondului cinegetic nr. 407/2006;
H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu
pentru planuri si programe;
H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului
H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania;
ORDIN nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si
dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania;
ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea
adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar;
ORDIN nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice si privat.