syllabus,teoria si istoria mentalitatilor 2012

5/15/2018 Syllabus,Teoria Si Istoria Mentalitatilor 2012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/syllabusteoria-si-istoria-mentalitatilor-2012 1/6

Conf. dr. Florea IoncioaiaFacultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistică şi Ştiinţele ComunicăriiUniversitatea „A. I. Cuza” IaşiBvd. Carol I Nr. 11 IASI 700506 ROMANIA

E-mail: [email protected] / [email protected] universitar: 2011-2012

Syllabus:

Teoria şi istoria mentalităţilor,

Disciplină opţională, anul III, specializarea Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării , curs

şi seminar, trei ore pe săptămînă (2+1), un semestru

Descrierea disciplinei

Domeniul teoriei şi istoriei mentalităţilor este pe cît de spectaculos pe atît de puţin cunoscut şi mai ales ambiguu. Frontierele sale par a fi fatalmente imprecise, în timpce conţinutul se schimbă radical aproape cu fiecare generaţie. Termenul de în sine dementalitate/mentalită iț este pe cît de comod i uzual pe atît de puternic imprecis:ș trimi înd la o referein ăfantasmatică, indeterminabilă, dar i de nedepă it, tragică,ț ț ș ș obsesivă, deopotrivă. În acest sens, pare că sîntem în acela i timp produsul mentalită ilor ș ț cît i victima lor inocentă: tș otul se datorează ori î i au sursa în mentalită i. Acestea auș ț devenit o formulă simplă prin care se descrie un real dominant difuz, limitele individului

în raport cu acesta, dar mai ales aleritatea.Astfel că mentalităţile traduc adesea o formulă explicativă spontană şi un substitutsimbolic. Ce sînt de fapt mentalită ile i cum pot fi acestea un obiect de studiu? Există oț ș teorie generală i eventuală normativă a mentalită ilor? La ce ar servi studiulș ț mentalită ilor i cum poate fi depă it riscul esen ialismului?ț ș ș ț

Dincolo de aceste întrebări, conceptul de mentalită i pare a servi un instrumentț destul de util pentru a în elege mai bine mediul cultural (societatea) în care trăim, ceț anume datorăm acestuia, istoriei, trecutului în general. De asemenea, studiulmentalită ilor ne poate oferi anumite piste pentru a în elege problematici cu un mareț ț impact asupra vie ii i lumii noastre: Cț ș e anume face ca societă ile să fie diferite de alteleț i ce anume le une te i apropie? De ce reac ionează diferit în situa ii similare? Cum seș ș ș ț ț

schimbă, evoluează societă ile? Ce anume se schimbă cînd nimic nu se schimbă? Ceț anume nu schimbă cînd totul se schimbă? De ce anume sînt date performan ele istoriceț ale unei comunită i? Ce rol joacă trecutul i cum anume ne putem dispensa ori folosi deț ș acesta? Există o inteligen ă colectivă, socială, supraindividuală, un geniu al popoarelor,ț

genius locis, un spirit al locului, o bendic ie colectivă? Care este rela ia dintre dobîndit,ț ț mo tenit, pe cale culturală, tradi ie, cum se spune, i noutate, prezent?ș șț

Se în elege că studiul mentalită ilor nu trebuie să ne inducă ideea că putem aspiraț ț la o teorie universală a mentalită ilor, care să ofere eventual sugestii cu caracter ț normativ. De altfel cea mai cunoscută tentativă a de a studia sistematic mentalită ilor careț apar ine istoriografiei s-a manifestat mai ales ca o suită de ipoteze de lucru, de abordăriț

posibile, ca o reacţie atît faţă de istoria politico-diplomatică, cît şi faţă de maniera

pozitivistă de reconstituire a trecutului. Acestei „vechi istorii” i s-a reproşat liniaritatea,înţelegerea faptului istoric doar ca o succesiune de evenimente politico-militare

1

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]



reconstituite exclusiv pe baza unor documente scrise etc. Istoria mentalităţilor încearcăaşadar să propună o perspectivă alternativă asupra a modului de a înţelege faptul istoric,temporalitatea sau cauzalitatea în istorie.

În acelaşi timp, este evident că Istoria mentalităţilor, ca domeniu de cercetare , amodificat într-o măsură semnificativă sensibilităţile contemporane faţă de trecut şi faţă dedisciplinele istorice. Sub influenţa sa, istoriografia concepută exclusiv ca o cercetare atrecutului naţional eroic, cu obiectivul său central de legitimare a modelului politic alstatului-naţiune, a pierdut teren. Dar, marele triumf al istoriei mentalităţilor a fost că areuşit să reapropie istoriografia savantă de publicul larg. Istoria cotidianului, istoriasensibilităţilor colective (atitudinea în faţa morţii, spaimele colective etc.), ca şinumeroase altele au trezit un mare interes în rîndul publicului şi au putut influenţa de omanieră semnificativă noile percepţii colective occidentale asupra trecutului. Văzut pînăatunci ca un cîmp de luptă a diferenţelor, trecutul a devenit prin aceasta mai curînd unspaţiu de cercetare a similitudinilor culturale, un mod de a înţelege profunzimile

desfăşurărilor istorice şi afinităţile care aproprie comunităţile istorice occidentale.Acest beneficiu civic şi intelectual va fi primul nivel al acestui curs destinat

studenţilor la Jurnalistică. Este vorba însă nu numai de a trece de la o istorie aconfruntărilor militare, a evenimentelor „de suprafaţă”, a vieţii politice, aevenimenţialului spectaculos, către o istorie a „duratei lungi”, a indivizilor anonimi, avieţii sociale, a culturii populare, a sensibilităţilor şi practicilor sociale, dar mai ales de a

prezenta o istorie a mentalităţilor pentru uzul jurnaliştilor, adaptată tematic şi metodologicintereselor şi imaginarului intelectual al acestora.

Prin urmare, pornind de la recentele dezbateri care problematizează de o manieră saualtă rolul mentalităţilor (problema modernităţii, depăşirea moştenirii comuniste,

scandalul caricaturilor şi criza multiculturalismului), precum şi relaţia dintre media şimentalităţi , anul acesta, în cadrul prelegerilor voi încerca să explorez mai cu seamă

următoarele categorii de probleme:1. Problema receptării; a publicului; a modulării mesajului; a obţinerii succesului; esteceva ce se poate controla sau nu? Cum se construieşte publicul, receptarea de cătreautor/jurnalist/publicitar/editor;2. Măsura în care media reprezintă mentalităţile; media ca sursă a studiului mentalităţilor;3. Media ca sursă a mentalităţilor: cum modifică media mentalităţile; media şi efectelesale asupra publicului; teorii ale manipulării în masă; teorii ale conspiraţiei; media ca

parte a sistemului reproductiv al societăţii; ca formă de educaţie; ce este mai importantă:acţiunea manipulatorie sau cea educativă?

Prin urmare, tematica disciplinei va fi împărţită în 3 părţi:1. Teoria şi practica studiului mentalităţilor 2. Cultură şi mentalităţi3. Media şi studiul mentalităţilor

Obiective- familiarizarea studenţilor cu principalele texte şi practici ale istoriei mentalităţilor;- iniţierea în lectura realităţilor cotidiene din perspectiva studiului mentalităţilor;- formarea un ei grile de lectură non-evenimenţialistă, care să pună accentul pe faptul

cotidian, pe jocul temporalităţilor, pe diferenţialul valorilor şi al referinţelor culturale;

- deschiderea către o discuţie asupra originilor lumii moderne;

2



Metodologie didactică

Tematica acestei discipline este organizată în 14 prelegeri şi 7 seminarii.

Prelegerile sunt concepute dintr-o perspectivă adaptată orizontului studenţilor laaceastă specializare: demersuri la jumătatea distanţei între un execurs analitic şi unulsintetic. Fiecare prelegere va conţine o expunere teoretică, o trecere în revistă a

bibliografiei, precum şi o punere în chestiune a implicaţiilor practice ale temei.La rîndul lor, seminariile sînt concepute îndeosebi ca studii de caz şi exerciţii

metodologice; caracterul practic al acestei acestor seminarii va fi dat mai ales de utilizareaunor texte documentare semnificative pentru tema în discuţie. Astfel, seminariile au în

primul rînd un caracter aplicat. În cadrul acestora, vor fi tratate subiecte de istoriegenerală, de istorie naţională şi locală, dar accentul va fi pus mai ales pe analiza unor cazuri precise decît pe discuţiile generale. Astfel, se va urmări mai cu seamă dezvoltareaabilităţilor de lectură calificată a unui text, precum şi interpretarea sa din punctul de

vedere al istoriei mentalităţilor.Pentru facilitarea cooperării dintre profesor şi studenţi, săptămînal este organizată

o şedinţă de consultaţii pe marginea tematicii prelegerilor şi a seminariilor, precum şi în jurul lucrărilor didactice ale studenţilor de la această disciplină. Acestea au loc în fiecare joi, orele 12-14, sala G 101.

În a doua parte a acestui syllabus, studen ii pot găsiț bibliografia disciplinei. Deasemenea, studen ii pot primi, la cerere, unț reader în versiune electronică con inîndț

principalele texte pentru seminar ca i o serie de lucrări teoretice generale din bibliografiaș recomandată.

EvaluareCriteriul principal de evaluare este activitatea de la seminar; nota finală secalculează în felul următor: 25%, calitatea intervenţiilor orale, 50%, calitatea lucrărilor deseminar, 25 %, lucrarea finală.

Condiţii: prezenţa la seminarii este obligatorie; absenţa de la cel mult treiseminarii având drept consecinţă invalidarea oricărei activităţi pe semestrul respectiv;redactarea a două lucrări de 3-5 pagini pe o temă de seminar, care să fie prezentată liber,în cadrul seminarului este în mod particular recomandată; discuţiile libere şi intervenţiilecritice sunt de asemenea solicitate.

Tematică prelegeri

1. Diferen ă, cultură i imaginar: introducere în studiul teoriei şi istoriei mentalităţilor ț ș

2. Sursele teoretice şi intelectuale ale teoriei i istoriei mentalităţilor: Freud i inven iaș ș ț

incon tientului colectivș

3. Sursele teoretice şi intelectuale ale teoriei i istoriei mentalităţilor: Marx,ș

marxismul i istoria socialăș

4. Sursele teoretice şi intelectuale ale teoriei i istoriei mentalităţilor:ș coala de laȘ

Chicago i sociologia formelor simboliceș

3



5. Sursele teoretice şi intelectuale ale teoriei i istoriei mentalităţilor: Gustave Le Bon iș ș

psihologia socială

6. Mentalităţi şi antropologie culturală: C. Levi-Strauss i Clifford Geertzș

7. Norbert Elias şi teoria civilizării

8. Istoria mentalităţilor: concept, metodologie, practici

9. Cadrele mentalităţilor: timpul, spaţiul i limbajulș

10. Corpul: reprezentăriile şi grija de sine

11. Mentalităţile şi spaimele colective

12. Cum poţi să fii persan? Mentalităţile ca obiect de cercetare spontană: Montesquieu şi

Orientul ca imagine de sine în oglinda Celuilalt13. Orientul interior şi noua barbarie: Candide de Voltaire

14. Călătorie, mentalităţi, cultură politică: Custine şi Tocqueville în oglinda Celuilalt

Tematică seminarii

1. Lost in Translation. Identitatea problematică, Occidentul, Orientul şi frustrărilemodernităţii

- dosar de caz: scandalul caricaturilor lui Mahomed ca problemă de teorie şi istorie amentalităţilor

2. Media, violen a şi studiul mentalităţilorț

- dosar de caz: Scandalul Fritzl şi lectura sa mediatico-populară

3. Cultură politică şi mentalităţi: problema tiraniei- studiu de caz: C. Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanu

4. Realul ca text: invenţie, normă şi autoreprezentare- studiu de caz: Descriptio Moldaviae de D. Cantemir

5. Eu însumi ca un altul- studiu de text: Montesquieu, Lettres Persanes; J. Swift, Gulliver ;

6. Celalalt ca sine însuşi: de la bunul sălbatic la străinul interior- studiu de text: Daniel Defoe, Robinson Crusoe;

7. Cum se transformă societăţile: comparatism, educaţie şi autoguvernare- studiu de caz: Tocqueville: De la démocratie en Amérique; Custine, Scrisori din Rusia

Bibliografie*- Aries, Philippe: Omul în faţa morţii, traducere de Andrei Niculescu, 2 vol., Bucureşti, Meridiane, 1996

4



- Idem et alii. (coord.): Sexualităţi occidentale, traducere de Miruna Tătaru-Cazaban, Βucureşti, Antet, s.a.- Idem et alii. (coord.): Istoria vieţii private, traducere de Ion Herdan et alii., 8 vol., Bucureşti, Meridiane,1994 - 1997- Barbu, Daniel: Scrisoare pe nisip, Timpul şi privirea în civilizaţia românească a secolului XVIII ,Bucureşti, Antet, 1996- Barthes, Roland: Mitologii, traducere şi note de Maria Carpov, Iaşi, Institutul European, 1997- Bernea, Ernest: Spaţiu, timp şi cauzalitate la poporul român, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997- Bloch, Marc: Societatea feudală în Europa apuseană, traducere de Cristiana Macarovici, 2 vol., Cluj- Napoca, Editura Dacia, 1996-1998- Bocşan, Nicolaie et alii.: Identitate şi alteritate, Studii de imagologie, 2 vol., Cluj-Napoca, PresaUniversitară Clujeană, 1996-1998- Boia, Lucian: Entre l’ange et bête. Le mythe de l’homme différent de l’Antiquité à nos jours, Paris, Plon,1995- Braudel, Fernand: Mediterana şi lumea mediteraneeană în timpul lui Filip II , traducere de Adrian Rizea,6 vol., Bucureşti, Meridiane, 1986- Burke, Peter: Istorie şi teorie socială, Bucureşti, Humanitas, 1999

- Cernovodeanu, Paul/Binder, Paul: Cavalerii Apocalipsului, Bucureşti, Editura Silex, 1992- Chihaia, Pavel: Ţara Românească între Bizanţ şi Occident , Iaşi, Institutul European, 1995- Delumeau, Jean : Frica în Occident (secolele XIV-XVIII), O cetate asediată, traducere de ModestMorariu, 2 vol., Bucureşti, Meridiane, 1986- Duby, Georges: Evul Mediu masculin, Despre dragoste şi alte eseuri, Bucureşti, Meridiane, 1992; , Anul 1000, traducere de Maria Ivănescu, Iaşi, Polirom, 1996; Cavalerul, femeia şi preotul (Căsătoria în Franţa

feudală), Bucureşti, CEU Press/Editura DU Style, 1997- Duţu, Alexandru: Literatura comparată şi istoria mentalităţilor , Bucureşti, Minerva, 1992; Dimensiunea

umană a istoriei, Direcţii în istoria mentalităţilor , Bucureşti, Meridiane, 1986; Histoire de la pensée et desmentalités politiques européennes, Bucureşti, Editura Universităţii, s.a.- Febvre, Lucien: Religia lui Rabelais, Problema necredinţei în secolul XVI , 2 vol., traducere, introducereşi note de Horia Lazăr, Cluj-Napoca, Dacia, 1996, 1998- Freud, Edmund: Introducere în psihanaliză, Psihopatologia vieţii cotidiene, traducere de Leonard

Gavriliu, Bucureşti, Editura Didactică şi pedagogică, 1992- Ginsburg, Carlo: Brînza şi viermii, Universul unui morar din secolul XVI , traducere de Claudia Dumitriu,Bucureşti, Editura Nemira, 1997- Gurjewitsch, Aaron J: Individul in Evul Mediu european, Iaşi, Polirom, 2005- Le Bon, Gustave: Psihologia mulţimilor , traducere de Oana Vlad şi Marin Ghiţoc, Bucureşti, EdituraAnima, 1990- Le Goff, Jacques: Omul medieval , traducere de Ingrid Ilinca, Iaşi, Polirom, 1999; Pentru un alt Ev

Mediu, Valori umaniste în cultura şi civilizaţia Evului Mediu, traducere şi note de Maria Carpov,Bucureşti, Meridiane, 1986; Imaginarul medieval, Eseuri, traducere de Claudia Dumitru, Bucureşti,Meridiane, 1991- Lemny, Ştefan: Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc, Bucureşti, Meridiane, 1990- Le Roy Ladurie, Emmanuel: Montaillou, sat occitan de la 1294 la 1324, traducere şi note de MariaCarpov, 2 vol., Bucureşti, Meridiane, 1992

- Leroy-Gourhan, Andre: Gestul şi cuvîntul , vol. 1-2, Bucureşti, Meridiane, 1983- Levi-Strauss, Claude: Gîndirea sălbatică, Bucureşti, Editura, Ştiinţifică, 1970- Idem, Antropologia structurală, Bucureşti, Editura Politică, 1978- Levi, Giovani/Schmitt, Jean Claude (coord.): Istoria tinerilor în Occident , 2 vol., traducere de MonicaIlade-Costea şi Maria Zbarcea, Iaşi, Institutul European, 2001- Lloyd, Geofrey E.R.: Pour en finir avec les mentalités, trad: fr., Paris, La Decouverte, 1994- Mazilu, Dan Horia: Lege şi fărădelege în lumea românească veche, Iaşi, Polirom, 2005- Neculau, Adrian (coord.): Psihologia cîmpului social: reprezentările sociale, traduceri de IoanaMărăescu et alii, Bucureşti, Societatea Ştiinţă şi Tehnică, 1995- Nicoară, Simona şi Toader: Mentalităţi colective şi imaginar social, Istoria şi noile paradigme ale

cunoaşterii, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană/Mesagerul, 1996- Nicoară, Toader: Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800), Societate rurală şi

mentalităţi colective, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1997

- Pastureau, Michel: Stofa diavolului, O istorie a dungii şi a ţesăturilor vărgate, traducere de GabrielaScurtu-Ilovan, Iaşi, Institutul European, 1998

5

http://www.polirom.ro/autori.cgi?action=autori&class=details&id=1255

http://www.polirom.ro/titluri.cgi?action=titluri&class=details&id=1606&colectia=










- Platon, Alexandru-Florin: Societate şi mentalităţi în Europa medievală, O introducere în antropologia

istorică, Iaşi, Editura Universităţii „A. I. Cuza”, 2000- Said, Edward W.: Orientalism, Concepţiile occidentale despre Orient , traducere de Ana Andreescu şiDoina Lică, Timişoara, Editura Amarcord, 2001- Ţighiliu, Iolanda: Societate şi mentalitate în Ţara Românească şi Moldova, secolele XV-XVII , Bucureşti,Editura Paideia, 1998- Weber, Max: Sociologia religiei, traducere de Claudiu Baciu, Bucureşti, Universitas, 1998- Zub, Alexandru (ed.) : Temps et changement dans l’espace roumain (fragments d’une histoire desconduites temporelles), Iaşi, Editura Academiei Române, 1991

* Bibliografia cuprinde doar o listă minimală, cu lucrările existente în limba română; pentru o bibliografieextinsă a fiecărei probleme tratate în cadrul prelegerilor, se va proceda la o trecere în revistă a istorigrafieiîn introducerea expunerilor propriu-zise.

Iaşi, 10 februarie 2012

6

syllabus,teoria si istoria mentalitatilor 2012

Documents