test i-ii poezie - 2014

SUBIECTUL I (30 de puncte) VARIANTA 1

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

1. Cu alesături de aurtimpul curge prin albastru.Jinduiesc la câte-un astrurăsărit ca o ispităpeste-amurgul meu de-o clipă, peste basmul în risipă.

2. Curge timpul prin înalturiastru poartă lângă astru, răzbunându-mă-n albastru.Visul, aur prins în palmeca nisipurile-n ape, ca nisipurile-n apetrebuie să-l las să-mi scape.

Lucian Blaga, Cântec sub stele

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor ispită şi prins. 2 puncte2. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unor versuri. 2 puncte3. Alcătuieşte un enunţ care să conţină o locuţiune / o expresie cu substantivul timp. 2 puncte4. Transcrie două sintagme care evidențiază repere temporale ale imaginarului artistic. 4 puncte5. Menţionează două motive literare, prezente în poezie. 4 puncte6. Prezintă rolul repetițiilor în poezia citată. 4 puncte7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în poezia citată. 4 puncte8. Ilustrează două caracteristici ale genului liric prezente în textul dat. 4 puncte9. Comentează, în 6 -10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte


1. De când nu mi-ai mai cântatSunt, vioară, întristat.N-ai putea ști ce mă doareDe tot cad într-o-ntristare?Întristat de ce să fiu?Că-i devreme, că-i târziu?Și n-am cine să mă-nvețe, De mi-e dor sau mi-e tristețe, Ca să știu, la întrebat, Că ceva s-ar fi-ntâmplat.Dor de ce-ar putea să-mi fie?De-altă nevinovăție?

2. Nu-mi dau seama ce-ntristareNegrăită, iar mă doare.Întristările ți-s multe.

Cine să ți le asculte?Cine ți le înțelegeÎntristările pribege?Că nici eu nu le-nțeleg, Să le-nșir, să le dezleg.Te-ntristează când și dacăAlții cântă, râd și joacă?Scripcă veche, mai de mult, Doar tăcerea ți-o ascult, Nu-mi dau seama ce-ntristareDecât altele te doare, Oare trebuie să-mi parăCă-a murit ceva-n vioară?Ori, vioară, simți mai bine, N-a murit ceva din mine?

(Tudor Arghezi, Monotonie pe vioară)

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor întristare şi a murit. 2 puncte2. Precizează rolul virgulelor din versul al doilea. 2 puncte3. Alcătuieşte un enunţ care să conţină o locuţiune / expresie cu verbul a asculta. 2 puncte4. Transcrie două sintagme care evidențiază repere temporale ale imaginarului artistic. 4 puncte5. Menţionează două motive literare, prezente în poezie. 4 puncte6. Prezintă rolul interogațiilor în poezia citată. 4 puncte7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte8. Ilustrează două caracteristici ale genului liric prezente în textul dat. 4 puncte9. Comentează, în 6 -10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte


1. În turburatu-mi suflet am construit o arcă– Informă nălucire de biblic corăbier –, Și turme-ntregi de gânduri pe puntea ei se-mbarcă, Noroade-ntregi, plecate puternicului cer.

2. E vremea să se-abată mânia lui! O ploaieDe stropi rigizi întinde zăbrele de oțel.Corabia aleargă… în negura greoaie, Corabia se-nclină, și-aleargă fără țel…

3. Și cel din urmă creștet de munte se cufundă…– Spre care țărm, Stăpâne, spre care AraratDin bruma depărtării mă poartă-adânca undă?S-a coborât pe ape lințoiu-ntunecat.

4. Aud cum se destramă un suflet undeva, Departe, în a ploii acidă melopee…E noapte-n larg… Iar arca te așteaptă, Jehova, Pe mările din suflet să fereci curcubee.

(Ion Barbu, Arca)

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nălucire şi plecate. 2 puncte2. Precizează rolul liniilor de pauză din versul al doilea. 2 puncte3. Alcătuieşte un enunţ care să conţină o locuţiune / expresie incluzând cuvântul suflet. 2 puncte4. Transcrie două sintagme care evidențiază repere spațiale ale imaginarului artistic. 4 puncte5. Menţionează două motive literare, prezente în poezie. 4 puncte6. Prezintă rolul verbelor la indicativ prezent în poezia citată. 4 puncte7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă. 4 puncte8. Ilustrează două caracteristici ale genului liric prezente în textul dat. 4 puncte9. Comentează, în 6 -10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte


Se dă următorul text:

1. La steaua care-a răsăritE-o cale-atât de lungă,Că mii de ani i-au trebuitLuminii să ne-ajungă.

2. Poate de mult s-a stins în drumÎn depărtări albastre,Iar raza ei abia acumLuci vederii noastre.

1. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. 2 puncte2. Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă. 2 puncte3. Alcătuieşte un enunţ care să includă câte o expresie / locuţiune ce conţine cuvântul cale. 2 puncte4. Menţionează două motive literare prezente în poezie. 4 puncte5. Transcrie două versuri care conţin repere spațiale specifice imaginarului poetic eminescian. 4 puncte6. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite, pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. 4 puncte7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte8. Ilustrează două caracteristici ale romantismului, prezente în textul citat. 4 puncte9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultimul catren, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte

Subiectul II Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre idealurile generaţiei tale./ … despre importanţa autocunoaşterii în alegerea carierei / … despre rolul şcolii în formarea personalităţii adolescenților / … despre modelul european al multiculturalităţii / … despre importanţa principiilor morale în existenţa noastră / … despre rolul comunicării în existenţa omului.

3. Icoana stelei ce-a muritÎncet pe cer se suie:Era pe când nu s-a zărit,Azi o vedem şi nu e.

4. Tot astfel când al nostru dorPieri în noapte-adâncă,Lumina stinsului amorNe urmăreşte încă.

(Mihai Eminescu, La steaua)


1. Sat al meu, ce porţi în numesunetele lacrimei,la chemări adânci de mumeîn cea noapte te-am alesca prag de lumeşi potecă patimei.

2. Spre tine cine m-a-ndrumatdin străfund de veac,în tine cine m-a chematfie binecuvântat,sat de lacrimi fără leac. (Lucian Blaga, 9 mai 1895)

1. Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor patimă şi a-ndrumat. 2 puncte2. Explică rolul cratimei în secvența: te-am ales. 2 puncte3. Construiește un enunţ în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină cuvântul prag. 2 puncte4. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale eului liric prezente în textul dat. 4 puncte5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) VARIANTA 6

Lucian Blaga e mut ca o lebădă.În patria sazăpada făpturii ţine loc de cuvânt.Sufletul lui e în căutare,în mută, seculară căutare,de totdeauna,şi până la cele din urmă hotare.El caută apa din care bea curcubeul.El caută apadin care curcubeulîşi bea frumuseţea şi nefiinţa. (Lucian Blaga, Autoportret)

1. Numește câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor mut şi căutare. 2 puncte2. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unor versuri. 2 puncte3. Construiește un enunţ în care să folosești o locuțiune / expresie care să conțină substantivul cuvânt. 2 puncte4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte6. Prezintă rolul pronumelor de persoana a III-a în poezia citată. 4 puncte7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din primele trei versuri. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale curentului modernist. 4 puncte9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, ultimele patru versuri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul cunoașterii literaturii naționale în formarea conștiinței identitare.

2. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre necesitatea cunoașterii ideologiilor estetice pentru înțelegerea textelor literare.

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării

unei aprecieri 8 puncte- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a

două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente 16 puncte- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limita de spaţiu

indicată 6 puncte


1. Te smulgi cu zugrăviţii, scris în zidLa gama turlelor acelor locuri,Întreci oraşul pietrei, limpezitDe roua harului arzând pe blocuri,

2. O ceasuri verticale, frunţi târzii!Cer simplu, timpul. Dimensiunea, două;Iar sufletul impur, în calorii,Şi ochiul, unghi şi lumea aceasta – nouă.

3. – Înaltă-n vânt te frângi, să mă aşternO, iarba mea din toate mai frumoasă.Noroasă pata-aceasta de infern!Dar ceasul – sus; trec valea răcoroasă.

(Ion Barbu, Mod)

1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor limpezit şi te frângi. 2 puncte2. Explică rolul liniei de pauză în versul final. 2 puncte3. Construiește un enunţ în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină verbul a trece. 2 puncte4. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 4 puncte5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a treia. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, primele două strofe, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte


1. Sunt numai o verigă din marea îndoire,Fragilă, unitatea mi-e pieritoare; darUn roi de existenţe din moartea mea răsar,Şi-adevăratul nume ce port e: Unduire.

2. Deci, arcuit sub timpuri, desfăşur lung ţesutDe la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare,Şi blondul şir de forme, urcând din soare-n soare,În largul vieţii revarsă un trecut.

3. Din călătoarea undă, din apele eterne,Îmi însuşesc vestmântul acelor care mor,Şi înnoit şi ager alerg, subtil fior, �Prin săli orgolioase ori umede caverne.

4. Şi astfel, în pământuri croindu-mi vaste porţiSpre ritmuri necuprinse de minte vreodată,Aduc Înaltei Cumpeni povara mea, bogatăDe-atâtea existenţe şi tot atâtea morţi. (Ion Barbu, Elan)

1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor blondul şi revarsă. 2 puncte2. Explică rolul majusculei în scrierea structurilor: Unduire, Înaltei Cumpeni. 2 puncte3. Construiește un enunţ în care să folosești o locuțiune / expresie care să conțină adjectivul mare. 2 puncte4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte6. Explică rolul antitezei în textul poetic citat. 4 puncte7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a treia. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)3. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul cunoașterii unei limbi de largă

circulație în dezvoltarea individuală.4. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre emigrare ca soluție economică /

profesională pentru tineri. 5. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre oportunitatea de a schimba vârsta

majoratului de la 18 la 21 de ani. 6. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre modul în care ecranizarea unui

roman poate substitui sau nu lectura acestuia. 7. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre importanța internetului în existența

omului modern.

8. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul șansei în construirea unei cariere de succes.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

9. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul cunoașterii literaturii naționale în formarea conștiinței identitare.

10. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre necesitatea cunoașterii ideologiilor estetice pentru înțelegerea textelor literare.




indicată 6 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) VARIANTA 8

Lucian Blaga e mut ca o lebădă.În patria sazăpada făpturii ţine loc de cuvânt.Sufletul lui e în căutare,în mută, seculară căutare,de totdeauna,şi până la cele din urmă hotare.El caută apa din care bea curcubeul.El caută apadin care curcubeulîşi bea frumuseţea şi nefiinţa.

1. Numește câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor mut şi căutare. 2 puncte2. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unor versuri. 2 puncte3. Construiește un enunţ în care să folosești o locuțiune / expresie care să conțină substantivul cuvânt. 2 puncte4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte6. Prezintă rolul pronumelor de persoana a III-a în poezia citată. 4 puncte7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din primele trei versuri. 4 puncte8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale curentului modernist. 4 puncte9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, ultimele patru versuri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncteSUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)1. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul cunoașterii literaturii naționale

în formarea conștiinței identitare.2. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre necesitatea cunoașterii ideologiilor

estetice pentru înțelegerea textelor literare.Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării

unei aprecieri 8 puncte

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente 16 puncte

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limita de spaţiu indicată 6 puncte

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile romanului, prin referire la o operă literară studiată din creaţia unui scriitor studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- precizarea a două caracteristici ale speciei literare roman, existente în opera literară studiată;- susţinerea unui punct de vedere personal despre modul în care se reflectă o idee / tema în romanul ales;- prezentarea, prin referire la romanul studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale

compoziţiei (de exemplu: acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia personajelor, incipit, final, perspectivă narativă, tehnici narative etc.);

- evidenţierea relaţiilor dintre două personaje, reprezentative pentru romanul studiat.

Notă! Ordinea integrării reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct, încadrarea în limita maximă de spaţiu indicată – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.



1. O dungă roşie-n zări se iscaseşi plopii, trezindu-se brusc, dinadinscu umbrele lor melodioaseumerii încă dormind, mi i-au atins.

2. Mă ridicam din somn ca din mare,scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte, visele,sprâncenele cristalizate de sare, abisele.

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. 2 puncte2. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. 2 puncte3. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. 2 puncte4. Menţionează două motive literare, prezente în poezie. 4 puncte5. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. 4 puncte6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte7. Interpretează semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, penultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte9. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic, prin evidenţierea

a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 15 – 30 de rânduri despre frumuseţea vârstei, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Fiecare vârstă îşi are paradisul ei, pe care îl pierde”. (Mihail Sadoveanu, Opere, 19)




indicată 6 puncte

3. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă,urcând un soare neobişnuit.Adânc, lumina-n ape o să-mpungă:din ochii noştri se va-ntoarce înmiit!

4. Mă ridicam, scuturându-mi lin undele.Apele se retrăgeau tăcute, geloase.Plopii mi-atingeau umerii, tâmplelecu umbrele lor melodioase.

(Nichita Stănescu, Dimineaţă marină)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile romanului, prin referire la o operă literară studiată din creaţia unui scriitor studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- precizarea a două caracteristici ale speciei literare roman, existente în opera literară studiată;- susţinerea unui punct de vedere personal despre modul în care se reflectă o idee / tema în romanul ales;- prezentarea, prin referire la romanul studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale





proces de limpezire şi concentrare realizat de poezie: recâştigarea prin cel mai recules act de amintire a unui sens pierdut de frumuseţe ireductibilul animal de lumină [omul]. poezie conceptuală, în care conceptele sunt antice(în sensul de vechi), eterne și chiar imuabile. E o lirică afirmativă și chiar reafirmativă.alpine gânduri Valea este şi simbolizează locul transformărilor fecundante unde se unesc pământul şi apa cerului pentru a da recolte

bogate; unde se unesc sufletul omenesc şi harul lui Dumnezeu, întru revelaţie şi extaz mistic”, atrag atenţia Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, ibidem, p. 427-428. Epitetul „agere” augmentează tocmai virtuţile transformatoare alevăilor barbiene.

relaţia pe care el o stabileşte între metafora poetică şi axioma matematică.

Din momentul în care această ecuaţie în care intră şi matematica, şi poezia, este rezolvată, lirica lui

Ion Barbu nu ne mai poate surprinde printr-un inedit inexplicabil şi putem înainta liniştiţi în a-i

pătrunde tainele sensurilor.teoretizărilor proprii despre conjugarea expresiei poetice cu viziunea geometrică şi cu filosofia elină

fie a doua secvenţă indică trecerea într-o altă dimensiune spirituală (Mod).limbajul poetic e conceput de Ion Barbu ca un limbaj universal. Însuşirea acestuia determină şi presupune modificări în structura intimă a fiinţei, transformarea într-o "fiinţă poetică".

Ion Barbu - Banchizele

Din aspra contpire a gerului polarCu verzi si statatoare pustietati lichide, Sinteze transparente de straluciri avideZbucnesc din somnorosul noian originar.

Mereu ratacitoare, substratul lor închideTot darul unui soare rosiatec si avar, Apoi, de-a lungul noptii, tot aurul stelarSi toata înflorirea reflexelor fluide.

Iar cînd, tîrziu, prin trude-ndelungi si fir cu fir

http://www.addthis.com/bookmark.php?v=300&pubid=ra-50ab38f16662e43f

Au strîns în navi de gheata un fabulos Ofir, Iluminate, pline de spornica lor munca,

Pornesc sa-si întruneasca ascunsele comori, Si peste mari de umbra si liniste aruncaEfluviile unor neprihanite zori.

Hipnotizat de-adânca și limpedea luminăA bolților destinse deasupra lui, ar vreaSă sfarăme zenitul, și, -nnebunit, să bea, Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină.

Nici valurile nopții, nici umeda perdeaDe nouri nu-i gonește imagina senină;De-un strălucit albastru viziunea lui e plină, Oricât de multe neguri în juru-i vor cădea…

Dar când augusta toamnă din nou îl înfășoarăÎn tonuri de crepuscul, când toamna prinde iarăSub casca lui de frunze un rod îmbelșugat,

Atunci, intrând în simpla, obșteasca armonieCu tot ce-l limitează și-l leagă împăcat, În toamna lui, copacul se-nclină către glie.

Ion Barbu - Arca

În turburatu-mi suflet am construit o arcă– Informă nălucire de biblic corăbier –, Și turme-ntregi de gânduri pe puntea ei se-mbarcă, Noroade-ntregi, plecate puternicului cer.

E vremea să se-abată mânia lui! O ploaieDe stropi rigizi întinde zăbrele de oțel.Corabia aleargă… în negura greoaie, Corabia se-nclină, și-aleargă fără țel…

Și cel din urmă creștet de munte se cufundă…– Spre care țărm, Stăpâne, spre care AraratDin bruma depărtării mă poartă-adânca undă?S-a coborât pe ape lințoiu-ntunecat.

Aud cum se destramă un suflet undeva, Departe, în a ploii acidă melopee…E noapte-n larg… Iar arca te așteaptă, Jehova, Pe mările din suflet să fereci curcubee.

1. Tare sunt singur, Doamne, si piezis!Copac pribeag uitat in campie, Cu fruct amar si cu frunzis Tepos si aspru-n indarjire vie.

2. Tanjesc ca pasarea ciripitoare Sa se opreasca-n drum, Sa cante~n mine si sa zboare Prin umbra mea de fum.

3. Astept crampeie-n zbor de gingasie, Cantece mici de vrabii si lastunSa mi se dea si mie, Ca pomilor de rod cu gustul bun.

http://www.addthis.com/bookmark.php?v=300&pubid=ra-50ab38f16662e43f

4. Nu am nectare roze de dulceata, Nici chiar aroma primei agurizi, Si prins adanc intre vecii si ceata, Nu-mi stau pe coaja moile omizi.

5. Nalt candelabru, straja de hotare, Stelele vin si se aprind pe randin ramurile-ntinse pe altare -Si te slujesc; dar, Doamne, pana cand?

6. De-a fi-nflorit numai cu focuri sfinte Si de-a rodi metale doar, patruns De grelele porunci si~nvataminte, Poate ca, Doamne, mi-este de ajuns.

7. in rostul meu tu m-ai lasat uitarii Si ma muncesc din radacini si sanger. Trimite, Doamne, semnul departarii, Din cand in cand, cate un pui de inger,

8. Sa bata alb din aripa la luna, Sa-mi dea din nou povata ta mai buna.


1. Dacă îl ascult cu urechea dreaptăCeasul meu bate clipele vieţii mele.

2. Dacă îl ascult cu urechea stângăCeasul meu bate clipele vieţii tale.

3. Dacă îl ascult cu osul frunţiiCeasul meu măsoară durata universului.

4. Dacă îl arunc în apăDau înapoi cu un regn şi devin copac.

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor bate şi neant. 2 puncte2. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt . 2 puncte3. Alcătuieşte două enunţuri care să conţină câte o locuţiune cu verbul a da. 2 puncte4. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului. 4 puncte5. Menţionează două motive literare, prezente în poezie. 4 puncte6. Prezintă valoarea expresivă a alternanţei persoanelor în structurile: vieţii mele / vieţii tale. 4 puncte7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. 4 puncte8. Ilustrează două caracteristici ale genului liric prezente în textul dat. 4 puncte9. Comentează, în 6 -10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică

5. Dacă îl arunc în foc Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră.

6. Dacă îl arunc în neantŞi îl ascult cu memoria morţilorDau înapoi cu trei regnuriŞi devin Cuvânt.

(Geo Bogza, Cum îmi bate ceasul)

şi mijloacele artistice. 4 puncte


Se dă următorul text:

1. Iubeşti – când urciorul de-aramăse umple pe rând, de la sineaproape, de flori şi de toamnă,de foc, de-anotimpul din vine.

…………………………………2. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre

vâltori, unde nu ajung sorii,te-avânţi să culegi printre umbrebălaiul surâs al comorii.

1. Scrie câte un sinonim (neologic) pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. 2 puncte2. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 2 puncte3. Alcătuiește un enunț cu o locuțiune incluzând cuvântul inimă./ sensul conotativ al subst. inimă. 2 puncte4. Menţionează două motive literare prezente în poezie / o temă și un motiv. 4 puncte5. Transcrie două sintagme care evidențiază repere temporale. 4 puncte6. Motivează utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. 4 puncte7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua. 4 puncte8. Ilustrează două particularități ale genului liric prezente în textul citat. 4 puncte9. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte


Scrie un text de tip argumentativ de 15 – 30 de rânduri despre educaţie, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Rădăcinile educaţiei sunt amare, dar fructul este dulce. (Aristotel)Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării



indicată 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)






3. Iubeşti – când simţiri se deşteaptăcă-n lume doar inima este,că-n drumuri la capăt te-aşteaptănu moartea, ci altă poveste.

4. Iubeşti – când întreaga făptură,cu schimbul, odihnă, furtunăîţi este-n aceeaşi măsurăşi lavă pătrunsă de lună.

(Lucian Blaga, Iubire)


Se dă următorul text:1. Spuneai că niciodată n-o să piară

Acel minut – şi totuşi a pierit,Aşa încât mi-am zis că o să moarăŞi dragostea – dar, vezi, ea n-a murit.

2. Şi chiar dac-ar mai trece înc-o searăŞi multe alte-apoi, în şir sporit,Iubirea, ea, nicicând n-o să dispară.Va dăinui-ntre noi, la nesfârşit.

*sonet, s.n. – poezie cu formă prozodică fixă (14 versuri repartizate în două catrene cu rimă îmbrăţişată şi două terţine cu rimă liberă)

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor aşa şi tainice. 2 puncte2. Explică rolul punctelor de suspensie din finalul poeziei. 2 puncte3. Scrie câte un enunţ în care să foloseşti corect structurile: nicio dată / nici o dată. 2 puncte4. Menţionează două motive literare prezente în poezie. 4 puncte5. Transcrie două versuri care subliniază eternitatea sentimentului iubirii. 4 puncte 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. 4 puncte8. Ilustrează conceptul poezie lirică, prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. 4 puncte9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea / o idee poetică identificată în textul dat. 4 puncte


Scrie un text de tip argumentativ de 15 – 30 de rânduri despre viitorul la care aspirăm, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Viitorul ni-l putem modela după cum vrem. Viaţa este un lut căruia voinţa îi dă formă”. (Liviu Rebreanu, Opere)




indicată 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)






3. De-aceea pune-ţi mâinile pe poaleŞi-aşteaptă-mă sub geamurile tale.Eu voi veni cu tainice cununi

4. Şi amândoi, căutând desăvârşirea,Vom învăţa-mpreună că iubirea-iCea mai puternică din slăbiciuni...

(Radu Stanca, Sonet*)



1. Nu mă-ntreba nimic în toamna astaNici cât e ceasul, nici ce gânduri am,Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra,Să nu văd frunzele cum cad din ram...

2. Fă focul şi preumblă-te prin casăFără să spui nimic, niciun cuvânt...Vreau să mă simt la tine ca acasăSă nu simt frunzele cum zboară-n vânt...

* Aşează-mi-te-alăturea* - grafie conform ediţiei îngrijite de Monica Lazăr - Radu Stanca, Versuri, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1980.

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor învăluită şi a depăna. 2 puncte2. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei din structura „nu mă-ntreba”. 2 puncte3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. 2 puncte4. Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa eului liric. 4 puncte5. Precizează o temă şi un motiv literar, prezente în textul dat. 4 puncte6. Prezintă valoarea expresivă a modului imperativ al verbelor, în textul dat. 4 puncte7. Interpretează semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte8. Ilustrează conceptul lirism subiectiv, prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. 4 puncte9. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/ o idee poetică centrală, identificată în textul dat. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)Scrie un text de tip argumentativ de 15 – 30 de rânduri despre despre voinţă, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Când este o voinţă fierbinte, totul se poate”. (Dimitrie Bolintineanu, Opere)




indicată 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile romanului, prin referire la o operă literară studiată din creaţia unui scriitor studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- precizarea a două caracteristici ale speciei literare roman, existente în opera literară studiată;- susţinerea unui punct de vedere personal despre modul în care se reflectă o idee / tema în romanul ales;- prezentarea, prin referire la romanul studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale





3. Învăluită-n straie de culcareAşează-mi-te-alăturea* c-un ghemŞi deapănă mereu, fără-ncetare,Să n-aud frunzele sub paşi, cum gem...

4. Fereşte-mă în preajma ta, de vastaUrgie-a toamnei care bântuie...Şi nu mă întreba în noaptea astaDe ce mă înspăimântă frunzele...

(Radu Stanca, Frunzele – Elegie de toamnă)

1. Verbele nebune aleargă după tine,și respirația ninsorii le scrie în aer.Verbele nebune ajung din urmă tăcerea,îmbrățișează ramurile goale, schiază pe melancolia ta.

5. Verbele nebuneau o aurora a lor borealăcare poate fi zărită,aleargă, aleargă tot timpulși te-nconjoară și se subție

10. în jurul tăuși te pândesc să te apropiide ora pe care ți-am dăruit-o țiepentru totdeauna.Verbele nebune

15. vor să te lege de eaca de un stâlp înflăcărat.Glasul meu nu mai are nic o putere asupra lor.Verbele nebune își urmează singure destinul.

(Nichita Stănescu, Verbele nebune)de

Anotimp - Emil Botta

Nici viori, nici fluiere,nici ploaia prin plete sa-ti suiere ;in tacuta noapte adancaglasul tau nu se aude, nu inca ...

Din himericele bolti se aninaarmele noptii, stelele-n ruina;pana la noi inca n-a patrunsal codrului clopot ascuns.

Cerestile drumuri,toate-s doar aburi si fumuri ...Plimba-te, pala, prin aurora,frunte a lucrurilor, luna mea, prora !

Dar vor veni ! O, ce siguri,oaspetii in vestminte de friguri !Dar vor veni ! O lumina subtire,si naiuri si harfe si lire !

Din volumul " Pe-o gura de rai ", 1943

Marin Sorescu

(1936 - 1996)

CapriciuReminiscenţePovesteAdamAm legat...Am zărit lumină...BoalaConcentrică

http://www.cerculpoetilor.net/Emil-Botta.html

http://www.cerculpoetilor.net/Concentrica_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Boala_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Am-zarit-lumina_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Am-legat_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Adam_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Poveste_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Reminiscente_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Capriciu_Marin-Sorescu.html

ConcursMuntelePricinaRetroversiuneSimetrieTrebuiau sa poarte un numeMai...Contabilitate

CapriciuÎn fiecare searăStrâng de prin veciniToate scaunele disponibileŞi le citesc versuri.

Scaunele sunt foarte receptiveLa poezie,Dacă ştii cum să le aşezi.

De aceeaEu mă emoţionez,Şi timp de câteva oreLe povestescCe frumos a murit sufletul meuPeste zi.

Întâlnirile noastreSunt de obicei sobre,Fără entuziasmeDe prisos.

În orice caz,Înseamnă că fiecareNe-am făcut datoria,Şi putem mergeMai departe.

La inceputul paginii

ReminiscenţeNe uităm la noriŞi spunem că seamănă cu-o turmă de oi.Tresărim speriaţi când vedem lupulÎn cartea de zoologie.

Alteori ne apucă un dor de munteAtât de puternic, încâtVedem cum începe să crească iarba grasăPe birouri.

Sunt gânduri care continuă să ne soseascăPe vechea noastră adresă,Pentru că fiecare dintre noi suntemCiobanul care şi-a pierdut oileÎn subconştient.

http://www.cerculpoetilor.net/Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Contabilitate_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Mai_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Trebuiau-sa-poarte-un-nume_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Simetrie_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Retroversiune_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Pricina_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Muntele_Marin-Sorescu.html

http://www.cerculpoetilor.net/Concurs_Marin-Sorescu.html


PovesteSulfetul tău funcţionează cu lemne,Iar al meu cu electricitate.Dragostea ta umple cerul de fumA mea e din flăcări curate.

Totuşi vom mai merge împreunăO bună bucată de pământ,O bună bucată de cer,O bună bucată de lună.


AdamCu toate că se afla în rai,Adam se plimba pe alei preocupat şi tristPentru că nu ştia ce-i mai lipseşte.

Atunci Dumnezeu a confecţionat-o pe EvaDintr-o coastă a lui Adam.Şi primului om atât de mult i-a plăcut această minune,Încât chiar în clipa aceeaŞi-a pipăit coasta imediat următoare,Simţindu-şi degetele frumos fulgerate De nişte sâni tari şi coapse dulciCa de contururi de note muzicale.O nouă Evă răsărise în faţa lui.Tocmai îşi scosese oglinjoara Şi se ruja pe buze."Asta e viaţa !" a oftat AdamŞi-a mai creat încă una.Şi tot aşa, de câte ori Eva oficialăSe întoarce cu spatele,Sau pleca la piaţă după aur, smirnă şi tămâie,Adam scotea la lumină o nouă cadână Din haremul lui intercostal.

Dumnezeu a observatAceastă creaţie deşănţată a lui Adam.L-a chemat la el, l-a sictirit dumnezeieşte,Şi l-a izgonit din raiPentru suprarealism.





Am legat...Am legat copacii la ochiCu-o basma verdeŞi le-am spus să mă găsească.

Şi copacii m-au găsit imediatCu un hohot de frunze.

Am legat păsările la ochiCu-o basma de noriŞi le-am spus să mă găsească.

Şi păsările m-au găsitCu un cântec.

Am legat tristeţea la ochiCu un zâmbet,Şi tristeţea m-a găsit a doua ziÎntr-o iubire.

Am legat soarele la ochiCu nopţile meleŞi i-am spus să mă găsească.

Eşti acolo, a zis soarele,După timpul acela, Nu te mai ascunde.

Nu te mai ascunde,Mi-au zis toate lucrurileŞi toate sentimentele Pe care am încercat să le legLa ochi.


Am zărit lumină...Am zărit lumină pe pământ,Şi m-am născut şi euSă văd ce mai faceţi.

Sănătoşi ? Voinici ?Cum o mai duceţi cu fericirea ?

Mulţumesc, nu-mi răspundeţi.Nu am timp de răspunsuri,Abia dacă am timp să pun întrebări.

Dar îmi place aici.E cald, e frumos,Şi atâta lumină încâtCreşte iarba.

Iar fata aceea, iată,Se uită la mine cu sufletul...Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.


O cafea neagră voi servi, totuşi.Din mâna ta.Îmi place că tu ştii s-o faciAmară.


BoalaDoctore, simt ceva mortalAici în regiunea fiinţei mele,Mă dor toate organele,Ziua mă doare soarele,Iar noaptea luna şi stelele.

Mi s-a pus un junghi în norul de pe cerPe care până atunci nici nu-l observasemŞi mă trezesc în fiecare dimineaţăCu o senzaţie de iarnă.

Degeaba am luat tot felul de medicamente,Am urât şi am iubit, am învăţat să citescŞi chiar am citit nişte cărţi,Am vorbit cu oamenii şi m-am gândit,Am fost bun şi am fost frumos...

Toate acestea n-au avut nici un efect, doctoreŞi-am cheltuit pe ele o groază de ani.

Cred că m-am îmbolnăvit de moarte Într-o ziCând m-am născut.


ConcentricăAstăzi trebuie să ai neapăratŞi suflet,Am nevoie pentru un studiuRadiografic,Aşa că ia-ţi de pe umeraş, îmbracă-l,Aerul tău cel misterios,Transcedental şi serafic.

Priveşte-mă cu gene foarte lungiŞi fiecare geană să trezească în mineO clapă,Fă anotimpul atât de limpede-ncâtDe pe coaja copacilor să sară corăbii,Dovadă că totul se trage din apă.

Cheamă păsările să zboare aproape



Numai păsări alese,De la ciocârlii în sus,Să înalţe în jurul nostru o fântână de aripi,Pe fundul căreia noi să ne credem izvoareFără apus.


ConcursÎntr-o încăpere ca toate celelalte,Amenajată cu plafon zdravăn,Ne întrecem la sărituri în înălţime.

Ştim precisCă nu poate sări nimeniMai sus decât tavanulSă fie şi Dumnezeu.Asta din cauza gravitaţieiCare ne trage mereu în jos,Încă din cele mai vechi timpuri.

Dar continuămCu o îndârjire diavoleascăPentru că nu putem sta altfelCând avem în noi geniul înălţimii,Ca peştii zburătoriDorul aripilor adevărateZi şi noapte continuămÎn plafonul nostru scund.

Cel mai sprinten,Care are muşchii cei mai oţeliţi, mai dresaţiŞi stăpâneşte cel mai bineLegile avântuluiIa şi cele mai multe pocnituri în cap.


MunteleŢin locul unei pietre din pavaj,Am ajuns aiciPrintr-o regretabilă confuzie.

Au trecut peste mineMaşini mici,Autocamioane,TancuriŞi tot felul de picioare.

Am simţit soarele până la osii,Şi lunaPe la miezul nopţii.



Norii mă apasă cu umbra lor,De evenimente greleŞi importante Am făcut bătături.

Şi cu toate că-mi suportCu destul stoicismSoarta mea de granit,Câteodată mă pomenesc urlând :

Circulaţi numai pe partea carosabilăA sufletului meu,Barbarilor!


PricinaMie mi s-a omorât timpul,Onorată instanţă.

Când mă întorceam eu voluntarDin război,Am băgat de seamăCă timpului meu îi fuseseră amputateInima, gura şi fruntea.

Dar nici aşa nu mi l-au lăsat în pace,L-au pus să facă zile-chin, zile-lacrimi, zile-maşină, zile-bou,O mulţime de lucruri Care nu-l interesau.

Apoi au început să experimenteze pe elFel de fel de otravuri -Tristete, necazuri -Parca asa le zicea.

Lovitura de gratie i-a fost data in capCu o bucata de destinDe esenta tare.

Iertati-mi expresia,Dar asta n-a fost viata !De atunci, iata, am pierdut si jumatate din moarteAsteptandu-mi randul la coada,Ca sa v-aduc la cunostinta pricina mea,Aici,La judecata de apoi.


Retroversiune



Sustineam examenulLa limba moarta,Si trebuia sa ma traducDin om in maimuta.

Am luat-o de departe,Traducand mai intai un textDintr-o padure.

Retroversiunea devenea insaTot mai dificila,Cu cat ma apropiam de mine.Cu putin efortAm gasit totusi echivalente multumitoarePentru unghii si parul de pe picioare.

Pe la genunchiAm inceput sa ma balbai.In dreptul inimii mi-a tremurat manaSi-am facut o pata de soare.

Am incercat eu sa o dregCu parul de pe piept.Dar m-am poticnit definitivLa suflet.


SimetrieMergeam asa,Cand deodata in fata mea,S-au desfacut doua drumuri :Unul la dreapta,Si altul la stanga,Dupa toate regulile simetriei.

Am stat,Am facut ochii mici,Mi-am tuguiat buzele,Am tusit,Si-am luat-o pe cel din dreapta(Exact cel care nu trebuia,Dupa cum s-a dovedit dupa aceea).

Am mers pe el cum am mers,De prisos sa mai dau amanunte.Si dupa aceea in fata mea s-au cascat douaPrapastii :Una la dreapta Alta la stanga. M-am aruncat in cea din stanga,Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant,Gramada cu mine in cea din stanga,Care, vai, nu era cea captusita cu puf!Taras, m-am urnit mai departe.M-am tarat ce m-am tarat,Si deodata in fata meaS-au deschis larg doua drumuri."V-arat eu voua !" - mi-am zis -


Si-am apucat-o tot pe cel din stanga,In vrajmasie.Gresit, foarte gresit, cel din dreapta eraAdevaratul, adevaratul, marele drum, cica.Si la prima rascruceM-am daruit cu toata fiintaCelui din dreapta. Tot asa,Celalalt trebuia acum, celalalt...Acum merindea imi e pe sfarsite,Toiagul din mana mi-a-mbatranit,Nu mai dau din el muguri,Sa stau la umbra lorCand m-apuca disperarea.Ciolanele mi s-au tocit de pietre,Scartaie si maraie impotriva-mi,C-am tinut-o tot intr-o greseala...

Si iata in fata mea iar se cascaDoua ceruri :Unul in dreapta.Altul la stanga.


Trebuiau sa poarte un numeEminescu n-a existat.

A existat numai o tara frumoasaLa o margine de mareUnde valurile fac noduri albeCa o barba nepieptanata de crai.Si niste ape ca niste copaci curgatoriIn care luna isi avea cuibar rotit.

Si, mai ales, au existat niste oameni simpliPe care-i chema : Mircea cel Batran, Stefan cel Mare,Sau mai simplu : ciobani si plugari,Carora le placea sa spunaSeara in jurul focului poezii -"Miorita" si "Luceafarul" si "Scrisoarea a III-a".

Dar fiindca auzeau mereu Latrand la stana lor cainii,Plecau sa se bata cu tatariiSi cu avarii si cu hunii si cu lesiiSi cu turcii.

In timpul care le ramanea liberIntre doua primejdii,Acesti oameni faceau din fluerele lorJgheaburiPentru lacrimile pietrelor induiosate,De curgeau doinele la valePe toti muntii Moldovei si ai MuntenieiSi ai Tarii Barsei si ai Tarii VranceiSi ai altor tari romanesti.

Au mai existat si niste codri adanciSi un tanar care vorbea cu ei,


Intrebandu-i ce se tot leagana fara vant ?

Acest tanar cu ochii mari, Cat istoria noastraTrecea batut de ganduriDin cartea cirilica in cartea vietii,Tot numarand plopii luminii, ai dreptatii, ai iubirii,Care ii ieseau mereu fara sot.

Au mai existat si niste tei,Si cei doi indragostitiCare stiau sa le troieneasca toata floareaIntr-un sarut.

Si niste pasari sau niste nouriCare tot colindau pe deasupra lorCa lungi si miscatoare sesuri.

Si pentru ca toate acesteaTrebuiau sa poarte un nume,Un singur nume,Li s-a spus Eminescu.


Mai...Mai roadeţi coajă de copaci,În rând cu iepurii şi cerbii,Şi foamei fiţi-i buni araci,Până răsare firul ierbii.

Digestia începe-n gurăCiomege mestecaţi şi pari,Ca pe un fel de arătură,Pe care-o-nghiţi, după ce-o ari.

La primăvară, când, iar, sumbră,Sub poala soarelui cea grea, Pământului veţi face umbră,O veţi mânca atunci pe ea...

Şi-apoi, aşa, cu gura plină,Veţi da un chiot: "Ce lumină!"

Din volumul "Marin Sorescu - Poezii alese de cenzură", Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 1991


Contabilitate de Marin SorescuVine o vreme



Când trebuie să tragem sub noiO linie neagrăŞi să facem socoteala.

Câteva momente când era să fim fericiţi,Câteva momente când era să fim frumoşi,Câteva momente când era să fim geniali.Ne-am întâlnit de câteva oriCu nişte munţi, cu nişte copaci, cu nişte ape(Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?).Toate acestea fac un viitor luminos -Pe care l-am trăit.

O femeie pe care am iubit-oŞi cu aceeaşi femeie care nu ne-a iubitFac zero.

Un sfert de ani de studiiFac mai multe miliarde de cuvinte furajere,A căror înţelepciune am eliminat-o treptat.

Şi, în sfârşit, o soartăŞi cu încă o soartă (de unde-o mai fi ieşit?)Fac două (Scriem una şi ţinem-una,Poate, cine ştie, există şi viaţă de apoi).

test i-ii poezie - 2014

Documents