teorii sociale

5/21/2018 Teorii Sociale

1/29

1

TEORII SOCIALE

C1

A operationaliza:- a face niste operatii, a transpune un concept, o intentie, in practica (teren);- a gandi conceptual/ abstract;

- simplificarea complexitatii; a gandi complex, dar simplu; discursul opereaza cu notiunisi concepte abstracte.

Cercul hermeneuticii: lecturarea printr-o meditare pentru sedimentarea cunostintelor.

Conceptul: o schema care simplifica realitatea.

Abstractizare: reducerea la trasaturi care nu mai pot fi simplificate.

C2

Definitia paradigmei (Thomas Kuhn)Nivele de analiza

1.Nivelul ontologicCe este socialul?

Socialul presupune o pluralitate de indivizi; termenul de multime, definit printr-o

alaturare de indivizi (populatie) nu este echivalentul termenului societate(indiviziiacestei categorii se bazeaza pe o anumita inchegare).

Exista mai multe moduri de intelegere a societatii, in functie de accentul pus peindivid sau pe colectivitate: individualismvs. holism.

a. Individualismul:- fundamentul societatii il reprezinta individul (acea fiinta inzestrata cu ratiune si

libertate de actiune/ autonomie);

- societatea reprezinta rezultatul relatiilor care se instituie intre acesti indivizi(asocieri, interactiunisistem de reguli, norme, institutii care alcatuiesc

societatea);

- individul e anterior societatii (raporturile sociale se formeaza prin imitatie contagiune sociala, fenomene sociale);- individualismul metodologic (R. Boudon) => constructii intr-o forma algebrica.b. Holismul:- originea cuvantului: grecescul holos (intreg);


2/29

2

- viziune despre societate care accentueaza rolul, pozitia intregului in raport cupartearolul colectivitatilor, grupurilor in raport cu indivizii, unitatea asupra

partilor componente;

- colectivismul subliniaza, mai degraba, limitele libertatii individului in raport cusocietatea;

-

individul constitue produsul societatii, societatea fiind anterioara individului(societatea construieste in individ);- Durkheim: - indivizii nu se nasc intr-o lume aleasa de ei (parinti, limba, natiune,

etc.)realitatea din afara individului care exercita o anumita constrangereasupra individului (realitatea sociala);

- reguli prescrise care trebuie internalizate pentru a deveni indivizi

sociali;- socialul/ societatea reprezinta mai mult decat o insumare de indivizi,

e o realitate distinctaunitati sociale definite ca grupuri sau colectivitati (fenomenulsinuciderii); studiul comparativ individual sau de grup;

- actor social: individ care actioneaza, agent socialmodul definirii

individului releva perspectiva asupra societatii, viziunile teoretice diferite (agentexista forte deasupra individuluiviziunea holista; actoractiune porneste de la

individ).

Nivelul ontologic se refera la modul de structurare a realitatii, a existentei ( cum erealitatea).

c. Relationismul:

- socialul consta in relatiile inchegate in cadrul colectivitatilor;- structura : un ansamblu de relatii ordonate;

- individul: totalitatea relatiilor pe care le are un individ cu alti indivizi/ grupuri;

- retele sociale: individul, ca atare, e definit prin plasa sociala in care se integreaza;- colectivitatile: clustere (ciorchine) de relatii care presupun o anumita intensitate,

conexiune a interconectarii dintre ele, care pot sa creeze un colectiv/ gruprelatiicare se structureaza/ organizeaza.

Realism vs. nominalism sociologic: contradictia isi are originile intr-o disputa

religioasa, legata de existenta divinitatii (pe care nominalistii il considera doar unconcept); intr-o anumita masura exista asemanarea cu opozitia individualism

holism.Realismul sociologic: grupurile, clasele, ansamblurile sociale (enia, clasa) sunt

realitati (aceeasi idee ca a lui Durkheim: incalcarea normei cauzeaza efectesociale).Nominalismul sociologic: - aceste entitati grupale sunt, mai degraba, o iluzie,

constructie bazata pe existenta unor astfel de grupuri cu rol de reglare a relatiilorsociale;

- societatea/ colectivul: efect al interactiunii individuale,

doar pana la un anumit nivelefecte perverse (actiunile individului pot produce

un fenomen social, care-l va afecta, in final, pe individR. Boudon);


3/29

3

- fenomene microsociale si macrosociale;- Robert K. Merton predictia creatoare (exemplul

bancii care da faliment: zvonul ca banca ar da faliment, a dus, intr-adevar la

falimentarea bancii).

Individualismul:- Hobbes, Lock ; traditie liberala a secolului al VIII-lea contractul social(fictiune despre functionarea societatii);

- Hobbesinceputrile societatii se bazau pe un anumit nivel de salbaticie;- Conventiile, normele, legile, garantia functionarii vietii socialesocietatea isi

apara normele ca fiind constitutive;

- Asocieri in relatiile de schimb, dar si la nivel politic (se cedeaza o parte dinautonomia celor care conduc)teorii contractualiste;

- Relatiile/ raporturile sociale sunt produse ale conflictelor, rezultatul unui intregset de confruntari;

- Ordine socialaechilibru intre grupurile conflictualeteorii conflictualiste(Weber).

2.Nivelul epistemologic- modele de cunoastere stiintifica care stau la baza teoriilor sociale;- doua tipuri de modele epistemologice: naturalist si anaturalist;- sociologia: statutul stiintificprimul modelmodelul naturalist.a. Modelul naturalist:- Auguste Comte, Karl Marx: Ce anume trebuie sa fie sociologia pentru a fi o

stiinta?;- Monismul si pluralismul epistemologic;- Monismul epistemologic: conceptie despre stiinta care presupune ca exista un set

universal de reguli si norme stiintifice pe care trebuie sa-l regasim (stiinte alerealului copiate de catre sociologie: mecanica) fapte sociale (Durkheim);

- Modul in care sunt explicate legaturile dintre fenomenele socialemodelulexplicativ de stiinta (daca in natura exista cuplul cauza-efect, in domeniulsociologiei trebuie sa existe, de asemenea, cauzalitati si efecte);

- Legile dezvoltarii umanitatii (secolul al XIX-lea): prin asimilarea modeluluinaturalist (care e unul explicativist)sociologia trebuie sa propuna explicarea

fenomenelor sociale care guverneaza societatile, predictii prin relatia cauza-efect;

- Pluralismul epistemologic: exista mai multe modele de stiinta; tine cont despecificul realitatii sociale;

- Realitatea sociala e o realitate de natura diferita in raport cu aceea a universuluinatural, fizic, biologic; comportamentul social nu poate fi explicat mecanic, cipresupune actiunea constienta a unor fiinte umane inteligente, care actioneazaconform unor scopuri, proiecteefectele, fenomenele produse de aceste

persoane inteligente nu au la baza relatia cauza-efect, ci au o finalitate (aspectul

teologic, al teoriei scopurilor);


4/29

4

- Metode:a. naturaliste: observatie, experiment, constructia si verificarea ipotezelor,

constructia de modele cauzale (metodele stiintelor experimentale);

b. anaturaliste: intelegerea actiunii umane, explicatii, intelegeri; modelulinterpretativisttrebuie explicate modele, actiunile sociale facand apel nu numai

la ceea ce este in mintea subiectilor cand actioneaza, ci si la reconstruirea sensuluipe care indivizii il dau actiunilor loractiunea de interpretare;

- neokantienii germani: stiinte nomotetice (se urmareste gasirea unor legi generale) siideografice (se urmareste descrierea si explicare individualului);

- Wilhelm Dilthey (sfarsitul secolului al XIX-lea): reprezentant pentru filosofia vietii;viata, in general, e actiune, traire, nu numai cunoastere, viata are un caracter mult mai

complex, ce implica iesirea din viata stiintifica si patrunderea in viata traita;constructia unei metodologiiintelegerea comportamentelor, trairilor din viata

sociala (oferta stiintelor naturale este insuficienta);

- stiintele spiritului, aflate in opozitie cu stiintele naturii, reprezinta captarea sensuluitrairii, vietii persoanelor in istorie sau societate; cercetatorul trebuie sa intre intr-o

anumita stare, dispozitie sufleteasca, comprehensiune (actiune prin care cercetatorulintra in subiectivitatea celui pe care-l studiaza si e capabil sa traiasca senzatiile,

emotiile subiectului, asemanatoare intr-o anumita masura empatiei)baza pentru ometoda de interpretare = hermeneutica (Aristotelinterpretarea unor texte);- Scheiermachernatura poate fi inteleasa ca o carte deschisa;

- actul comprehensiunii: sensul, intentionaliatea pe care subiectii studiati o atribuie

faptelor lor; se propun sensuri, nu explicatii, produce interpretari.

C3

Sociologia la inceputil secolului al XIX-lea

Teme la moda:- efectele produse de revolutia afranceza;- modernizareanivel economic (capitalism);

un proces social schimbare de pozitii

*aristocratiasurseoriginea sociala viabila; ierarhia politicacare e legitimatareligios)

*meritocratiaare la baza o anumita egalitate; contactul social; pozitia in societate edependenta de contributia personala);- directia conservatoareprincipiudaca institutiile ce si-au aratat eficacitatea in

trecut si au fost viabile, ele trebuie pastrate.*lumea veche e o ordine armonioasa, exista un echilibru intre institutii, actori... ;*tematizeaza analogia intre societate si individorganicism;

- directie liberalalumea veche e marcata de inegalitati care trebuie schimbate;

indivizii trebuie sa fie lasati sa-si dezvolte natura lor, autonomia personala;


5/29

5

pricipiul autoorganizarii socialemana nevazutacare reglementeaza un echilibru pepiata (Adam Smith)

transformarile de natura tehnologicarelatia stiinta-tehnologie- capitalism carefunctioneaza interdependent; oraseleindustrializare; boom economic;

aparitia sociologiei e legata de acest val (Compte); stiinta sociala trebuie se fie precisa,precum matematica; din 1970 o crestere accelerata a populatiei oraselor europene;schimbarea structurii sociale-muncitori; timp de lucru nereglementat;

acest climat provoaca semne de intrebare; apare un curent de gandire: socialist saucomunist;Socialismul : - socializarea produselor din cadrul unei societati (pururea in folosul

comunitatii tot ceea ce se produce)- propune redistribuiri ale venitului si reglemetari care sa fie valabile

(functionabile) pt toti membri societatii.Comunismulideea desfiintarii proprietatii private si trecerea in proprietatea comuna

(J.J.Rousseau);

-

propune si idealizeaza un anumit stadiu arhaic al societatii existent in comunaprimitiva;

- reinstituirea ordinii si a egaliatii prin desfiintarea proprietatii private;Comte si Marxprimii sociologi;

Comteporneste de la- societatea studiaza procesul evolutiei ca intreg- schema care transforma cunoasterea in functie de 3 stadii sau etape m importante:*stadiul teologic: dominat de valori religioase;

*st. filosofic: inlocuieste principiul divin cu principiul explicatiei rationale metafizice;*st. pozitivist: epoca noastra trebuie sa fie dominata de stiinta;

Pozitivismul (sf. sec. Al XIX-lea):

-o conceptie bazata pe stiinta;-identificarea scrierilor filosofilor;

-cunoasterea trebuie sa porneasca de la realitatefapte, constatari ale unei stari alerealitatii; stiinta trebuie sa progreseze punand faptele cap la cap;-a construit un model de cercetare stiintifica (o paradigma de gandire bazata pe

fundamentul empiricobservatie, fapte, experimente; constatarile d ordin generalsunt obtinute pa baza acestor fapte)

-observatia si inductia formuleaza generalizarimodel empirist, inductivistau labaza un model naturalist de stiinta a sec. 19.

Karl Marx

-unul dintre teoreticienii comunismului;-un critic al societatii de tip capiatlist;-avea viziunea unei revolutii;

-avea in minte cele mai dezv. Tari din Occident (ex. Anglia)Marxismulcurent care se inspira din Marx;- incearca sa se legitimeze prin Marx;- presupune mai multe limite de interpretare;


6/29

6

- marxism oficialsistem conceptual considerat adevar absolut, inspirat dininterpretarea lui Lenin a scrierilor lui Marx;

Marx: - s-a nascut in 1818 in partea de vest a Germaniei, intr-o familie de evrei;- a cunoscut o anumita experienta a marginalizarii (discriminarii);-

a fost un adolescent rebel care protesta impotrva impunerii religiei in educatie (seconsidera un ateu);- face studii la Berlin, de drept si de filosofie;- gandirea filosofica din Germania era dominata de cea a lui Hegel;- a preluat sistemul de gandire, conceptele, categoriile de analiza ale lui Hegel si

totodata a incercat sa rastoarne idealismul hegelian si sa-l bata cu propriile sale

arme.

Hegel: - ganditor rationalistrealitatea este rationala, iteligibila, inteligenta umanaare acces la rationalitatea din real prin faptul ca exista ceva de aceeasi natura intre

acestea (realul);

-

gandirea e existenta si existenta e gandire;- gandirerealitate- un raport dinamic, procesualitate esenta realitatii e denatura spirituala; gandireaproces de autoincorporare a acestui proces degandire; gandirea e contradictorie dar are si capcitatea de anulare a contradictiilor;

- ideea de contradictie inerenta realitatii si gandirii si conceptul de dialectica(proces contradictoriu al gandirii) sunt fundametele procesului hegelian.

Marx : - realitatea sociala e plina de contradictie (conflictualismul);

- orice fel de proces social e un produs al contradictiilor si poate generacontradictii;

- viziunea conflictulista asupra socialului;-

luptele intre clasamotivul transformarlor isterice;- transformarea permanenta a realitatii, a situatieiprincipiul ;- principii: -unitatea cantitativa: ; legea transformarii cantitatii in calitate; legea

negarii ...notiunea de contradictie: se refera la raporturile reale dintre lucruri (pozitia acestora);

se poate explica schimbarea pe baza trecerii cantitativului in calitativ; negarea:procese din realitate care se opun unul altuia;

materialism istoricviziunea lui Marx (materialist)

C 4

Punctul de vedere al lui Marx este unul inovativ pentru acea perioada, in buna masurainspirit din viziunea despre Univers, marcata tot mai mult de explicatia stiitifica.Marx introduce un punct de vedere materialist, in conflict cu modelele de explicatie

bazate pe ideea unui spirit al istoriei sau pe ideea de providenta; ideile morale si ratiuneasunt cele care ghideaza mersul societatilor sau transformarea istoriei (determinata, inprima instanta de interese materiale, factori legati de conditia naturala a omului,

determinata material).


7/29

7

Marx are o intreaga viziune asupra raportului dintre om si natura:- omul e o fiinta naturala, componenta a naturii si, in acelasi timp, are trebuinte

definite in termeni spirituali si biologici;

- trebuintele materiale sunt fundamentale, primand in fata celor de ordin spiritual;- arata ca, in ierarhia ocupatiilor umane, inainte de preocuparea de muzica, morala,

filosofie (activitati nobile), oamenii au nevoie sa produca cele necesare existentei;existenta materiala are intaietate si asigura conditia/ determinarea constiintei;- principiul material al materialismului istoric: fenomenele de constiinta colectiv

sunt precedate de aspecte materiale; trebuie sa porneasca de la mijloacele deproductie;

- omul are o capacitate transformatoare, demiurgica, putand sa se adaptezemediului inconjurator, ce presupune un efort productiv, un proces de munca(element definitoriu ce da masura grandorii omului in Univers); munca exprima

esenta umana, valorizandu-se in intregul sistem explicativ al materialismuluiistoric;

- obiecte al muncii: sunt transformate cu ajutorul unor unelteunelte de munca;-

obiectele muncii si mijloacele de munca alcatuiesc mijloacele de productie aleunei societatiexprima nivelul de dezvoltare al unei societati (progresul social);

acestea sunt puse in miscare de forta de munca (energia, capacitatea de muncainsumata in procesul efectiv al producerii de bunuri);

- mijloacele de productie si forta de munca alcatuiesc fortele de productie(dezvoltarea lor exprima in orice societate gradul in care omul domina natura,adica puterea omului asupra mediului inconjurator, suma si, in special, esenta

tuturor relatiilor umane sociale;

- individul reprezinta un pachet de forte/ trasaturi care incorporeaza, exprima prinrelatiile cu ceilalti, intreg sistemul de relatii cu ceilalti;

- schimbul economic: reprezinta un schimb intre doi actori concreti (un ansamblude actori) => viziunea holista (evolutia, schimbarea ansamblurilor umane carereprezinta un ansamblu structurat/ sistemforma organizata determinata de

totalitatea relatiilor dintre indivizi);- relatiile dintre indivizi nu sunt echivalente: unele sunt mai importante pentru

reproducerea umanitatii, schimbarea sociala, decat altele; accentul trebuie pus pe

acele relatii care influenteaza celelalte tipuri de relatii (relatii pe care indivizii ledezvolta intre ei in legatura cu productia de bunurirelatie de productie;

- relatia de productie: relatia de cooperare, dar si de dominare a unor indivizi, inraport cu altiirelatiile dintre membri societatii si mijloacele de productie

determina celelalte tipuri de relatii umane, printre care si relatiile de proprietate;- relatiile de proprietate: reprezinta relatiile intretinute de catre membri societatii,

decurgand din tipuri de insusire a mijloacelor de productie;- distinctia dintre relatiile de proprietate si posesiune: - posesiunea: act de insusire aunui obiect de catre cineva;

- relatia de proprietatea: relatia dintre indivizi, marcate de a avea sau numijloacele de productie;

- structura relatiilor de proprietate influenteaza intregul esapadaj social, ierarhia dinsocietate, raporturile dintre grupurile sociale, etc. ;


8/29

8

PRODUCTIE

OM ---------------------------------------------------------NATURA

(relatii sociale,societate)

- forte de productiemod de productie

- relatii de productie- materialismul istoric: fiecare societate poate fi descrisa/ analizata pornind de la

acest nucleu care ii determina esenta; determina celelalte structuri si

compartimente ale societatii, iar transformarile lui duc la transformari aleintregului sistem social;

- in interiorul modului de productie, cele doua componente ale sale interactioneaza;fortele de productie se cumuleaza si au tendinta de dezvoltare continua (prinachizitii tehnologice permanent progresive), iar, relatiile de productie se

transforma mai lent, sunt mai inerte;- cand fortele de productie cresc si relatiile de productie nu se dezvolta, apare o

frana in calea relatiilor de productie (acestea fiind schimbate de catre cei interesatiin dezvoltarea fortelor de productie;

- fortele de productie determina relatiile de productie, relatiile de productieinfluenteaza dezvoltarea accelerata a fortelor de productie si astfel apare o

tensiune intre cele doua, ce determina automat schimbul modului de productie,implicand schimbarea intregului sistem social, printr-o revolutie (schimbare de

pofunzime)esenta: schimbarea relatiilor de proprietate (relatii de proprietate

privata si relatii de proprietate colectiva;- proprietatea privata: caracterizata de stapanirea mijloacelor de productie de catreun individ sau un grup de indivizi din societate si excluderea celorlalti de lamijloacele d eproductie;

- proprietatea comuna: insusirea mijloacelor de productie de catre toti membriigrupului;

- existenta proprietatii private imparte societatea in doua segmente divergente/opuse: proprietarii (detinatorii de resurse) si cei lipsiti de mijloacele de productie(aflati pe o pozitie inferioara);

- ierarhia, structura claselor sociale determina modul d estructurare a proprietatii sila perpetuarea proprietatii private (o constanta istorica);

-

proprietatea colectiva reprezinta baza unei egalitati sociale intre oameni;diferentele intre clase nu aparviziunea radicala a lui Marx: proprietatea privataconstitue cauza injustitiei sociale;

- istoria, la inceputurile ei, nu a cunoscut clase sociale, proprietatea asuprabunurilor era data de stapanirea in comun a mijloacelor de productie (comunismprimitiv);

- plus produs: cantitatea de bunuri care dapaseste nevoile sociale, insusita de catre oparte a societatii (stratificare socialaEngels), insusirea nelegitima a produselor;


9/29

9

- structurile de diferentiere sociala apar in urma sclavagismuluisistemulsclavagist;

- statul: institutie care asigura dominatia claselor exploatatoare;- societatea primitiva: perpetuarea proprietatii private, dominatia de clasa, injustitia/

nedreptatea; stapanii contra celorlaltiinterese divergentelupta de clasa;

- epoca sclavagista: stapanii de sclavi si sclavii;- Evul Mediu: mijloalcele de productie erau detinute de catre marea proprietate

feudala/ nobilime (aristocrati), in opozitia aflandu-se taranii aserviti/ iobagii; avansulfortelor de productie: burghezia (pozitie revolutionara, exprimand noile tendinte; intrain competitie cu nobilimearevolutia secolului al VII-leacapitalism: clasa

muncitoare vs. burghezie;- viziune despre inceputul si sfarsitul structurilor sociale: conditiile interne duc la

transformarea sistemului; societatea viitoare va fi o societate in care, cei caremuncesc vor fi proprietarii mijloacelor de productiecomunism cu un anumit grad

de proprietate al societatii; clasa muncitoare reprezinta menirea acestei dezvoltari;

- clasa muncitoare este plasata in mijlocul ideologiei, reprezentand agentii cei maiimportanti, singura categorie ce transmite etica justitia socialaomul profetic

(vezi si in Manifest);- critici aduse pentru societatea capitalista: in Capitalul se demonstreaza doua

lucruri importante: modul de productie inegal si lumea capitalului se autodistrugeincercand sa releve solutia pentru autodistrugerea capitalului; analiza economicasecretul transformarilor relatiilor sociale;

- viziunea despre capitalism: Capitalul miscare a spiritului universalviziunea

holista; 3 nivele de discurs: a. analiza economica;b. nivelul socilogic (nota holista)trasformarea istoriei

e ceva inevitabil (actioneaza oricum);

legile actiunii: doarprin intermediul activitatilor umane; actiunea individuala/ istorica: legile conduc la

transformari;- regula paralelogramului (Engels):

c. nivelul economic, ca expresie a socialului: saracia continua a

clasei muncitoare (profetie care nu s-a autoindeplinit).

Analiza economica a capitalismului la Marx:


10/29

10

- economia capitalista: generalizarea schimbului de marfuri, atragerea unor sectoarede activitate care inainte nu erau menite schimbului; totul devine o marfa (un bun

material produs in vederea schimbului acestuia pe piata, destinat pietei);

- marfa: e un obiect concret consumat intr-un anumit fel, are o valoare deintrebuintare si o valoare de schimbare (dublu aspect) trebuie sa existe o

utilitate;

- producerea capitalului (suma de bani destinata investirii):B M B B > B

(bani) (marfa) (alti bani, mai multi) B B = pr (profit)

BMM B productia produce valoare

MM = pr investitie supusa unui proces de prelucrare

- doua elemente : - detinatorul capitalului (cumpara forta de munca)- detinatorul fortei de munca (vinde forta de munca)intre cele doua elemente exista un permanent tranzactionism;

- forta de munca: - valoare de intrebuintare (producerea)- valoarea muncii: masurata de salariu

|valoare: 10 milioane |

| | => diferenta

|valoare de intrebuintare: 50 milioane|| (producerea) |

C = C + VM = C + V + P

- capitalul e produs de munca muncitorilor (care sunt subjugatiideea alienarii, ainstrainarii muncii);

- autosuprimarea capitalismului: colapsarea sub propriul sau succes.

C5Durkheim Emile

- alaturi de Marx, e a doua figura importanta clasica din epoca de formare asociologiei ca stiinta; e important pentru un anumit tip de sociologie stiitifica pe

care o initiaza;- modul de pozitionare al lui Durkheim in spatiul stiintelor sociale: mentalitate si

program pozitivist, pe care il aplica stiintelor sociale propunand o norma in

model, o metodologie de cercetare sociologica;


11/29

11

- Despre sinucidere, Regulile metodei sociologice, Formele elementare alevietii religioaseconsiderate experiente inaugurale in domenii precum

sociologia si antropologia;

- contributie sociala + institutionalizarea disciplinei sociologiei in Franta;- parintele sociologiei, sef de scoala, punele bazele unui sistem de analiza si

cercetare care influenteaza sistemul francez pana in zilele noastre;

- nascut in 1859, decedat in 1917; 1880-1890activitate desfasurata in timpulprimului razboi mondial;

- provine dintr-o familie de rabini evrei din Alsacia;- refondarea sociologiei si a antropologiei religiilor pe o baza laica, care nu tine

cont de justificarea teologala; tema socialului, a specificitatii socialului;- Louis le Grand: liceu important urmat de catre Durkheim; doctorat in filosofie

moralareflectie asupra socialului si asupra fundamentelor societatii ; temanormelor morale poate fi abordata cel mai bine, dintr-o perspectiva sociologica ;

- prima lucrare cu un caracter sociologic foarte pronuntat, Diviziunea sociala amuncii e influentata de studiile pe care Durkheim le-a efectuat in Germania, intre1880-1883; spiritul de comunitate: reprezinta relatia dintre individ si societate,

temele fundamentale operationalizate in cercetari fiind familia, educatia,institutiile care integreaza social indivizii (religioase, morale);

- la Bordeaux a dezvoltat un centru de cercetari sociale;- fata de G. Tarde, care sustine teoria societatii de tip individualist, prin paradigme

explicative psihologizante, Durkheim este adeptul holismului si al pozitivismului;

- schimbarea sociala se realizeaza prin fenomenul imitatiei sociale: elementele noi,progresul sunt asociate cu bolile epidemice (modelul epidemiologic preluat de laHenry Mongrasse); influenta lui Durkheim asupra lui E. Lovinescu (care a urmat

si modelul Tarde) in prima carte de sociologie culturala;

-

discursul de legitimare a fost mult mai puternic decat al lui Tarde: demonstreazaca sociologia are un domeniu propriu, autonom de cercetare care nu este specific

nici unei alte stiinte; ideea posibilitatii existentei unei stiinte a socialului la fel decredibila, coerenta, precisa, ca alte stiinte, gata constituite; de pe aceastaplatforma a stiintelor sociale, sociologia e capabila sa devina o forta autocorectiva

in societate care sa conduca la o autocorectia a modernitatii;- Durkheim este un adversar al psihologismului, dar nu un antiindividualist;Ghid de lectura:

- Despre sinucidere (Le suicide): abordarea unei teme destul de dezbatuta in acea vreme;

perspectiva psiho si psihopatologica asupra sinuciderii: nebunie, rataciretemporara a individului, irationalitate;

perspectiva sociala: deplasarea dinspre individual inspre grup; compararea acestorunitati (totalitatea sinuciderilor)totalitatea conceptelor cu care opereaza

sociologulelaborarea de tabele (cu rate) ca punct de plecare care studiaza

incidenta acestor sinucideri (numaram sinuciderile pentru a studia sinucidererata a sinucideriipune bazele rationamentului sociologic, pe elemente destudiu cantitativ; introduce in sociologie ideea de variabila/ variabilitate);


12/29

12

pe baza studiului variabilitatii sinuciderii se formeaza diferite concluzii; elemente comune ale cresterii sau scaderii datelor/ ratelor de sinucidere: gradul de

integrare si de control social (cu cat societatea controleaza mai bine indivizii, cuatat rata sinuciderii este mai mica; cu cat indivizii sunt mai putin integrati, cu atat

rata sinuciderii e mai mare);

cand societatea e anomica = regulile sociale controleaza slab individul;integrarea individului in societate e din ce in ce mai scazuta, rata sinuciderilorcrescand;

normalizarea unei societati este realizata prin reconsiderarea, intarirea sireconstituirea de reguli;

unitate de analiza: colectia de evenimente reprezinta obiectul de studiu alsociologului (o incercare de definire a obiectului sociologiei).

Regulile metodei sociologice:

Discurs asupra metodei, a lui Descartes, trasa principiile fundamentale ale uneianalize rationaliste asupra faptelor);

manual de reguli/ principii pentru cercetarea sociologica; preferinta pentru modelul naturalist de stiintastudiul faptelor sociale (program

stiintific pozitivist);

observatiiexperimentegeneralizari (etapele unui studiu, cu eliminareideilor preconcepute);

definirea notiunii pentru producerea de generalizari faptul social: a. orice fel de a face, fixat sau nu, capabil de a produce asupra

individului o constrangere exterioara;

b. general pentru o interaga societate, data avand totusi o existentaproprie, fata de manifestarile sale individuale;

c. coercitiv, constrange individul (obiectivitatea fenomenelor

sociale), caracteristic pentru o intreaga societate data, manifestare generalaacestceva colectiv este o existenta de sine, autonoma, diferita fata de cea a individului/

indivizilor;

legi sociale: fenomene ce au explicatii de ordin social ; studieera unui Universcare are o mecanica autonomasocialul trebuie explicat prin social acuzatia

de sociologism; intaresc principiul autonomiei socialului; exagerare e naturastrategica sociala;

tratarea fenomenelor sociale ca lucruri: adoptarea pozitiei de obiectivitate,neutralitate (precum in stiintele naturii); trebuie sa avem o atitudine metodologica

similara cu cei care studiaza lucruri (obiectele exterioare in raport cu noi);realitatea este ceea ce este in sine, nu ceea ce vrem noi sa fie sau ar trebui sa fie;

tendinte patologice in social: anomia accentueaza caracterul patologic alsocialului;

cum actioneaza socialul ca atare asupra individului: sinuciderea luata ca faptsocial apare ca o normalitate, dar diferita de este normal sa te sinucizi;

socialul intervine ca sanctiune: libertatea e limitata de norme; analiza normelorpune in analiza actiunea sociala a legilor, normelor morale (relative si ele);


13/29

13

normele: instrumente prin care societatea controleaza individul si propria sareproducereideea solidaritatii sociale (mecanica si organica);

solidaritatea mecanica: in societatile de tip traditional, segmentar (tribale, rurale)indivizii sunt modelati dupa acelasi standard; uniformizarea indivizilor oprima

orice abatere de la norme;

solidaritate organica: in societatile moderne s-a produs o separare intre profilurileindivizilor si grupurilor sociale, in urma diviziunii activitatilor sociale; oamenii numai pot fi uniformizati, ci se grupeaza dupa activitatea lor; armonia sociala nu semai poate constitui prin reprimarea diferentelor, ci prin schimburi intre indivizi (s-

ar putea face trimitere la M. Mauss, Eseu despre dar);

integrarea sociala: negocierea relatiilor dintre grupuri, armonizarea corpurilor deindivizi, prin cooperare socialamoralizarea printr-un model corporatist;

religia: forma prin care membrii societatii isi autocelebreaza valorile; relativismul cultural: religiile ca norme si cunoastereproduse ale

colectivitatilor.

C6Max Weber

- sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea ;- Weber (1964-1920) este unul dinter cei mai mari fondatori ai sociologiei; este

inspirator pentru ramuri sociologice contemporane (sociologia economica,

sociologia organizationala, sociologia politica);- biografia este importanta, datorita optiunilor de clasa exprimate de-a lungul

carierei: apartenenta la burghezia cu vederi liberale;- a avut o cariera academica importanta; tatal sau facea parte din elita burgheziei

liberale din Germania; in familia Weber veneau si plecau politicieni, scriitori si

artisti ai epocii;- a studiat dreptul, filosofia, economia, intr-o universitate care permitea alegerea

cursurilor, formandu-si o viziune profunda asupra socialului;

- a continuat sa studieze contractele sociale capitaliste, din orasele italiene, stabilitecu lumea economica medievala si formele capitalismului european;

- s-a considerat sociolog, a studiat migratia muncitorilor polonezi in Germania;reflexia sa teoretica se intrepatrunde cu filosofia valorilor, iar cariera sa sebazeaza pe reflexia sociologica;

- dupa o perioada fertila, Weber are o cadere nervoasa si se retrage o vreme,continuandu-si cariera de intelectual individual;- a descris problema neutralitatii axiologice; Weber pune sub semnul intrebarii

posibilitatea ca, cercetatorul sa fie, in toate aspectele sale, obiectiv;

- arata ca exista optiuni care preced activitatea cercetatorului si care conditioneazaalegerea temei, importanta subietelor de cercetare; alegerile nu pot fi totalrationale, deoarece a alege intre valori nu este un act rational (asadar nu se poate

face apel la o stiinta a alegerii corecte;


14/29

14

- cercetatorl trebuie sa mearga pana la capat cand alege o tema si sa discuteconsecintele; el trebuie sa explice pozitia si alegerile facute; Weber se considera,

asadar, un sociolog influentat de ideologia lumii burgheze;

- Weber face distinctia intre judecata de valoare si judecata despre valoare.Judecata despre valoare se refera la conditiile de obtinere a unei judecati de

valoare si presupune relativitate. Cercetatorul trebuie sa-si expliciteze optiunile. ;- Weber dezvolta o teorie asupra ethosului stiintific care trebuie sa ghidezecercetarea si care devine un cod de conduita atrage dupa sine obiectivitatea,

permitand cititorului sa distinga elementele subiective si obiective dintr-ocercetare. Viziunea lui se intemeiaza, mai ales, pe baza ontologiei sociale, baza alucrarilor sale fundamentale.

Etica protestanta si spiritul capitalismului

- o analiza socio-istorico-culturala a factorilor transformarii lumii moderne subinfluenta economiei capitaliste. Weber se gaseste pe o pozitie opusa lui Marx,

Weber investigand perioada formarii capitalului;

-

analizeaza provenienta culturala a sistemului de practici a capitalismului;- arata ca, in mod paradoxal, putem stabili o legatura intre spiritual si economic;- Weber porneste de la realitati sociale contemporane lui; observa ca, in vremea sa,

directorii sunt, in cea mai mare proportie, protestanti; in medie, protestantii sunt

mult mai inclinati sa urmeze liceul, decat ceilalti; protestantii au tendinta sa seinscrie in liceu cu profil real;

- Weber sustine ca trebuie investigata legatura dintre ponderea protestantilor silegatura intre protestantism si capitalism;

- se incearca definirea capitalismului intr-un sens polemic, in pozitie cu definitia luiMarx;

- capitalismul: infranarea dorintei neinfranate de castig; spera sa obtina castig prinmijloace pasnice care au la baza un calcul. Aceasta activitate este continua,explicabila si masurabila prin bilant contabil. Capitalismul este o coduita rationala

bazata pe calcul. Modernitatea este extensia rationalitatii.;- Weber analizeaza protestantismul, ce reprezinta o schimbare a trairii religioase;

fiecare individ este responsabil pentru ceea ce face pe pamant; asceza protestanta

este intramundana; relatia cu Dumnezeu este tensionata, anxioasa; credinciosultrebuie sa se comporte pe pamant pe placul lui Dumnezeu trebuind sa sporeasca

averea lui Dumnezeu, ceea ce presupune munca devotata in fiecare zi siabstinentarelatia intre profesie si vocatie; munca include ideea chemariide a realiza o misiunevocatia profesionala. Aceasta morala conduce la omotivare a activitatii aducatoare de profitacumulare de bunuri.


15/29

15

Economie si societate este opera fundamentala a lui Weber.

C7

Conceptele fundamentale ale sociologiei weberiene

Modul de lucru al lui Weber este nuantat, fara generalizari, cu o viziune clara asupra

socialului.

Un capitol din Economie si societate vizeaza conceptele fundamentale ale societatii.Cuvantul sociologie este folosit in foarte multe sensuri; in cazul nostru, el se definesteca stiinta ce isi propune sa inteleaga prin interpretare actiunea sociala, iar prin aceasta, sa

explice, cauzal, desfasurarea si efectele acesteia. Prin actiune se va intelege acel

comportament uman caruia, cei care actioneaza ii ataseaza un sens subiectiv.

Comportamentul poate fi mental sau extern, poate consta dintr-un act sau abtinerea de larealizarea unui act. Actiunea va fi numita sociala daca intentia celui care actioneaza estepusa in legatura cu comportamentul altora si este orientata spre acestia in derularea sa(actiune=handeln).

Weber are in vedere acele comportamente care sunt atasate unei semnificatii. Pentru a fi

inteleasa, aceasta semnificatie trebuie interpretata. Intelegerea la care se ajunge prininterpretare reprezinta conditia care asigura formularea unei explicatii cauzale.

Modelul weberian este anaturalist, punand accent pe interpretare, pe sens si intelegere; elcombina interpretativismul cu explicativismul.

Comportamentul devine social in momentul in care vizeaza comportamentul altuia, iar

cel care actioneaza se raporteaza la altii si, implicit, la sensul actiunii celorlalti. Cel careactioneaza poarta denumirea de actor social, actor activ, initiator al unei actiuni sauactant.

In centrul sociologiei Weberiene se afla actiunea, care urmeaza a fi interpretata, actiuneatestata unei semnificatii. Semnificatia determina comportamentul. Ea poate fi data de o

interactionalitate, de o motivatie (imbold spre o actiune). Weber arata ca, conduita umana

poate sa fie determinata, mai mult sau mai putin rational. Astfel, ca orice alta actiune,actiunea sociala poate fi determinata in oricare din urmatoarele 4 moduri:

1. poate fi determinata rational si orientata spre un scop, determinat de asteptarile dela obiectele din lumea exterioara sau de la fiintele umane care ar trebui sa se


16/29

16

comporte intr-un anumit fel; prin folosirea unei astfel de asteptari ele por sa fiefolosite drept conditii dorite sau mijloace in realizarea unor scopuri ale actorului,

dorite si considerate in mod rational. Acest caz va fi numit conduita rationala

orientata spre scop.2. actiunea determinata afectiv: conteaza doar scopul, mijloacele si metodele putand

fi schimbate pe parcurs;3. actiunea determinata in mod traditional: actiunea e gandita ca interactiune;4. un alt tip de rationalitate este ratiunea orientata spre valoare, adica acea actiune

sociala determinata de credinta constienta in valoarea absoluta acomportamentului independent de orice scop si masurata prin standarde (precumetica, estetica sau religia). Are in vedere implinirea unei valori, conformarea cu o

norma de valori absoluta.Relatia sociala va desemna cazul in care doua sau mai multe persoane sunt angajate in

actiune, semnificatia acestei actiuni fiind directionata de la o persoana la alta. Relatiasociala reprezinta probabilitatea ca, celelalte persoane sa reactioneze intr-un mod

observabil, determinat. Regularitatile presupun existenta unor actiuni cu semnificatii care

se repeta si sunt aceleasi, putand fi considerate tipuri de actiune.Tipul ideal de actiune se defineste ca o simplificare a realitatii, existand tipuri sociale

ideale.Ordinea sociala este legala, traditionala, etc. , determina modul de a actiona al

indivizilor si este garantata si impusa de instante exterioare.Exista 4 moduri de garantare: 1. subiectiva: prin adeziune subiectului;

2. afectiva: prin sentimentul care domina;

3. ratiune orientata spre scop sau valoare: prin religie;

4. prin interese sau situatii de interes: construiescmoduri de comportament si norme sociale.

Ordinea sociala este impusa si recunoscuta prin legitimare.

Sunt recunoscute 3 principii de autoritate: traditionala, carismatica si lagal-rationala.Puterea se intemeiaza pe diferite ordine sociale, implica moduri de impunere si

distribuire a puterii (=> stratificare sociala


17/29

17

Primul razboi mondial a avut un impact enorm, fiind vorba de un colaps al societatilorcapitaliste, date de un naturalism exacerbate si de o lupta intre fortele coloniale. Razboiul

a condus si la o criza a sistemului de valori in Europa. Tendinta in stiinta si tehnologia au

produs un progres si o ameliorare a naturii umane. Razboiul a infirmat aceasta tendinta.Razboiul a fost o izbucnire de irationalitate, iar distrugerile au fost amplificate de

progresele tehnologice. Noua generatie isi reconsidera atitudinea fata de stiinta,convingerea fata de rationalism. Apar curente neoromantice, vitaliste. Trairea devine ometoda de cunoastere superioara stiintei. Apare psihanaliza care descopera ideea de

subconstient; Freud construieste o stiinta interpretativa a cunoasterii inconstientului sirevolutioneaza astfel psihologia si psihiatria (constiinta de sine = EUL; inconstientul sisupraeuldate de regulile de conduita).

Visul contine aspectul manifest si aspectul latent. Pt Freud, psihicul este un camp altensiunii. Cele mai multe pulsiuni ale subconstientului sunt de natura sexuala. Pt Freud,

arta este un fel de vis, forme prin care societatea accepta pulsiuni ale subconstientului.Aceste teorii au aplicabilitate in tehnicile manipularii, in publicitate, in relatii publice,

fara a fi validate in lumea stiintifica.

Irationalul cade in atentia noilor manipulatori, propagandisti. Indemnul spre actiune ialocul teoriei, filosofiei. In perioada interbelica ratiunea era contestata. Dupa al doilea

razboi mondial apare un nou ordin cultural bazat pe rational. Intre primul si al doilearazboi mondial stiinta isi schimba fata. Se transforma modelul si rationalitatea stiintifica.

Savantii au descoperit ca masuratorile depind de instrumentele de masura utilizaterolul cercetatorului in raport cu constructia obiectului cercetarii. Malinowsky introduceastfel metoda observatiei participative. Acest aspect arata interactiunea intre obiectul

cercetat si subiect.

Apar teorii noi care schimba paradigma stiintifica existenta. Savantii pornesc de laconstructia de ipoteze modelate matematic din care se extrag apoi toate consecintele cu

privire la lumea empirica; apoi se verifica aceste consecinte: modelul ipotetic deductiv.

Confruntarea cu faptele este partea finala si are o valoare confirmativa.Popper introduce conceptul de falsificabilitate. Thomas Kuhn propune modelul

paradigmelor stiintifice. Paradigma este un exemplu, un sistem de proceduri pe care leaplica un savant pt ca rezultatele muncii lui sa fie stiintifice. Stiinta este dependenta decomunitatile stiintifice. Kuhn arata ce stiinta este ea insasi un obiect al constructiei

sociale.Aceste teorii au produs consecinte pt stiintele sociale: vechiul model de stiinta inductiv-

empirist intrand in disolutie, se punea problema paradigmei naturaliste. Dezvoltarea unorinstrumente de dezvoltare sociala noi a produs adevarate revolutii. Evolutia

metodologiilor a avut un impact imens asupra dezvoltarii stiintelor sociale si mai alesstatistica aplicata. Modelul naturalist s-a redefinit in functie de aceste transformari.

Aparatul conceptual a fost dezvoltat conform dezvoltarilor statistice.Paul Lazarfeld a adus in sociologie metode de operationalizare si de constructie deipoteze prin intermediul modelarii statistice. Acest mod de aproceda a avut implicatii

importante in statistica sociala si in studiile statistice.Sociologia americana si-a construit o imagine de autoritate. Sociologia a fost asociata cuingineria sociala. Acest fapt a condus la realizarea unor experimente in America Latina.

Dupa anii 68-70 s-a vb despre o criza de incredere a sociologiei, venita din partea

sociologiei interpretative nedominante.


18/29

18

Modelele interpretative au cunoscut forme variate de manifestare, prin studiul formelorsociale (Zimmer). O parte din sociologia europeana intra in declin in perioada interbelica.

In Germania, sociologia intra intr-un proces de criza datorita dezvoltarii fascismului.

Sociologii cu orientare de stanga se vor refugia in SUA, pastrandu-si identitatea si dupaal doilea razboi modial.

Sociologia interpretativa se pastreaza prin interactionalismul simbolic si prinetnometodologie.Criza stiintei a condus la contestarea notiunii de obiectivitate stiintifica. Dezvoltarea

antropologiei a pus in evidenta relativismul cunoasterii. Cateva dezvoltari stiintifice noiau oferit alternative prin dezvoltarea lingvisticii. Limbajul este inteles ca un sistem desemne, combinat pe baza unor reguli de combinare. Aceasta teorie duce la dezv

lingvisticii structurale si la teoriile semiotice (ale semnului). Semiotica a devenit unsuport tehnic si metodologic pentru analize de tip social si cultural. Orice cuvant este un

semn si are 2 laturi: semnificat (intelesul) si semnificant (sunetele). Cele doua lanturicoexista. Nu exista gandire fara un suport al gandirii. Acesta legatura arata ca intre

gandire si comunicare nu exista o ruptura. Nu exista gandire fara o forma care o traduce.

Semnificatia tine de stabilirea unoe reguli de combinare a semnelor intre ele. Limbajuleste un mod de a combina semne intre ele.

Planurile limbajului: sematic (intelesul, sensul cuvintelor), sintactic (relatiile dintresemne, gramatica combinativa).

Paradigma lingvistamodul concret de combinare a cuvintelorsintagma.Forma lingvisticasubiect+predicat +....Discursmod de aranjare a cuvintelor intr-un text, mod de organizare a limbajului.

Limbavorbire.

Planul pragmaticplanul actiunii; vorbirea nu este doar comunicare, ci este actiune;limbajul induce actiuni; este o unealta de actiune.

Analiza comunicarii duce la analiza comportamentelor sociale.

Toare aceste schimbari duc la turnura lingvistica si la stiinta sociala postmoderna.Descrierea devine interpretare dependenta de interpret. Ana;liza postmoderna pune

problema relativitatii adevarurilor enuntate. Ceea ce nu poate face postmodernismul estesa mearga spre obiecte.

C9

Sociologia americana a secolului al XX-lea

- in secolul al XX-lea domina stiintele sociale; productie mare de idei;-

dependenta de resurse din limba engleza si de resurse externe;- spatiul de consacrare pentru marii sociologi ;- sursa de globalizare a sociologiei din cauza dezechilibrului sociologiei mondiale ;- la inceput era dependenta de cultura europeana; reproblematizeaza sociologia

europeana;- protestantismul aduce in S.U.A. disciplina; democratia porneste de jos in sus

se dezvolta individualismul (autoafirmarea);


19/29

19

- mentalitatea pragmatica apare la sfarsitul secolului al XIX-lea (curent de gandirefilosofic: ex. G. H. Mead, James);

- principiul lui James se regaseste in teoriile fenomenologice si costructiviste;S.U.A. este cea mai importanta putere economica mondiala; exista o diferenta amodelului economic din sud (agricol) si nord (industrial), cu un val de emigranti

din Europa.- razboiul civil: explicat de conflictul dintre interesele economice; nordul iesevictorios asupra sudul, viitorul apartinand, astfel, industriei;

- societatea industriala este asociata cu pragmatismuldezvoltare exploziva:dimensiunea oraselor creste (New York, Boston); megaurbanizarea,nemaintalnita, este asociata proceselor de tip social, datorate migratiilor:

1. se continua procesul de migrare EuropaS.U.A. ; apar probleme decriminalitate (integrare); traditia protestanta a capitalistilor americani construieste

o regula tacita, de a dona fonduri pentru programe sociale: societati filantropice,fundatiile care sponsorizeaza actiunile neproductive;

2. migratia SN: - localnicii din sud au saracit; sclavii din sud au fost eliberatiformal; negrii au primit ferme care, insa nu au rezistat economic, fiind nevoiti sa-si gaseasca de munca in nordul industrial (rasismul se perpetueaza in sud pana in

zilele de azi); se incearca asigurarea unor conditii de viata decente muncitorilor;se infiinteaza spitale si scoli dupa modelul fordist (Ford)

- transformarile conduc la o explozie urbana, aparand si probleme de gestionat;- apar fundatii, asociatii sau comitete din care fac parte persoane dornice sa rezolve

probleme socialeaparitia asistentei sociale;

- notiunea de sociologie se foloseste sub denumirea de asistenta sociala sisociologie (bifurcarea actiunii);

- la Universitatea in Chicago apare Departamentul de Sociologie (1892);- se asimileaza conceptele teoretice si se formeaza constiinta stiintifica a

interventiei sociologice; primii sociologi au venit din zone diferite, iar primelerezultate apar intre 1910-1920: Park Robert contribuie la aparitia studiului

orasului (evolutia sociala a orasului Chicago, prin adaptarea la un anumit tip demediuse pun bazele ecologiei urbane); orasul este vazut ca o entitate care seadapteaza la un anumit mediu, ca un ansamblu care se dezvolta logic si

preductibil;- partile orasului/ oraselor pot fi vazute, si ele, ca ansambluri structurate; orasul

reprezinta un mod pentru a structura spatiul, un stil de viata, oraseanul definindu-se ca un tip uman cu un stil de viata specific;

- modelul concentric al evolutiei urbane (R. Park): - in interiorul orasului exista osegregare urbana ce are logica ei, aparand si o segregare sociala;

- catierele se afla intr-o continuaschimbare (miscare)ghetoizare a cartierelor;- orasul este un imens laborator

social; probleme frecvente: migratia, segregarea, situatia negrilor din ghetto-uri, dar siaspecte sau personje mai bizare: hobbo (muncitor vagabond), taxi-dancer (degradareastatutului femeiiprostitutia), orasul melting-pot (omogenizarea ernica si culturala a

imigrantilorconstruirea unei societati omogene);


20/29

20

- raman, in continuare, zoneneasimilatemulticulturalism (politica de gestionare a diversitatii culturale, opusa

teoriei melting-pot, propunandu-se respectarea traditiei grupurilor etnice si a unei

educatii multiculturale, spre sfarsitul secolului al XX-lea);- viata din cartier este, de

asemenea analizata; adaptarea presupune o dezorganizare sociala, ceea ce duce si laviolenta si delincventa;- lucrarea lui W. I. Thomas, despre migrarea polonezilor spre Europa, contine o

analiza a documentelor ce devine importanta in analiza si descrierea societatii;- Scoala de la Chicago a promovat tehnicile calitative, prin care se descopereausemnificatiile fenomenelor microsociale si se releva importanta studiilor empirice;

monografiile sunt descrieri minutioase ale stiluri de viata ale unor oameni, din diversemedii sociale; se aplica metodele etnografice, ce presupun descriere, observatie

participativa (produse revendicate de catre antropologia urbana);- generatii: Park, Thomas, Suverlandcercetari calitativiste, monografice, cu o

puternica componenta empirica;

- sociologia a fost stimulata prin rezultatele pragmatice pe care le putea furniza;cercetarie erau realizate in domeniile pietei, al opiniilor, al emotiilor, al efectelor

mijloacelor de comunicare in masa;- se constitue un set de tehici de sondare a opiniei;

- se diversifica tehnicile de cercetare : aplicarea statisticii, a scalelor de atitudine,pentru a surprinde si a masura atitudinile socialeconceptul de opinie publica ;- la sfarsitul perioadei interbelice, se dezvolta sociologia cantitativista;

- antisemitismul a alungat multe minti luminate din Germania in America: Freud, Th.

Mann; sociologii germani emigreaza in S.U.A. si isi reincep cariera (P. Lazarfeld);- Lazarfeld introduce rationamentul de tip experimental, prin analiza multivariata

constructia de rapoarte sociologice riguroaseaprecierea sociologiei cantitative;

- Scoala de la Frankfurt emigreaza din Germania, si ea, in S.U.A.

analiza critica asocietatii;

- in preajma razboiului, armata americana a folosit analiza cantitativa, in mai multedomenii de activitate;- se dezvolta studii privind societatile adversarilor;

- se fac studii privind moralul populatiei in spatele frontului, prin analiza de presa dezvoltarea tehnicilor de analiza de continut;

- sociologia incepe sa fie folosita ca o arma strategica;- in anii 40, se studiaza impactul mass-mediei asupra populatiei (mai ales filme de

razboi);- se studiaza manipularea indivizilor ezpusi la anumite imagini (propaganda,

publicitate electorala);- sociologia americana are un avans fata de celelalte tari, devenind furnizor decunoastere sociologica pentru acestea;

- modelul sociologic de tip cantitativ devine unul universal.

C 10


21/29

21

Curente care au afectat sociologia in secolul al XX-lea

Fenomenologie

Interactionism simbolicEtnometodologie

Fenomenologia

curent filosofic aparut la inceputul secolului al XX-lea, o data cu scrierile luiEdmund Husserl;

a fost preluata de catre teoria sociala, mai ales prin opera unui discipol al acestuia (allui Husserl), pe nume Alfred Schutz, sociolog austriac care a emigrat in S.U.A., intimpul razboiului, aici reusind sa atraga atentia asupra fenomenologiei in sociologie;

ideile fundamentale articulate in fenomenologia lui Hussler au in vedere 2 principiifundamentale:

a) principiul intentionalitatiise refera la modul in care functioneaza gandirea umana,in raport cu realitatea. Din 1870, un pastor protestant german a afirmat ca, orice tipde cunoastere este o cunoastere a ceva => orice act mental isi construieste un obiect

si este orientat catre un obiect.In procesul de raportare la realitate, constinta proiecteaza asupra realitatii continuturi ale

constiintei care sunt confruntate cu realitatea prin experienta. Proiectarea cognitivaproduce si idei care au corespondenta in realitate si care reflecta ceva real, dar pot fi sifictive/ subiective.

Pe de-o parte, cand ne referim la realitatea sociala, subiectii umani isi proiecteaza ideile

despre realitate pe baza unor experiente din fiecare zi. Ei inteleg lumea din jur in functiede o cunoastere tacita, care se formeaza in experienta cotidiana. Ea da structurile

fundationale ale interactiunii umane.

Pentru Schutz, sociologia are de-a face cu intelegerea interactiunilor, fondate pe ocunoastere anterioara care trebuie inteleasa.

Stiintele care trebuie sa interpreteze si sa inteleaga actiunea umana trebuie sa inceapacu o descriere a structurilor fundationale, a ceea ce este prestiintific, realitatea care pareevidenta sau de la sine evidenta oamenilor inlauntrul unor atitudini naturale. Aceasta

realitate este viata de zi cu zi.(Schutz)Fenomenologia urmeaza sa descrie acesta atitudine naturala pentru a intelege

fundamentul actiunii. Oamenii impartasesc aceleasi atitudini, construiesc aceleasi lucrurica de la sine intelese. Atitudinea naturala formeaza prejudecatile (conceptie impartasita

cu ceilalti pe baza careia se formeaza prejudecatile). Analiza de tip fenomenologicincearca sa descopere cadrul preconstruit al modului de a gandi pentru a intelege

motivatiile atitudinale. Comunicarea se realizeaza in interiorul acestei atitudini naturalepentru ca oamenii impartasesc aceeasi viziune despre lume (taken for granted). Aceastacunoastere nu mai trebuie sa fie explicata celuilat, functioneaza ca o presupozitie tacita

in comunicare si interactiune, structureaza asteptarea fata de comportamentul celuilalt=> fondul comunitar, terenul cunoasterii colective care structureaza grupurile.Aceasta directie a stimulat studii de analiza culturala si reflectii asupra diferentelor

culturale si asupra alteritatii. Alteritatea este absenta la ceilalti a experientei comune pe

care o avem noi. Examinarea cadrelor cotidiene, a obisnuintelor face parte din metoda de


22/29

22

evidentiere a relatiei cu alteritatea. Viata se bazeaza pe rutina (scheme automatizate). Nuputem sa traim fara aceste rutine.

Aceasta gandire a fost asimilata de mai multe curente. Apare ideea constructiei sociale a

realitatii. Luckman afirma ca realitatea nu este ceva de-a gata, ci este un lucru care seconstruieste mental. Ce anume este real si ce anume este ireal? Imaginile despre realitate

care intemeiaza optiunile actorilor sociali este dependenta de cunoasterea preconstruita.De asemenea, influenteaza interactionismul simbolic, curent cu origine in sociologiagermana (Weber, Zimmer), sociologia inteleasa in termenii interactiunii.

George Herbert Meadintroduce conceptia asupra sinelui si teoria rolului social. Meadatrage atentia asupra faptului ca indivizii nu au o esenta a lor, permanent stabila. Eul,

personaliatea sau sinele se formeaza in interactiune cu ceilalti. Personalitatea indivizilornu este data din nastere, ci este construita prin tranzactiile cu ceilalti. Devii tu in opozitie

fata de altii. Mead demonteaza ideea eului permanent care se ascunde. Putem intelegeviata sociala ca pe un set de roluri jucate de indivizi. Rolurile sunt seturi de reguli de

comportament. Aceste roluri se construiesc prin norme sociale si construiesc asteptari de

rol. Indivizii trebuie sa fie capabili sa schimbe rolurile (prin inteligenta sociala).- a ilustrat teoria interactiununii simbolice, a trait intre 1863-1931 si devine ostlinca din adolescenta cand trebuia sa-si castige singur existenta pentru a-sicontinua studiile spiritului dogmatic si limitat al mentalitatii universitare. Aceste

convingeri il fac sa se includa in curentul social critic si social-reformator caredomina Scoala de la Chicago in acea epoca. Devine unul dintre reprezentantiiacestei scoli prin conceptia si activitatea sa de profesor.

- Principala sa lucrare Eu insumi si societatea, apare postum, iar articolele sa depsihologie sociala au fost publicate in volum abia in 1864 in lucrare. Scrieriselective ale Evolutionismului darwinisteste punctul de plecare al viziunii

sociologice a lui Mead, in aceeasi masura si forma in care serveste ca premisa

initiala filosofiei pragmatice. Omul apare nu ca o unitate izolata, ci ca individ insocietate in inter-relatia directa, permanenta si constitutiva cu ceilalti care in

contextul dat formeaza mediul inconjurator.- Comportamentul individului poate fi inteles numai in termenii comportamentului

intregului grup social al carui membru este. In afara societatii concepute ca inter-

relatie nu poate exista nici personalitate. Nici constiinta acestei personalitati sinici comunicarea. La randul sau, societatea trebuie conceputa ca o structura

provenind dintr-un proces continuu de acte sociale comunicative prin tranzactiiintre persoane care sunt reciproc orientate una catre cealalta. Principalul factor in

procesul de comunicare il constitue, dupa Mead, gesticulatia a carui mecanism defunctionare asigura intelegerea reciproca si apoi decalnsarea actiunii.

-

Mead distinge inca 2 tipuri de gesturi si anume: non-semnificative identificabile(la nivelul animal tinand de instinct si reflex) si gesturi semnificative(caracteristice vietii umane). Daca in prima categorie suntem in prezenta unui

proces simplu si direct de stimul raspuns, in cea de-a doua categorie, procesul secomplica. Intre stimul si raspuns se intercaleaza o zona inedita a definirii, ainterpretarii stimulilor i asa fel incat in primul rand raspunsurile devin alternative

si in al doilea rand pot avea de multe ori aspect aparent contradictoriu sensului


23/29

23

stimulului. Circuitul sau se modifica urmand modelul unui feedback care esteelement nou ce intervine in acest proces alternandu-i prin complicare, traiectoria.

- Dupa Mead, elementul de interventie il constitue inepuizabila zona asemnificatiilor care la randul ei reprezinta semnificatia inerenta si intrinseca asocietalului in activitatea umana. Existenta simbolurilor si a procesului de

simbolizare ca element definitoriu al vietii sociale, nu presupune numaidecat uninalt nivel de civilizatie sau de constientizare a lor. Reduse, deteriorate, eronatesau total false, simbolurile pot fi identificate in comportamentul fiecarui membru

al oricarei societati, folosirea simbolurilor ale caror principl instrument estelimbajul si se bazeaza sau presupune un mecanism propriu si anume posibilitateafiecarui individ de a se transpune in situatia partenerului, a celorlalti indivizi cu

care intra in contact prevazand sau anticipand reactia lor, in conformitate cu careisi regleaza propria actiune.

- Gesturile semnificative implicand folosirea unor simboluri, presupune intotdeaunaabilitatea unui participant, in procesul comunicativ, de a imagina propria sa

performanta din punctul de vedere al celorlalti, de a lua rolul celorlalti. Constiinta

nu este data, ci emergenta (reiesita/ aparuta din anumite situatii). O data cucresterea si maturizarea individului, acesta incepe sa se exprime prin

generalizarea procesului de socializare si internalizarea principalelor salemecanisme, norme si valori. Acest proces este reprezentat de Mead prin teoria

jocurilor simple cu 2 personaje, dintre cele mai complicate, in care parteneriitrebuie sa joace rolurile unor personaje diverse si deosebite; cu acest prilej, Meadelaboreaza conceptul celuilalt generalizat. Stadiul final al procesului de

maturizare, respectiv de socializare apare in momentul in are individul, prin rolul

celuilalt generalizateste internalizat in asa fel inacat comunitatea sa exercitecontrolul asupra conduitei membrilor sai individuali. Mead apare ca fondatorul

teoriri rolurilor care contine unele expresii de o mare valoare si actualitatea

teoretica, cum ar fi conceperea caracterului novator al posibilitatii de interventiecreatoare a personalitatii conceputa ca element pozitiv intrinsec al inter-relatiei.

E. Goffmanelaboreaza teoria histrionismului social sau teoria managementuluiimpresiilor (histrion = actor, cel care joaca roluri). In fond, fiecare individ este un actor.

In viata suntem actori, regizori, scenaristi, in cadrul unei piese (imaginea pe care oconstruim in fata celorlalti). In viata sociala vrem sa construim credibiliate. Interactiunile

sociale presupun construirea unei imagini performante in fata celorlalti. Exista un procescomunicativ care conditioneaza raporturile cu ceilalti.

Interactionismul simbolic descrie situatiile de interactiune in care actiunea unui actoreste determinata de elementele informationale pe care le are in raport cu celalalt.

Elementul cognitiv se exprima comunicativ, prin simboluri. Goffman, in Viatacotidiana ca spectacol, afirma ca, fiecare actor social comunica cu alti/ ceilalti actori:expresie a comportamentului si impresie. Expreia poate fi directa sau intentionata ori

indirecta/ involunatara (ceea ce lasam sa se vada fara sa putem controla). Joculcomunicativ prsupune schimburi interactionale prin care indivizii recepteaza si ceea ceeste intentionat si neintentionat comunicat in comportamentul celuilalt. Comportamnetul

poate fi judecat ca fiind autentic sau neautentic. Comunicarea poate fi verbala,


24/29

24

nonverbala, gestuala, etc.. Acest lucru permite evaluarea predictibilitatiicomportamentului.

Managementul impresiilormodul in care construim impresia propriei noastre persoane

in fata celorlalti. Exista un front stagesi un back stage, adica imaginea oferitatuturor versus imaginea oferita celorlalti (se dezvolta analize micro-sociale, ale micro-

climatului social).In Aziluri, Goffman incearca sa vada cum se schimba imaginea indivizilor intr-oinstitutie totala.

C 11Etnometodologia

(Harold Garfinkel, Harvey Sachs)

Experimentele lui Garfinkel- idei contextuale care nu mai apar in comunicare;- ideile de la sine intelese nu mai sunt comunicate;-

aceste idei provin dintr-un consens intre membri dialogului;- totusi, intre cei doi membri ai dialogului exista tensiuni care de fapt lanseazaconversatia;

- consensul se construieste prin efortul participantilor la dialog;- realitatea se construieste prin modul in care oamenii descriu realitatea.

Etnometodologiamod de analiza a situatiilor in care sunt implicati indivizi angajati in

actiunile rutiniere. Analiza presupune observatia derularii situatiilor de interactiune cu

ajutorul definitiilor date de catre subiecti. Trimite la metodele etnografice. Presupunereferirea la o realitate empirica, la descrierea ei din punctul de vedere al subiectilor.

Indexicalitateatrimite spre caracterul etnometodologiei de a trimite la realitateaexterioara. Subiectii trebuie sa considere a fi semnificativ ceea ce ei spun. Realitatea este

efectul procesului de construire in interactiunea sociala a unui discurs cu referire la fapte.Etnometodologiemod de analizateoria lui Garfinkel o contrazice pe a lui Durkheim(fapt social = lucru, sociologul trebuie sa nu tina cont de cunoasterea comuna). Ceea ce

savantii numesc fapte reprezinta un compromis in raport cu ceea ce este de la sine intelesevidentierea modului in care se produce adevarul (modul in care pacientii sunt

internati la psihiatrie).Etnometodologia pune o lentila asupra datelor care opereaza subiectii in viata lor de zi cu

zi. Cum se construiesc normele sociale, convingerile in fapte? Nu exista o diferenta mareintre limbajul stiintific si limbajul empiric. Limbajul stiintific poate fi impus de catre cei

care fac stiinta.Sociologia etnometodologiilormerge spre analiza micro-sociala (analizaconversationala). Oamenii, in timp ce comunica, se si comunica. Comunicarea este un

raport de forte. Exista confruntari intre indivizii care au o discutie. Rutina realitatii poatefi diferita pentru indivizi. Comunicarea releva si dificultatea de a comunica.Subiectii au nevoie de o stabilitate a ordinii sociale, a rutinei. Lipsa acestei rutine duce la

angoasa. In acesta realitate au loc interactiunile intre subiecti. Efectul etnometodologiei


25/29

25

este reflexivitatea asupra conditiilor in care interactioneaza subiectii lor. Ajuta laintelegerea in care functioneaza interactiunile cu institutiile (ex. politie, tribunal).

C12

Teorii functionaliste

- paradigma dominanta in sociologie;- radacinile apar in secolul al XIX-lea, o data cu discursurile catorva fondatori:

Spencer sau Durkheim;- perspectivele provin din analogia socialorganic, exprimat prin curentul denumit

organicism. Societatea poate fi tratata ca un intreg, inteles prin logica raportuluidintre un organism si componentele sale. Organele contribuie la asigurarea

unitatii organismului prin indeplinirea unor functii specifice. De aici vine ideeasubordonarii partilor in raport cu intregulperspectiva holista care are in vedere

mentinerea ordinii sociale. Conduce in secolul al XX-lea la viziuni ideologice de

tip comunist, totalitar

unitatea organica a natiunii.Legitimarea politica a ordinii sociale sustine ca pozitia diferitelor grupuri este inegala.

Se produce o teorie despre stratificare sociala (Davis si Moore). In orice societatetrebuie asigurat accesul la resurse. Societatea se ierarhizeaza in functie de capacitatea

de a dezvolta competentele indivizilor. Paradigma opusa este constructivismul (KarlMarx).Pentru Spencer, ideea de functionalitate are in vedere obiecte, organisme. Umanitatea

inglobeaza procese graduale de diferentiere a indivizilor, cat si a functiilor

indeplinite. Evolutia este insotita de un proces de adancire a diviziunii si ospecializare din ce in ce mai accentuataorganizarea accentuata a societatii.

Durkheim, in Diviziunea muncii sociale, urmeaza ideile spenceriene. Face legatura

intre functiile unor activitati si nevoile individuale sau colective. Functiile reprezintamodalitati prin care indivizii reusesc sa satisfaca nevoi. Nevoile explica

comportamente, situatii. Durkheim distinge intre 2 tipuri de explicatii de analiza:explicatia functionala si explicatia cauzala. Acestea nu trebuie confundate si nu se potsubstitui. Analiza fenomenului religios este explicat prin nevoia de solidaritate,

necesara reproducerii oricarei societati; reproduce continuu si distinctia sacru-profan.Comportamnetul religios este ritualic; are functie integratoare la nivel societaleste

universal. Acest tip de explicatie, care, aparent, nu are o finalitate practica a facutcariera in antropologie si a devenit model de intelegere a raporturilor practicilor

sociale. Malinovki este unul dintre functionalistii exemplari in antropologie. Prinideea imersiunii antropologului in societatea studiata, el revolutioneaza studiile

antropologice. Acestea impun observatia participativa. Functionalismul lui esteindividualist, porneste de la intelegerea indivizilor. A facut o distinctie intre nevoi debaza, nevoi structurale si nevoi simbolice sau integrative.

(A) Nevoi de baza (B) Raspunsuri directe(organizate, colective)

(C) Nevoi instrumentale

Nutritie (metabolism) Comisariat (procurareahranei)

Reinnorea aparatuluicultural


26/29

26

Reproducere

Confort corporal

SigurantaRelaxare

Miscare

Crestere

Casatorie, familie

Domiciliu, imbracaminte

Protectie, autoaparareJoaca, odihna, divertisment

Actiuni organizate demiscareExercitiu, invatare

Modele de comportament sisanctiuni

Reinnoirea personalului

Organizarea fortei si ainclinatiilor spreagresivitate

(D) Raspunsuri directe (E) Nevoi simbolice (F) Raspunsuri directe

Economia

Controlul socialEducatia

Organizarea politica

Transmiterea experientei

prin principiiMijloace intelectuale,

emotionale si programatice

de control al destinului sisansei

Recreere, exercitiu, odihna

Cunoasterea

Religia si magia

Arte, sporturi, jocuri,ceremonii

Teoriile functionaliste sunt deductive.

R. Brownpune accentul pe caracteristicile structurale ale asamblarii partilor. Esteinfluentat de holismul lui Durkheim. Socialul este supraordonata individului.

Socialul asigura reproducerea structurii.

Paradigma functionalista a contribuit la teorii asupra socialuluiteoria lui Parsons;teoria lui este una totala, numita structuro-functionalism. Porneste de la ideea ca

societatea trebuie analizata atat din punctul de vedere al nevoilor de putere saueconomie, cat si al celor de comunicare, legitimare, ce permit impartasirea unor valori

de la membri unei societati si cunoasterea mutuala. Se construiesc comunitati, spatiipentru legitimitate, pentru afirmarea si satisfacerea nevoilor indivizilor. In societate se

structureaza sisteme si subsisteme cu functii specifice.Robert Mertoneste autorul teoriei ideii teoriilor de rang mediu. Stiintele socialesunt teorii de rang mediu => limitarea la o anumita portiune a socialului. In

sociologie, scopul cercetarii este formularea de teorii, iar aceste teorii nu pot oferigeneralizari ale intregului societatii (critica asupra teoriei lui Parsons). Sunt catevalucruri care trebuie nuantate in teoria functionala. Este o iluzie faptul ca societatile

sunt unitare, compacte. Universalitatea functionalismului este de asemenea criticata.

A treia idee criticata este indispensabilitatea functionala. Niciuna dintre acestepostulate nu se poate aplica societatii moderne.

Introduce cateva cerinte: analiza functionala se potriveste doar fenomenelor socialestandardizate precum institutiile, dispozitiile subiective si consecintele obiective incadrul practicilor sociale trebuie scoase in evidenta, efectele pozitive, negative sau

neutre ale practicilor standardizate trebuie sa fie deosebite intre ele, unitatile pentru

care un anumit item analizat are o functie trebuie sa fie determinat cu exactitate si


27/29

27

cerintele functionale trebuie puse in evidenta, mecanismul realizarii functiei trebuiedescris amanuntit, alternativele functionale trebuie enumerate, etc. .

Teoria grupului de referinta: constitue punerea in aplicare a cerintelor lui Merton

(cercetare: satisfactia/ insatisfactia soldatilor in armata).Grupul de referinta: grupul cu care indivizii se compara.

Fustrarea relativa: trebuie raporatata la pozitia fata de grupul de referinta.Sociologul functionalist: poate reprezenta un inginer social => esecul asteptarilorsociologilor inca din anii 60-70, perioada de apogeu a functionalismului. Tentativele

de inginerie sociala au dat gres.Critici:din interiorul lumii stiintifice: functionalismul este o speculatie;

din partea sociologilor (din scoala sociologica americana) care contesta

caracterul dominant al sociologiei functionaliste programatice de orientareparsoniana.

Viziuni asupra socialului:macrosocial;microsocial (interactiuni sociale).

Microsocialul si macrosocialul sunt complementare. Au existat tentative de sinteza in

sociologie: A. Giddens si P. Bourdieu.

C13Pierre Bourdieuopera de sinteza sociologica

Este considerat unul dintre mari sociologi contemporani. Personalitate critica, a devenit

un star al sociologiei contemporane.Bourdieu este un produs al institutiilor franceze de formare a elitelor. Bourdieu provine

dintr-un mediu familial modest. El a fost sensibil la diferentele de clasa si la capcana

sociala a celor care provin din clasele modeste. Abordeaza tema reproducerii de clasa. Afacut studii in filosofie si stiintele sociale, a participat la razboiul din Algeria, intr-o

postura marginala. Dupa razboi, revine acolo ca etnolog. Aceasta experienta isi puneamprenta asupra conceptelor utilizate de Bourdieu. Este influentat de structuralismul luiLevi-Strauss. Se bazeaza pe compararea contrastiva a mai multor culturi pentru ascoate in

evidenta structuri care nu pot fi direct evidentiate. Analiza sincronica presupune tratareafenomenelor ca pe un dat, netinand cont de aparitia istorica. Bourdieu analizeaza, de

asemenea, procese sociale urmand modelul analizei sincronice.In anii 60 se angajeaza in studii despre educatie si transformarile acesteia. Are loc o

competitie intelectuala, logica acesteia fiind descrisa de Bourdieuanaliza campuluicultural francez. Reflecteaza incontinuu asupra sociologiei ca stiinta. Vizeaza empirismul

si anume sociologia descriptiva bazata pe rutina culegerii datelor, pe care il critica. Datelesunt confundate cu lucrurile si le confunda cu realitatea insasi. Acesta practica estenereflexiva, necritica si da o reprezentare indoielnica asupra realitatii sociale. Pozitia

sociologului in cercetarea sociologica reia perspectiva lui Max Weber. Sociologul trebuiesa gaseasca metode pentru a releva optiunile sale sociologice. Pentru Bourdieu,sociologului i se impun propriile moduri de a vedea de institutii de campul social. Exista

o relatie intre productia sociala si felul in care functioneaza societatea. Obiectivitatea

depinde de capacitatea de a se obiectiva, de capacitatea critica, de presupozitiile asumate


28/29

28

care sunt produsul unor constructii sociale. Obiectivarea presupune discutarea la nivelulformularii teoriei a tuturor elementelor care ar putea influenta rezultatele si interpretarea

acestora.

A fost etichetat drept neomarxist. El este considerat insa, neoweberian, mai ales la nivelulanalizei campului cultural. Exista o sinteza intre cele doua directii. El abordeaza la

inceput o sociologie de tip holist, insa, in acelasi timp incearca sa asimileze experientemai noi de tipul interactionismului sau etnometodologiei. Exista o dubla distantare fata deaceste doua traditii. Sociologia trebuie sa se indeparteze de obiectivismul mecanicist

(fenomene produse de cauze exterioare indivizilor). Acestuia i se opune finalismul,socialul fiind rezultatul actiunilor pe baza de scopuri. Ambele optiuni sunt limitative.Obiectivismul este o iluzie a metodologiei cercetatorului, iar finalismul este centrat pe

actor si are tendinta sa ignore conditiile obiective, structurale ale actorilor. Bourdieuconcepe o viziune in care imbina atat subiectul, cat si obiectul, prin conceptul de habitus.

Habitus : reprezinta modul in care se coreleaza pozitiile cu dispozitiile. Pozitiile tin decadrul obiectiv al existentei sociale. Dispozitiile tin de internalizarea preferintelor,

valorilor, gusturilor absorbite prin procesul de socializare. Subiectivismul poate influenta

pozitionarea sociala a indivizilor. Indivizii au tendinta sa se oerarhizeze in functie destilurile de viata in care sunt ei instalati. Exista o dubla articulare sociala si culturala:

obiectiva si subiectiva, care conditioneaza comportamentele si preferintele subiective,etc. . Toata acesta constructie este articulata in Distinctia. Analizeaza structura clasiala

si stilurile de viata ale francezilor din anii 70.Conceptul de camp are doua origini: - fizica (camp magnetic)fortele din spatiul socialatrag indivizii sa se alinieze dupa o anumita structura;

- psihologia (camp vizual)spatializarea actelorpsihice. Imprumuta si alte conotatii (camp debataie): un spatiu in care se confrunta indivizii.

Aceasta determina campul de forte si logicile

sociale

viziune conflictualista.Rezulta ideea distinctiei, deosebirii fata de celalalt. Indivizii consuma lucruri care ii

disting de altii. Rezulta delimitarea de altii si plasarea la nivelul cel mai onorabil componenta de clasa.


29/29

29

Capitalul este investitia acumulata de individ in vederea reusitei sociale. Se asociaza cu

notiunea de profit.Capital cultural, social, simbolic: au ca rezultate avantaje de tip simbolic. Relatiile sociale

tin si de o economie a onoarei sau a unor bunuri simbolice. Societatea franceza este

clasata si dupa criteriul prestigiului. Indivizii poseda sau nu un capital economic, caredepinde in primul rand de pozitionarea de clasa de origine. Capitalul social exprima

pozitia intr-o ierarhie sociala a indivizilor; exista capital social de origine si acumulat.Capitalul social acumulat asigura prestigiul social, reteaua sociala. Capitalul cultural

reprezinta nivelul educational al unui individ; acesta poate fi mostenit de la parinti sauacumulat => prestigiu cultural, intelectual. El atrage atentia asupra reproducerii socialemodul in care pozitia claselor se reproduce si modul in care sansele indivizilor se

reproduc. Aceasta societate nemeritocratica este schimbata de sistemul educational, care

asigura capacitatilor indivizilor de a ocupa pozitii sociale similare. Scoala ofera unsubstituit de onorificare, noblete sociala prin diplome. Aceasta teorie este infirmata de

realitate. Exista o corelatie intre diplomele scolare si categoria sociala din care provin.

Practic, scoala reproduce clasele sociale. Exista tendinta reproducerii capitalului culturalal copiilor. Scoala este privita ca o investire.Societatea burgheza are tendinta sa-si reproduca pozitiile in mai mare masura decat sa se

schimbe. Inegalitatea de clasa se reproduce si ea. Prestigiul este asigurat de prestatiileintelectuale. Bourdieu este interesat de campul artistic.

teorii sociale

Documents