Upload File

tibiscus uzdin decembrie 2012

8
O FOAIE ADEVĂRATĂ Un pas spre Europa... YU ISSN 0354-3080 „... iar adevărul vă va face slobozi” (Ioan, 8.32) Anul XXIII • Nr. 12 (251) Editat de Societatea Literar - Artistică „Tibiscus” • Uzdin (Banat, Serbia) • decembrie, 2012 “Iubeşte-mă acum că anii Pe năzuinţe pune frâuri Iar ploile vieţii noastre Se scurg ca apele pe râuri.” Hakim Omar Kayan DE NAŞTEREA LUI HRISTOS NE BUCURĂM Mare minune s-arată În Vifleiem de astă dată Că s-a născut Iisus prunc Cum s-a prorocit de demult. Audă-se laudă multă Lângă peştera cea sfântă Cântă păstorii toţi tare Laudă Domnului Preamare. Şi după stea ei s-au luat Şi lui Cristos s-au închinat Ca unui mare împărat Fie-n veci de veci lăudat! HRISTOS DOMNUL, S-A NĂSCUT! SLĂVIŢI-L. ADEVĂRAT CĂ S-A NĂSCUT. Ediţia XXIII- a a Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă la români „FIE ÎN VECI DE VECI LĂUDAT” Manifestarea de înaltă respiraţie românească a avut loc la sala Tineretului Muzical din Uzdin şi a fost organizată de către Şcoala Generala „Sf. Gheorghe”, Biroul Teritorial Uzdin al C.N.R., Casa de cultură „Doina” şi S.L.A. „Tibiscus”. Sa derulat în faţa unui public nu prea numeros. Cu această ocazie au fost conferite tradiţionalele premii pentru contribuţii deosebite în publicistica în limba româna din Banat „Jurnalistul anului” şi „Silvius Bata Miclea”. Cel mai de seamă premiu pentru ziariştii bănăţeni „Jurnalistul anului” acordat pentru a 15. oară a revenit ziaristului Valentin Mic din Panciova, redactor la „Libertatea”, domnului prof.dr. Tiberiu Ciobanu din Timişoara precum şi lui Vasile Todi din Timişoara. În debutul manifestării talentata recitatoare Amelia Băbuţ a interpretat poezia lui M. Eminescu „Colinde, colinde”. A urmat grupul vocal al copiiilor împreună cu talentata solistă vocală Andreea Ioana Şoşdean care a interpretat imnul S.L.A. „Tibiscus”. Onorata asistenţă a fost salutată de către Daniela Irina Radu, secretara Biroului Uzdin al C.N.R. şi Teodor Ghertinişan, primarul Uzdinului care a şi inaugurat acest festival. În continuarea festivalului au evoluat: talentatul violonist Sergiu Valentin Radu care a interpretat două colinde, tinerele recitatoare Laureana Alamăjan, Andrea Oalge, Matea Cristiana Iacşa, Andrei David şi Anastasia Şocardă, cântăreţii Pavel Bălan şi Viorel Onciu care au intrepretat colindul „Potriacu”, grupul de copii care a interpretat colindul „În pinţărăi”, Grupul vocal „Uzdâni” condus de către Crăciun Creţu, grupul de colindători ai Şcolii Generale „G. Coşbuc” din Torac condus de către Marieta Bure, corul Ş.G. „Sf. Gheorghe” din Uzdin sub conducerea lui Daniel Cheţ, scriitorul Ionel Stoiţ din Novi Sad care a interpretat colinde precum şi tinerele şi talentatele soliste Andreea Ioana Şoşdean şi Anastasia Şocardă. „DĂRAPUL DE CÂRNAŢ” Ediţia V-a a acestei îndrăgite manifestări la care se alege cel mai gustos cârnaţ de casă pregătit de sfintele sărbători de Crăciun a avut loc la „Casa Românească”. În concurenţa pentru premii s-au găsit 13 producători. Juriul în componenţa: Elena Maria Barbu (preşedinte), Cristian Ţăran, Viorica Ţăran, Alexandru Laslo şi Octi Ghiţu după ce a gustat aceste delicioase produse a gastronomiei bănăţene a desemnat învingătorii. Locul I - Dorel Frenţ-Bagiu II - Dorel Sporea - Bil III - Alen Neda Locul al IV-lea a revenit lui Ilie Gheţău. În final să spunem că această manifestare trebuia să aibă loc în data de 8 decembrie dar a fost amânată din cauza zăpezii şi a viscolului. Din această cauză n-au putut participa colindătorii din Bozovici şi Săcălaz. (bmv) SCULPTORUL UZDINEAN VIOREL LUPU DIN GRAND RAPIDS (MICHIGAN, USA) Este o prezenţă artistică deosebită în arealul cultural al statului Michigan şi al comunităţii româneşti din SUA. Expune sculptură din metal în mari galerii americane. Anul acesta artistul Viorel Lupu va reveni în vizită în satul său natal cu care prilej va dărui Uzdinului cultural o astfel de sculptură prin care a devenit cunoscut pe întreg continentul speranţei. Recensământul 2011 Rezultatele oficiale: -În Voivodina sunt 25.410 români -În Serbia: români/vlahi – 64.662 -Uzdinul are: 2.131 locuitori Adevărul nu e de negăsit, dar nu se află neapărat în teritoriul previzibilului, al înţelepciunii „instituţionalizate”. El poate fi atins, este cu siguranţă într-un loc anume, dar, de regulă, în alt loc, decât cel în care-l cauţi. Andrei Pleşu În data de 19 decembrie Căminul cultural „Doina” a aniversat măreţul jubileu de 50 de ani de dăinuire a miraculosului cerc de pictură naivă din Uzdin CINSTIND OPERA NEPIEITOARE A PATRIMONIULUI CULTURAL ROMÂNESC S-au împlinit în 2012 cinci decenii de când la Uzdin a apărut un adevărat fenomen cultural: pictura naivă! Această artă nouă, mai întâi şi-a făcut apariţia în rândurile femeilor ţărance iar apoi au început să apară şi bărbaţii care au îmbrăţişat frumuseţea culorilor vii a acestei arte izvorâte din inima trudită a ţăranului bănăţean. Tablourile cu viaţa şi atmosfera folclorică a Uzdinului au făcut ocolul lumii. Şi aşa ani şi ani de zile, adunându-se în total - 50! Oamenii de cultură din sânul Casei de cultură „Doina” unde îşi desfăşoară activitatea acest cerc artistic dorind să aniverseze cele cinci decenii de dăinuire a acestei mişcări culturale fără precedent la românii din provincia noastră au organizat o frumoasă, chiar impresionantă manifestare de cinstire a activităţii acestor minunaţi artişti. Evenimentul s-a petrecut în data de 19 decembrie la Casa de cultură „Doina” din Uzdin în prezenţa unui număr totuşi destul de mic de uzdineni. Manifestarea a început prin actul de sfinţire a plăcii de marmoră cu numele celor şapte pictoriţe naive din Uzdin trecute la cele veşnice: Anuica Măran (1918-1982), Florica Puia (1920- 1995), Măria Bălan (1923-2007), Mărioara Motorojescu (1928- 1991), Anuţa Dolamă (1930-2002), Florica Cheţ (1935-2006) şi Ofelia Spăriosu (1961-2002). Placa a fost sfinţită de către preotul locului Moisă Linţa fiind ajutat de către cantorul Todorică Măran. Placa a fost dezvelita de către Marius Rămianţ, directorul C.C. „Doina” Uzdin. A fost dăruită de către doi mari şi devotaţi prieteni ai Uzdinului cultural, Gheorghe Rancu şi Dan Vlaicu din Ţara Almăjului (România). A urmat vernisajul expoziţiei retrospective de pictură naivă uzdineană în cadrul cărei au fost expuse tablouri purtând semnătura următorilor artişti naivi: Florica Puia, Ileana Oalge, Sofia Doclean, Măria Bălan, Ion Rămianţ, Sofia Ionaşcu, Anuica Măran, Stela Giura, Mărioara Motorojescu, Anuţa Dolamă, Ana Onciu, Adam Mezin, Nicolae Coicheci, Ofelia Spăriosu, Viorica Iepure, Florica Cheţ, Steluţa Ţăran, Todor Ionaşcu... Expoziţia a fost inaugurată de către Ian Puškar, preşedintele Adunării comunei Covăciţa care în cuvântarea sa a scos la iveală atât măreţia ideii precum şi importanţa dăinuirii acestui fenomen cultural. Au mai luat cuvântul şi primarul Uzdinului Teodor Ghertinişan, doamna Daniela Irina Radu, secretara Biroului Teritorial Uzdin al C.N.R., Lucian Crângaşu, consilier al Ambasadei României la Belgrad şi prof. Teodor Rămianţ care a vorbit pe scurt dar cu argumente istorice despre trecutul acestor activităţi. Vasile Barbu, unul dintre autorii (coordonatorii) „Cărţii de aur a picturii naive din Uzdin” (alături de fiica sa, Elena Măria Barbu) a lansat această carte deosebită, despre fenomenul picturii naive din Uzdin organizat în cadrul Căminului cultural „Doina”. Această carte fără îndoială că este un adevărat monument spiritual al culturii românilor din Uzdin şi şi mai larg. Precum şi o contribuţie esenţială şi recuperatorie pentru înţelegerea mai complexă a apariţiei şi dăinuirii acesteui miraculos fenomen artistic unic în spaţiul nostru cultural. Marius Rămianţ a semnalat apariţia a chiar cinci cataloage de pictură naivă: „Ani de aur - ani de bucurii: 1962-2012” precum şi a artiştilor naivi: „Culori din gândurile icoanelor” (Stela Giura), „Vise izvorâte din praful de lună” (Adam Mezin), „Bucuria de a crea în frumos” (Sofia şi Teodor Ionaşcu) şi „Pe când la Uzdin se scriau basmele” (Ileana Oalge). Directorul instituţiei de cultură „Doina” din Uzdin, Marius Rămianţ a conferit pe scena Căminului cultural diplome şi medalii tuturor celor care în perioada parcursă au sprijinit şi s-au implicat în mod nemijlocit în procesul de afirmare şi propăşire a acestui fenomen cultural. Astfel au fost premiaţi: Ambasada României (Belgrad), Teodor şi Sofia Ionaşcu, Consiliul Naţional Român (Novi Sad), Ana Onciu, Steluţa Ţăran,Viorica Iepure, preşedintele comunei Covăciţa Miroslav Crişan, Sofia Doclean, Jan Puškar (Covăciţa), Ileana Oalge, Adam Mezin, Ion Rămianţ, Jarmila Ćendić (Covăciţa), Stela Flavia Şuboni, Ministerul culturii din Serbia, Secretariatul provincial pentru cultură, Patricia Almăjan, Consiliul local Uzdin, Biserica Ortodoxă Română Uzdin, Adina Maria Şuboni, Şcoala Generală „Sf. Gheorghe”, Întreprinderea Edilitară „Banat” (Uzdin), Cooperativa Agricolă „Plugarul”, RTV Covăciţa... În finalul acestei zi deosebite a culturii româneşti a avut loc un frumos program cultural presărat cu colinde, aceste adevărate perle nepieitoare a sufletului românului şi muzică populară românească. Au participat elevii de la Colegiul Naţional de Artă „Ioan Vidu” din Timişoara precum şi cei de la şcoala generală din Uzdin. Din partea gazdelor poezii dedicate Sfintei Naşteri a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos au recitat Marisa Măran, Ariana Mălaimare, Alexandra Martin şi Laureana Almăjan. Colinde au interpretat: Cristina Creţu, Anastasia Şocardă, Andreea Ioana şi Teodora Şoşdean şi Sergiu Valentin Radu. În concluzie las’ fie spus că uzdinenii au zămislit şi realizat o măreaţă sărbătoare a picturii naive care aici iată dăinuieşte de 50 de ani, lucru deloc neglijabil. Chiar de laudă! Mai ales că după acest jubileu în patrimoniul cultural- spiritual al Uzdinului pentru vecie au rămas drept mărturii grăitoare o placă comemorativă de marmoră şi monografia picturii naive din Uzdin. (bmv) Pată neagră . La acest măreţ eveniment cultural au fost prezenţi de tot trei artişti (soţii Teodor şi Sofia Ionaşcu şi Ion Rămianţ) precum şi trei fetiţe tinere, eleve de şcoală generală care acum intră în secretele picturii naive: surorile Şuboni, Flavia şi Adina şi Patriţia Almăjan. S.L.A. „Tibiscus” a conferit domnilor Marius Rămianţ şi Pavel Herendici două diplome „Excelsior” în semn de recunoştiinţă pentru munca depusă la organizarea acestui jubileu precum şi în ogorul culturii şi spiritualităţii româneşti. I: PREMIUL „ JURNALISTUL ANULUI ” : a)Vasile Todi (Timişoara) b)Valentin Mic (Panciova) c)dr. Tiberiu Ciobanu (Timişoara) II: PREMIUL „SILVIUS BATA MICLEA ” 1.Sabin Bodea (Arad) 2.Iancu Murărescu (Sărcia) 3.Pavel P. Filip (Torac) 4.Trifu Traian Căta (Petrovăsâla) 5.Redacţia „Suflet Nou” (Comloşu Mare) 6.Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia) 7.Adrian Dinu Rachieru (Timişoara) 8.Elena Maria Barbu (Timişoara) 9.Ştefan Tomoiagă (Săcălaz) 10.Gheorghe Lungu (Timişoara) 11.Octavian Suciu (Panciova) 12.Redacţia „Clio” (Timişoara) 13.Ghiţă Blejuşcă (Săcălaz) 14.Florian Copcea (Drobeta Turnu Severin) 15.Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi) 16.Pavel Panduru (Prigor) 17.Traian Todoran (Novi Sad) ZILELE PRESEI BĂNĂŢENE – 2012 Uzdin, 8 decembrie 2 012

Upload: aduzdin

Post on 10-Aug-2015

243 views

Category:

Documents


4 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: Tibiscus Uzdin decembrie 2012

O FOAIE ADEVĂRATĂ Un pas spre Europa...

YU ISSN 0354-3080„„...... iiaarr aaddeevvăărruull vvăă vvaa ffaaccee sslloobboozzii”” ((IIooaann,, 88..3322))

Anul XXIII • Nr. 12 (251) Editat de Societatea Literar - Artistică „Tibiscus” • Uzdin (Banat, Serbia) • decembrie, 2012

“Iubeşte-mă acum că aniiPe năzuinţe pune frâuriIar ploile vieţii noastreSe scurg ca apele pe râuri.”

HHaakkiimm OOmmaarr KKaayyaann

DE NAŞTEREA LUI HRISTOS NEBUCURĂM

Mare minune s-aratăÎn Vifleiem de astă datăCă s-a născut Iisus pruncCum s-a prorocit de demult.

Audă-se laudă multăLângă peştera cea sfântăCântă păstorii toţi tareLaudă Domnului Preamare.

Şi după stea ei s-au luatŞi lui Cristos s-au închinatCa unui mare împăratFie-n veci de veci lăudat!HRISTOS DOMNUL, S-A NĂSCUT!

SLĂVIŢI-L.ADEVĂRAT CĂ S-A NĂSCUT.

Ediţia XXIII- a a Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă laromâni

„FIE ÎN VECI DE VECI LĂUDAT”Manifestarea de înaltă respiraţie românească a avut loc la sala

Tineretului Muzical din Uzdin şi a fost organizată de către ŞcoalaGenerala „Sf. Gheorghe”, Biroul Teritorial Uzdin al C.N.R., Casa decultură „Doina” şi S.L.A. „Tibiscus”. Sa derulat în faţa unui public nuprea numeros. Cu această ocazie au fost conferite tradiţionalele premiipentru contribuţii deosebite în publicistica în limba româna din Banat„Jurnalistul anului” şi „Silvius Bata Miclea”. Cel mai de seamă premiupentru ziariştii bănăţeni „Jurnalistul anului” acordat pentru a 15. oară arevenit ziaristului Valentin Mic din Panciova, redactor la „Libertatea”,domnului prof.dr. Tiberiu Ciobanu din Timişoara precum şi lui VasileTodi din Timişoara.

În debutul manifestării talentata recitatoare Amelia Băbuţ a interpretatpoezia lui M. Eminescu „Colinde, colinde”. A urmat grupul vocal alcopiiilor împreună cu talentata solistă vocală Andreea Ioana Şoşdean carea interpretat imnul S.L.A. „Tibiscus”.

Onorata asistenţă a fost salutată de către Daniela Irina Radu, secretaraBiroului Uzdin al C.N.R. şi Teodor Ghertinişan, primarul Uzdinului carea şi inaugurat acest festival.

În continuarea festivalului au evoluat: talentatul violonist SergiuValentin Radu care a interpretat două colinde, tinerele recitatoareLaureana Alamăjan, Andrea Oalge, Matea Cristiana Iacşa, Andrei Davidşi Anastasia Şocardă, cântăreţii Pavel Bălan şi Viorel Onciu care auintrepretat colindul „Potriacu”, grupul de copii care a interpretat colindul„În pinţărăi”, Grupul vocal „Uzdâni” condus de către Crăciun Creţu,grupul de colindători ai Şcolii Generale „G. Coşbuc” din Torac condusde către Marieta Bure, corul Ş.G. „Sf. Gheorghe” din Uzdin subconducerea lui Daniel Cheţ, scriitorul Ionel Stoiţ din Novi Sad care ainterpretat colinde precum şi tinerele şi talentatele soliste Andreea IoanaŞoşdean şi Anastasia Şocardă.

„DĂRAPUL DE CÂRNAŢ”Ediţia V-a a acestei îndrăgite manifestări la care se alege cel mai gustos

cârnaţ de casă pregătit de sfintele sărbători de Crăciun a avut loc la „CasaRomânească”. În concurenţa pentru premii s-au găsit 13 producători.Juriul în componenţa: Elena Maria Barbu (preşedinte), Cristian Ţăran,Viorica Ţăran, Alexandru Laslo şi Octi Ghiţu după ce a gustat acestedelicioase produse a gastronomiei bănăţene a desemnat învingătorii.

Locul I - Dorel Frenţ-BagiuII - Dorel Sporea - BilIII - Alen NedaLocul al IV-lea a revenit lui Ilie Gheţău.În final să spunem că această manifestare trebuia să aibă loc în data de

8 decembrie dar a fost amânată din cauza zăpezii şi a viscolului. Dinaceastă cauză n-au putut participa colindătorii din Bozovici şi Săcălaz.

(bmv)

SCULPTORUL UZDINEAN VIOREL LUPUDIN GRAND RAPIDS (MICHIGAN, USA)Este o prezenţă artistică deosebită în arealul cultural al statului

Michigan şi al comunităţii româneşti din SUA. Expune sculptură din metalîn mari galerii americane. Anul acesta artistul Viorel Lupu va reveni în

vizită în satul său natal cu care prilejva dărui Uzdinului cultural o astfel desculptură prin care a devenit cunoscutpe întreg continentul speranţei.

R e c e n s ă m â n t u l2 0 11

Rezultatele oficiale:-În Voivodina sunt 25.410 români-În Serbia: români/vlahi – 64.662-Uzdinul are: 2.131 locuitoriAdevărul nu e de negăsit, dar nu

se află neapărat în teritoriulprevizibilului, al înţelepciunii„instituţionalizate”. El poate fi atins,este cu siguranţă într-un loc anume,dar, de regulă, în alt loc, decât cel încare-l cauţi.

Andrei Pleşu

În data de 19 decembrie Căminul cultural „Doina” a aniversat măreţul jubileu de 50 de ani de dăinuire amiraculosului cerc de pictură naivă din Uzdin

CINSTIND OPERA NEPIEITOARE A PATRIMONIULUI CULTURALROMÂNESC

S-au împlinit în 2012 cinci decenii de când la Uzdin a apărut un adevărat fenomen cultural: pictura naivă! Aceastăartă nouă, mai întâi şi-a făcut apariţia în rândurile femeilor ţărance iar apoi au început să apară şi bărbaţii care auîmbrăţişat frumuseţea culorilor vii a acestei arte izvorâte din inima trudită a ţăranului bănăţean. Tablourile cu viaţaşi atmosfera folclorică a Uzdinului au făcut ocolul lumii. Şi aşa ani şi ani de zile, adunându-se în total - 50!

Oamenii de cultură din sânul Casei de cultură „Doina” undeîşi desfăşoară activitatea acest cerc artistic dorind să aniversezecele cinci decenii de dăinuire a acestei mişcări culturale fărăprecedent la românii din provincia noastră au organizat ofrumoasă, chiar impresionantă manifestare de cinstire a activităţiiacestor minunaţi artişti. Evenimentul s-a petrecut în data de 19decembrie la Casa de cultură „Doina” din Uzdin în prezenţa unuinumăr totuşi destul de mic de uzdineni.

Manifestarea a început prin actul de sfinţire a plăcii demarmoră cu numele celor şapte pictoriţe naive din Uzdin trecutela cele veşnice: Anuica Măran (1918-1982), Florica Puia (1920-1995), Măria Bălan (1923-2007), Mărioara Motorojescu (1928-1991), Anuţa Dolamă (1930-2002), Florica Cheţ (1935-2006) şiOfelia Spăriosu (1961-2002). Placa a fost sfinţită de către preotullocului Moisă Linţa fiind ajutat de către cantorul Todorică Măran.Placa a fost dezvelita de către Marius Rămianţ, directorul C.C.„Doina” Uzdin. A fost dăruită de către doi mari şi devotaţi prieteniai Uzdinului cultural, Gheorghe Rancu şi Dan Vlaicu din ŢaraAlmăjului (România).

A urmat vernisajul expoziţiei retrospective de pictură naivăuzdineană în cadrul cărei au fost expuse tablouri purtândsemnătura următorilor artişti naivi: Florica Puia, Ileana Oalge,Sofia Doclean, Măria Bălan, Ion Rămianţ, Sofia Ionaşcu, AnuicaMăran, Stela Giura, Mărioara Motorojescu, Anuţa Dolamă, AnaOnciu, Adam Mezin, Nicolae Coicheci, Ofelia Spăriosu, VioricaIepure, Florica Cheţ, Steluţa Ţăran, Todor Ionaşcu...

Expoziţia a fost inaugurată de către Ian Puškar, preşedinteleAdunării comunei Covăciţa care în cuvântarea sa a scos la ivealăatât măreţia ideii precum şi importanţa dăinuirii acestui fenomencultural.

Au mai luat cuvântul şi primarul Uzdinului Teodor Ghertinişan, doamna Daniela Irina Radu, secretara BirouluiTeritorial Uzdin al C.N.R., Lucian Crângaşu, consilier al Ambasadei României la Belgrad şi prof. Teodor Rămianţcare a vorbit pe scurt dar cu argumente istorice despre trecutul acestor activităţi.

Vasile Barbu, unul dintre autorii (coordonatorii) „Cărţii de aur a picturii naive din Uzdin” (alături de fiica sa,Elena Măria Barbu) a lansat această carte deosebită, despre fenomenul picturii naive din Uzdin organizat în cadrulCăminului cultural „Doina”. Această carte fără îndoială că este un adevărat monument spiritual al culturii românilordin Uzdin şi şi mai larg. Precum şi o contribuţie esenţială şi recuperatorie pentru înţelegerea mai complexă a apariţieişi dăinuirii acesteui miraculos fenomen artistic unic în spaţiul nostru cultural. Marius Rămianţ a semnalat apariţia achiar cinci cataloage de pictură naivă: „Ani de aur - ani de bucurii: 1962-2012” precum şi a artiştilor naivi: „Culoridin gândurile icoanelor” (Stela Giura), „Vise izvorâte din praful de lună” (Adam Mezin), „Bucuria de a crea înfrumos” (Sofia şi Teodor Ionaşcu) şi „Pe când la Uzdin se scriau basmele” (Ileana Oalge).

Directorul instituţiei de cultură „Doina” din Uzdin, Marius Rămianţ a conferit pe scena Căminului culturaldiplome şi medalii tuturor celor care în perioada parcursă au sprijinit şi s-au implicat în mod nemijlocit în procesulde afirmare şi propăşire a acestui fenomen cultural. Astfel au fost premiaţi: Ambasada României (Belgrad), Teodorşi Sofia Ionaşcu, Consiliul Naţional Român (Novi Sad), Ana Onciu, Steluţa Ţăran,Viorica Iepure, preşedintelecomunei Covăciţa Miroslav Crişan, Sofia Doclean, Jan Puškar (Covăciţa), Ileana Oalge, Adam Mezin, Ion Rămianţ,Jarmila Ćendić (Covăciţa), Stela Flavia Şuboni, Ministerul culturii din Serbia, Secretariatul provincial pentru cultură,Patricia Almăjan, Consiliul local Uzdin, Biserica Ortodoxă Română Uzdin, Adina Maria Şuboni, Şcoala Generală „Sf.Gheorghe”, Întreprinderea Edilitară „Banat” (Uzdin), Cooperativa Agricolă „Plugarul”, RTV Covăciţa...

În finalul acestei zi deosebite a culturii româneşti a avut loc un frumos program cultural presărat cu colinde,aceste adevărate perle nepieitoare a sufletului românului şi muzică populară românească. Au participat elevii de laColegiul Naţional de Artă „Ioan Vidu” din Timişoara precum şi cei de la şcoala generală din Uzdin.Din partea gazdelor poezii dedicate Sfintei Naşteri a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos au recitat MarisaMăran, Ariana Mălaimare, Alexandra Martin şi Laureana Almăjan. Colinde au interpretat: Cristina Creţu, AnastasiaŞocardă, Andreea Ioana şi Teodora Şoşdean şi Sergiu Valentin Radu.

În concluzie las’ fie spus că uzdinenii au zămislit şi realizat o măreaţă sărbătoare a picturii naive care aici iatădăinuieşte de 50 de ani, lucru deloc neglijabil. Chiar de laudă! Mai ales că după acest jubileu în patrimoniul cultural-spiritual al Uzdinului pentru vecie au rămas drept mărturii grăitoare o placă comemorativă de marmoră şi monografiapicturii naive din Uzdin.

(bmv)

Pată neagră. La acest măreţ eveniment culturalau fost prezenţi de tot trei artişti (soţii Teodor şi SofiaIonaşcu şi Ion Rămianţ) precum şi trei fetiţe tinere,eleve de şcoală generală care acum intră în secretelepicturii naive: surorile Şuboni, Flavia şi Adina şi

Patriţia Almăjan.

S.L.A. „Tibiscus” a conferit domnilor MariusRămianţ şi Pavel Herendici două diplome„Excelsior” în semn de recunoştiinţă pentru muncadepusă la organizarea acestui jubileu precum şi înogorul culturii şi spiritualităţii româneşti.

I: PREMIUL „JURNALISTUL ANULUI”:a)Vasile Todi (Timişoara)b)Valentin Mic (Panciova)c)dr. Tiberiu Ciobanu (Timişoara)II: PREMIUL „SILVIUS BATA MICLEA”1.Sabin Bodea (Arad)2.Iancu Murărescu (Sărcia)3.Pavel P. Filip (Torac)4.Trifu Traian Căta (Petrovăsâla)5.Redacţia „Suflet Nou” (Comloşu Mare)6.Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia)

7.Adrian Dinu Rachieru (Timişoara)8.Elena Maria Barbu (Timişoara)9.Ştefan Tomoiagă (Săcălaz)10.Gheorghe Lungu (Timişoara)11.Octavian Suciu (Panciova)12.Redacţia „Clio” (Timişoara)13.Ghiţă Blejuşcă (Săcălaz)14.Florian Copcea (Drobeta Turnu Severin)15.Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi)16.Pavel Panduru (Prigor)17.Traian Todoran (Novi Sad)

Z I L E L E P R E S E I B Ă N Ă Ţ E N E – 2 0 1 2Uzdin, 8 decembrie 2012

Page 2: Tibiscus Uzdin decembrie 2012

2 Nr. 12 (251) decembrie 2012 TIBISCUSLa Voivodinţ

TE DEUM DE ZIUANAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Slujba religioasă în Biserica Ortodoxă Română dinmicuţul sat de codru Voivodinţ a fost săvârşită, în ziuaprăznuirii Sf. A. Andrei de către PS Episcop Daniil şiun sobor de preoţi din cuprinsul Episcopiei „DaciaFelix” a românilor din Serbia din care au făcut printrealţii parte şi preoţii Andrei Străin, Moisă şi GheorgheIaneş, Petru Măran, Andrei Turcoane, Octavian Susa...

La această slujbă în cinstea împlinirii idealului deunitate naţională a românilor, a asistat şi ambasadorulRomâniei la Belgrad, Daniel Banu, preşedinteleC.R.S. Stevan Mihailov precum şi o seamă de români(scriitori, oameni de cultură, profesori...) din satele dinjur.

În Serbia de răsărit, la Velico Gradişte

A FOST ÎNFIINŢAT CLUBUL DE AFACERISÂRBO-ROMÂN

Un grup de iniţiativă format din oameni de afaceri a înfiinţat în zona eligibilăpentru proiectele transfrontaliere, la Velico Gradişte în data de 23 noiembrieClubul de afaceri sârbo-român care-şi va avea sediul tocmai în acest oraş iar douăfiliale (birouri) la Belgrad (la Camera de comerţ a Serbiei) şi din primăvara lui2013 şi la Timişoara.

Ţelurile acestui nou înfiinţat club vor fi îmbunătăţirea mediului economic dinambele state, Serbia şi România încurajând investiţile şi promovând oportonităţileeconomice precum şi accesarea de fonduri europene. Primul preşedinte al clubuluia fost ales Jivoslav Lazici din V. Gradişte, vicepreşedinte - Dan Buzatu dinTimişoara iar secretar general Daniel Magdu din Covăciţa.

În consiliul clubului vor fi reprezentanţii Camerei de comerţ al Serbiei, alAmbasadei României, Biroului pentru integrări europene a Serbiei.

În şedinţă au luat parte 14 membrii ai acestui organism rep-rezentativ al românilor din Serbia din cei 21 câţi număra consiliul(şi nu - 23). Căci unul (V. Velea) din cei aleşi în iunie 2010 nicidupă doi ani şi jumătate nu şi-a validat mandatul iar altul (vicepre-şedintele Daniel Chişmarton deja de un an şi mai bine este în arest)nu are încă ales locţiitorul cu toate că are o funcţie - mare!

Cel mai important lucru întâmplat în această şedinţă a fostadoptarea rectificării bugetare pe acest an 2012. Astfel veniturile în2012 vor cifra 20.116.730 din.

S-a spus că Marelui festival de la Torac s-a dat suma de 500.000plus încă 450.000 din pentru Asociaţia căminelor şi societăţilorculturale (adică tot pentru festivalul de la Torac). Centrul Democratdin Novi Sad (preşedinte: Marcel Drăgan) a primit suma de 200.000pentru organizarea la Novi Sad a unui colocviu având ca şi temă„Reprezentarea politică a minorităţilor naţionale”.

La propunerea Departamentului pentru informaţii (care aadoptat alegerea) a fost validată propunerea privind alegerea celuimai bun tânăr ziarist din Serbia. Au candidat 7 tineri ziarişti sauziarişti în devenire iar cu numărul maxim de puncte a învinsredactoarea „Libertăţii”, Teodora Smolean în faţa ziaristei de laRTV Voivodina, Carmen Ţăran.

În rest în şedinţă au mai fost auzite veşti alarmante desprecultura românilor. Astfel Marinel Bugar, şeful Departamentuluipentru cultură a informat că românii de la Secretariatul provincialpentru cultură în anul 2005 au primit suma de 1,5 milioane dinari iar

în 2011 - 1,2 milioane dinari. Totodată a informat că a primitsugestii din provincie că C.N.R. va trebui să adopte strategia dedezvoltare în domeniul cultural iar provincia atunci va acorda şisprijinul financiar necesar. Daniel Petrovici a menţionat că petimpul când ministru provincial al culturii a fost Milorad Đurić aufost micşorate fondurile pentru activităţile culturale şi inclusiv şipentru cele româneşti.

Domnul D.Petrovici a mai informat că împreună cu autorităţilecomunei Vârşeţ, C.N.R. a cerut de la Ministerul republican altransporturilor deschiderea a încă două treceri de frontieră spreRomânia precum şi construirea autostrăzii Belgrad-Vârşeţ-Timişoara iar inscripţile pe lângă autostradă să fie şi în limba română.

În final a fost expusă şi informaţia că C.N.R. a ajutat financiarcu suma de 50.000 din Biserica Creştină Baptistă din Vârşeţ.

(bmv)

În data de 3 decembrie la Novi Sad a avut loc şedinţa Consiliului Naţional RomânA f ost acceptată rectificarea bugetară pe acest an, 2012

Membrii prezenţi: Rodica Almăjan, Marina Rachitovan,Speranţa Minea-Cocora, Lenuţa Ţăran, Daniel Petrovici, MariaMiclea, Nicu Ciobanu, Marinel Bugar, Tudorel Raşa, Marcel Dră-gan, Vasilie Crăinean, Margareta Voin, Nicoleta Oprea şi Vasile

Barbu.

Absenţi: Ion Omoran (şi-a motivate absenţa), Pavel Baloş,Peruţă Muncean, Romulus Nicolaievici, Dorinel Stan, Ion Cizmaş,

Pintor Valeriu...

SĂCĂLAZUL VREA, AI NOŞTRI SEÎMBIE!

... să se înfrăţească!?!?Zilele trecute pe adresa primăriei Uzdinului a ajuns

copia scrisorii Ministerului Administraţiei şi Internelor –Direcţia Generală Afaceri Europene şi RelaţiiInternaţionale a României adresată domnului Primar alSăcălazului, Ilie Todaşcă în care se exprimă oportunăiniţiativa de a se încheia Protocol de înfrăţire şi cooperare

între comunaSăcălaz, judeţulTimiş şi localitateanoastră Uzdin.

Ai noştri, dela primărie, acumse fac că ni znaiudespre aceastăiniţiativă de parcăei nici n-au iniţiatnimic în legăturăcu înfrăţirea. Ci arfi dispuşi doarpentru –colaborare!

O r i c u mrămâne de văzutcine a promisînfrăţirea şi acumbate în retragere.Că, aceasta nu ejoc!

Clasamentul:1.Teodora Smolean 25 puncte2.Carmen Ţăran 173.Marina Ancăiţan 144.Mircea Lelea 95.Cristina Spăriosu 66.Stela Neda 4

CristinaSpăriosu

MirceaLelea

MarinaAncăiţan

TeodoraSmolean

StelaNeda

CarmenŢăran

Anicica Barbu1 1 4 5 2 3Margareta Voin 2 3 5 1 4Marin Gaşpăr 1 2 4 5 3

Ioan Baba 3 2 5 1 4Ion Ardelean 4 2 1 5 3Ioan Tudoran nu a fost găsit să votezeNicu Ciobanu nu a fost găsit să voteze

T O T A L 6 9 14 25 4 17

Cum au votat membrii Departamentului pentru informaţii privind alegerea celui mai bun tânăr ziaristdin Serbia în anul 2012.

RECTIFICAREA BUGETARĂ A PLANULUIFINANCIAR PE ANUL 2012

VENITURI:1.Bugetul Republican 13.499.383,00 dinari2.Bugetul Provincial 4.224.000,00 dinari3.Transfer din Provincie 254.206,00 dinari

(surse cu menire pentru programele şcolare)4.Proiectul Orchestra şi Corul 100.000,00 dinari5.Transfer pe baza concediului de maternitate 534.580,00 dinari6.Transfer din anul 2011 1.504.570,00 dinariTOTAL 20.116.730,00 dinari

CHELTUIELI:1.Departamentul cultură 1.345.000,00 dinari-Sprijinirea manifestărilor tradiţionale-Sprijinirea festivalelor-Sprijinirea manifestărilor în Nord-Estul Serbiei-Dotaţii căminelor şi societăţilor culturale-Activităţiile curente ale Departmentului2.Departamentul învăţământ 410.000,00 dinari-Traducerea documentelor şcolare-Acordarea burselor pentru studenţii care studiază chimia, fizica sau matematica-Sprijinirea financiară la marcarea jubielului Catedrei de romanistică-Procurarea manualelor şcolare şi materialului didactic-Activităţiile curente ale Departamentului3.Departamentul informare 800.000,00 dinari-Susţinerea proiectelor mass-media-Seminarii de perfecţionare-Şcoala de vară de Româneşti-Premiul „Cel mai tânăr ziarist”-Activităţi curente ale Departamentului4.Departamentul uzul oficial al limbii 165.000,00 dinari-Activităţi curente ale Departamentului-Promovarea Consiliului-Prezentări şi seminarii5.Departamentul autoguvernarea locală 90.000,00 dinari6.Salarile bruto 5.950.000,00 dinari7.Proiectul „Orchestra” 2.500.000,00 dinari8.Proiectul „Corul” 500.000,00 dinari9.Activitatea editorial-publicistică 250.000,00 dinari10.Cheltuieli 3.184.580,00 dinari(material tehnic, întreţinerea birourilor şi sediului, spesele de drum, diurnele,procurarea unui autovehicul, contabilitatea, provizii bancare, impozite, etc)11.Reprezentaţia 10.000,00 dinari12.Comisia pentru tineret şi sport 40.000,00 dinari13.Comisia pentru culte 250.000,00 dinari14.Comisia pentru relaţii internaţionale 100.000,00 dinari15.Marele Festival de Folclor (gazda ediţie) 500.000,00 dinari16.Festivalul copiilor 200.000,00 dinari17.Zilele de teatru ale Românilor din Voivodina 100.000,00 dinari18.Transfer cu menire din Provincie 254.206,00 dinari19.Revizia 150.000,00 dinari20.Marele Festival de Folclor 450.000,00 dinari21.Proiect - reprezentarea politică a minorităţilor 200.000,00 dinari22.Procurarea clădirii pentru ICRV 2.500.000,00 dinari23.Rezerva 167.953,00 dinariTOTAL 20.116.730,00 dinari

La BorAmbasadorul României s-aîntâlnit cu liderii românilor

timoceniÎn data de 20 noiembrie, la Bor, ambasadorul

României la Belgrad, domnul Daniel Banu a avut oîntâlnire de lucru cu uni lideri ai comunităţiiromâneşti din Serbia de răsărit. La această întâlnireau luat parte: păr. Protop. Boian Alexandrovici,medicul Predrag Balaşevici preşedintele P.D.R.S. şiZavişa Jurj preşedintele Asociaţiei culturale„Ariadnae Filum”.

În cadrul acestor discuţii liderii timoceni l-am maiinformat (?) odată pe ambasadorul D. Banu cuproblemele cu care se confruntă numeroasa populaţieromânească din această zonă precum şi cu cele legatede patria mamă, România. Şi cum se şi obişnuieşte înastfel de ocazii, domnul ambasador Banu i-a maiasigurat odată pe aceşti lideri de tot sprijinulautorităţilor române.

Iar acum pe fapte...Gropul „La Dronea”

Ni se ruineazăînsemnele dăinuiriinoastre.

Oare putem stacu mâinele încrucişate?

Acum, înseamnăpregătirea noastră de arăspunde la provocărilevremii. Imediat,înseamnă chiar – azi!

În cadrul unei festivităţi desfăşurate în Centrul „Relax”din Covăciţa au fost acordate tradiţionalele premii„Căpitanul Mişa Anastasievici” (mare ctitor de originearomână), care se conferă celor mai de seamă economişti şiintreprinderi din Regiunea Banatului de sud pentrucontribuţii deosebite la dezvoltarea regională.

Printre laureaţi sunt: Čedomir Živković, primarulVârşeţului, Ian Varşa, ambasadorul Slovaciei la Belgrad,Ion Marcel Vela, primarul Caransebeşului, Rafinăria dinPanciova, Muzeul orăşenesc din Vârşeţ, Liceul „MihailoPupin” din Covăciţa...

Această recunoştiinţă este acordată în cadrul unuiproiect intitulat „Drumul spre vârf” de către Facultatea deştiinţe tehnice din Novi Sad, „Media invest” (Novi Sad)împreună cu Camera Economică a Voivodinei şi a Serbiei.Laureaţii drept premiu au primit un galben cu chipul acestuimare binefăcător din sec. al XIX-lea.

Semnal editoralCARTEA DE AUR A PICTURII

NAIVE DIN UZDINFără îndoială că această „Carte de aur a picturii

naive din Uzdin” reprezintă pentru acest sat fruntaşprecum şi pentru întreaga comunitate românească dinVoivodina - o carte de căpătâi. O carte asupra căreipagini ne vom întoarce mereu şi mereu precum într-un surâs, într-o iubire esenţială, într-o izbândă dreaptăa unui suflet obosit, trudit dar mândru într-u toate.„Cartea de aur a picturii naive din Uzdin” în cele 180şi ceva pagini aduce raze de lumină despre şi înfavoarea unui fenomen cu totul aparte izvorât din şiplămădit în sânul femeilor ţărance şi românce dinUzdin. Cartea cuprinde mai ales anii când acestfenomen a luat naştere, când el ridica capul în acelîntuneric al satului patriarhal de odinioară.

Scrieri esenţiale despre începuturile picturii naivedin Uzdin pe care le-am înserat în paginile acesteicărţi aparţin: regretatului Adam Doclean, fondatorulşi iniţiatorul acestui cerc de pictură naivă al femeilorţărance, tot regretatului Ioviţă Dalea cel care a reuşitsă afirme acest fenomen cultural în lumea largăprecum şi gazetarului Ioţa Bulic un cronicar vrednical evenimentelor culturale din satul nostru Uzdin.

Odată cu inaugurarea Galeriei de artă naivă laUzdin, în anul 1963 acestei arte a frumosului au fostdeschise noi şi nebănuite orizonturi care definitiv alansat numele Uzdinului în marea lume a picturiinaive mondiale. Căci această pictură naivă a fostsocotită o adevărată şcoală de pictură naivă, una dincele patru existente în pictura naivă din Iugoslavia deatunci pe lângă cele din Oparić (Serbia), Hlebinje(Croaţia) şi cea din Covăciţa.

„Cartea de aur a picturii naive din Uzdin” este şio carte recuperatorie şi binemeritată a acestoradevăraţi artişti: Anuica Măran, Măria Bălan, SofiaIonaşcu, Mărioara Motorojescu, Steluţa Ţăran, AnuţaDolamă, Florica Puia, Teodor Ionaşcu, Adam Neda,Florica Cheţ, Sofia Doclean, Stela Giura, VioricaIepure, Adam Mezin, Ileana Oalge, Nicolae Coicheci,Linca Mezin, Ana Onciu, Ion-Niţă Rămianţ, OfeliaSpăriosu, Sofia Bosică, Aurora Velici-Şuboni, ViorelBosică, Daniel Susa şi Viorica Şoşdean, despre viseleşi realizările lor.

Un lucru este deosebit de important şi pe care l-amremarcat în mod deosebit muncind la elaborareaacestei monografii. Anume, picturi cu imaginiuzdinene din trecut de 50 de ani se găsesc în marimetropole de pe mapa-mond. La Paris, Londra, NewYork, Bucureşti, Madrid, Buenos Aires, Tokio, Berlin,San Francisko, Chicago, Monte Karlo, Amsterdam,Bruxeles, Zrurich... Şi acesta este un lucru fenomenal.Căci nici nu ne putem da seama cât este de mare lucruca acest lăcaş de cultură românească să-şi găseascăculcuş în megapo lisurile lumii. Este întradevăr -colosal...

E, aceasta au realizat în primul rând femeilepictoriţe şi mai apoi toţi artiştii Uzdinului.

Lor , acestor minunaţi artişti am şi dedicat aceastăcarte. Pe care pe drept şi cu nebănuită mândrie amnumit-o CARTEA DE AUR A PICTURII NAIVEDIN UZDIN.

La mulţi şi buni ani, dragi artişti.Elena Maria Barbu

Page 3: Tibiscus Uzdin decembrie 2012

TIBISCUS Nr. 12 (251) decembrie 2012 3

1.Colocviile literare “Trebuiau să poarte unnume”

Ediţia XVI-a, Uzdin, 7 ianuarie 2012Manifestarea este consacrată poetului nos-

tru naţional Mihai Eminescu. A debutat cu o ex-poziţie de carte de şi despre Măria Sa, poetulMihai Eminescu care a avut loc la Galeria”Torna, torna fratre”. A urmat o serată literar-muzicală la care au participat poeţii uzdineniVasa Barbu, Trifu Şoşdean, Ana Niculina Ur-sulescu, Pavel Bălan, Valeriu Grosu, MărioaraSârbu şi Vasile Barbu precum şi tinerii recitatorişi muzicieni care au interpretat colinde.

2.Ziua Editurii “Tibiscus” – “Punţi delumină”

Uzdin, 28 ianuarie 2012Alegerea a fost efectuată pentru a 13. oară.Juriul compus din: Ioţa Bulic (preşedinte),

Alexandru Oprici, Anuţa Creţu-Lazici, TheoRămianţ şi Mr. Daniel Susa a ales cea mai bunăcarte apărută la “Tibiscus” în cursul lui 2011 -Actele Simpozionului internaţional “Oameni deseamă ai Banatului – 2010”.

3.Mărţişor uzdineanEdiţia V-a. Uzdin, 1 martie 2012

La începutul manifestării la Galeria “Torna,torna fratre” au fost inaugurate două expoziţii:de jucării de odinioară şi de “şpeanţe” (veste)femeieşti. Despre semnificaţia mărţişorului laromâni a vorbit Ioţa Bulic. În continuare a avutloc un recital de poezie în grai bănăţean oferitde talentaţii recitatori-copii: Anastasia Şocardă,Laureana Almăjan, Andrei David, AndreaOalge, Anelia Băbuţ, Magdalena Spăriosu (3anişori) şi Andreea Ioana Şoşdean.

4.Concursul de recitatori “Buna vestire”Ediţia XIII-a. Uzdin, 24 martie 2012

Pe lângă S.L.A. “Tibiscus” coorganizatoriimanifestării au fost Şcoala Generală “Sf. Ghe-orghe” şi Biroul Teritorial Uzdin al C.N.R. Auparticipat recitatori din: Ecica, Sărcia, Torac,Râtişor, Panciova, Uzdin precum şi din Româ-nia: Bocşa, Caransebeş, Timişoara, Tirol şi Târ-govişte. În fruntea juriului format din 7persoane au fost Tiberiu Popovici (Bocşa) şiMarieta Bure (Torac). Au existat cinci categoriicompetiţionale: recitatori de poezie în graibănăţean, preşcolari, ciclul inferior al şcolilorgenerale, ciclul superior al şcolilor generale şirecitatori adulţi.

Au fost premiaţi:1.Grai bănăţean: 1.Eleonora Marian (Torac)

2.Elena Molea (Caransebeş)2.Preşcolari: 1.Alexia Badea (Timişoara)

2.Xenia Bacoş (Uzdin)3.Ciclul I-IV: 1.Cornel Mili (Torac)

2.Anelia Băbuţ (Uzdin)4.Ciclul V-VIII: 1.Sergiu Valentin Radu(Uzdin) şi Deloria Ognean (Sărcia)5.Recitatori adulţi: 1.Cristina Ilie (Târgovişte)şi Pau Voina (Râtişor)

5.Slavă dulcelui grai bănăţeanEdiţia II-a. Uzdin, 8 aprilie 2012

Manifestarea a fost dedicată poetului în graiTrifu Şoşdean din Uzdin. Au fost lansate celedouă cărţi de poezie în grai a acestui poet:“Înaincea căşî mielie” şi “La givanu dânvieşini”.

6.Festivităţi pascaleÎn cadrul acestei manifestări dedicate În-

vierii Domnului şi Mântuitorului nostru IisusHristos la Galeria “Torna, torna fratre” a avutloc o expoziţie de miniaturi pe lemn cu tematicăreligioasă, a pictorilor naivi din Uzdin: Teodorşi Sofia Ionaşcu, Viorica Şoşdean, Adam Dalea,Ileana Oalge, Patriţia Almăjan, Adam Mezin,Stela Giura şi Daniel Susa.

A urmat ediţia 18. a concursului de ciocnirea ouălor încondeiate de Sfintele Paşti care a în-trunit la “Casa românească” nu mai puţin de147 de copii. Păstrându-se tradiţia din bătrânis-a ciocnit urându-se “Hristos a Înviat” şi “Ade-vărat că a Înviat” cu ouă de găină, curcă, tutcă(bibilică), găini pitici (chichirichi), gâscă şi raţă.

În final au fost organizate competiţiisportive la aruncarea pietrii de pe umăr.Învingător a fost Pavel Bălan.

7.Simpozionul internaţional “Oameni deseamă ai Banatului”

Ediţia XVI-a. Uzdin, 21 aprilie şiŞopotul Nou, 5 mai 2012

În cadrul acestui simpozion din anul 2010se conferă Premiul pentru contribuţii istorice“dr. Gligor Popi”. Premiul s-a conferit prof. dr.Tiberiu Ciobanu din Timişoara.

La Uzdin lucrările simpozionului s-au des-făşurat la “Casa Românească” şi au întrunit oa-meni de cultură, scriitori, istorici, publicişti dinTimişoara, Rudăria, Prigor, Şopotul Vechi,Caraşova, Mehadia, Comloşu Mare, Panciova,Sărcia, Novi Sad, Uzdin...

În debutul manifestării Asociaţia Culturală“Constantin Brâncuşi” din Timişoara a inaugu-rat o expoziţie de fotografie etnografică privindpatrimoniul cultural-spiritual din ambele părţiale Banatului.

În lucrările simpozionului au prezentatprintre alţii comunicări despre unele persona-lităţi bănăţene: Aurel Matei Bancu (Timişoara),Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi), OctavianSuciu (Panciova), Nicolae Danciu Petniceanu(Mehadia), Gabriel Băbuţ (Uzdin), Ioan Baba(Novi Sad), Ionel Stoiţ (Novi Sad), SergiuSoica (Comloşu Mare)...

La Uzdin a fost lansată şi cartea Actele sim-pozionului “Oameni de seamă ai Banatului –2011”, volum ingrijit de către Aurel Turcuş,Tiberiu Ciobanu şi Vasile Barbu.

La Şopotul Nou manifestarea “Oameni deseamă ai Banatului” a început cu dezvelireaplăcii comemorative dedicate preotului Gheor-ghe Ţunea, protopop de Bozovici.

Manifestarea s-a derulat la şcoala din sat cuo sesiune de comunicări în cadrul carei şi-aususţinut referate profesori universitari, istorici,muzeografi, oameni de cultură din judeţeleCaraş Severin şi Timiş şi din Banatul sârbesc.

8.Noaptea muzeelorUzdin, 19 mai 2012

În cadrul S.L.A. “Tibiscus” din Uzdin există:“Casa Românească”, Muzeul de literatură dia-lectală bănăţeană “Ştefan Pătruţ”, MuzeulMemoriei Uzdinului, Biblioteca “Petru Mezin”.

Noaptea muzeelor a fost organizată la Gale-ria “Torna, torna fratre” din incinta “CaseiRomâneşti” unde a avut loc o expoziţie de carte(150 de cărţi) a 36 de autori uzdineni.

9.Întâlnirile scriitorilor în grai bănăţean“Ioţa Vinca”

Ediţia XII-a. Uzdin, l6. iunie 2012Manifestarea s-a derulat în faţa plăcii de

marmoră instalată pe casa unde s-a născut şi atrăit marele poet dialectal şi actor Ioţa Vinca(l937-2010). Au participat scriitori, oameni decultură din Săcălaz, Timişoara, Seceani (Româ-nia), Iablanca, Novi Sad, Uzdin, Panciova, Bu-cureşti.

În mod tradiţional la această manifestare seacordă Premiul satului bănăţean “GheorgheLifa”. Deţinătorii acestui important şi unic pre-miu în spaţiul banatic au fost: ArcadieChirşbaum (Făget), redacţia “Icoane bănăţene”din Mehadia şi poetul Trifu Şoşdean din Uzdin.

În faţa plăcii comemorative “Ioţa Vinca” aavut loc şi un recital de poezie în grai cu partic-iparea poeţilor din România şi Serbia. Partici-panţii la manifestare au depus jerbe de flori lalocul de veci al regretatului poet Ioţa Vinca acărui personalitate a fost evocată de către IoţaBulic.

10.Zilele UzdinuluiEdiţia IV-a. Uzdin, 14-21 iulie 2012

“Zilele Uzdinului” au fost inaugurate îndata de 14 iulie când organizatorul mani-festăriii, S.L.A. “Tibiscus” a inaugurat Galeriade icoane unde au fost expuse 38 de icoane amai multor pictori de la noi şi din România.

A urmat inaugurarea expoziţiei de picturănaivă a pictoriţelor naive Ileana Oalge din Zre-nianin şi Stela Giura din Uzdin intitulată “Deveghe la_izvoarele frumosului” care a fost orga-nizată împreună cu Institutul Cultural Romândin Zrenianin şi Biroul C.N.R. din Uzdin.

În cadrul acestei manifestări a avut loc şiediţia 19. a Festivalului internaţional de poezie“Drumuri de spice”

Premiile conferite:1.Marele premiu pentru poezie “Sf. Gheo-

rge” - Paul Purea (Duisburg, Germania)2.Premiul cultural “Gheorghe Bulic” - Ghe-

orghe Rancu (Şopotul Vechi)3.Premiul “Tibiscus” - prof. dr. Tiberiu

Ciobanu (Timişoara) şi Aurel Turcuş (1943-2012) - post mortem

4.Premiul intercultural “Podul lui Traian” -Teodor Groza Delacodru (Mesici)

5.Premiul “Casa Românească” - pictoriţelenaive Ileana Oalge (Zrenianin) şi Stela Giura(Uzdin)

6.Premiul “Hrisov de Excelenţă” - IonelStoiţ (Novi Sad) şi Florian Copcea (DudaşCerneţi)

7.Premiul “Pelerin pe meridiane româneşti”- Vasile Şoimaru (Chişinău), Ana Caia (Timi-şoara), Pavel Panduru (Prigor) şi Titu Dinuţ(Şişeşti)

Au mai fost conferite şi premiile “Pro fi-delitas”. Au fost primite de: Vasile Morar (Che-linţa), dr. Tiberiu Ciobanu (Timişoara), IoanCiama (Timişoara), Augusta Anca (Timişoara),Doina Drăgan (Timişoara), Nicolae Danciu Pet-niceanu (Mehadia), Traian Galetaru (ComloşuMare), dr. Radu Păiuşan (Timişoara), MarcelDrăgan (Novi Sad), Sergiu Valentin Radu(Uzdin), Viorica Şoşdean (Uzdin), Dorel FrenţBagiu (Uzdin), Sabrian Ardelean (Uzdin), Oc-tavian Creţu (Uzdin), Teodor Ghertinişan(Uzdin), Emanuel Lupulescu (Uzdin), NicolinSurducean (Zrenianin) şi Pavel Bălan (Uzdin).

Pe terasa poeţilor “Târgoviştea” a fost in-stalată şi dezvelită placa comemorativă de mar-moră “Aurel Turcus (1943-2012)” care a fostun mare şi devotat prieten al românilor din Ser-bia. Placa a fost dezvelită de către soţia regreta-tului om de aleasă cultură, poeta Ana Caia şipoetul popular Valeriu Grosu. Au mai fost or-ganizate două manifestări: un matineu literarprecum şi cea de-a VII-a ediţie a Campionatuluispuitorilor de bancuri. În concurenţa a 12 com-petitori a învins umoristul Vlad Cerna Jerca dinTimişoara.

A mai fost organizată ediţia VII-a a Festi-valului berii “FEST (cu) BEREA” cu care prileja apărut revista “Berea” nr. 5.

11.Sărbătorile gustaruluiEdiţia I-a. Uzdin, 17 august 2012

Pe lângă S.L.A. “Tibiscus” organizatori aumai fost: Clubul de handbal „Unirea” - cadeţişi Filiala C.R.S. Uzdin.

În cadrul acestei manifestări au fost con-ferite două premii culturale “Mihai Eminescu –1994” (acesta fiind anul când la Uzdin a fost in-stalat bustul poetului nostru naţional Mihai Emi-nescu). Deţinătorii premiului au fost: poetul şieditorul Sabin Bodea din Arad şi gazetarul TrifuTraian Căta din Petrovăsâla. La manifestare au

luat parte scriitorii şi oamenii de cultură dinjudeţul Vâlcea, din Bucureşti şi Turnu Severin.

În cadrul acestor sărbători a fost organizatun turneu la handbal pe nisip (primul în istoriasatului Uzdin) precum şi întreceri la preparareaciorbei de peşte având ca şi generic “Ceaunuluzdinean”.

12.Festivalul satului bănăţeanEdiţia I-a. Şopotul Vechi, 28-29 septembrie 2012

S.L.A. “Tibiscus” a fost coorganizator pelângă mai multe instituţii locale şi judeţene dinŞopot şi Reşiţa. Festivalul a fost consacratmeseriilor care sunt pe cale de dispariţie.

Noi am organizat la Şopotul Vechi o expo-ziţie de pictură naivă din Uzdin în cadrul căreiau expus: Viorica Şoşdean, Ileana Oalge, StelaGiura, Adam Mezin, Daniel Susa, PatriciaAlmăjan, Ana Mariana Măran...

13.Lansări de carteUzdin, 11 octombrie 2012

Manifestarea a avut loc la “CasaRomânească” şi a fost organizată în comun cuInstitutul Cultural Român din Zrenianin.

Reprezentanţii Institutului Costa Roşu şiCamelia Bugar au lansat actele Simpozionuluiinternaţional “Oameni de seamă ai Banatului:1997-2011”. Au mai fost lansate şi “Cuvintevechi din graiul bănăţean al Uzdinului” deVasile Barbu, revista “Floare de latinitate” nr.34 şi cartea de poezie a lui Vasile Barbu intitu-lată “Şi nici n-aş mai putea”. Aceste cărtţi aufost lansate de către Ioţa Bulic, Florin Ţăran şiDaniela Irina Radu.

14.Zilele culturii mehedinţeneUzdin, 24 octombrie 2012

A fost organizată o expoziţie de publicaţiidin judeţul Mehedinţi precum şi de carte. Auparticipat: doamna Emilia Mihăilescu direc-toarea Centrului cultural din T. Severin şi scrii-torii Ileana Roman şi Florian Copcea.

15.Festivalul de literatură dialectalăbănăţeană

“Todor Creţu Toşa - Petru Dimcea”Ediţia XVII-a. Mesici, 3 noiembrie 2012Manifestarea a fost organizată împreună cu

S.L.A. “Simion Drăguţa”, Biserica OrtodoxăRomână şi Societatea Vânătorilor din Mesici.

La această manifestare au fost conferitepremiile laureaţilor festivalului, poeţilor dialec-tali: Ionel Iacob Bencei din Timişoara şi TeodorGroza Delacodru din Mesici. Premiile au fostînmânate în faţa sfântului altar al B.O.R. dinacest mic sat de codru. A urmat o şezătoare lite-rară cu o participare numerică a poeţilor dinambele părţi ale Banatului precum: TiberiuPopovici din Bocşa, Dimitrie Acea din Doclin,Iluţa şi Cornel Panciovan din Voivodinţ, IonelIacob Bencei din Timişoara, Nicolae Gheju dinSoceni, Gheorghe Novac din Vârşeţ, IleanaMusta Măran din Vârşeţ…

16.Zilele presei bănăţeneUzdin, 8 decembrie 2012. Ediţia XVI-aLaureaţii Premiului “Jurnalistul anului

2012” au fost: Valentin Mic (Panciova), VasileTodi (Timişoara) şi dr. Tiberiu Ciobanu (Timi-şoara). Au fost conferite şi Premiile “SilviusBata Miclea” pentru contribuţii deosebite înpublicistica bănăţeană.

Printre cei premiaţi sunt: Ghiţă Blejuşcă(Săcălaz), Traian Todoran (Novi Sad), Gheor-ghe Lungu (Timişoara), Elena Maria Barbu(Timişoara), Gheorghe Rancu (Prigor), Octa-vian Suciu (Panciova), Adrian Dinu Rachieru(Timişoara), redacţia “Suflet Nou” (ComloşuMare), Pavel P. Filip (Torac), Iancu Murărescu(Sărcia), Ştefan Tomoiagă (Săcălaz)...17.Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă

la români“Fie în veci de yeci laudat”

Ediţia XXIII-a. Uzdin, 21 decembrie 2012Coorganizatori: Ş.G. “Sf. Gheorghe”

Uzdin, Biroul Teritorial Uzdin al C.N.R. şi C.C.“Doina”. Au participat: cete de colindători dinTorac (instructor: Marieta Burc), Ionel Stoiţ şiuzdinenii (corul şcolar şi S.L.A. “Tibiscus”).

Lui Valentin Mic a fost conferit Premiul“Ziaristul anului”.

În cursul anului 2012 S.L.A. “Tibiscus” amai organizat şi alte manifestări precum:

a)Gala sportului uzdinean (ediţia XIX-a),alegerea celor mai buni sportivi din Uzdin - 6ianuarie 2012

b)Adunarea anuală a S.L.A. “Tibiscus” cuexpoziţia privind producţia editorială în 2011 -6 ianuarie 2012

c)”Gala răchiei” - Festivalul răchiei dinBanat, ediţiaVII-a - 19 octombrie 2012

În cursul anului 2012 au fost editate urmă-toarele publicaţii:1.”Tibiscus” (în noiembrie 2012 a apărut nr. 250)2.Trăiască răchia (un număr)3.Berea (un număr)

Au fost editate următoarele cărţi:1.Oameni de seamă ai Banatului - 2011 (în co-laborare cu Editura “Eurostampa” din Timişoara)2.Oameni de seamă ai Banatului: 1997-2011 (încolaborare cu Institutul Cultural Român dinZrenianin)3.Pau Voina - Raza de soare (poezii)4.Milorad Mihailović - Odlazak milosti (poeziiîn l. sârbă)5.Vasile Barbu - Cuvinte vechi din graiulbănăţean al Uzdinului6.Cartea de aur a picturii naive din Uzdin7.Adrian Dinu Rachieru - Despărţirea de Emi-nescu

Vasile Barbu

RAPORT Manifestările cultural-artistice organizate de cătreSocietatea Literar-Artistică “Tibiscus” din Uzdin în cursul anului 2012

Societatea Literar-Artistică „TIBISCUS” Uzdin(Voivodina, Serbia)

PLANUL DE MUNCĂ - 2013În cursul lui 2013 S.L.A. „Tibiscus” va continua să

organizeze tradiţionalele sale manifestări:1.Festivalul internaţional de poezie „DRUMURI DE SPICE”

(Ed. XX-a)2.Concursul de recitatori „Buna Vestire” (ediţia XIV-a)3.„Slavă dulcelui grai bănăţean” (ediţia III-a)4.Gala sportului uzdinean (ediţia XX-a)5.Colocviile literare „Trebuiau să poarte un nume” (ediţia

XVII-a)6.„Punţi de lumină” - ziua Editurii „Tibiscus”7.Mărţişor uzdinean (ediţia VI-a)8.„Al măi tare OU din lume” şi Aruncarea pietrii de pe umăr9.Simpozionul internaţional „Oameni de seamă ai Banatului”

(ed. XVIII-a)10.Noaptea muzeelor (ed. III-a)11.Întâlnirile scriitorilor în grai bănăţean „Ioţa Vinca” (ed.

XIII-a)12.ZILELE UZDINULUI (Ediţia V-a)13.Festivalul berii „FEST (cu) BEREA” (Ediţia VIII-a)14.Sărbătorile gustarului (Ediţia II-a)15.Campionatul spuitorilor de bancuri (Ediţia V-a)16.Festivalul răchiei din Banat „Gala răchiei” (Ediţia VIII-a)17.Festivalul de literatură dialectală bănăţeană „Todor Creţu

Toşa - Petru Dimcea” (ediţia XVIII-a)18.„Zilele presei bănăţene” (Ediţia XVII-a)19.„Unire în cuget şi simţiri” (Ediţia X-a)20.Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă la români „FIE ÎN

VECI DE VECI LĂUDAT” - Ediţia XXIV-a21.Concursul „Dărapul de cârnaţi” (Ed. V-a)Se va continua editarea publicaţiilor:a)Tibiscus - 12 numereb)Berea - un numărc)Trăiască răchia - un numărÎn a. 2013 va fi continuată colaborarea culturală cu:1.Redacţia revistei „Almăjul” - Şopotul Vechi2.Liceul „Vlad Ţepeş” - Timişoara3.Societatea Culturală „Patrimoniu” - Timişoara4.Asociaţia culturală „Armonia” - Săcălaz5.Societatea culturală „Lumina” - Drobeta Turnu Severin6.Redacţia revistei „Vestea” – Mehadia7.Universitatea „Tibiscus” - Timişoara8.Redacţia revistei „Suflet Nou” - Comloşu Mare9.Asociaţia Istoricilor Bănăţeni - Timişoara10.S.C.P. „Avram Iancu”, filiala Timiş - Timişoara11.Asociaţiunea Transilvană „ASTRA” (Sibiu),

despărţămintele Iaşi şi Timişoara12.Asociaţia culturală „Constantin Brâncuşi” - Timişoara etc...S.L.A. „Tibiscus” Uzdin va conferi în cursul anului 2013

următoarele sale tradiţionale premii:1.Marele Premiu pentru poezie „Sfântu Gheorghe”2.Premiul satului bănăţean „Gheorghe Lifa”3.Premiul pentru contribuţii istorice „dr. Gligor Popi”4.La „Drumuri de spice”: premiile „Gheorghe Bulic”,

„Tibiscus”, „Casa Românească”, „Podul lui Traian”, „Pelerin pemeridiane româneşti”, „Hrisov de excelenţă”.

5.Premiul cultural „M. Eminescu – 1994”6.Premiul „Jurnalistul anului” şi „Silvius Bata Miclea”7.La Gala sportului uzdinean: premii pentru sportivii anului,

Premiul „dr. Todor Puia” şi cel pentru muncitor sportiv „A. Creţu- N. Sârbu - I. Spăriosu”

8.Premiul „Pro fidelitas”9.Cartea anului Editurii „Tibiscus”10.Premii şi la alte manifestări/festivaluri11.Diplome: „Însemn de preţuire”, „Excelsior”, membrii de

onoare ai S.L.A. „Tibiscus”...Planul editorial 2013

1.Monografia Festivalului internaţional de poezie „Drumuride spice”

2.Antologia laureaţilor Marelui premiu pentru poezie „Sf.Gheorghe”

3.Valeriu Grosu - Memorii: Aşa cum a fost4.Valeriu Grosu - O să plouă (poezie)5.Vasile Barbu - Singurătăţile insularului nomad (poezie)6.Oameni de seamă ai Banatului - 2012 (actele simpozionului)7.Am ocârşit-o (almanah de literatură dialectală bănăţeană)8.Teodor Groza Delacodru - Scărpinaia-ă scărpina (epigrame)9.Pavel P. Filip – (volum de poezie)

Vasile Barbu

Publicistul Iancu Murărescu din Sărcia la Simpozionul„Oameni de seamă ai Banatului” în atenţia ziariştilor RemusNistoran (Radio Timişoara) şi Traian Todoran (TV Voivodinei)

2002. Pe drumurile românităţii: Teodor Groza Delacodru,Vasile Barbu şi Petru Boleanţu pe malul bătrânului Danubiu înfaţa Mănăstirii Mraconea.

Page 4: Tibiscus Uzdin decembrie 2012

4 Nr. 12 (251) decembrie 2012 TIBISCUS

5 cele mai maridescoperiri din

lume1.Focul (în urmă cu

790.000 ani)2.Roata (în urmă cu 3.500

ani)3.Electricitatea (în sec. al

XIX-lea)4.Plastica (în sec. al XX-

lea)5.DNK (în sec. al XX-

lea)

Sobe me dî la ChisodaUnge dorm, visădz sî scriu,Iară vremea-ş bace dobaMi-este leagăn şî sicriu.Doar ţânţarii mi-s tovar㺪î un hârţ tare nărod,Grelu care-mi cântă iarăşSus pă grinda dî la pod.Iarna-i frig, vara-i răcoarie,Toamna-s brume pă păreţ,Gânduri dor sî vremea doare,Sîngur în sângurătăţ.Numa gându mi ce-aduşie

Lângă minie tăt mereu,Suflet blând sî înjer dulşie,Fir dăsprins dân curcubeu.Poezia me ce ceamăDă pră unge vândruieşci,Ori cu patimă şi ceamă,Ori dîn astrele şiereşci.Însă tu ieşci pre dăparce,Geaba, să ce-ntorşi, aş vreaŞî ce-adun atunşi dân carceUnge ieşci numa a mea.

Petru Chira

Durerea dragosteiDragostea, fără durere,E ca stupul fără miere,Lasă, Doamne, să mă doară,Altfel – dorul mă omoară.

StrajăDeşteaptă-te,Că noaptea începe.

Ceas târziuDupă tinepoate vine...După mine,n-am pe nime.

OrbităSoarele...Şi el apune.

Ionel Căpiţă(poet din Basarabia)

PoesisSoba me dî la Chişoda

Page 5: Tibiscus Uzdin decembrie 2012

TIBISCUS Nr. 12 (251) decembrie 2012 5 Noutăţi editoriale

Două cărţi noi despre Ion_MiloşAmbele poartă semnătura Catincăi Agache, istoric literar din Iaşi. Prima carte se intitulează „Ion

Miloş - viaţa şi opera” şi a apărut la Editura Academiei Române din Bucureşti iar cea de-a doua „IonMiloş între contemporani” şi a apărut la editura „Princeps Edit” din Iaşi.

Linia predominantă care străbate cartea „Ion Miloş. Viaţa şi opera” este, cum ne sugerează autoareacărţii, doamna C. Agache, că Ion Miloş este „omul nimănui” el însuşi afirmând: „Eu ard pentru durerealumii”!!! Poate pentru unii aceste cuvinte, pe care şi le-a asumat Ion Miloş să sune a nemeritată„suferinţă”, asumarea unui calvar scriitoricesc care de fapt nici nu s-a întâmplat, sau falsă constatare fărăsuport real în viaţa scriitorului, dar oricum trebuie ştiut că poetul Ion Miloş a fost un adevărat revoluţionarîn literatura din Scandinavia el opunându-se cu înverşunare societăţii occidentale de consum care favorizalatura materială, goana după avere şi bunăstare în detrimentul gândirii, a spiritualităţii şi altruismului acărui exponent a fost scriitorul din Sărcia. Cu toate că a fost stors şi distrus spiritual pătimind mult înpostura de Ion fără ţară cu coşmaruri personale dramatice, străin într-o lume străină, crucificat întremai multe literaturi iar mulţi scriitori mai ales în Suedia aveau faţă de opera sa o atitudine ostilă, Ion Miloşa creat o operă poetică de invidiat, o operă care 1-a fixat în vârful poeziei româneşti.

Impresionanta operă poetică în limba română cuprinde 29 de cărţi de poezie apărute la Vârşeţ,Bucureşti, Cluj, Napoca, Iaşi, Timişoara, Tg. Jiu, Craiova, Belgrad, Novi Sad, Oradea... plus încă 12 înlimbile suedeză, sârbă, macedoneană, engleză şi persană. Prezent în listorii literare, antologii, diversepanorame poetice sau calendare, manuale şcolare, periodice culturale, pagini on-line... Ion Miloş varămâne pentru totdeauna un om deplin al literaturii şi culturii române, o personalitate complexă aspiritualităţii românilor din Voivodina.

Cartea „Ion Miloş între contemporani” ediţie îngrijită, texte critice şi antologate, note biografice şibibliografie tot aparţinând doamnei Catinca Agache din Iaşi este o carte despre un Don Quijote altimpurilor postmoderne. În prefaţa cărţii Daniel Corbu creionând-ul pe Miloş scrie cum „conceptul decetăţean al universului proiectat cândva de greci, visat de Eminescu s-a împlinit în cazul lui Ion Miloş”.O fi sau poate nici nu atât de uimitoare personalitatea lui Ion Miloş totuşi ea va rămâne o mărturie pesteveacuri, un exemplu viu de dramă existenţială şi intelectuală a exilului poetului Ion Miloş care a fost şiva rămâne un poet al lumii. Dar şi un poet-minoritar din Banatul ex - iugoslav.

Cartea este structurată în nouă capitole cuprinzând cronologic întreaga viaţă şi operă literară.Referitor la plecarea în Franţa între 1955-6 despre care aici nu se prea ştia din ce motive Ion Miloş a

plecat în Occident din carte aflăm că a plecat pentru procurarea lentilelor pentru astigmatismul de caresuferea. La întoarcerea acasă, între 1956-9, Radu Flora şi apropiaţii săi care n-au agreat deloc plecareasa în Paris i-au creat o imagine de agent al Occidentului şi otrăvit de influenţe capitaliste şi anti Tito faptpentru care mai să ajungă la Goli otok. Din această cauză nici nu s-a putut nicăieri angaja şi a luat dinnou calea negrii străinătăţi. Căci nu a dorit să fie angajatul poeziei de miting şi să stea la „ospăţulsocialismului realist”.

Fără îndoială că cele două cărţi despre marele Ion Miloş una dintre personalităţile de vârf a culturiiromânilor din Voivodina (unde fără îndoială aparţin şi Vasco Popa, Gligor Popi, Emil Petrovici, AurelMiloş, Radu Flora...) aduc lumină nouă, informaţii inedite despre viaţa sbuciumată a acestui sărcianţ alcontinentului european şi contribuţii însemnate la înţelegerea operei poetice a inegalabilului poet. Sfâşiatdes de nedreptăţile făcute, de neînţelegerea atât a celor apropiaţi cât şi a societăţii în general.

Vasile Barbu

ECOUîn corabie cuvinteleascund trecerea călăreţului de taină,un ecou fără de lege - înger mă urmăreşte;privesc în oglindăcu-nţelepciuneveşnicul suspin al omuluiaprinde o lumânareîn spatele meu.

SUFLET DE COPILo floare –nimic neobişnuit,speranţa ultimaplecând - urcând în paşi mărunţiun trandafir alb –o funie pendulândsub spânzurătoareîn aşteptarea iertăriide un timp devin mai curajoasăşi străbat mii de ploi de steleîn pace.

SPRE UN VISsuspinul din inima taflacără eternă aprinzându-se, steaîn cel de-al cincilea veac,

sânge se va vărsa,eu plec în şoapta râului, amăgitor

urcândspre un vis uitat la nesfârşit.

DOAR ÎN VISpoemul viseazăcum cu ochii deschişiîi fur trandafirul roşucum într-un vis ciudat,într-adevăr uitat,chiar el m-a lăsatsă spun:salvează cuvinteledin zilele trecute.

Oaspetele nostru tânăra poetă DENISA MARIA BĂLAJ

Domnul profesor TIBERIU CIOBANU din Timişoara aprimit anul acesta, de la noi, S.L.A. „Tibiscus” – patru

premii!Pentru merite deosebite aduse atât S.L.A. „Tibiscus” cât şi

întregii comunităţi româneşti din Voivodina, domnul prof.dr.Tiberiu Ciobanu, director al Liceului „Vlad Ţepeş” dinTimişoara, nume binecunoscut în istoriografia românească, încursul lui 2012 a primit din partea societăţii noastre „Tibiscus”– patru premii: pentru contribuţii istorice „dr. Gligor Popi”,premiul „Ziaristul anului”, Premiul cultural „Tibiscus” şipremiul „Pro fidelitas”.

Fără îndoială că domnul prof. T. Ciobanu ar fi meritat,pentru toate câte le face pentru comunitatea noastrăromânească şi mai mult!

Manifestare de literatură dialectalăbănăţeană la Torac

Într-u veşnica slavă agraiului bănăţean

La cea de-a III-a ediţie a Festivaluluide creaţii literare în grai bănăţean „IonNiţă Secoşan” care a avut loc la Torac,organizatorul manifestării de înaltărespiraţie românească Asociaţia Culturală„V. Petrovici – Bocăluţ” i-a aniversat pepoeţii dialectali care au împlinit o vârstărotundă. Astfel la cei 70 de ani au fostsărbătoriţi: Liubiţa Meselgia din Torac şiSimeon Gaşpăr din Vârşeţ iar la cei 60 deani – Teodor Groza Delacodru din Mesici,Aurora Rotariu – Planianin şi Ionel Stoiţdin Novi Sad, Cornel Panciovan dinVoivodinţ şi Pavel Pancaricean – Lontidin Sărcia.

La concursul tinerilor recitatori depoezie în grai şi în limba română literarăau luat parte 14 recitatori din Torac,Uzdin, Târgovişte, Vârşeţ şi Caransebeş.Juriul concursului, dat fiind evoluţiaexcelentă a tuturor concurenţilor a acordattuturor celor 14 concurenţi locul I. Astfelau fost premiaţi printre alţii: Dina Grbić(Torac), Cristina Ilie şi Radu Iordache(Târgovişte), Andrea Oalge, AndreiDavid, S.V. Radu şi Anastasia Şocardă(Uzdin), Elena Molea (Caransebeş),Aneta Gaşpăr (Vârşeţ), Eleonora Marian(Torac)...

DESPRE SĂRCIA ŞISĂRCIENŢI ÎN

PUBLICAŢII DINROMÂNIA

În ultimii 15 ani, despre Sărcia şisărcienţi, au fost publicate mai multemateriale (semnate I. Murărescu) îndiferite publicaţii apărute în România.Astfel materiale apar în „Apă Vie”,„Curierul românesc”, „Columna 2000”,„Izvor de frumuseţi”, „Banatul istoric înproză, versuri şi imagini”, „Spiritualitatearomânească în spaţiul rural bănăţean”,„Clio”, „Tăt Banatu-i fruncea”, „Poezie îngrai bănăţan”, „Almăjul”...

În revista de cultură provincială„Icoane bănăţene”, a cărei fondator şiredactor responsabil este Nicolae Danciu-Petniceanu, în nr. 2/2012, IancuMurărescu publică un material ce aparesub titlul de „Cel mai venerat poet dinSuedia e un român din Banat - Ion Miloş,iar în nr. 4-5/2012 lucrarea „PreotulGherasim Andru”, precum şi şapte pozevechi cu sărcienţi în port popular.

În publicaţia periodică „Suflet nou”,publicaţie sătească, care apare la ComloşuMare (cândva sediul Protopopiatului dincare făcea parte şi Sărcia), în nr. pe iunie(2012) este publicat un material intitulat„Suflet nou - face parte din colecţiilemele”, iar în nr. pe iulie un material destulde vast, intitulat „Din Sărcia”, materialesemnate de Iancu Murărescu.

I.Murărescu

AD. 1977: La Festivalulinternaţional de Poezie

„Drumuri de spice”Patru Adami: Ghermineanţ, Doclean,

Pusloici (pe atunci laureatul festivalului)şi Dalea.

Fotografia a fost realizată în faţacasei de naştere a scriitorului şi omuluide teatru Todor Creţu-Toşa (1929-1979)unde atunci s-a montat pe faţada acesteicase o placă comemorativă de marmoră.

Colţul copiluluiPISICA MEA, GOGOAŞĂ

Am o pisică, foarte mică-foarte mică.Ea nu e o pisică oarecareCi o pisică – foarte tare.E jucăuşăDe n-ai treabă.Pe burtă îi e desenată-o turtă!Pisica mea e drăgălaşăDe aceea o cheamă – Gogoaşă!Are urechi c-am măriceleLabele, mititele, vai de ele.Gogoaşă e pisica mea.Şi aş ierta-o oricând vreaCăci şi dacă rău face cevaDoar nu pot ţipa – la ea!Căci şi dacă vocea aş ridicaEa imediat m-ar înţepa!

Iovana Iovanovici

EPIGRAMEMafia viselor

Ce crud e „capo di mafia”!Şi-i pus mereu pe fapte releL-aş pedepsi, dar n-am tăria,Să-l dau pe mâna soacrei mele.De lipsa banilor îţi pasăAvid de artă, de culturăPe când sărac, ajungi acasăŢinând doar degetul la gură...În mioritica splendoareCu munţi, păduri şi cu miriştiTuriştii vin la vânătoareIar noi vânăm mai mult turişti.Modest, românu-a priceputDe multe secole şi aniCă el nu este-un om avutUmor ar mai avea, dar bani...

Dan Căpruciu

ISTORIE... de nu de mult!

18. noiembrie 2000R e î n f i i n ţ a r e a

Consiliului local alPartidului Democrat laUzdin. În imagine:Vasile Bălan-Bâru,Adam Onciu şi MiroslavCrişan

Meritată aducere aminte, regretatul profesor Aurel Turcuş - bunul nostru coleg şi prieten şi al meumentor în publicistică - a fost, într-adevăr, un valoros om de cultură, cu o însemnată contribuţie pe caleaslovelor, modest şi iubitor de semeni, unul dintre cei mai frumoşi oameni (de minte şi inimă) pe care i-am cunoscut şi de la care am avut mereu de învăţat, Domnia sa încurajându-mă şi susţinându-mă, cape atâţia alţii, încă de la începuturile mele într-ale gazetăriei, o fiinţă de o rară nobleţe sufletească şicu o dăruire profesională dusă, adeseori, până la sacrificiu, însă cu o dragoste imensă pentru istoria şicultura pământului care ne-a zămilist. Îmi va lipsi mereu părintele meu spiritual - AUREL TURCUŞ!

In memoriam Aurel Turcuş

Din neamul slujitorilor de seamă,Care din slovă şi-a făcut altar,Un alt maestru a... scăpat condeiulŞi a cernit o zi din calendar.„Un ghiocel în miezul iernii”,Cum cineva drag l-a numit,Agale, „Singurel de ziuă”*,A luat calea spre zenit.La treisprezece ani de la un vis(Când Maica-i spuse: „Prea devreme”**),L-a văzut iară-ntr-un abisŞi-i luă povara, alegând să-l cheme...Părinte bun - între puţinii-Aleşi -,Veghează paşii noştri în faptă şi-n cuvânt,Cu sufletele pure, ca florile-n cireşi,Să ne-nchinăm, MAESTRE, tot demni l-al tău mormânt!„Uitarea - cum romanţa spune –E scrisă-n legile-omeneşti”,Dar amintirea nu apuneCât pentru mulţi O PILDĂ eşti!

MARINELA PANŢIRU*titlul unei scrisori adresate profesorului Aurel Turcuş - aflat în mare cumpănă a vieţii -, publicată, de confratele

Domniei sale, Eugen Dorcescu, în suplimentul de cultură al ziarului Renaşterea bănăţeană - „Paralela 45”, din 13iulie 1999

**citat din poezia maestrului Aurel Turcuş, „Lumea-avea în sine-un gol”, scrisă, pe patul de spital, în 24 iulie1999, prezentă în cartea sa de poezii, „Conul de sine”, apărută la Editura „Eurostampa” din Timişoara, în acelaşi an, 1999

Page 6: Tibiscus Uzdin decembrie 2012

6 Nr. 12 (251) decembrie 2012 TIBISCUS

Foc de Bobotează: cu Nelu Bâlteanu şi Ioţa Neda

Imnul Societăţii “Tibiscus” interpretat de AndreeaIoana Şoşdean şi grupul vocal

În spiritul obiceiurilor din străbuni foc de Bobotează cu Livia şiMoisică Barbu şi Florin Neda

Cea mai bună sportivă a Uzdinului în anul 2012 - IsabelaLupulescu

Milan-Tale Andrić deţinătorul premiului pentru cel mai bunmuncitor sportiv din Uzdin

Ansamblul de colindători din Torac la Festivalul “Fie în veci deveci lăudat” de la Uzdin

Talentata recitatoare Anastasia Şocardă a debutat şi casolistă vocală interpretând colinde

Grupul “Uzdâni” la “Casa Bănăţeană” de la Torac la Prazniculobiceiurilor de iarnă

Pavel Bălan şi Viorel Onciu la Torac interpretândcolindul “Potriacu”

Colindătorii de la S.L.A. “Tibiscus” la primarul Uzdinului,Teodor Ghertinişan

“În Iordan”, colindănd prin Uzdin în preajma Bobotezei: AntonelIovanov, Pera Martinov, Alexandru Martinov şi Trifu Şămanţ

F O T O R E P O R T E R H O I N A RF O T O R E P O R T E R H O I N A R

Apariţia acestui număr a fost facilitată decătre domnul Ion Sârbulescu din Turnu Severin.

Sincere mulţumiri!

Page 7: Tibiscus Uzdin decembrie 2012

TIBISCUS Nr. 12 (251) decembrie 2012 7 Recepţie festivă de sfârşit de an la Primăria Uzdin

În 2013 se planifică, terminarea deconstruit a capelei

Primarul Uzdinului, TeodorGhertinişan în data de 29 decembrie aconvocat şi o şedinţă a Consiliului localla care a făcut un bilanţ anual alactivităţilor realizate dar a şi oferit orecepţie festivă. Anul lăsat în urmă varămâne în memoria Uzdinului prin faptulcă s-a început contrucţia capelei lacimitir a cărei finalizare se aşteaptă înprima parte a lui 2013. Domnul primar ainformat că în 2012 pentru aceste lucrăride contrucţie s-a primit o sumă de 2 milioane dinari iar pentru afi complet terminată va fi nevoie de încă – 8 milioane!?!?

Merită a se aminti şi contrucţia fântânii ecologice în centrucare însă încă n-a fost dată oficial în folosinţă. Şi nici nu se preaştie când se va întâmpla aceasta!!!

În ceea ce priveşte planurile pentru 2013 primarulGhertinişan a amintit o câteva:

-În localitatea vecină, Putnicovo vom contrui o porţiune dedrum (300 m) din piatră mărunţită. Pentru această investiţie amprimit din partea comunei Covăciţa 3 milioane dinari. O altăamplă acţiune va fi racordarea la reţeaua de apeduct a celei de adoua fântâni. Ea a fost terminată de săpat dar mai sunt unelelucrări de efectuat pentru a se racorda şi ea la ApeductulUzdinului.

La anul ne aşteaptă şi repararea iluminaţiei publice şimontarea de becuri economice, investitor fiind Adunareacomunei Covăciţa.

Şi o noutate:-Din 2013 chiria pentru localurile date spre închiriere nu mai

sunt în competinţa primăriilor ci banii vor fi adunaţi de Adunareacomunei Covăciţa. Aşa că nu se va mai întâmpla ca şi până acumca chiriile să nu se achite în mod regulat. Iar administraţiacomunală din 2013 va achita în întregime salariul secretaruluiprimăriei precum şi cheltuielile pentru iluminaţia publică.

Comuna Covăciţa a dat 300.000 în 2012 pentruachitarea lucrărilor de asanare a faţadei Primăriei Uzdinului.Ceva bani a dat şi Cooperativa Agricolă „Plugarul” dar nu saspus – cât!

De ani de zile Primăria Uzdinului tot amână acţiuneade înschimbare a denumirilor străzilor. Fiind invocate fel defel de motive şi scuze! Dar odată şi odată şi de acest domeniu

(sensibil!) va trebui apucat. Poate tocmai în 2013?

Ilie Lupulescu a refuzat o funcţiefoarte importantă în U.T.M.S.În data de 6 decembrie 2012 cotidianul

sportiv „Sportski žurnal” din Belgrad ainformat că în şedinţa Consiliului deadministraţie al Uniunii de Tenis de Masă aSerbiei în funcţia de nou şef al consiliului despecialitate a U.T.M.S. a fost numit SlobodanTasković din Belgrad.

Această funcţie deosebit de importantă întenisul de masă din Serbia a fost, conformspuselor lui Zoran Kalinić preşedinteleU.T.M.S., oferită lui Ilie Lupulescu însă el arespins funcţia oferită.

Era odată, tare de mult, un marefluviu care curgea din vârful unuimunte şi trecea şi prin valea noastră.Dar ceea ce curgea prin albia lui nuera apă ci - bere! Şi era atât de rece,cristalină, îmbietoare că toată lumeace trăia în valea noastră venea lamalurile lui şi-şi lua cu cănţi, bidoane,vase, bocăliţe... în sticle acest elixirsalvator şi-şi ducea şi acasă unde-1savura cu nesaţ. Şi ce fain era sătrăieşti atunci în această vale afericirii...

La o vreme venit-au nişte inşi înlimuzine negre care ne-au spus căacolo la poalele muntelui vor construio – hidrocentrală!

-Nu vom dârni berea voastră, nespuseră. Doar ea va trece prin niştemaşini va face - curent şi va ieşi iarăşibună de beut.

Ce era să facem. Am tăcut că n-amavut încotro.

Şi se făcuse bereocentrală.Avusem acum curent şi de - vândut.

Berea ce să vă spun: continua săfie. Trecea ea prin nişte ţevi uriaşe darla celălalt capăt iarăşi ieşea. De faptnumai era atât de savuroasă ca şi întrecut că parcă avea un miros - dar secontinua a - bea. Şi iarăşi malurileerau împânzite de cei ce-şi duceau şiacasă lichidul preferat. Unii setolăneau şi pe mal. Îşi scoteau cuciocul berea din râu, băuseră penerăsuflate şi acolo rămâneau.

Dar de la o altă vreme veniserăalţii cu nişte gipuri negre îi şpindaserăpe cei care stăteau tolăniţi pe mal,fluturau cu nişte hârtii şi noi doarprinserăm cuvintele:

-Vom deschide locuri de muncă.Vom îmbutelia beutura. Nu mai va finevoie de ciocuri şi bocăliţe! Că nu e– igienic, după standarde...

Şi aşa au construit în valea noastrăpe mal - o fabrică!

Ce să spun, ne-au lăsat şi nouă

spaţiu pe malul celălalt unde maiputeam să ne umplem căniţele culichidul plăcut.Dar se uitau de pemalul celălalt de tot urât la noi.

La o altă vreme observam noi decelaltă parte buldozere. Săpau unşănţălău, un canal de scurgere-aberii!?!?

-Ce faceţi bre, strigat-am noi de pemalul celălalt. Ne furaţi berea!

-Da de unde, strigau şi ei. Avem unpartener de proiect din regiuneatransfrontalieră şi-i dăm şi lui cevamaterie primă. Dar nu vă speriaţi - vafi bere pentru toţi, ne îmbărbătară.

Şi de fapt bere mai era. De fapt nuca şi în trecut că uneori zăream şifundul râului berist dar încă maireuşisem să ne umplem sticlele. Bine,acum mai stăteam şi la coadă săajungem la lichidul dorit.

Dar observam cum unii începeausă-şi facă provizii. Se transporta bereaîn fel de fel de vase schimonosite: dinplastic, din aluminiu, de oţel... Şi aşazilnic se transporta berea noastră dinparadisul nostru terestru.

Aşa că inevitabilul s-a produs: râula secat! Numai curgea nimic. De faptnoi nu mai aveam nimic. Că se vorbeacum că râul de la munte tot maiaducea bere însă noi nu reuşisem săvedem nimic că de-a lungul malurilorau făcut nişte ziduri, au pus pazniciaşa că nu ne puteam nici apropia. Desărit zidul nici vorbă că cică prinsârma care trece prin vârful zidului erabăgat acel curent electric ce-lproducea tocmai bereocentralanoastră.

Şi aşa n-am mai avut berea noastrădin râul nostru.

Ne-o mai cumpărăm noi lasărbători din magazin. În peturi, însticle, în doze...

E, ce ţi progresul tehnologic. Nu telasă să te îmbeţi pe cale naturală!

Văsâlică Berebea

CRONICA UZDINULUIÎn data 24. XII 2012. s-a colindat prin

Uzdin cu Grupul vocal „Uzdâni” format din:Crăciun Creţu – dirijorCristian Ţăran, Tiberiu Spăriosu,

Alexandru Laslo, Pavel Bălan, Vidu Velici,Vasile Barbu, Viorel Onciu-Nicoară, PetruGhertinişan.

Colindătorii s-au abătut pe la:1.Cofetăria „Arena” (Neset)2.Primarul Todor Ghertinişan3.Viduţu Stoia – Călicu4.Petru Şuboni5.Magazin „Trend” (Iulian Tilici)6.Biroul S.L.A. „Tibiscus”În data de 24 decembrie 2012 după o

suferinţă grea la vârsta de 63 de ani s-a stinsIovan Rista-Şole fost fotbalist la „Unirea”Uzdin. A fost în timpul vieţii un inventator demaşini agricole având brevete recunoscute peplan naţional şi internaţional.

În data de 3 decembrie la vârsta de 69 ania trecut la cele veşnice Gheorghe Spăriosu,unul dintre primi jucători în ani de pionierat aiClubului de tenis de masă „Unirea”.

În viaţă a fost funcţionar la Adunareacomunei Covăciţa şi primăria Uzdinului.

(bmv)

Unire români!Cu lozinci şi cu tam-tamuri,Se unesc numaidecât:Mai întâi se strâng ca neamuri,Iar, apoi, se strâng de gât.

D-ale mariajuluiDe două ori m-am însurat;Eşec total, doar jale-n casă:

Întâia soaţă m-a lăsatŞi-acum, a doua, nu mă lasă!

Fericire în cupluAm o femeie-ncântătoare –Frumoasă, dulce, iubitoare...De-aceea, mă tot rog de zei,Să nu ne afle soţul ei.

Ion Diviza (R. Moldova)

-Aceia care vorbesc socotit,trebuie să plătească fiecare cuvânt.

-Cine mănâncă răbdări fripte,rabdă până se satură.

-Cel ce ţine hăţurile, nu stă la sfatcu caii.

-Îşi îngrijesc cu drag automobilul.Pentru copii nu lea mai rămas nicitimp, nici bani.

-Nu sunt buni de nici o brânză,sunt buni numai de caşcaval.

-Amânarea e hoţul timpului, şiamarul destinului.

-Cei prinşi cu mâna în buzunarsunt carceraţi, cei prinşi cu mâna însac - sunt premiaţi.

-Nepotul şi-a deschis firmăproprie, acum e patronul bunicului.

-Tineri la sat călăresc cu drag -motoarele.

Doru Mohora

EPIGRAME DIN „SCÂRŢ”Aforisme

Satiră Progres tehnologic?

SS PP OO RR TT SS PP OO RR TT SS PP OO RR TT SS PP OO RR TT SS PP OO RR TT SS PP OO RR TT

Excelent au evoluat tinerii fotbaliştiuzdineni ai antrenorului Dorel Spăriosu -Banana şi în cele şase jocuri de campionatau învins de cinci ori suferind şi oînfrângere. Dar semisezonul cu 15 puncteacumulate 1-au terminat pe poziţia delideri. Pe locul al II-lea cu acelaşi numărde puncte sunt tinerii fotbalişti din Samoşcare au şi învins în confruntarea directă pe„Unirea”.

Iată rezultatele uzdinenilor:Uzdin: Unirea - Vojvodina (Ţâripaia) 3:1Sefcherin: Tempo - Unirea 1:4Covăciţa: Slavija - Unirea 4:6Uzdin: Unirea - Borac (Săcula) 4:2Samoş: Pobeda - Unirea 5:1Idvor: Polet - Unirea 0:9

Cei mai buni jucători ai „“Unirii”conform aprecierilor antrenorului D.Spăriosu au fost: Marius Iovanov (portar),Luka Simić, Mădălin Ghertinişan şiAntonel Iovanov.

(bmv)

În sezonul competiţional precedentluptătorii din Tămăşăvaţ (club care este ofilie a celui mai bun club de lupte greco-romane din Serbia, „Proletar” dinZrenianin) au ocupat locul al V-lea în celmai înalt rang competiţional din ţară.Atunci s-a spus că au fost o mare surpriză!Şi din acest mic sat (la 5 km depărtare deUzdin) au sosit ştiri cum că în acest an seva ataca un loc şi mai de sus!

Dar nu era aşa să fie. Căci au fost înre-gistrate numai - înfrângeri!

Ca şi gazde tămăşăvenţii au pierdut dela „Crvena zvezda” (Belgrad) cu 1:6 de la„Partizan” (Beograd) cu 7:0 de la„Radnički” (Kragujevac) cu 3:4 şi de la„Senta” cu 1:6.

Culorile clubului sunt apărate de:Ostojić, Sekereš, Štiklica, Marian, Galić,

Mišić, Grujić, Janjić şi Varadinac.Clasamentul final:

1.Partizan (Belgrad) 27pt.(fără înfrângere)

2.Proleter (Zrenianin) 253.Spartak (Subotiţa) 234.Radnički (Sombor) 195.Senta 196.Radnički (Kragujevac) 177.Potisje (Kanjiža) 158.Crvena zvezda (Belgrad) 139.Novi Sad 1310.Partizan (Tămăşăvaţ) 9

(toate înfrângeri!)

Fotbal: Divizia intercomunală Covăciţa - Opava în concurenţa cadeţilor până la 13 ani„Unirea” - campioană de toamnă!

Lupte greco-romane„Partizan” (Tămăşăvaţ) pe ultimul loc în

Super divizia Serbiei!

Sa încheiat prima parte a campionatului naţional de tenis de masă din Super divizia SerbieiLa femei – „Novi Sad” pe locul secund iar la bărbaţi –

„Crvena zvezda” pe locul al III-leaÎn concurenţa feminină cu numărul maxim de puncte (18) pe locul I se află campioana naţională

„Senta”. În darby-ul campionatului „Novi Sad” a antrenorului uzdinean Nicolae Lupulescu pentru careevoluează şi fiica sa Anelia Lupulescu a pierdut ca şi gazdă de la „Senta” cu scorul de 4:1. Echipanovosădeană cu 8 victorii şi o singură înfrângere se află pe locul secund.

În concurenţa bărbaţilor pe locul I se află campioana naţională „Banat” din Zrenianin care aacumulat numărul maxim de puncte. Pe locul secund se află „Kikinda” (7 victorii şi două înfrângeri)iar pe locul al III-lea „Crvena zvezda” din Belgrad (cu uzdineanul Laurenţiu Lupulescu în echipă) carea realizat şase victorii şi a suferit trei înfrângeri. Echipa „Požarevac” (pentru care evoluează şivârşeţeanul Branislav Gean) cu acelaşi scor de 6:3 este pe locul al IV-lea.

În cea de-a 10. alegere a celor mai buni atleţidin Serbia în cursul anului 2012 realizată decotidianul sportiv „Sportski žurnal” a învinsAsmir Kolašinac (Partizan, Belgrad) aruncător degreutate. Pe locul secund s-a clasat Emir Bekrić la400 garduri iar pe locul al III-lea alergătoarea decurse medii Amela Terzić (Novi Pazar).Marina Munceam de la „Dinamo” (Panciova) afost clasată pe locul al IX-lea.

În alegerea celor mai buni atleţi din provinciaVoivodina realizată de cotidianul „Dnevnik” dinNovi Sad clasamentul primilor patru a fosturmătorul:1.Mihail Dudaš (Voivodina, Novi Sad), decatlon2.Ivana Španović (Voivodina, Novi Sad), lungime3.Dragana Tomašević (Sr. Mitrovica), disc4.Marina Muncean (Dinamo, Panciova), cursemediiTir cu arculCEI MAI BUNI DIN SERBIA:

ROMANA ŢĂRAN ŞIDANILO MIOCOVICI

Ronama Ţăran (NS 2002) şi DaniloMiocovici (Pančevo) au fost aleşi cei mai bunisportivi la tragerea cu arcul din Serbia în cursullui 2012 la disciplina „Kompownd” (arc curotile).

Alegerea a fost efectuată de Uniunea de tir cuarcul a Serbiei. Dealtfel în cadrul acestei uniuniîşi desfăşoară activitatea 19 cluburi de tir cu arcul.

Cenaclul de literatură dialectală bănăţeană„Cea Ventilă”, Muzeul de literatură dialectalăbănăţeană „Ştefan Pătruţ” şi Societatea Literar -Artistică „Tibiscus” din Uzdin

pentru ediţia III-a a manifestării „SLAVĂDULCELUI GRAI BĂNĂŢEAN” care va avealoc la Uzdin în data de l aprilie 2013

inaugureazăCONCURS - LITERAR

de epigramă în grai bănăţean.Epigramele se vor trimite până în data de 1

martie 2013 la următoarea adresă:S.L.A. „TIBISCUS”str. T. Vladimirescu nr. 168 B26216 Uzdin, SerbiaOrganizatorul va asigura premii.

Preşedinte:Vasile Barbu

Cei mai buni şase jucători de tenis de masă dinprovincia Voivodina în tradiţionala alegere acotidianului „Dnevnik” din Novi Sad sunt:

1.Marko Petkov (Banat, Zrenjanin)2.Aneta Maksuti (Senta)3.Ana Žofia Fenjveši şi Victoria Tružinski (Novi

Sad) (antrenorul acestor jucătoare este uzdineanulNicolae Lupulescu)

4.Valentin Nagynemedi (Obilić, Novi Kneževac)5.Uroš Gordić (Banat, Zrenianin)P.S. Nu putem să nu ridicăm vocea: Unde e:

Anelia Lupulescu, cea mai bună pinpongistă la oraactuală din Serbia?

Page 8: Tibiscus Uzdin decembrie 2012

8 Nr. 12 (251) decembrie 2012 TIBISCUS

Tibiscus - Publicaţie lunară editatăde către Societatea Literar -

Artistică „Tibiscus“ din Uzdin(Voivodina - Serbia)

VASILE BARBU - redactor şefApare sub îngrijirea unui Colegiu

de redacţieAdresa redacţiei: str. T. Vladimirescu 178 b

26216 Uzdin (Serbia)tel: 013/673-856

e-mail: [email protected]: Adorean Velici

Tipar: GRAFOCOLOR 84 PanciovaTiraj: 600 ex.

SPORTIVII CARE AU MARCAT ANUL 2012În cea de-a IV-a ediţie a alegerii celor mai buni sportivi din lume şi de la noi din ţară realizată de către redacţia

revistei noastre „Tibiscus” au fost încununaţi cu lauri:1.Cel mai bun sportiv din lume:

a)atletul jamaican Usain Boltb)austriacul Felix Baungartner cel care a realizat cel mai înalt salt - cea mai mare cădere liberă de la 39 km

(de la marginile cosmosului). Este cea mai mare înălţime de la care a sărit un om cu 1.324 km/h.c)înotătorul american Mikael Phelps, eroul Olimpiadei de la Londra.

Se acordă titlul în egală măsură.2.Titlul pentru cea mai bună sportivă din lume - nu se acordă!3.Cea mai bună sportivă din Serbia: Milica Mandić, tae kwan do (campioană olimpică)4.Cel mai bun sportiv din Serbia: Andrija Zlatić, tir (vicecampion olimpic)

Felix Baungartner Milica Mandić Usain Bolt

În ultima etapă a campionatului de toamnă „Unirea” aînvins pe terenul propriu puternica formaţie „JedinstvoStević“ din Kačarevo, dealtfel vicecampioana acesteiprime părţi a campionatului cu scorul de 4:2. Dar dinpăcate, la masa verde uzdinenii au pierdut acest joc cuscorul oficial de 3:0 şi în plus l-i sa mai luat un punct dejacucerit din cauza scăpării administraţiei clubului care aomis că un jucător uzdinean (Zl. Žolnaj) are douăcartonaşe iar el a fost introdus în joc şi nu avea dreptul!

La finele celor 17 etape clasamentul primei părţi acampionatului arată astfel:

1.Željezničar (Panciova) 49 puncte2.Jedinstvo Stević (Kačarevo) 443.Dolovo (Doloave) 384.Spartak (Dibilecia) 36(-l)5.Unirea (Uzdin) 29(-l)6.Glogonj (Glugoni) 277.Mladost (Voiloviţa) 27

8.Polet (Idvor) 259.Proleter (Maramorac) 2110.Pobeda (Samoş) 2111.Omladinac (Opava) 20(-l)12.Stari Tamiš 2013.BSK (Bavanište) 1914.Borac (Pločica) l715.Omladinac (Deliblata) 16(-1)16.Strela (Ivanovo) 14(-1)17.Plavi Dunav (Skorenovac) 11(-1)18.OFK Pančevo (Panciova) 0(-1) Golaverajul

acestei echipe e de 9:122 !?!?Golgheterii „Unirii”:

16 goluri - Branislav Tekinder13 goluri - Aleksandar Bireš :5 goluri - Miodrag Rudić4 goluri - Aleksandar Jeftić şi Alen Lazić

(bmv)

Fotbal: Divizia II-a a Banatului de sud - grupa „Apus”Evoluţie bună a fotbaliştilor uzdineni

Uzdineana Anelia Lupulescu de la C.T.M. „Novi Sad”a mai reuşit o frumoasă izbândă: cucerirea titlului de ceamai bună pinpongistă din Voivodina. Titlul a fost cucerit lacampionatul provincial al jucătorilor - seniori, desfăşuratla Bečej. În marea finală uzdineana A. Lupulescu a invins-o cu 3:1 pe Aneta Maksuti de la Senta. Medalia de bronza revenit Alexandrei Radonjić (Vojvodina-Novi Sad) şiBranislavei Popov din B. Topola.

La simplu seniori a învins Boris Mihajlović (Banat-Zrenianin) în faţa coechipierului său Ilija Majstorović,jucător pe care l-a descoperit şi la începutul cariereiantrenat - Adela Marina Magda.

Uzdineana Anelia Lupulescu a mai cucerit o medaliede argint la proba de dublu-senioare. Lupulescu a făcutpereche cu Aneta Maksuti din Senta şi a pierdut finala înfaţa perechii Aliz Đurčik (Senta) - Aleksandra Radonjić(Vojvodina-N. Sad)...

La proba de dublu-seniori a învins perechea Imre Buš(Ada) - Branko Anušić (Kikinda).

Fără îndoială că acest cel mai nou succes al AnelieLupulescu îi va întări poziţiile de adevărat leader altenisului de masă în Serbia. Căci celelalte jucătoare care

sunt membre în lotul naţional (Erdei, Feher, Molnar...) nicinu evoluează în campionatul nostru ci - în echipe dinstrăinătate.

(bmv)

Tenis de masă: BečejA N E L I A L U P U L E S C U – C A M P I O A N Ă P R O V I N C I A L Ă

Handbal feminin: Divizia II-a a Serbiei -grupa „Nord”

În ultimele trei etape a acestui puternic rang competiţional (de rangfederal) „Unirea” a înregistrat următoarele rezultate:

Sombor: Ravangrad - Unirea 10:0 (prin neprezentare)Dibilecia: Unirea - Laki (Crvenka) 23:30Dibilecia: Unirea - Želja (Žabalj) 25:30„Unirea” a disputat meciurile ca şi gazdă la Dibilecia pentru că la

Uzdin nu există sală sportivă polivalentă.Clasamentul final al campionatului de toamnă:

1.Jadran (Feketić) 21 puncte2.Ravangrad (Sombor) 163.Laki (Grvenka) 154.Sloven (Ruma) 145.Miletić (Mošorin) 146.Topola (Bačka Topola) 127.Apatin 108.Obilić (Novi Kneževac) 109.Želja (Žabalj) 1010.Vrbas 511.Spartak (Subotiţa) 312.Unirea (Uzdin) 0 puncte (-2)

„Unirea” în cele 11 jocuri disputate a suferit 10 înfrângeri şi a învinsîntr-un joc dar din cauză că în două rânduri nu s-a deplasat pentru asusţine partidele de la Sombor şi Subotiţa a pierdut la masa verde şi celedouă puncte acumulate.

Pentru „Unirea” au evoluat: Matilda Diosegi, Petronela Radulovici,Jelena Lukić, Casandra Giura, Tatjana Savović, Flavia Stela Şuboni,Nataša Savović, S1ađana Lukić, Aneta Voivodicean, Stefania Lupu, AnaMariana Măran, Adriana Puia, Slađana Stevanović, Renata Csaki,Katarina Gorčić....

(bmv)

Handbal masculinLa semisezon în Divizia

II-a a Serbiei – Nord pe poz-iţia de lider se află “Herce-govina” (Seceani) caretotalizează 17 puncte. Cu ace-laşi număr de puncte pe loculsecond se află “Jedinstvo” dinKačarevo. „BanatskiKarlovac“ din Calijdor aacumulat 16 puncte şi deţinelocul al IV-lea în clasamentulcampionatului de toamnă.

C.H. Jabuka“ are de tot 7puncte şi se află pe locul al X-lea.

Handbalul Diviziei IEchipa de handbal feminin „Dolovo”

din Doloave se întrece în Divizia I-aSerbiei – grupa „Nord”. La semisezon încele 11 jocuri disputate a reuşit săcucerească de tot 2 puncte (1 victorie –10 înfrângeri) şi deţine ultimul loc înclasament.

Dealtfel la semisezon clasamentuldin acest rang competiţional esteurmătorul:

1.Kikinda 20 puncte2.Vojvodina (N. Sad) 183.Spartak (Dibilecia) 164.ORK Pančevo (P-va) 139.Jabuka 812.Dolovo 2Pentru echipa „Dolovo” au evoluat:

Ivković, Antić, Kuzmanović, Jasimov,Stanković, Pešterac, Gojbašić N., Nk.Gojbašić, Milojević, Đorđević şiStojiljković.La ORK Pančevo evoluează printrealtele şi fosta jucătoare a „Unirii”Uzdin, Marija Alimanović precum şisâmianţa Marina Samoilă, fostajucătoare la „Dinamo” (Panciova).

Clubul de fotbal „Dolina”din Păgina la un pas de

elita fotbalului din SerbiaCu un scor de 10 victorii, trei jocuri

la egalitate şi doar două înfrângeri şi 33de puncte acumulate, clubul de fotbal„Dolina” din Păgina deţine la semisezonlocul I în Divizia Serbiei – grupaVoivodina. „Dolina” are 7 puncte mairnult decât „Sloga” (Temerin) clasată pe

!?!?Clubul de handbal feminin

„Želja“ din Žabalj în iunie2012 a ocupat locul al VIII-lea (din 12 echipe) în DiviziaVoivodinei. Dar datorităcrizei, mai ales financiare maimulte echipe au renunţat să seîntreacă în diferite ranguricompetiţionale unele şi –naţionale.

„Unirea“ la sfârşit decampionat a ocupat locul alIV-lea în această divizie şi afost promovată în Divizia II-aa Serbiei. Dar, şi echipa dinŽabalj, ocupanta locului 8. afost răsplătită, fără pic demerit cu promovarea într-unrang competiţional maisuperior.

Vezi, când e criză, s-au…noroc să ai!

În campionatul de toamnă pentru „Dolina” au evoluat: Dejan Jevtić(portar), Željko Stajčić, Jan Černjoš, Pavel Čižik, Ivan Ninkov,Miroslav Ivanišević, Dejan Bogunović, Damir Memović, MilanNedučić, Danilo Kovačević (golgheterul echipei), Ivan Ćirić, FilipAntić, Milan Ščepanović, Bojan Tripković, Danilo Đoković, NovakŠalipurović, Aleksandar Stojanovski şi Slobodan Gigović.

Femei: Divizia I-aUzdin: Unirea – Sloga

(Ostojićevo) 0:4I.Lupulescu – Krsmanović 2:3A.M.Mohan – Šiveg 0:3B.L. Jivoin – Nikolić 0:3Lupulescu – Šiveg 1:3

Bačko Gradište: Vojvodina –Unirea 4:2

S. Šurjan – I. Lupulescu 1:3A. Poljak – B.L. Jivoin 3:0E. Benke – A.M. Ardelean 3:1Šurjan – Jivoin 3:0Benke – Lupulescu 0:3Poljak – Ardelean 3:1

Bărbaţi: Divizia VoivodineiÎn derby-ul campionatuluiUzdin: Unirea – Radnički

(Novi Sad) 3:4Ilie Lupulescu – Ristić 3:0Al.T. Şuboni – Rakić 1:3Ir. Dalea – Šćepanović 2:3Dalea, Lupulescu – RistićŠćepanović 3:1Lupulescu – Rakić 3:0Dalea - Ristić 0:3Şuboni – Šćepanović 0:3

Uzdin: Unirea – Roham (N.Crnja) 4:1

I.Lupulescu – Lučić 3:0I. Dalea – Gyenge 3:0S.Stoia – Cvetković 0:3Lupulescu, Dalea – Lučić,Cvetković 3:0Lupulescu – Lučić 3:0

Bărbaţi: Divizia BanatuluiÎn derby-ul codaşelor

Păgina: Dolina – Uzdin 4:3A.Poljak – Cr. Boier 3:0D. Zloh - Al. Boier 3:0K. Štaub – Al. Măran 0:3Al. Petraš, K. Štaub – Al. Boier,Al. Măran 3:1A.Poljak – Al. Boier 1:3K. Štaub – Cr. Boier 2:3D. Zloh – Al. Măran 3:0Femei: Divizia II-a a Serbiei:

NordŠid: Partizan – Uzdin 4:2

S. Radojčić – Vinca 3:0T. Babić – Am. Bălan 1:3M. Dujaković – A.A. Bălan 3:0Dujaković, Babić – A. şi A.A.Bălan 3:2Radojčić – Am. Bălan 1:3Dujaković – Vinca 3:0

Terţetul păgineanţ de succes: Kovać preşedintele, Madževskiantrenorul şi Lukić directorul.

locul secund şi fireşte - visele sboară spre titlu şi plasarea în elitafotbalului din Serbia - Divizia „B”. În fruntea clubului se află MiroslavKovač (preşedinte), Zoran Madževski (antrenor) şi Dragan Lukić -Mance (director).

Toţi cei trei principali „vinovaţi” pentru acest mare succes alfotbalului păgineanţ afirmă că îşi doresc ca şi la primăvară „Dolina” săse menţină pe poziţia de lider şi să promoveze în Divizia II-a. Iar pentruaşi împlini dorinţele echipa va fi bine pregătită.

Tenis de masă: DOAR REZULTATE...Dragobetele

Este ziua cumsecadeCând, cu tineresc elan,Câte-o mândră şi unbadeSe iubesc cât pentr-un an!

Laurenţiu GhiţăPrimăvara târzie

Firea vremii sedezminte,S-au schimbat etapele,Primăvara asta minte

De... îngheaţă apele.Valerian Lică

După nuntă-Ţi-a fost mireasa fatămare?(Cu jenă eu l-amîntrebat)El îmi răspunse cucandoare:-Afost, şi chiarexagerat!

Arcadie Chirşbaum

E P I G R A M E


17 decembrie

Minei Decembrie

Galeria de arta naiva Uzdin 1963-2012.pdf

Uzdin, contributii la trecutul istoric

Decembrie 2010

Decembrie 2015

NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2014 (15 decembrie)_copie NOV-DEC.qxd

decembrie 2009

DECEMBRIE 2014 - Stiri pe surseadmin.stiripesurse.ro/media/other/201412/... · DECEMBRIE 2014 Perioada de culegere a datelor: 6 DECEMBRIE– 12 DECEMBRIE 2014 Număr înregistrare

Revista Tibiscus Nr 2

Românii din Banatul Sârbesc studiu de caz: Uzdin

21 decembrie

RAPORTUL RECTORULUI ANUL 2011 - Tibiscus rectorului... · 2016-05-25 · În anul calendaristic 2011 Universitatea „Tibiscus” din Timişoara a continuat să recepteze efectele

29 decembrie

Revista Tibiscus NR 2 3 2014

30 decembrie

Sesiuni 25 noiembrie, 03 decembrie, 09 decembrie 2015

Europass CVstbsa.ro/doc_cv/CV_Mihnea_Jida.pdf · 2021. 3. 9. · Martie 2015 - lulie 2016 Noiembrie 2015 — Decembrie 2015 Decembrie 2014 — Martie 2015 Decembrie 2012 - Decembrie

 · Concursurile se vor desf¥a dupä urmätorul calendar: 02 decembrie 2019, orele 14,00 03 decembrie 2019 04 decembrie 2019 05 decembrie 2019 10 decembrie 2019, ora 10,00 11,30

Decembrie 2014

Editura bookblog Decembrie 2012 · Editura bookblog Decembrie 2012

20 decembrie

22 decembrie

23 decembrie

EXPOZIŢIA DE PICTURĂ NAIVĂ DIN UZDIN LA GIARMATA VII ... noua 151.pdf · EXPOZIŢIA DE PICTURĂ NAIVĂ DIN UZDIN LA GIARMATA VII Revistă a comunității locale din Giarmata Vii

Tibiscus Uzdin, Ianuarie-februarie 2013

PROGRAM MANAGERIALşi al revistei Lamura; al Societăţii literar-artistice Tibiscus (Uzdin, Serbia); al Uniunii Ziariştilor Profesionişti; Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”

 · 2016-05-13 · UNIVERSITATEA "TIBISCUS" DIN TIMISOARA Biroul Acte Studii 1. Scop PROCEDU privind eliberarea diplomelor si certificatelor în Universitatea , Tibiscus" din Timisoara

News Decembrie

Universitatea Tibiscus Din Timișoara

Intalnire decembrie

Letopis 2013 - II deo, OS "Sveti Georgije", Uzdin

28 Decembrie

tulburele decembrie

decembrie 2006