O FOAIE ADEVĂRATĂ

YU ISSN 0354-3080„„...... iiaarr aaddeevvăărruull vvăă vvaa ffaaccee sslloobboozzii”” ((IIooaann,, 88..3322))

Anul XXIV • Nr. 1-2 (252-3) Editat de Societatea Literar - Artistică „Tibiscus” • Uzdin (Banat, Serbia) • ianuarie-februarie, 2013

-Aş fi vrut să fiu zborul înalt,fără hotar

-Spre ce? Rostul plecării e de-a te-ntoarce iar...

PPaauullaa RRoommaanneessccuu

CRONOLOGIACRONOLOGIACIRCOTECII NOASTRECIRCOTECII NOASTRE

INTENŢIAAşa fu începutul…

FAPTA… continuarea…

FINISAREA… azi!

Căci noi nu vrem să fim europeni!

„TIBISCUS” la nr. 250!Apariţia numărului 250 al

publicaţiei lunare „Tibiscus”, editatăde către Societatea Literar-Artisticăcu acelaşi nume din Uzdin, îmi oferăplăcutul prilej de a adresa Colegiuluide redacţie şi redactorului şef,domnul Vasile Barbu, mentorulspiritual, sincere felicitări frăţeşti,expresia sentimentelor mele depreţuire şi admiraţie.

Urmăresc publicaţia sărbătorităîncă de la primele ei apariţii, de prinanul 1990, sunt onorat şi fericit săcolaborez de mulţi ani, cu aceastăfoaie adevărată.

Fie ca aceeaşi dăruire şi dragosteîn anii ce vin, să vă întărească şi maimult credinţa în rolul şi rostulpublicaţiei de suflet „Tibiscus”, înapărarea valorilor perene aleromânilor de pretutindeni.

La mulţi ani!Pavel P. FILIPpublicist, Torăc

Protopopiatul Ortodox Român al „Daciei Ripensis” (Serbia derasărit) are deja şase slujitori ai altarului

Prin grija şi marile strădanii a PS Daniil Partoşanu, Episcopul nostru, în Serbia de răsăritnumită des Valea Timocului viaţa bisericească în limba mumii începe să prindă contur. Dacăpână nu demult era de neimaginat şi ţinea de sfera minunilor să pâlpâie măcar o viaţă religioasăa românilor timoceni ţinuţi foarte mulţi ani în întuneric, azi putem vorbi de o adevărată renaşterea Bisericii Ortodoxe Române. Şi aceia graţie Episcopului de „Dacia Felix” cu sediul la Deta,Daniil Partoşanu Stoenescu şi a preotului martir într-u ortodoxia românească Boian Alexandrovici.

Azi în acest colţ de lume deja există înfiinţate 17 parohii aparţinătoare B.O.R. şi încadrateîn Protopopiatul „Dacia Ripensis” cu sediul în oraşul Negotin acolo unde cu sprijin din patriamamă a fost cumpărată o casă spaţioasă şi transformată în sediul protopopiatului în fruntea căruieste păr. vicar administrativ al Timocului Boian Alexandrovici. Dar pe lângă păr. Boian careeste şi parohul martirei biserici din Malainiţa în această regiune locuită de mulţi români (unii-şizic şi - vlahi) mai avem, deocamdată încă cinci slujitori ai sf. altar.

Parohia „Horeum Margi” din Isacova, unde e cea de-a doua biserică a românilor timoceni esteslujită de către preotul Iel Buobu Lui. În parohia Bobova slujitorul altarului este păr. SarianRaicovici. În parohia Nigocin (Negotin) este preot Ştefan Şarampoi iar în parohia din oraşulBor preot este Antonie Isac iar ipodiacon Ovidiu Ursu. Pe lângă aceste parohii amintite în zonaTimocului mai avem înfiinţate următoarele parohii ale B.O.R.: Cuceva, Acvae şi Sărmanovăţ,Ţârnaica şi împrejurimea, Geanova, Dupleana, Clococevaţ, Gorneana, Cladova, Busur, Şipicova,Zlocutea şi Metoniţa.

Fără îndoială că împotriva multor presiuni şi probleme mari, viaţa naţional-bisericească aromânilor timoceni se dezvoltă tot mai pronunţat. Revenirea la biserica mamă, interzisă atâtaamar de vreme este una firească şi ţine şi de preconizatele integrări europene la care şi ţaranoastră, Serbia aspiră pe drept.

Vasile Barbu

Grupul de colindători al S.L.A.“Tibiscus” la Festivalul “Fie în veci deveci lăudat” de anul trecut de la Uzdin.

În imagine: Andrea Oalge, MateaCristina Iacşa, Laureana Almăjan, AndreiDavid, Anastasia Şocardă, Pavel Bălan,Anelia Băbuţ, Iovana Iovanovici, An-dreea Ioana Şoşdean şi Patriţia Martin.

Serbia are 7.186.862 cetăţeni cu 311.139mai puţin decât în 2002.

9.Români – 29.332 (0,41%) -5,2%2.Unguri – 253.899 (3,53%)1.Sârbi – 5.988.150 (83,3%) -224.0008.Vlahi – 35.330 (0,49%) -4,7% (în 2002

– 40.054)3.Ţigani – 147.604 (2,05%) +39,4%4.Bosnieci – 145.27810.Iugosloveni – 23.303 (în 2002 erau

80.721)Musulmani – 22.301

5.Croaţii – 57.9007.Muntenrgrenii – 38.52711.Macedonenii – 22.755

Bulgarii – 18.5436.Slovacii – 52.750

Bunievaţî – 16.706Rutenii - 14.246Gorani -1.167Albanezi – 5.809Ucrainieni - 4.903Nemţi – 4.064Sloveni - 4.033Ruşi – 3.24721 minorităţi sunt în Serbia

ÎN SERBIA SUNTEM – 29.332 DEROMÂNI

Rezultatele recesământului – 2011Românii în comune:

1.Belgrad – 1.2822.Covăciţa – 1.5433.Barajevo – 104.Belgradul Nou – 905.Lazarevac – 296.Apatin – 1.1487.Odžaci – 1008.Sombor – 899.Petrovaradin – 5910.Bač – 30411.Temerin – 1212.Kanjiža – 26813.Kikinda – 95

14.Subotica – 6715.Alibunar – 4.87016.Biserica Albă – 84117.Vârşeţ – 5.42018.Opava – 19819.Plandişte – 78420.Panciova – 3.17321.Cuvin – 1.17022.Novi Sad – 891

(în oraşul N. Sad – 832)23.Jitişte – 1.41224.Zrenianin – 2.16125.Seceani – 56626.Novi Bečej – 5927.Nova Crnja – 1628.Sremska Mitrovica -48

În provincia Voivodina sunt 25.410români

În Serbia1.Bor – 7912.Cladova – 1563.Maidanpec – 684.Negotin – 2745.Pojarevaţ – 916.Velico Gradoşte – 657.Golubăţ – 478.Jabari – 769.Jagubiţa – 7110.Cucevo – 10511.Petrovaţ pe Mlava – 21712.Malo Ţârnice – 5613.Zăiceri – 20414.Bolievăţ – 9215.Prokuplje – 7516.Niš – 2617.Velika Plana – 2518.Kraljevo – 1719.Svilainaţ – 6520.Ciupria – 2421.Kruševac - 3822.Arangelovăţ – 2523.Despotovăţ – 38

NUMĂRUL LOCUITORILOR ÎNUNELE SATE ŞI ORAŞE DIN

VOIVODINAÎn Uzdin sunt 2.131 de locuitori

1.Alibunar – 3.0732.Mesici – 2143.Satu Nou – 7.0894.Grebenaţ – 1.2925.Straja – 7526.Seleuş – 1.1117.Ecica – 4.3698.Ovcea – 2.7609.Uzdin – 2.13110.Vlaicovăţ – 1.25311.Deliblata – 3.09412.Cuvin – 13.97413.Petrovăsâla – 3.96714.Sân Mihai – 2.09115.Râtişor – 69616.Oreşaţ – 45317.Nicolinţ – 1.14218.Biserica Albă – 9.69819.Panciova – 75.70720.Glugoni – 3.4121.Doloave – 6.18122.Jamul Mic – 29623.Coştei – 80924.Vârşeţ – 36.85825.Torac – 2.38626.Sărcia – 1.53527.Sân Ianăş – 57128.Mărghita – 1.05129.Plandişte – 3.92230.Iablanca - 31031.Jitişte – 2.95332.Voivodinţ – 28933.Pârneaora – 8934.Marcovăţ – 27835.Sălciţa – 16236.Maramorac – 2.81937.Iabuca – 6.39938.Omoliţa – 6.33039.Iancaid – 54040.Zrenianin – 78.257

REZULTATELE RECESĂMÂNTULUI 2011 ÎN SERBIA

Tenis de masă: Încă un succes deosebit al talentatei uzdineneISABELA LUPULESCU - CAMPIOANA PROVINCIALĂ!

Uzdineana noastră de la CTM „Novi Sad” a mai realizat un mare succes dovedind că înmomentul de faţă este, fără îndoială cea mai mare speranţă a tenisului de masă din ţara noastră.A învins, fără dreptul de apel la ediţia 2013 a Campionatului provincial menit cadeţilor şidesfăşurat la Becej.

În marea finală, eleva antrenorului echipei novosădene, Nicolae Lupulescu a învins-o pevechea ei rivală la titlul de cea mai buna tânără jucătoare din Serbia, Sabina Šurjan din BačkoGradište cu scorul de 3:1. În jocul semifinal I. Lupulescu a învins-o pe Emilija Tiragić(Vojvodina-Novi Sad) cu scorul de 3:1.

Adela Marinela Ardelean (Novi Sad) a stat printre 32. cu Benke din B. Gradište iar AlexaTeodor Şuboni printre 16. cu Tomić din Temerin.

Trei dubluri uzdinene au stat în pătrimi, la un pas de cucerirea unei medalii. Cuplul decadete I. Lupulescu-I. Milovanović (Čoka) a fost oprit de cuplul din Senta Sorad-Vereb cuscorul de 2:3 iar cuplul Marinela Ardelean şi nicolinceana A.Mengher de cuplul din NoviKneževac Halas-Vignjević cu scorul de 1:3. Alexa Teodor Şuboni a făcut pereche cunicolinceanul Pincu şi a stat tot la un pas decucerirea unei medalii cu scorul de 0:3 cucuplul din Temerin, Tomić-Vranešević.

Noua jucătoare a „Unirii”, covăcianţaTatiana Cicka a fost eliminată în prima fază aîntrecerilor.

Isabela Lupulescu pentru minunatele eisuccese obţinute anul trecut a fost aleasă dreptcea mai bună cadetă din regiunea Banatuluide sud.

O nouă palmă din România pentru românii din afaragraniţelor patriei mame

DEPARTAMENTUL PENTRUROMÂNII DE PRETUTINDENI A

FOST – DESFIINŢAT!?!?Din data de 22 decembrie 2012 românii care nu

trăiesc în patria mamă nu mai au - Departamentulpentru Românii de Pretutindeni.

Cei drept nici până în prezent nu i-au prea simţitprezenţa ( în afară de cei care au prins vreun bănuţ, darmai ales cei din Timoc) că în afară de promisiuni cunimic nu s-au ales! Ce să spunem despre recenta vizităa doamnei Natalia Intontero, şefa acestui departamentla românii din Serbia când a promis „turnuri şi oraşe”(din zicala sârbească: kule i gradove) iar numai dupăcâteva zile acelaşi departament a fost din voinţapolitică - desfiinţat!?!?

Din anul 1995 acest D.R.P. şi-a înschimbat decâteva ori denumirea aşa că noi, bieţii românaşi nici nune puteam dezmeticii din an în an cu-i şi în ceproblemă să ne adresăm. Să nu mai reamintim despremegapromisiunile din trecut...

În 1995 a fost Consiliul pentru ProblemeleRomânilor de Pretutindeni.

În 1998 au creat Subsecretariatul de Stat pentruRomânii de Pretutindeni

La numai după un an au înfiinţat - Departamentulpentru Relaţile cu Românii de peste Hotare

În 2001 noua lui denumire a fost: Departamentulpentru Românii de Pretutindeni

În 2005 s-a numit: Departamentul pentru Relaţiilecu Românii de Pretutindeni

Din 2009 a revenit la denumirea: Departamentulpentru Românii de Pretutindeni

În toţi aceşti ani bietul departament a fost plimbatba într-o sau altă componenţă, de la Guvern, la prim-ministru sau la MAE.

La încheierea ediţiei aflam că în postul de ministrudelegat pentru românii de pretutindeni a fost numitCristian David, doctor în ştiinţele economice.

2 Nr. 1-2 (252-3) ianuarie - februarie 2013 TIBISCUS

Şedinţa a avut loc cu participarea a 13 membrii ai acestuiorganism reprezentativ al românilor din Serbia (din cei 20 cu statutvalid), la Comunitatea locală din Ecica. În lucrările şedinţei au maiparticipat şi coordonatorii celor două departamente a C.N.R.(Anişoara Ţăran şi Daniel Ungur), directorul ICR Costa Roşu şisecretara Alina Iorga precum şi reprezentanţii mijloacelor de informare.

Fireşte că cea mai importantă decizie, o decizie istorică pentrucultura şi spiritualitatea românilor din Voivodina, luată în aceastăşedinţă a fost cumpărarea unei clădiri pe str. Meša Selimović înZrenianin a cărei valoare va fi în jur de 7,1 mil. din. De fapt estevorba de două clădiri. Prima având trei niveluri, cu garaj, încălzirecentrală, construită acum 16 ani şi în ea se poate intra imediat. Ceade-a doua clădire, tot nouă, este o clădire mai mică şi e în curte.Suprafaţa celor două clădiri este de 370 m2 ce într-u totul vasatisface necesităţile I.C.R.

Proprietatea acestor clădiri va fi dublă: 50% a C.N.R. şi 50% aGuvernului Voivodinei. Banii sunt asiguraţi sau că vor fi asiguraţi înurmătorul mod: 2,1 mil. din (I.C.R.), 3,2 mil. din (C.N.R.) şi 1,3mil. din (Guvernul provincial). S-a mai spus în şedinţă că domnulSorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş Severineste pregătit să asigure întreg mobilierul de care va fi nevoie ceea ceeste un sprijin material deosebit. Sa mai hotărât ca responsabilipentru ducerea la bun sfârşit a tuturor acţiunilor de cumpărare aacestei case să fie domnii Costa Roşu, Marcel Drăgan şi DanielPetrovici, cel care va semna contractul de cumpărare a imobilului.

În această şedinţă a fost adoptat şi planul financiar al C.N.R. peanul 2013. El prevede un venit de 20.160.000 din. Cei mai mulţibani vor sosi din bugetul republican - 14 mil. din (ceea ce reprezintăo majorare de 5%) iar de la provincie se va primi o sumă de 4,665mil. din (majorarea e de – 30%).

S-a alcătuit şi lista celor care vor cheltui aceşti bani.1.Departamentul pentru cultură 1,8 mil.din2.Departamentul pentru învăţământ 1,150 mil.din3.Departamentul pentru inf ormare 1,050 mil.din4.Departamentul pentru uzul oficial al limbii române 650.000 din5.Departamentul pentru autoguvernarea locală 650.0006.Comisia pentru culte 250.0007.Comisia pentru relaţii internaţionale 300.0008.Gazda Marelui festival de folclor 500.0009.„Zilele de teatru ale românilor” 200.000În ceea ce priveşte alte manifestări culturale româneşti ele vor

primi următoarele ajutoare:1.Festivalul de satiră şi umor de la Torac 100.0002.Memorialul „dr. Radu Flora” 50.0003.„Trompeta bănăţeană” 50.0004.„Tinereţea cântă” 100.000

5.Festivalul de foclor al copiiilor 200.0006.Festivalul intern. de poezie „Drumuri de spice” 50.000 etc.Preşedintele Consiliului executiv Ion Omoran a informat că în mai

2013 la Vârşeţ se va marca jubileul de 100 de ani de la sfinţirea BisericiiOrtodoxe Române aşa că cei 250.000 din prevăzuţi pentru Comisia pentruculte probabil vor fi alocaţi (este părerea lui I. Omoran) în sprijinireaacestei aniversări deosebite (care are nevoie de un buget de 2 milioane!).

Preşedintele C.N.R. domnul Daniel Petrovici a informat că laproxima şedinţă a C.N.R. la ordinea de zi se va afla şi inactivitateacomisiilor precum şi a birourilor teritoriale.

Secretarul C.N.R. domnul Marcel Drăgan a informat că decurând C.N.R. a primit donaţie din partea Guvernului Germaniei:un calculator performant, imprimantă şi un multiplicator. Singuraobligaţie pe care C.N.R. o are faţă de donator e ca aceste aparatetipografice să fie folosite de - minoritatea română. Nou coordonatoral Scenei în limba română a Teatrului popular „Sterija” din Vârşeţ(care în viitor va purta numele „I.L. Caragiale”), a fost numită OtiliaPescariu. Onoratul stabilit (4 ore de muncă pe zi) - 15.000. În plusOtilia Pescariu va avea obligaţia să prezinte un program de muncăal anului 2013. În această şedinţă domnul Nicu Ciobanu a fost alesmembru în Consiliul artistic care numără 5 membrii. Conformstatutului în vigoare al T.P. „Sterija” acest consiliu este format din2 membrii propuşi de C.N.R. şi trei de teatrul vârşeţean. DorinţaC.N.R. este ca toţi cei 5 membrii să fie propuşi de către C.N.R. iardomnul Ciobanu să fie ales nou preşedinte. În vederea înfăptuiriiacestor doleanţe preşedintele C.N.R. Daniel Petrovici se va deplasala Vârşeţ pentru a sta de vorbă cu primarul Vârşeţului şi pentru alîncerca să-l convingă în favoarea dorinţelor C.N.R.

În finalul şedinţei doamna Mariana Stratulat a fost aleasă noumembru în Consiliul de administraţie al C.P.E. „Libertatea” în loculdoamnei Teodora Smolean care sa retras din funcţie, ea fiindincompatibilă cu noul ei post de redactor şef şi responsabil alsăptămânalului „Libertatea”.

Au mai sosit pe adresa C.N.R. şi două deceri de finanţare aactivităţii (din partea Societăţii de Limba Română din Voivodina şia orchestrei de muzică populară românească „Rapsodia bănăţeană”)dar ele au fost respinse din cauză că (din păcate) C.N.R. nu va maialoca sprijin financiar în baza cererilor ci doar atunci când vor fiinaugurate concursuri pentru depunerea de noi proiecte.

Vasile Barbu

În data de 29 decembrie 2012 la Ecica a avut loc o şedinţă de cumpănă în istoria românilor din Voivodina a C.N.R.La Zrenianin se va cumpăra o casă de 370 m2 pentru Institutul Cultural Român

În anul 2013 C.N.R. nu va mai avea cont în bancă ci la –trezorerie. Conform noilor prescripţii legale!

Anişoara Ţăran: Manualele de religie scrise şi tipărite depărintele vicar M. Ianeş n-au trecut procedura legală astfel că dinele nu se poate învaţă în şcoli. Dar ele totuşi se-folosesc! Aminiţiat ca preoţii Longhin şi Emanuel Tăpălagă să scrie cărţi noi.

În joc pentru denumirea teatrului profesionist român din Vârşeţau fost şi numele lui Petru Cârdu şi Eugen Ionescu. Dar, membriiC.N.R. au optat pentru cel al lui I.L. Caragiale...

PLECAT-AU SPRE VEŞNICIE...Laureaţii Marelui premiu pentru poezie

„Sf. Gheorghe” la Festivalul internaţionalde poezie„Drumuri despice”.

Petru Cârdu(Vârşeţ)

(1952-2011)Laureat: 1994

Grigore Vieru(Chişinău)

(1935-2009)Laureat: 1996

Cezar Ivănescu(Bucureşti)

(1941-2008)Laureat: 2001

Adrian Păunescu(1943-2010)

Laureat: 2003

Petre Stoica(1931-2009)

Laureat: 2004

Leonida Lari(1949-2011)

Laureat: 1995

Aurel Turcuş(1943-2012)

Laureat: 2003

Cu bani grei din România, fostaconducere a Comunităţii Românilordin Serbia a cumpărat în satulpreşedintelui, Straja un complex declădiri care trebuiau puse în slujbacomunităţii româneşti din Voivodina.Chiar a fost cu sprijin din Timişoaraadus şi bustul poetului Ioan Slavici,iarăşi pentru a întări ataşamentul faţăde cultura naţională.

Dar, azi totul este mult prea trist.Parangină peste tot. Nimeni la nimic numai poartă de grijă. De parcă nici nu-iinteresează! Chiar nici pe aceia care audat... bani!

E i , l a U z d i n a u m a r c a t a n u l 2 0 1 2

6.Teodor Boier,mare animator de diverse

manifestări

5.Sergiu Valentin Radu,elev de şcoala generală

4.Sabrian Ardelean,director Întreprinderea

publică „Banat”

3.Nicolae Lupulescu,antrenor de tenis de masă

2.Isabela Lupulescu, ceamai bună tânără jucătoare

de tenis de masă din Serbia

1.Teodor Ghertinişan,primarul Uzdinului

În data de 20 ianuarie S.L.A. „Tibiscus” aorganizat ediţia XVII-a manifestării “Trebuiau

să poarte un nume”În cinstea poetului naţional

Mihai EminescuManifestarea de înaltă încărcătură

românească a fost organizată de către BiroulTeritorial al Consiliului Naţional Român şiS.L.A. „Tibiscus”. S-a derulat la „CasaRomânească” în prezenţa unui număr destul demari de iubitori ai poeziei eminesciene.

În debutul manifestării talentatul clarinetistIon-Niţă Linţa a interpretat două melodiipopulare româneşti iar după aceia Vasile Barbua inaugurat expoziţia de carte de şi despre MăriaSa, Poetul Naţional, Mihai Eminescu. Au maifost expuse, pe lângă cărţi şi reviste, fotografii,medalii Eminescu, câteva busturi şi sculpturi apoetului nepereche aparţinând S.L.A. „Tibiscus”precum şi alte documente ale colecţionariloroperei marelui M. Eminescu.

A urmat expunerea unui referat despre viaţasbuciumată a genialului poet care a fost citit decătre Daniela Irina Radu precum şi un recital dinpoezia eminesciană susţinut de către tinerele şitalentatele recitatoare Andrea Oalge, LaurianaAlmăjan şi Anastasia Şocardă şi poetul popularValerie Grosu.

În final Vasile Barbu a lansat cartea luiAdrian Dinu Rachieru, critic literar dinTimişoara, intitulată „Despărţirea de Eminescu”apărută la editura uzdineană „Tibiscus”. Fireştedespărţirea de marele nostru poet naţional M.Eminescu este una imposibilă, cu toate că existăasemenea voci în cercurile literare din România.Pentru că Mihai Eminescu este parte dinpatrimoniul sufletului românului şi face parte dinspiritualitatea românească de pretutindeni.

La sfârşit tinerilor membrii ai S.L.A.„Tibiscus” (Andrei David, Anastasia Şocardă,Ion Linţa, Andrea Oalge, Andreea Ioana Şoşdean,Laureana Almăjan şi Matea Cristiana Iacşa) aufost conferite premii: cărţi de critică eminescianăsemnate AD Rachieru şi cel mai recent număr alrevistei C.N.R. „Floare de latinitate”.

Aromânii din Albania au partidSe presupune că în această ţară trăiesc circa

250.000 de aromâni, adică români nerecunoscuţi deautorităţi ca şi minoritate naţională. Alianţa pentruDrepturi Europene are înscrişi 30.000 de membrii şidupă spusele lui Pano Bacaili, vicepreşedinteleformaţiunii la viitoarele alegeri va candida laParlamentul Albaniei.

Dorinţa acestui partid este de a semnaparteneriate de colaborare culturală cu organizaţiiromâneşti din Serbia şi Basarabia pentru a aveaacţiuni comune la nivel regional şi european.

P a r a n g i n a d e l a S t r a j a

TIBISCUS Nr. 1-2 (252-3) ianuarie - februarie 2013 3

Speram ca, odată cu moartea dictatoruluide la Kremlin, stalinismul să intre în desueti-tudinea sau la coşul de gunoi al istoriei acolounde îi este locul. Speram ca politicul să nu semai implice malefic în problemele ştiinţifice,aşa cum Stalin dirija lingvistica din ţările-satelit ale Moscovei, prin „vestita” salucrare Cu privire la marxism în lingvistică, in-ventând „limba moldovenească”, pe care ur-maşii săi au impus-o la Chişinău şi Cernăuţi şidupă destrămarea imperiului roşu.

Stafia lui Stalin bântuie încă şi faceprozeliţi acolo unde interesele politiceprimează în faţa adevărului ştiinţific: în ValeaTimocului sârbesc. Serbia este ţara vecină cucare românii nu au purtat războaie; sârbii suntun popor dârz, demn, calităţi dovedite în isto-rie: la Kossovopolie (Câmpia Mierlei) şi înfaţa lui Hitler, dar şi în faţa lui Stalin. În Serbiatrăiesc români în două zone distincte, privitediferit, din păcate, de Belgrad: 38.000 locuitoriîn Voivodina (numit şi Banatul sârbesc), carese bucură de toate drepturile cuvenite unei mi-norităţi naţionale, şi foarte mulţi în Timoc (sauSerbia de răsărit). Miza politică aici este de-osebit de agravantă. Provenind din romanitateabalcanică sud-dunăreană, completaţi, în decur-sul veacurilor, cu români din nordul Dunării(căci, vorba lui Vasile Pârvan, „Dunărea nu afost niciodată un duşman hain, care să despartăpe fraţi, ci a fost un prieten bun, care i-a unit”),românii timoceni îşi cer drepturile mini-me: folosirea limbii materne în biserică,şcoală, administraţie, presă. Ei sunt cetăţeniloiali statului sârb, nu vor să strice frontierele,să se unească cu România. „Nu unirea cuRomânia o vrea cineva, ci concordia deplină”,scria Eminescu în „Timpul” (nr. 100, 5 mai1883), referindu-se la românii sud-dunăreni. Şicontinuă Eminescu comentariul său, parcăscris în zilele noastre: „Dar naţia româneascăare o singură şiră a spinării şi un singur creier.Ceea ce se întâmplă dincolo ne doare pe noi,orice injurie făcută naţionalităţii noastre din-colo e o injurie asupra sângelui şi numelui nos-tru. Nu cuceriri urmărim sau am urmăritvreodată, căci nu suntem nebuni, ci oameni întoată firea şi-n toată mintea. Dar voim respectpentru poporul românesc pretutindenea undese află, şi nu ne este amic acela care se prefacea măguli suscebilitatea mare şi energică a în-tregului popor romanic din Răsărit” (Mss. 2264).

A fost doar un singur caz particular, cândtrei români timoceni (dr. A. Butoarcă şi preoţiiGh. I. Suveică şi Adam Fistea) cer mareşaluluiI. Antonescu, la 29 aprilie 1941, rezolvareaproblemelor românilor din Serbia prin unireacu România. Cu o corectitudine politică exem-plară, mareşalul însărcinează pe unii specialişti(Victor Papacostea, Vasile Stoica) să elaborezeun amplu studiu ştiinţific pe marginea acesteicereri, şi urmare acestui studiu, nu acceptăalipirea acestor teritorii, ci solicită înfiinţareaunui episcopat ortodox român pentru româniidin Peninsula Balcanică şi respectarea drep-turilor minime conaţionalilor noştri (apudDiana Nedelcea Cotescu, Biserica româneascădin Serbia, Craiova, Fundaţia Scrisul Româ-nesc, 2006).

Se ştie că, în perioada postbelică, ţărilebolşevizate erau conduse de Moscova, princonsilieri, în toate domeniile de activitate. Înprivinţa minorităţilor naţionale se acordaudrepturi preferenţiale, cum a fost cazul mi-norităţii maghiare din România. O teză eraobligatorie: problema sârbilor, germanilor, tur-cilor etc. din România se rezolva numai la Bu-cureşti; cea a românilor din ţările vecine sesoluţionau de către guvernele respective. Di-aspora românească sau problematicaromânilor din jurul României nu era oficial învizorul guvernanţilor de la Bucureşti. S-a so-licitat, totuşi, în convorbirile româno-sovietice,denunţarea Pactului Molotov-Ribbentrop şirevenirea Basarabiei, Bucovinei şi a ŢinutuluiHerţa la ţara-mamă, dar cel care conducealagărul socialist – URSS – nici n-au vrut săaudă (vezi Gh. Buzatu, N. Ceauşescu. Bio-grafii paralele. Stenograme şi cuvântări se-crete. Dosare inedite. „Procesul” şi execuţia,

Iaşi, Tipo Moldova, 2011). Doar Ungaria îşisprijinea diaspora şi chiar stimula unele acţiuniiredentiste.

Fosta Jugoslavia nu făcea parte, oficial, dinrândul celor 12 state socialiste, comunitatearomânească de aici bucurându-se de unele fa-cilităţi acordate de constituţia ţării (vizite şimunca în străinătate, de pildă).

După căderea firească a regimurilor comu-niste în 1989 şi mai ales după reglementărilejuridice ale Adunării Parlamentare a Consiliu-lui Europei (APCE) şi a Convenţiei Cadru pen-tru Protecţia Minorităţilor Naţionale,problematica minorităţilor naţionale a intrat înpreocupările guvernelor din ţara-matrice, cu ocondiţie subtilă: minoritatea respectivă să seregăsească, etnic şi terminologic, într-o ţarădin configuraţia actuală a lumii, membrăONU. Există azi o ţară numită Valahia,Vlahia?!

Prin întreruperea relaţiilor dintre româniide pe ambele maluri ale Dunării, începând cu1941, mai accentuat în perioada postbelică, ceidin sud au fost supuşi unui amplu şi perfid pro-ces de asimilare, derutându-i spre a nu-şicunoaşte bine identitatea etnică şi culturală,obârşiile şi tradiţiile comune. Li s-a inoculatideea că ei sunt vlahi, valahi, vlaşi, de originenecunoscută sau slavă, în niciun caz români.Ei au rămas la stadiul cunoştinţelor medievale,când „vlah”, „valahi” era termenul folosit decălătorii străini pentru românii din ţărileromâneşti sau cei sud-dunăreni. Domnitoriiromâni din epoca medievală nu şi-au pus în ti-tulatură „domn al Valahiei”, ci „domn al ŢăriiRomâneşti”. La Iaşi, apare, în 1643, Carteromânească (şi nu moldovenească!!) de în-văţătură, adresată întregii seminţii româneşti.Râmnicul vâlcean devine, între 1726-1761, unputernic centru editorial şi tipografie detipărire de carte ortodoxă şi pentru sârbi, faptrecunoscut de istoricii din ţara vecină.

Termenul vlah este de origine celtică şi afost utilizat de popoarele europene neromanice(germani, slavi, turci, greci, maghiari, al-banezi), în scrierile medievale şi se referea laromanitatea balcanică, fiind echivalentul lui„roman (romanizat) şi romanic (adesea spe-cializat pentru francez, italian, dalmat sauromân” (Marius Sala,Începutul a fost făcut, în„Academica”, XV, nr. 43, oct. 2005, p. 31.)Sensul său etnic a evoluat în decursul istorieişi în anumite regiuni geografice spre sensurisociale (păstor nomad sau şerb), religioase(ortodox). Lingviştii anteriori secolului XXfoloseau sensul numelui vlah ca echivalentpentru român sau în sens restrâns pentrulocuitorii sud-dunăreni de la munte (ApudDiana Cotescu-Nedelcea, op. cit., p. 237-238).Flavio Biondo scria, la 1453, că „valahii aratăoriginea lor prin limba cu care se mândresc cade o podoabă şi pe care o proclamăromână”. Iată şi alte afirmaţii ale unor cărturarimedievali străini: „Românii se trag din romani[...]. Sub valuri de barbari, ei totuşi mai exalălimba română şi ca să nu o părăsească nicide-cum, se împotrivesc cu atâta îndârzire, încât îivezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsăa vieţii, cât a limbii” (A. Bonfini, 1434-1503). „Ei îşi zic în limba lor români [...] şicând vreunul întreabă dacă ştie careva să vor-bească în limba lor valahă, ei spun în felulacesta: «ştii româneşte»” (Fr. della Valle, ? –1545). „Acest popor al valahilor se numeşteromân” (Al. Guagnini, 1535-1614).

În Valea Timocului, politica înlocuieşteadevărul ştiinţific, în suferinţă fiind româniidin zonă; problema a fost internaţionalizată înzilele noastre. Iată un scurt istoric al problematicii:

La iniţiativa parlamentarului basarabeanVlad Cubreacov, europarlamentarul germanJurgen Herrmann a elaborat, în urma unei an-chete, un raport înaintat Adunării Parlamentarea Consiliului Europei (APCE), care a emis Re-zoluţia 1632/2008 cu privire la drepturile mi-norităţii române din Timocul sârbesc,demonstrând că românii şi vlahii sunt aceeaşi,spre deosebire de delegaţia Serbiei, sprijinităde Grecia, Cipru şi Rusia, care considerau căexistă două minorităţi. Rezoluţia 1632/2008

constată că minorităţile naţionale din estul Ser-biei sunt defavorizate faţă de cele din Voivodi-na şi„roagă insistent autorităţile sârbe săcoopereze deopotrivă cu B.O. Sârbă şi B.O.Română pentru găsirea unei soluţii practice denatură să facă efectivă libertatea religiei şi înpartea de răsărit a ţării, aşa cum este deja încazul Voivodinei”. Totodată, „conştientă defaptul că cooperarea dintre statul de reşedinţăşi statul înrudit, prin intermediul acordurilorbilaterale, prezintă un interes real în scopulgarantării stabilităţii în Europa, Adunareacheamă autorităţile sârbe să-şi intensifice re-laţiile de bună vecinătate cu statele înrudite(România...)” Prin urmare, Adunarea invită au-torităţile competente din Serbia „să continuesă dezvolte şcolile bilingve şi şcolile în limbamaternă; să suprime diferenţele regionale exis-tente în ceea ce priveşte garantarea efectivă adrepturilor minorităţilor (în special privindfolosirea limbilor minoritare în administraţie,învăţământul în limbile minoritare, libertateareligiei etc.) punând integral în aplicare, şi peîntreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acestdomeniu; să ia măsurile necesare pentru a leînlesni valahilor/românilor care locuiesc înestul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei şiDunării) accesul la învăţământ, la presă şi laadministarţie publică în limba lor maternă şisă le ofere acestora mijloacele de a-şi ţine ser-vicii religioase în această limbă; să identifice şisă aplice soluţii tehnice care să le permită per-soanelor din estul Serbiei să recepţioneze emi-siunile în limba română difuzate înVoivodina.” Sintagma iniţială „minoritatearomână/vlahă”, propusă de Jurrgen, a fostmodificată special spre a crea confuzie „mi-noritatea română şi vlahă”, şi a fost admisă ul-tima formulă cu sprijinul europarlamentaruluiromân Cornelia Cazacu (care a votat amenda-mentul Serbiei!?) şi a absenţei de la vot a luiCezar Preda, Ilie Ilaşcu, Relu Fenechiu şi M.Tudose.

La 29 aprilie 2010, europarlamentariiromâni şi basarabeni (Titus Corlăţean, CristianDavid, G. Frunda, Valeriu Ghileţchi, AnaGuţu, Adrian Năstase, Cezar Preda, M. Tu-dose) au introdus un amendament prin care so-licitau APCE ca Serbia să respecte drepturileminorităţii române.

În luna decembrie 2011, două asociaţii carese declară reprezentantele vlahilor, ConsiliulNaţional al Minorităţii Vlahe (care primeşteoficial de la Belgrad 90.000 euro anual pentruastfel de activităţi) şi Asociaţia „Gergina” anu-lează hotărârea vechii conduceri a ConsiliuluiNaţional al Rumânilor şi declară încheiat pro-cesul de standardizare al alfabetului vlah cu 35de semne grafice, testat pe internet şi votat prinridicări de mână.

La 25 ianuarie 2012, APCE a votat unamendament la Rezoluţia 1632/2008, prin careconsfinţeşte limba vlahă în şcolile şi mass-media din Timoc. Noua Rezoluţie12813/25.I.2012 este un pas înapoi faţă de ceaanterioară. Cum este posibil ca în decurs denumai patru ani „vlahi/români” să devină„vlahi şi români” şi ei să nu existe (conformrecesământului din 2002) decât în număr de2778 etnici români. Rezultatul recesământuluidin octombrie 2011 nu este încă dat publici-tăţii. Un singur punct din Rezoluţie este con-form cu realitatea etnică şi istorică: îndemnulcătre autorităţile din Serbia de a găsi„soluţiipractice pentru ca libertatea serviciului religiossă devină o realitate în Serbia de Răsărit, aşacum se întâmplă deja în Voivodina”. Şi mai esteun crud adevăr: exis-tenţa a „trei grupări alevlahilor din Serbia de Răsărit”. Iată unde ducelipsa de unitate a românilor. Există o expli-caţie: toţi românii, declaraţi ca atare şi care s-au înscris pe liste româneşti la alegerile dintoamna anului trecut, au fost ameninţaţi şi an-chetaţi, unii localnici din Petrovaţ şi Pojarevaţau fost chiar reţinuţi sub stare de arest. Şi încăo precizare: Belgradul alocă pentru cei300.000 români (care sunt autohtoni,provenind din aria etnogenezei româneşti)suma de 60.000 euro, pe când Bucureştiulrepartizează, pentru cei 22.000 etnici sârbi din

România, suma de 700.000 euro, aceştianeavând motiv de creare de instituţii private deînvăţământ sau cultură.

Pentru aflarea adevărului la faţa locului, odelegaţie a Academiei Române (care are bunerelaţii ştiinţifice cu Academia Sârbă), formatădin preşedintele ei, acad. Eugen Simion, acad.Marius Sala, acad. Mihai Cimpoi, RăzvanVoncu, au întreprins, la 5 septembrie 2005, ovizită de documentare, în Valea Timocului, lainvitaţia Forumului pentru Cultura Românilordin Bor. Despre românii timoceni, EugenSimion a scris cu acest prilej: „sunt creştiniortodocşi, vorbesc o limbă română veche, cumulte sârbisme (proces firesc), îşi păstreazătradiţiile (la nuntă, înmormântare, botez), cân-tecele (unele splendide)”, iar doleanţelelor „mi s-au părut rezonabile. Sunt cetăţeni fi-deli ai statului sârb. Vor doar limba română,acces la mijloacele de comunicare. („Acade-mica”, XV, nr. 43, oct. 2005, p. 30). Vizitareprezentanţilor Academiei Române (la care s-au alăturat scriitorii sârbi Adam Pusloici, SrbaIgnatovici, Radomir Andrici) s-a vrut, cumsublinia Eugen Simion, „doar să dea un sem-nal: semnalul că intrarea noastră în Europa (aromânilor şi a sârbilor)presupune, între altele,respectarea drepturilor minorităţilor de a aveaşcoală şi de a se putea ruga în limba lor” (Ibi-dem).

Urmare acestei vizite a fost elaborat Atla-sul lingvistic al Regiunii Valea Timocului, în2006, de cercetătorii clujeni Petru Neiescu,Eugen Beltechi şi Nicolae Mocanu, caredovedesc, cu argumente pur ştiinţifice, căromânii timoceni vorbesc un grai de sintezăbănăţean şi oltenesc.

Academia Română, ca for ştiinţific, fărănicio coloratură politică, a organizat, la 31 oc-tombrie 1994, o sesiune ştiinţifică, cu tema„Limba română şi varietăţile ei locale”, adeve-rind că „unitatea limbii române vorbită la nor-dul şi la sudul Dunării este atât de concludentă,încât se poate spune nu numai că aromâna (caşi megleno-româna) şi daco-româna suntasemănătoare, şi că sunt chiar identice în trăsă-turile lor fundamentale, constituite de-a lungulsecolelor (unele excepţii în vocabular, cel maisensibil la schimbări, în contactele cu altelimbi)”.

Niciun for ştiinţific (Academia, institute decercetare) de la Belgrad nu s-a pronunţat înprivinţa existenţei limbii vlahe. Întrebări fireştise impun: de unde atâta înverşunare din parteaunor politicieni sau „asociaţii”, chiar a unorvorbitori de limbă română din Timoc (atât celsârbesc, cât şi cel bulgăresc) de a se consideraşi declara vlahi şi nu români? Din reacredinţăsau neştiinţă?! De ce unii cosângeni din sudulDunării se declară românii din România, darvlah în Serbia şi Bulgaria? De ce EpiscopiaOrtodoxă Română, condusă de P.S. Daniil Par-toşanu, pendinte de Biserica OrtodoxăRomână, sau preotul protopop Boian Alexan-drovici din Timoc nu sunt recunoscuţi de uniiprotopopi sau lideri români din Voivodina? Dece, în cele din urmă, românii timoceni nu sedeclară ca atare în statisticile oficiale? Ce aufăcut diplomaţia românească şi cei 35 de eu-roparlamentari români care-şi arată patrio-tismul la televiziunile din ţară? Unde au fostaceştia când s-a adoptat această rezoluţie?Unde mai încape atâta duplicitate!

Sunt întrebări la care timpul şi diplomaţiavor da răspunsul cuvenit. Dar trebuie să le amin-tim minorităţii sârbe din România (şi eicetăţeni loiali statului în care trăiesc) că ei sebucură de toate drepturile fireşti pentru oriceminoritate etnică, exact de aceleaşi drepturi pecare le solicită şi cosângenii noştri din Serbiade Răsărit.

Poate o colaborare între cele două mi-norităţi din cele două state vecine şi prietenear putea fi o „poartă a sărutului” peste Dunăreşi peste interesele politicianiste ale unora şi al-tora.

Tudor Nedelcea

Dicţionarul celor 123 de compozitori, dirijori şimuzicologi (personalităţi ale culturii muzicale dinBanatul istoric) este încă un falsificat al vieţiimuzicale din Banat! Tragic este că a fost tipărit pebani europeni şi ai Guvernului României!

Autorul cărţii este Ioan Tomi iar cartea a apărut laeditura Filarmonică „Banatul” din Timişoara.

Dar esenţa este că din cei 123 de compozitori,dirijori... din Banatul istoric 119 sunt din Banatulromânesc, patru de la noi, din Banatul sârbesc şi niciunul din partea maghiară a Banatului !?!? Evidentcă autorul şi-a bătut urât joc de viaţa muzicală din

partea noastră a Banatului incluzând în cartea sa de tot 4 muzicologi de la noi. Patru... de tot!

Pe: Niţă Frăţilă (pe care îl trecură ca şi NiceFracile), Eugen Cinci, Ion Lelea şi TrandafirJurjovan.

Nu cunoaştem cine de la noi a „sprijinit” acest„proiect” dar nu putem să nu ne întrebăm cum esteposibil ca din nou să fim trataţi ca şi nişte români dinvitrină. Căci din partea românească a Banatului încarte sunt trecute nume şi nume de dirijori mai dintoate satele. Iar de la noi de tot – 4!

Unde sunt: Nicola Pascu, Sorin Boleanţu, Todor

Petrovici, Ilie Cojocar, Dorel Cina, Daniel Cheţ,Ionel Corneanu, George Jurca, Lucian Petrovici,Andrei Dajdiu, Trifu Damian, Ionel Petroi, VichentiePetrovici - Bocăluţ, Traian Dehelean Glumă, IonRotariu Cordân... plus dirijorii corurilor bisericeşti...şi încă mulţi, mulţi alţii.

Fireşte că românii din Banatul sârbesc ridică încăodată vocea. Da, dorim încadrarea în marea culturăromână, dar cu toate valorile noastre! Nu dorim săfim români din vitrină. Ca şi în cazul Ioan Tomi, carea împlinit forma: a introdus patru dirijori de la noi şia terminat lucrul. Nu aşa nu merge şi nici nu vamerge! Mai ales că a fost vorba de bani europeni!

Vasile Barbu

Î n S e r b i a s - a i n v e n t a t o n o u ă l i m b ă : „ v l a h a ”

O nouă apariţie editorială ruşinoasă în RomâniaPână când vom fi în patria mamă - români din vitrină?

4 Nr. 1-2 (252-3) ianuarie - februarie 2013 TIBISCUS

Oaspetele nostru: Poetul Paul PureaÎn prima zi le-aş face poete,într-a doua le-aş duce la vânătoare prin junglă,le-aş ruga miercuri să facă iubire în Capela Sixtinăjoi să deretice-n casăiar vineri să fie ca o lumânare aprinsă, pioase.În penultima zi le-aş învăţa să fie actriţe,apoi obosit la miezul de noapte aş trage o linie:pe cea mai curvă - sălbatică-n carneşi cea mai sfântă - icoană în ramăduminică s-o declarsăptămânii din mine a opta minune-sotie!Bunicul avea un cântec: prin cea verde de grădină se preumblă o de vinăcu părul lăsat pre ţâţe - cam pre ţâţe cam pre spate, inima-n mine se bate.Ca o daltă. Pe o piatră... Nestemată.Kein comentar. Cine astăzi mai face sculptură? Pur-sânge?

Unde eu m-am oprit - tu să continui...Se ştie că Anuica Măran-Dădica a fost

prima pictoriţă naivă din Uzdin şi împreună cuprietena ei de o viaţă Măria Bălan fondatoareaacestei mişcări artistice şi culturale ţărăneştifără asemănare. Fără îndoială că Anuica Mărana lăsat urme de neşters în pictura naivă şi aîndemnat alte femei visătoare să continue caleaacum pentru totdeauna deschisă.

Şi anii s-au scurs...Dădica a trecut la cele veşnice în lumea

drepţilor.Şi atunci, în anul 1985 a apucat această cale

nepoata ei, Ileana-Drăguţa Oalge care vadeveni un nume de reper în pictura naivă.Nepoata pe calea bunicii.

Şi anii se scurg...Bunica, Anuica Măran-Dădica Nepoata, Ileana-Drăguţa Oalge

1.Vidu Velici2.Iordan Şuboni3.Anastasia Şocardă4.Consiliul Naţional Român (Novi Sad)5.Petru Boleanţu (Satu Nou)6.Ioan Ciama (Timişoara)7.Radio Reşiţa8.Dorel Frenţ Bagiu9.Traian Galetaru (Comloşu Mare)10.Institutul Cultural Român (Zrenianin)11.Matei Aurel Bancu(Timişoara)12.Adam Bura13.Ilie Gheţău14.Radio Novi Sad - redacţia română15.Emilia Mihăilescu (Dr.T. Severin)16.Ileana Roman (Dr.T. Severin)17.Ghiţă Blejuşcă (Săcălaz)18.Andreea Ioana Şoşdean19.Claudiu Murgu (Timişoara)20.Elena Maria Barbu (Timişoara)21.Anelia Băbuţ22.Crăciun Creţu23.Alen Neda24.Florian Copcea (Dudaş Cerneţi)25.Gabriel Spăriosu26.Trifu Petroi27.Viorica Şoşdean28.Ioan Baba (Novi Sad)29.Matea Cristiana Iacşa30.Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi)31.Trifu Şoşdean32.Laureana Almăjan33.Alexandru Oprici34.Gruia Chinghiţă (Mehadia)35.Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia)36.Ioţa Bulic (Panciova)37.Costa Roşu (Novi Sad)38.Daniel Petrovici (Torac)39.Casa de Cultură „Doina” (Uzdin)40.Şcoala Generală „Sf. Gheorghe”(Uzdin)41.Adunarea comunei Covăciţa42.Marieta Bure (Torac)43.Teodor Groza Delacodru (Mesici)44.Alexandru Vasile Barbu45.Teodor Ghertinişan46.Cooperativa Agricolă „Plugarul”(Uzdin)47.Arcadie Chirşbaum (Făget)48.Casa de Presă „Libertatea” (Panciova)49.Marcel Drăgan (Novi Sad)50.Traian Todoran (Novi Sad)

51.Ileana Oalge (Zrenianin)52.Redacţia „Clio” (Timişoara)53.Radu Neag (Alba Iulia)54.Zoran Milosavljević55.Titu Dinuţ (Şişeşti)56.prof.dr. Tiberiu Ciobanu (Timişoara)57.Ana Caia (Timişoara)58.Aorică Spăriosu59.Florin Neda-Inu60.Adorean Velici61.Pavel Rămianţ62.Intreprinderea publică „Banat”(Uzdin)63.Daniel Magdu (Covăciţa)64.Televiziunea Voivodinei - redacţiaromână65.Andrei David66.Ioan Iorga (Şopotul Vechi)67.Pavel Panduru (Prigor)68.Daniela Irina Radu69.Ion Bălan70.Marcel Bulic71.Miroslav Crişan (Covăciţa)72.Andrea Oalge73.Dan Vlaicu (Rudăria)74.Viorel Onciu75.Valerie Grosu76.Sabrian Ardelean77.Octavian Creţu78.Pavel Bălan79.Ionel Stoiţ (Novi Sad)80.Consiliul local Uzdin81.Sabin Bodea (Arad)82.Ionel Bâlteanu (Panciova)83.Vasile Linţia (Moşniţa Nouă)84.Ioniţă Bochianţ (Vârşeţ)85.Marinel Cocora86.dr. Radu Păiuşan (Timişoara)87.Pavel P. Filip (Torac)88.Iancu Murărescu ( Sărcia)89.Trifu Traian Căta (Petrovăsâla)90.Ilie Todaşcă (Săcălaz)91.Ştefan Tomoiagă (Săcălaz)92.Adrian Dinu Rachieru (Timişoara)93.dr. Dorel Dimcea (Paphos, Cipru)94.Dan Dimcea (Paris, Franţa)95.Tiberiu Popovici (Bocşa)96.Vasile Barbu97.Iova Spăriosu98.Theo Rămianţ

Preşedinte: Vasile Barbu

La Adunarea anuală a S.L.A. „Tibiscus” care a avut loc în data de 5 ianuarie2013 la „Casa Românească” au fost conferite tradiţionalele recunoştiinţeanuale a acestei societăţi – „Diploma de excelenţă” care a fost conferită pentrupasiunea, dăruirea şi implicarea în promovarea acestei societăţi în cursul anuluitrecut. Deţinătorii acestor distincţii au fost:

La cea de-a 22. Ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie„Mihai Eminescu” care a avut loc în zilele de 14 şi 15 ianuariela Drobeta Turnu Severin, Orşova şi Băile Herculane, dinSerbia cu prestigiosul premiu „Mihai Eminescu” au fostpremiaţi: Institutul Cultural Român din Zrenianin, DuşanPârvulovici din Negotin (preşedintele Comitetului pentruDrepturile Omului), Tihan Mătăsarevici din Cladova,preşedintele Asociaţiei Culturale „Dunărea”, Vasile Barbu dinUzdin şi gazetarul Milenco Stefanovici (Gamzigradska Banja).

Alţi premiaţi au fost: traducătoarea Paula Romanescu(Bucureşti), poetul Paul Purea (Duisburg, Germania), criticulliterar Emil Lungianu (Bucureşti), istoricul literar dr. TudorNedelcea (Craiova), istoricul Gheorghe Rancu (ŞopotulVechi), publicistul Pavel Panduru (Prigor), poetul Titu Dinuţ(Şişeşti), tânăra poetă Denisa Maria Bălaj (Băile Herculane),poetul George Voica (Frânceşti)...

Organizator principal a fost S.C. „Lumina” din T. Severin,preşedintele Florian Copcea.

VĂICĂRELIDe ani de zile se tot vaită mai ales

Departamentul pentru învăţământ al C.N.R.cum că învăţământul românesc e în criză. Înmare criză!

O şi fi aşa!„Tibiscus” pune întrebarea aceluşi

departament: în ce şcoală de la noi s-a aniversatziua de 15 ianuarie – ziua culturii (ziuanaţională şi internaţională!!!) române şi ziuapoetului nepereche Mihai Eminescu.

Oare nu s-a putut...?Şi mă opresc aici. Că dau de cei ce cer şi

primesc de la acelaşi C.N.R. bani pentru fel defel de „manifestări” cum sunt: Colocviile dezugrăvire a holulilor, festivalul de termopane,simpozionul de construire a toaletei...

O FOTOGRAFIE PENTRUETERNITATE

Ion Puia (n. 1950), este unul dintre fotbaliştii „Unirii” carea lăsat urme de neşters în activitatea fotbalistică la Uzdin. Apracticat fotbalul ani în şir ducând în întreg Banatul faimafotbalului uzdinean.

Azi, domnul Puia se îndeletniceşte cu tălpuitul năticacilor.Este unicul şi se pare că va fi şi ultimul tălpar la Uzdin. Că nicinu se mai fac năticaci...

Încă o meserie este pe cale de dispariţie...Şi ce faini şi făloşi erau năticacii din Uzdin. Şi uşor de

purtat...

Graiu nostru româniescMândră mis că în Banat trăiesc,Şî la strămoş li-e mulţumiesc,Că frumos vorbiescGraiu nostru româniesc!Graiu nostru bănăţan,trăbă să-l

iubim,Şî măi dăparce să-l hrănim,Că tarie s-o schimbat,Dă când lumia în ţări o pliecat.Ai cinieri nu măi vriau la sat,S-or dus în oraşă şî dă obişieuri

s-or îndăpărtat,Trăbă să nie luptămLimba s-o păstrăm!!

Copil în sufliet am rămasCopilărie de şie ai pliecatMai părăsât şî dă minie ci-ai

zuitat?Ce aşciept să baţ la uşă,Să văd în straiţă un ursulieţ ş-o

păpuşă!Şci cât ci-am iubitŞî până la opsprăşie ani ci-am

prălunjit,Am vrut şî măi mult,Numa dântr-o dată ai dispărut.Ai pliecat la alţ copii,Acuma îi vriemia la iei să fii,Şciu că aşa trăbă, că în cărţî iî

scris,Numa una ce rog, vină vro dată

în vis!Nica Ţâganu

Tri uzdânienţ în nuauă sucieşaidzăşi şî opt anuOr pliecat la armată în Cralievo

cu aizănbanu,Şî s-or oprit în Nicolinţ după

Nica Ţâganu.Când s-or cunoscut, dăloc s-or

împriecinit,Şî d-atunşia, tarie binie or trăitLa înşieput li-o fost grieu,Dar după aia s-or dodat mirieu.Acolo mulce dăspră armie or

învăţat,Dân puşcă or puşcat,Dar Lucian, în trompetă o suflat,Şî toată giminiaţa dân pat

cătanilie o sculat.Mulce dzâlie acolo or stat,Şî pachece d-acasă or căpătat,Cărnaţ şî vro pocăraie

Şî dă la mândrie vro scisoarie.Uzdânianţu al măi bătrân,O fost om cu facultace, om şciut,Şî prostâi cu priecenii lui n-o

făcut.Iei tri prân oraş s-or plimbat,Şî dă vrun biert dân apropierie or

întrăbat,Mâncarie bună acolo or mâncat,Şî dă vin tarie s-or îmbătatNaincea lu mormânţu s-or oprit,Şî la Luciu o ideie i-o vinit!Iel cu priecenu lui cu curaua prăNica Ţâganu dă cruşie l-or

liegat,Şî săracu tarie s-o spăriat,Că dă frică marie o ţâpat-Ciocanooo, ciocanooo!!!Au că acuş vinieŞî mă ia pră minie!!!Dă frică marieO rupt curaua strânsă tarie,Cătră căsarmă o fujit,Şî dăloc la priecănu lui s-o jălit-Au, fracilie mieu!Năcăjâţî ăia doi dă cruşie m-or

liăgat,Şî tot trâmur, că tarie m-am

spăriat!Uzdânianţu al bun dăloc l-o

îmbrăţuşatŞî dă sminciţî ăia doi l-o apărat,Că o fost sudie la Bieograd,Şî dă lucru ăla s-o ocupat.Să sciţ că şî io m-am mirat,Că dî la Luciu –Aşa şieva nu m-am aşcieptat!

DE CRĂCIUN – LASĂRCIA

Naşterea Mântuitorului nostru IsusHristos s-a serbat şi se serbează la Sărciadin vremuri străbune. Cu slujbereligioase la biserică, cu colindul, cuumblatul cu colacul... Slujba religioasă aCrăciunului 2012 a fost oficiată în ziuadouă de Crăciun, de către preotul CristianPopi (se ştie că nu avem preot în sat, aşacă nu am putut avea slujbă chiar în ziuanaşterii Domnului). În acea zi de 26decembrie, pe lângă slujba religioasă, înbiserică s-au prezentat şi câteva colindede către copii sărcienţi (care au primitcâte un pacheţel cu dulciuri şi ceva bani),dar s-au prezentat şi câţiva tineri dinTorac, instruiţi de preotul Cristian Popi,care au prezentat „Irodul”. („Irodul” nus-a văzut la Sărcia de mulţi, mulţi ani).În ziua treia de Crăciun ne-au colindat ungrup de colindători din Anina. Aucolindat în faţa bisericii, în faţa unuipublic numeros, dar şi în biserică (aci amai colindat şi un grup de copiisărcienţi). Aceşti oameni de ai luiDumnezeu au înmânat celor prezenţi câteun calendar (Sămânţa bună 2013), iar dela sărcienţi au primit publicaţia noastră„Sărcia” şi cartea de poezii „Satu meu,dragă Sărcie”, a lui Pavel Pancaricean-Lonti.

Când e vorba de colindători, aşmenţiona că un grup de colindători dinSărcia, conduşi de înv. Daniel Ursulescu,au fost pe 23 decembrie la Zrenianin,unde au colindat în cadrul manifestăriiorganizate de Societatea Românilor„Bega”. Apoi, în ajunul Crăciunului,după o obişnuinţă de mai mulţi ani, maimulte grupe de colindători sărcienţi aucolindat la casa parohială, în faţamembrilor Consiliului Parohial şi alpărinţilor. S-a colindat şi prin sat. Şi,fiind vorba de colindători, să mai spun căera planificat o deplasare a colindătorilorla Reşiţa şi Bocşa (pe 16 decembrie), dar,din cauza timpului extrem denefavorabil, nu s-a putut face deplasarea.

Iancu Murărescu

Poeta în dulcele grai bănăţeanIleana Musta-Măran (Vârşeţ)

Arte plasticePREMII PENTRU

UZDINENI ÎNROMÂNIA

La cea de-a IX-a ediţie aConcursului Internaţional de artăplastică „N.N. Tonitza” organizat laIaşi de către Despărţământul ASTRA„Mihail Kogălniceanu”, Şcoala nr.22„B.P. Haşdeu” şi Cercul de artăplastică „N.N. Tonitza” au participatelevi din: Bulgaria, România, R.Moldova, Serbia, Italia, Grecia...

La concurs au trimis lucrări şi copiiidin Uzdin din cadrul Cercului de arteplastice al „Casei Româneşti”. Încategoria: copii de la ciclul inferior alşcolilor generale locul I a fost conferittalentatei Anastasia Şocardă iar loculal II-lea lui Eduardo-GhiorghiţăNeda. Conducătorului cercului de artăplastică, Daniel Susa la fel a fostconferit Premiul I.

NOI APARIŢIIEDITORIALE

La Editura Societăţii de limbaRomână din Voivodina a apărut de subtipar cartea lui Slavco Almăjanintitulată NOPŢI ALBE LAFÂNTÂNA FETEI. Este vorba de ocarte despre „Colonia literară” a S.L.R.

Fundaţia „EUROPA” din Novi Sad(preşedinte: Pavel Gătăianţu) a editatnr. 5 al revistei pentru copii„Prichindel” care apare în 3 limbi:română, sârbă şi ruteană. Redactor şef:Ana Niculina Ursulescu.

O carte deosebită (350 pagini)despre scriitorul Nicolae Ţinţariu dinPetrovăsâla a fost tipărită de cătreCentrul euroregional „In medias res”din Panciova (preşedinte: ValentinMic). Ediţia a fost îngrijită de cătreprof.dr. Mircea Măran.

În această carte au fost tipărite 18piese de teatru a scriitorului,publicistului şi omului de culturăNicolae Ţinţariu despre care autorulM. Măran scrie că „e o personalitate penedrept marginalizată în lucrărlededicate istoriei literaturii române dinVoivodina.

TIBISCUS Nr. 1-2 (252-3) ianuarie - februarie 2013 5

Baia, noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467.Pe neaşteptate limbi de foc împresoară târgul,îngroziţi, maghiarii ies din adăposturile lorvremelnice. Porunci repezite se aud în noapte, de-a lungul şi de-a latul aşezării. O parte dintreluptători încearcă cu disperare să stingă pârjolulcare se întindea tot mai mult. Profitând de situaţie,oştenii lui Ştefan pornesc asupra inamicului. Eiatacă din mai multe părţi, pătrunzând în oraş.

Într-un vacarm şi-o dezordine infernală începemăcelul. În încăierarea de la periferie, numeroşiduşmani sunt ucişi, iar cei care scapă cu viaţă seretrag în neorânduială în inima târgului. Aici,încleştarea capătă proporţii dramatice, unguriiluptând cu disperare pentru propia lor salvare.Atras în vâltoarea luptei, Matia Corvinul seîncovoaie de durere sub loviturile a trei săgeţi.

Spre ziuă, scăpând din încercuire, regelegoneşte disperat spre munţi. El lasă în urma lui uncer brăzdat de flăcări, spre care se înălţau gemeteleşi ţipetele mulţimii de răniţi din rândurile„neînvinsei sale oştiri” şi un oraş unde cei maivajnici dintre oştenii săi zăceau ucişi cu miile peîntortocheatele uliţi, în timp ce strigăte de slavărăzbăteau de peste tot din piepturile neînfricaţilorvalahi est-carpatini.

Dorind să-şi impună dominaţia asupraMoldovei, regele Ungariei, Matia Corvin (1458-1490)1 lansează în toamna anului 1467, oagresiune de proporţii împotriva lui Ştefan celMare2 (domnitor al „Moldovlahiei” între 14 aprilie1457 şi 2 iulie 1504)3.

Pretextele folosite au fost ocuparea cetăţiiChilia (stăpânită de maghiari) de către moldoveniîn 14654 şi sprijinul dat de Ştefan cel Marerăscoalei nobilimii transilvănene din 14675. Acestedouă acţiuni ale Muşatinului au fost socotite laBuda ca o veritabilă provocare.

În realitate, Matia Corvin urmărea să obţinăcontrolul asupra gurilor Dunării, motiv pentru caremarele Ştefan trebuia înlăturat, iar Moldovaînfeudată politicii ungare6.

În această campanie fiul „ultimului marecruciat european”7 era însoţit de Petru Aron şi deBerendei, doi pretendenţi la tronul moldav8. Dupăîndelungate pregătiri (care au avut loc în lunileseptembrie-octombrie)9, armata maghiară vapătrunde pe teritoriul românesc, forţândtrecătoarea Oituz, la jumătatea lunii noiembrie aanului 146710. Efectivele oştirii invadatoareînsumau, după izvoarele vremii, 40.000 de soldaţi,dintre care 12.000 erau lefegii (8.000 călăreţi, şi4.000 infanterişti)11. Baza acesteia o constituiacelebra „armată neagră”12 (alcătuită din călărimecuirasată şi pedestrime mercenară, echipată cu ar-mament greu), căreia i s-au alăturat unităţi deinfanterie şi cavalerie uşoară, utilizate îndeosebi înmisiuni de siguranţă, legătură, cercetare şihărţuire13.

Trupele inamice aveau în dotare numeroasetunuri, majoritatea de calibru redus14. Referindu-se la numărul ostaşilor români angajaţi înoperaţiunile de la Baia, cronicarii vremiivehiculează cifra de 12.000 de luptători15. Datorităechipamentului uşor cu care era înzestrată, oasteamoldoveană era foarte mobilă.

Luând în considerare disproporţia de forţedintre cele două tabere, Ştefan nu se va angaja dela început într-o bătălie decisivă, ci din contră,folosindu-se de tradiţionala tactică românească, vareuşi să macine potenţialul militar al adversarului.Exploatând cu dibăcie şi avantajele oferite denatură (teren, condiţii atmosferice), îi va pricinuimari pierderi potrivnicului său încă din momentulforţării trecătorii Oituz de către acesta16.

Greoaia armată duşmană nu-şi va putea puneîn valoare superioritatea, deoarece voievodulromân va evita sistematic o confruntare deamploare înaintea asigurării unui cadru favorabilcare să-i aducă victoria. O mărturie, în acest sens,ne este transmisă peste veacuri de către cronicarulpolon Jan Dlugosz din însemnările căruia aflăm căoastea marelui Ştefan „nu cuteza să se lase în luptădeschisă ci-l hărţuia din locuri ascunse şi pline de

curse”17 pe invadator.Pentru a-l determina să accepte o luptă

deschisă, Matia Corvin (supărat şi de nesiguranţatotală în care se aflau soldaţii săi din cauzarepetatelor atacuri întreprinse de pâlcurile decălăreţi moldoveni), porunceşte distrugerea totalăa aşezărilor ocupate astfel că „pe oriunde mergeapustia totul, sate şi oraşe, cu foc şi sabie”18.

Înaintând tot mai mult în ţinuturile moldave,armia regală se confruntă cu mari probleme legatede aprovizionarea cu cele necesare existenţei. Ca şicum toate acestea nu ar fi fost deajuns, frigulagravează şi mai mult starea lucrurilor. Slăbiţi şicu moralul zdruncinat, năvălitorii ajung în ziua de14 decembrie, la Baia, unde Matia Corvinintenţiona să-şi refacă forţele înainte de a porniofensiva împotriva Sucevei, capitala Moldovei19.

La Baia, regele a ordonat să se execute în grabălucrări de fortificaţii, în zonele cele mai expuse s-au constituit „ziduri” alcătuite din care de luptădupă sistemul husit (tunurile fiind puse în căruţe)20,iar locul unde era încartiruit suveranul maghiar eravegheat de un corp de elită, format din 200 deoşteni21.

Luând în considerare oboseala războinicilorunguri (după lungul marş pe care-l făcuseră),Ştefan hotărăşte să-i atace chiar în prima noaptedupă sosirea lor. Aflându-se la 1,5 km de Baia, eldă poruncă călăreţilor săi să descalece şi folosindu-se de întuneric va încercui aşezarea, incendiindu-iapoi cartierele mărginaşe22. „Socotind că a sosittimpul când puţini să poată bate pe cei mulţi,lăsându-şi caii şi sarcinile în tabără, sosi cupedeştri uşori la Baia, trimiţând mai înainte oamenicare să dea foc oraşului din câteva părţi”23.

Intrând în urbe, moldovenii au declanşat unteribil masacru. Vorbind despre acest episod, iatăce spunea Bonfini: „începu un mare măcel, maiîntâi la poartă, apoi pe uliţi şi la răspântii”24, trupeleregelui luptând cu disperare „mai mult pentru viaţădecât pentru onoare”25.

Rănit fiind, de-abia spre ziuă Matia Corvinrealizează că numai printr-o manevră abilă şicurajoasă mai putea sa iasă teafăr din împresurare.Alcătuind o trupă de şoc din cavalerii cei mai loialişi îndrăzneţi, încearcă să străpungă frontul26.Reuşind în cele din urmă să se salveze,îndreptându-se spre Târgul Neamţ, el va trecemunţii pe valea Bistricioarei, în Transilvania,ajungând cu mare dificultate, în 25 decembrie1467, la Braşov27.

Pierderile înregistrate de cotropitori au fostfoarte mari, atât în oameni (cam un sfert din armatamaghiară, după cum aflăm din cronica lui JanDlugosz în care stă scris că „în acea bătălie [cea dela Baia-n.n. T.C.] au pierit 10.000 de unguri”28) câtşi în echipament de război (aproape toată artileria,corturile şi bagajele) 29. Supravieţuitorii, în cea maimare parte răniţi, cuprinşi de panică, se vor retrageîn grabă spre munţi. Trecătorile fiind însă blocatecu baricade (alcătuite din copaci tăiaţi), ridicate şipăzite de ţăranii români30, trupele ungare (ale cărormişcări erau în permanenţă supravegheate şi con-trolate cu stricteţe de valahii moldoveni) îşi vordistruge sau îngropa piesele de artilerie şi restulmaterialelor de război, iar apoi (dispersându-se)vor încerca să scape de la pieire, furişându-se (înmici grupuri sau chiar individual) pe potecile demunte care duceau spre Transilvania. Urmăriţiîndeaproape şi atacaţi în permanenţă de ceteleaprigului voievod de la Suceava, soldaţii maghiarivor suferi, în continuare, grele pierderi, astfel căfalnica armie a lui Matia Corvinul va ajunge acasăcu efectivele şi mai diminuate decât fuseseră, deja,în teribila confruntare de la Baia31.

Această biruinţă a oştirii moldovene, condusăde Ştefan cel Mare, este a doua mare umilinţă,după Posada32, la care a fost supusă oasteamaghiară (considerată ca fiind una dintre cele maiputernice armate ale Europei medievale), dar şi celdintâi conflict militar de proporţii derulat întreforţele armate „moldovlahe” şi cele maghiareconduse de către „marele voievod şi domn” Ştefancel Mare şi respectiv „serenissimul” rege Matia

Corvinul33.Note:

1.istoria lumii în date, Editura Enciclopedică Română,Bucureşti, 1972, p. 564.2.Istoria militară a poporului român, vol. II. EdituraMilitară. Bucureşti, 1986, p. 297.3.istoria României în date, Editura EnciclopedicăRomână. Bucureşti, 1971, p. 457.4.Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 297;Istoria Românilor, vol. IV, Editura Enciclopedică,Bucureşti, 2001, p. 369.5.Istoria militară a poporului român. vol. II, p. 298;Istoria Românilor, vol. IV, p 369.6.Şerban Papacostea, Un episode de la rivalite polono-hongroise au XV siecle. La campagne de MathiasCorvin en Moldavie (1467) â la lumiere d’une sourceinedite, în „Revue Roumaine d’Histoire”, nr. 6,Bucharest, 1969, p. 970.7.Este vorba despre Iancu de Hunedoara (Ioan-AurelPop, Numele din familia regelui Matia Corvinul: de laizvoarele de epocă la istoriografia contemporană, în„Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVI, Bucureşti,2008, p 138.8.Şerban Papacostea. op. cit., p. 9709.Istoria militară a poporului român, vol. II, p, 298.10.P.P. Panaitescu, Contribuţii la istoria lui Ştefan ceiMare, în „Analele Academiei Române, MemoriileSecţiunii Istorice”, seria a III-a, tom XV, Bucureşti,1934, p. 63-6511.Istoria militară a poporului român. vol. II, p 298,12.„Armata Neagră”, mare unitate militară de elită dincadrul forţelor armate regale maghiare, alcătuită dinmercenari foarte bine pregătiţi şi excelent echipaţi.Aceasta a fost creată din iniţiativa lui Matia Corvinul şifolosită de el ca instrument de forţă, prin intermediulcăruia şi-a impus dominaţia şi controlul asupraturbulentei aristocraţii ungare. Comanda „ArmateiNeagre” a avut-o, la un moment dat, unul dintre cei maivaloroşi generali ai Regatului maghiar, şi anume BlasiusPodmanyczky, zis „Magyar”, adică „Ungurul”. Acestetrupe îşi trăgeau numele de la faplul că echipamentullor era de culoare neagră (Tudor Sălăgean, MatiaCorvinul, regele născut la Cluj (I), în „Ziarul deduminică” din 16 mai 2008, de pe www.zf.ro ; Huniazii:MateiHuniade [Corvin], de pe www.hunyaditura.eu).13.Istoria militară a poporului român. vol. II, p 298.14.Ibidem.15.Antonio Bonfini, Historia Pannonica siveHungaricarum Rerum Decades IV et dimidia libris XLVcomprehensae, Coloniae Agrippinae, 1690, p. 395.16.Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 300.17.Jan Duglosz, Historia Polonice, tom II, Lipsiae,1712, col. 417.18.Antonio Bonfini, op. cit, p. 396.19.Istoria Românilor, vol. IV, p. 369; Istoria militară apoporului român, vol. II, p, 301.20.Ibidem. p. 302-303.21.Ibidem. p. 303.22.Ibidem.23.Jan Duglosz, op. cit., col. 418.24.Antonio Bonfini. op. cit., p. 397.25.Ibidem.26.Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 303.27.Ibidem, p. 303-304.28.Jan Duglosz, op. cit., col. 418.29.Potrivit unor izvoare ungurii „aflând drumurileînţesate cu arbori au ars carele şi bogăţia îngropând500 de bombarde pentru ca moldovenii să nu se poatăfolosi de ele, trecând cu fuga în Ardeal” (Ibidem, col.417-418),30.Participarea populaţiei civile, alături de oştenii demeserie, la luptele pentru apărarea gliei strămoşeşti esteconsemnată de către Nicolae Costin în Letopiseţul său încare stă scris: „Şi prin munţi, pe poteci, le ţinea caleaţăranii, trimişi de aceea treabă gata, îi tăia cu coase,fuşturi şi topoare, pe câţi-ş tâmpina” (Nicolae Costin,Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii până la1601, ediţie de Ioan Şt. Petre, Bucureşti, 1942, p. 109).31.Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 303-304.32.Este vorba de victoria obţinută, în 9-12 noiembrie1330, de către oastea Ţării Româneşti, condusă dedomnitorul acesteia Basarab I „Întemeietorul” asupracelei a Ungariei, comandate de trufaşul rege CarolRobert de Anjou (vezi Tiberiu Ciobanu, Aniversare 680.Victorii celebre ale oştilor române: Posada [9-12noiembrie 1330], în „Columna 2000”, Anul XI, nr. 43-44 [iulie-decembrie]. Editura Eurosfampa, Timişoara,2010, p, 22-24].33.P.P. Panaitescu, op. cit., p. 66; Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI0. Publicate de Ion Bogdan(ediţie de P.P. Panaitescu). Bucureşti, 1959, p. 195.

dr. Tiberiu Ciobanu

Monografia Ecicăi în limba sârbăO CARTE MONUMENT

Pe numai puţin de 586 pag. format A4 autoriiErvin Gazdag, Miron Grbić şi Vasile Novac aupublicat la editura Bibliotecii Populare dinZrenianin o carte monumentală, o carte monograficăcum rar de tot se tipăresc şi vor rămâne în veciivecilor un dar de nepreţuit generaţiilor viitoare.

Cartea este structurată în şapte capitole.Începe cu I capitol intitulat „Cronica Ecicăi –

Ecica şi înainte de documentele scrise”. Al doileacapitol este intitulat „Castelul din Ecica – Moşia luiLazăr”. Al treilea capitol este consacrat bisericilorşi credinţelor al patrulea sportului iar cincileaistoriei învăţământului, al şaselea redeşteptăriiconştiinţei naţionale, obiceiurilor şi activităţilorculturale al şaptelea Societăţii pompierilor voluntari.

Oricum monografia „Ecica – o istorie mică aBanatului” apărută în limba sârbă este o monografiemonument, o carte care face cinste celor care auscris-o şi celor care au trudit ca ea să apară în niştecondiţii grafice mai mult decât excelente.

Ei, în anul 2000 au tipărit cartea„Că tot Banatu-i fruncea” cu poeziiale participanţilor la tabăra de creaţieliterară în grai bănăţean de la Făget,pe care tot ei au organizat-o. Atuncitot ei au pus pe copertă sus: UniuneaScriitorilor în grai bănăţean.

Atunci s-a putut!Acum, cei de la Asociaţia

scriitorilor în grai bănăţean cu sediulla Făget condusă de către IonCăliman şi Ion Ghera, scriu scrisori(deschise!) mincinoase şi nurecunosc – adevărul:

1.Uniunea Scriitorilor în GraiBănăţean cu sediul la Uzdinînfiinţată în data de 1. aprilie 2000 de cătrescritorii din ambele părţi ale Banatului (la şedinţade înfiinţare a fost prezent şi unul din cei doi) este– oficial înregistrată de autorităţile statului. E

persoană juridică!2.La Uzdin, în „Casa

Românească” există Muzeul deliteratură dialectală bănăţeană„Ştefan Pătruţ”

3.În Voivodina sunt manifestăride amploare dedicate graiuluiprecum:

a)Festivalul „Ion Niţă Secoşan”(Torac)

b)Festivalul „Todor Creţu Toşa– Petru Dimcea” (Uzdin)

c)Întâlnirile scriitorilor în grai„Ioţa Vinca” (Uzdin)

d)Slavă dulcelui grai bănăţean(Uzdin)

4.Premii importante, printre care şi Premiulsatului bănăţean „Gheorghe Lifa” – sunt unicelepremii pe care le poate primi un poet în grai. Elese distribuie la noi – nu la voi!

Către cei care nu recunosc UNIUNEA SCRIITORILOR ÎN GRAIBĂNĂŢEAN

V I C T O R I I A L E O Ş T I L O R R O M Â N E C O N D U S E D E Ş T E F A N C E L M A R E POEME ÎNTR-UNVERS

Trădare„Cum şi tu, Brutus, iubite fiu al

meu?!Credeam că numai eu...TainePuţ fără ciutură. Câte poveşti

ascunde izvorul ce murmură?ScădereCu fiecare zi plecarea-i mai

aproapeO, noapte, noapte...IubireBucurie ce-ţi lasă gust de

proaspăt amar.TihnăTorsul pisicii-n poală. Ce secolul

vitezei!?CalvarUn om cu o cruce-n spate de

două mii de ani.LegeOricare vis are drept la culorile

nopţii, spunea un orb.DăruireAplecată de rod creanga tânără

de măr, răsfăţat în lumină fructul.Paula Romanescu

ITINERARIIROMÂNEŞTI DIN

AMERICA

Trifu Mezin (născut 1955) fostportar la “Unirea” Uzdin alăturide soţia Anişoara şi nepoata Lili-ana în Detroit unde azi trăieşte

Terry Mezin, fiul lui Trifu alăturise soţia Lory (americană) şi fiica

Liliana.Terry ştie româneşte şi îşi învaţă

fiica sa limba română dar şi sârbă.

Fraţii Daniel (n. 2011) şi Liliana(n. 2010) copiii lui Terry Mezin şi

nepoţii lui Trifu lu Liepa.

6 Nr. 1-2 (252-3) ianuarie - februarie 2013 TIBISCUS

Comisia pentru alegerea cărţii anului la Editura “Tibis-cus”: Anuţa Creţu Lazici, Ioţa Bulic (preşedinte),Daniela Irina Radu, Elena Maria Barbu şi Theo

Rămianţ

Tinerii handbalişti de la “Unirea 1976” împreună cuantrenorul Pavel Bălan

La Covăciţa se construieşte o biserică ortodoxă sârbă Sima Puia şi Vasile Bălan-Bâru doi dintre organizatoriiprotestelor de la Covţciţa împotriva construirii fabricii

“YUNIRISC”

Plantarea arborilor pe lângă “Poteaca mare”. Acţiune de muncăa Societăţii de Ecologie din Uzdin

Minunat peisaj din iarna A.D. 2013 din centrul Uzdinului

Vânătorii în acţiune: Dorel Frenţ-Bagiu şi Ion Bălan Tinerele şi talentatele recitatoare: Andrea Oalge, Laureana Almă-jan şi Anastasia Şocardă

Participanţii la Festivalul internaţional de poezie “Mihai Emi-nescu” de la Orşova la care au participat şi membrii S.L.A.

“Tibiscus”

Aurică Spăriosu la Mănăstirea Mraconea din dunga bătrânuluiDanubiu - Gerar 2013

Unde eu am stat - tu să continui. Georgeta Ghermineanţ, cea maibună cântăreaţă de muzică populară românească din Banat şi o

cântăreaţă bună în devebire Anastasia Şocardă

F O T O R E P O R T E R H O I N A RF O T O R E P O R T E R H O I N A R

Talentatul clarinetist Ion Linţa-Niţă

TIBISCUS Nr. 1-2 (252-3) ianuarie - februarie 2013 7 GALA SPORTULUI UZDINEAN

ediţia XX-a, 5. ianuarie 2013Cele mai bune sportive

1.Isabela Lupulescu (CTM „Unirea”)2.Adela Marinela Ardelean (CTM „Unirea”)3.Amelia Bălan (CTM „Uzdin”)

Cei mai buni sportivi1.Ilie Lupulescu (CTM „Unirea”)2.Branislav Tekinder (CF „Unirea”)3.Irinel Dalea (CTM „Unirea”)

Cea mai bună echipă sportivăEchipa mixtă de tenis de masă (băieţi şi fete) a Ş.G. „Sf. Gheorghe”

Cel mai bun antrenorAdam Lupu (CF „Unirea”)Dănuţ Bălan (CTM „Uzdin”)Nicolae Lupulescu (CTM „Unirea”)Emanuel Borca (CH feminin „Unirea”)Pavel Bălan (CH „Unirea” - cadeţi)

Trofeul pentru sportivitate „dr. Todor Puia”Teodor Ghertinişan

Premiul pentru muncitor sportiv exemplar „Adam CreţuBrocheta-Nicola Sârbu-Iova Spăriosu”

Milan - Tale Andrić (CF „Unirea”)Pavel Bălan (CH „Unirea” - cadeţi)

MenţiuniClubul de fotbal „Unirea” - cadeţi: Dorel Spăriosu – Banana

(antrenor), Antonel Iovanov, Luka Simić, Mădălin Ghertinişan şiMarius Iovanov

Clubul de fotbal „Unire a”: Vasa Şuboni şi Cristian Bosică(muncitori sportivi), Miodrag Rudić, Jan Košut, Aleksandar Bireš, AlenLazić

Şcoala Generală „Sf. Gheorghe”: Mihaela Fâra, Angelica Rista,Giuliano Neda, Goran Radić, Ivan Rakić, Anđela Savović şi CristianPuia (ciclism), Diogen Băbuţ, Adina Maria Şuboni, Patricia Almăjan,Ştefan Lupu şi Elena Stoia (înot), Renato Cocora (mini fotbal), MarianIancov şi Pera Martinov (atletism) şi Octavian Creţu (director şcolar)

Clubul de handbal feminin „Unirea”: Lavinel Pancaricean(preşedinte), Casandra Giura, Matilda Diosegi, Slađana Stevanović,Biljana Veljanovski şi Marija Alimanović

Asociaţia pentru pescuit sportiv „Podul Mare”: Dorel Bagiu(preşedinte)

Premiul special: Todorică Şuboni, fost fotbalistClubul de tenis de masă „Unirea”: Emanuel Lupulescu şi Iova

Lupulescu (muncitori sportivi), Bianca Liliana Jivoin, Alexa TeodorŞuboni, Daniela Bosică, echipa feminină şi cea masculină

Clubul de tenis de masă „Uzdin”: Irinel Boier şi Dănuţ Bălan(muncitori sportivi), echipa feminină „Uzdin”, Emanuela Vinca şi AdelaAlesia Bălan

Clubul de handbal „Unirea” – cadeţi: Alen Oalge, Sergiu ValentinRadu, Cristian Puia şi Marcel Subici

Societatea de tir „Unirea”: Costică PuiaSLA „Tibiscus” Uzdin

Vasile Barbu, preşedinte

LAUREAŢII PREMIULUIPENTRU FAIR-PLAY

“Dr. Todor Puia”Pentru anul

1996 – Emanuel Lupulescu1997 – Pavel Bălan1998 – Florin Vasilie-Aiala1999 – Dr. Petru Lupu2000 – Gligorie Fâra-Ghie2001 – Ioţa Nicodin-Camacio2002 – Vasile Stoia (Covăciţa)2003 – Cristian Băbuţ (Vârşeţ)2004 – Ion Vasile-Anci2005 – Irinel Dalea2006 – Todor Oalge-Ică2007 – Ivica Josimović2008 – Daniel Grosu2009 – Ioniţă Bosică (Davison, SUA)2010 – Pavel Bălan2011 – Amelia Bălan2012 – Teodor Ghertinişan (Primarul Uzdinului)

PREMIUL PENTRU MUNCITORSPORTIV EXEMĂLAR “ADAM

CREŢU BROCHETA - NICOLA SÂRBU- IOVA SPĂRIOSU

Pentru anul2002 - Ioviţă Dalea2003 - Dănuţ Jivoin2004 - Ioniţă Bosică (Davison, USA)2005 - Iovănică Velici2006 - Pavel Bălan2007 - Velimir Netković2008 - Milan-Tale Andrić2009 - Todor Lupulescu-Ceda2010 - Perica Zečević2011 - Milan-Tale Andrić şi Pavel Bălan2012 - Pavel Bălan şi Milan-Tale Andrić

Isabela Lupulescu cea mai bunăsportivă a comunei

Talentata Isabela Lupulescu, actualmentemembră a CTM „Novi Sad” a fost aleasă cea maibună sportivă a comunei Covăciţa pe anul trecut.Fireşte titlul este mai mult decât binemeritat căciIsabela Lupulescu este în momentul de faţă cea maibună tânără pinpongistă din ţară şi ca atare o maresperanţă a tenisului de masă din Serbia.

Cel mai bun sportiv al comunei Covăciţa a fostales fotbalistul Pavel Čižik din Păgina. Interesant estefaptul că P. Čižik este de cele mai multe ori... jucătorde rezervă la „Dolina”!?!?

Isabela Lupulescu a fost desemnată şi cea maibună cadetă a comunei Covăciţa iar CTM „Unirea” afost ales cel mai bun club în concurenţa cadetelor.În această alegere efectuată în mod tradiţional deUniunea sportivă a comunei Covăciţa din Uzdin aumai fost premiaţi: Todor Lupulescu în categoria:muncitor sportiv precum şi Todorică Şuboni înaceiaşi categorie. Ilie Lupulescu a fost ales cel maibun în categoria - sportiv emerit!

Cea mai bună şcoală în domeniul sportiv a fostaleasă Ş.G. „Mareşalul Tito” din Păgina iar cele maibune echipe de seniori: Clubul de popice „Spartak”din Dibilecia (femei) şi Clubul de fotbal „Dolina” dinPăgina (bărbaţi).

Caiac – canoeOLIVERA MOLDOVAN – DUBLU

CAMPIOANĂ REPUBLICANĂLa Belgrad, la Facultatea de educaţie şi sport a avut loc ediţia

de anul acesta a Campionatului republican la ergometrii. Au luatparte caiacişti şi caiaciste din 27 de cluburi.

Cei mai buni au fost olimpicii Aleksandar Aleksić şi OliveraMoldovan („BSK” - Borcea) care a învins la două probeindividuale la 1500 şi 200 m. Clubul de caiac „BSK” din Borceaa fost cel mai bun club din Serbia în concurenţa seniorilor.

CRUCEA ARĂTĂRII DOMNULUIPENTRU VICTOR BUGARIU

În tradiţia recentă a Bisericii Ortodoxe Sârbe este ca în datade 19 ianuarie tinerii, bărbaţii şi femeile să înoate deobicei 50 -100 m în apele reci a râurilor pentru a ajunge primi la cruceaArătării Domnului. În cel mai mare oraş al Banatului sârbesc,Zrenianin întrecerile au avut loc pentru a cincia oară iar primulcare a ajuns la sfânta cruce a fost ecicanul Victor Bugariu.Tânărul Victor Bugariu în etate de 21 de ani, ţăran de profesie aînvins la această întrecere pentru a doua oară consecutiv.

Tenis de masă: Isabela Lupulescu a mai cucerit o medalieimportantă

BRONZ LA PROVINCIALELE DEJUNIORI!

Făcând pereche cu vechea ei tovarăşă de dublu, IvanaMilovanović din Čoka, Isabela Lupulescu a smuls medalia debronz la ediţia de anul acesta a campionatului provincial menitjuniorilor şi desfăşurat la Bečej. În jocul semifinal cuplulMilovanović-Lupulescu (încă cadete) a stat cu cuplul A. Maksuti(Senta) şi Mendregiš (Obilić-N.Kneževac) cu scorul de 0:3.

La simplu - junioare talentata Is. Lupulescu a ajuns până înpătrimi, la un pas de cucerirea unei medalii, unde a fost întrecutăde Aneta Maksuti (Senta), membră a lotului naţional cu scorul de0:3. Până în pătrimi a ajuns şi cuplul Bianca Liliana Jivoin şiKlaudija Tot (Novi Sad) unde a fost învins de perechea din B.Gradiăte, Šurjan-Benke cu scorul de 2:3.

În primi 32 de jucători au ajuns Bianca Liliana Jivoin şiAlexa Teodor Şuboni de la „Unirea” şi Adela Marinela Ardeleande la „Novi Sad” la simplu. În optimi a ajuns cuplul de junioareA.M. Ardelean şi Beljanski (Radnički-Novi Sad) unde a fostîntrecută de cuplul Maksuti-Mendregiš.

Fără îndoială că această nouă medalie cucerită de talentata Is.Lupulescu în confruntările cu cele mai bune junioare din ţarăeste încă o certă dovadă a ascensiunii ei spre vârful pinpongistdin Serbia.

Tibiscus - Publicaţie lunară editată de cătreSocietatea Literar - Artistică „Tibiscus“ din

Uzdin(Voivodina - Serbia)

VASILE BARBU - redactor şefApare sub îngrijirea unui Colegiu de

redacţieAdresa redacţiei: str. T. Vladimirescu 178 b

26216 Uzdin (Serbia)tel: 013/673-856

e-mail: tibiscusuzdin@yahoo.comTehnoredactor: Adorean VeliciTipar: Drobeta Turnu Severin

Tiraj: 600 ex.

A fost înfiinţat un nou club de handbal la UzdinNumele lui va fi: UNIREA 1976

Nou înfiinţatul club, în data de 10 ianuarie 2013 va avea încomponenţa sa de tot două echipe şi aceia masculine: de cadeţi şi seniori.De la echipa de seniori care va număra 15 jucători se aşteaptă ca înprimăvara acestui an să-şi reia activitatea iar din toamna lui 2013 săintre după câţiva ani de pauză din nou în competiţile oficiale.

Aşadar, după câţiva ani de criză, handbalul uzdinean definitiv saseparat în două cluburi: feminin cu denumirea veche „Unirea” şi celmasculin cu denumirea nouă „Unirea 1976” (an când a fost înfiinţatC.H. „Unirea” dar numai cu echipa - masculină!).

Conducerea aleasă a noului club este următoarea: Vidu Velici,Silvius Puia, Dănuţ Motorojescu, Aorică Spăriosu, Stelian Miclea, DejanStojković, Adonis Oalge, Pavel Bălan (preşedinte), Filip Ghermineanţ,Mihael Ghermineanţ (secretar), Ion Bălan, Gligorie Fâra(vicepreşedinte), Alexandru Motorojescu (casier), Mircea Secheşan,Marius Giura şi Alen Groza. Antrenorul echipei a fost ales - Pavel Bălan.

La acest pas, divizarea în douš cluburi sa ajuns conform spuselornou alesului preşedinte P. Bălan la idea şi din iniţiativa Uniunii sportivea comunei Covăciţa care acum mult mai uşor va putea finanţa activitateahandbalistică la Uzdin.

În perioada ce urmează vor trebui făcute toate activităţile legate deînmatricularea clubului şi deschiderea cont-curentului.

(bmv)

Tenis de masă - femininRezultatele CTM “Unirea” în campionatul detoamnă al I Divizii a Serbiei - Nord

FOARTE MODESTĂEVOLUŢIE A “UNIRII” -

URMEAZĂ LUPTA PENTRUEVITAREA RETROGRADĂRII!

Smederevo: Smederevo - Unirea 3:4Uzdin: Unirea - Radnički (N. Sad) 1:4Negotin: Hajduk Veljko - Unirea 4:3Barajevo: Barajevo - Unirea 4:2Uzdin: Unirea - Crvena Zvezda (Belgrad) 1:4Bačko Gradište: Vojvodina - Unirea 4:2Uzdin: Unirea - Sloga (Ostojićevo) 0:4Čelarevo: Čelarevo - Unirea 4:2Uzdin: Unirea - Niš 3:4

Clasamentul de toamnă1.Crvena Zvezda (Belgrad) 9 9 0 182.Radnički (Novi Sad) 9 8 1 173.Josip Kolumbo (Niš) 9 6 3 154.Sloga (Ostojićevo) 9 6 3 155.Vojvodina (B. Gradište) 9 5 4 146.Čelarevo 9 5 4 147.Barajevo 9 3 6 128.Smederevo 9 1 8 10 (18:32)9.Unirea 9 1 8 10 (18:35)10.Hajduk Veljko 9 1 8 10 (11:35)

Bilanţurile jucătoarelor “Unirii”Adela Marinela Ardelean 1:12Ana Maria Mihan 2:6Isabela Luăulescu 12:6Bianca Liliana Jivoin 2:9Dubluri: Lupulescu - Mohan 1:1

Lupulescu - Jivoin 0:1

ITINERARII DE PESTE OCEANCosta Şunda a plecat de tare mult de

la vatra străbună pe continentul tuturorsperanţelor. Dar şi acolo a continuat cumarea lui pasiune pentru - vânat. În imag-ine cu trofeul cu care se mândreşte.

Terierul german al luiCostică Şunda cu caremerge des la vânătoaredar şi la concursurile ca-nine de frumuseţe.

CETĂŢEAN ROMÂNM-am născu în România,Într-o ţară de poveşti,Unde cântă ciocârlia...Numai dac-o mituieşti!

Marian Nedelea

Văsuţu BerebeaVasa Berebea era un cetăţean într-u totul obişnuit. Simplu, modest,aşezat, devotat muncii, familiei... Chiar se mândrea cu numele său fa-miliar. Cu toate că la el în sat provoca haz! Uneori şi batjocoră. Cei dela primărie mereu îl îndemnau:

-Bre, Vaso de ce nu-ţi schimbi numele că nu e prea potrivit să te chemeBerebea, îi zicea mereu primarul. Şi mai ales că nici nu eşti beutor.

Dar Vasa nici nu vroia să audă să-şi înschimbe numele! Zicea:-Străbunicul meu Văsuţu era Berebea. Bunicul Văsălie şi tata Vasilache

tot aşa se numeau. Deaceia şi eu rămân - Berebea!Şi iarăşi mâhnire şi tristeţe la primărie că n-au reuşit să-l convingă...Când odată, dintr-o dată şi-ntr-o bună zi domnul Vasa se prezenta la

primărie. De la uşă zise:-Am venit să-mi achimb numele!?!?Primarul şi slujbaşii primăriei au tresărit îndată. Cum adică, cum se

poate, aşa dintr-o dată? Dar toţi păreau încântaţi...Ei, bravo Vaso, fain că te-ai hotărât la un asemenea pas, zise primarul.

După atâtea încercări... Şi spune-ne cum vrei acum să-ţi puni nume?-Văsâlică Berebea!

“SCÂRŢ” ÎN“TIBISCUS”

(Iaşul la Uzdin)

8 Nr. 1-2 (252-3) ianuarie - februarie 2013 TIBISCUS

Tenis de masă feminin: în derby-ul codaşelorI etapă a returului:I Divizii

Uzdin: Unirea – Smederevo 4:2Arbitru: Pavel BălanRezultatele tehnice:B.L. Jivoin – Milošević 1:3A.A. Ardelean – R. Dani 3:2I. Lupulescu – N. Karanović 3:0B.L. Jivoin – R. Dani 1:3I. Lupulescu – Kokai 3:1M.A. Ardelean – Karanović 3:0„Unirea” după această victorie cu directa rivală la menţinerea în I Divizie

a Serbiei a făcut un pas hotărâtor la evitarea retrogradării.

Cronica UzdinuluiConform datelor de la biserică, anul trecut la Uzdin au fost consemnate

27 de decese, 21 de botezuri şi săvârşite 7 cununii.

În noua stagiune teatrală la Teatrul „Todor Creţu Toşa” al Casei de cultură„Doina” se montează spectacolul cu piesa „Căsătoria” de Nicolai VasilieviciGogoli. Regia artistică este semnată de cuplul panciovean Miroslav Jujici şiZoran Rotar. Rolurile principale sunt interpretate de către Viorica Ţăran,Laureta Ecovoiu-Onciu şi Pavel Rămianţ. Din distribuţia piesei mai fac parteactorii: Monica Creţu, Pavel Bălan, Theo Rămianţ, Mărgărit Ecovoiu, LavinelPancaricean, Adam Dalea, Mărioara David, Marin Puia şi Stelian Miclea.

Todorică Şuboni poreclit „Tata mare”, unul dintre legendarii fotbaliştiuzdineni din perioada de glorie a C.F. „Unirea” a primit din partea Uniunii defotbal a comunei Covăciţa o recunoştiinţă binemeritată în semn de profundămulţumire pentru tot ce a dat fotbalului uzdinean timp de două secole defotbalist activ iar mai târziu şi ca şi muncitor sportiv şi preşedinte de club.

Preşedintele S.L.A. „Tibiscus”, Vasile Barbu a primit DIPLOMAJUBILIARĂ din partea Asociaţiunii „Astra” din Sibiu ca şi simbol algratitudinii pentru merite deosebite în implementarea activităţii Asociaţiei„Astra” şi promovarea culturii naţionale.

La tradiţionala manifestare culturală de la Satu Nou, organizată de cătreC.R.S. şi consacrată Zilei Unirii Principatelor Române, preşedintele C.R.S.Ştefan Mihailov a premiat două cele mai active filiale a C.R.S. Acesterecunoştiinţe au revenit filialelor din Satu Nou şi Uzdin.

De ani de zile domnul Zoran Milosavljević-Zochi este contabil voluntaral mai multor societăţi culturale sau sportive din Uzdin. De ani de zile, fărănici o recompensă materială domnul Milosavljević face contabilitatea la:C.T.M. „Uzdin”, Asociaţia femeilor pensionare „Bunicuţele”, Asociaţiavânătorilor „Iepurele”, C.T.M. „Unirea”, Clubul de handbal „Unirea”, S.L.A.„Tibiscus”, ...

Cinste ţie domnule Milosavljević!Vasile Barbu

Noutăţi de la Clubul de fotbal „Unirea”În acest sezon de primăvară Clubul de fotbal „Unirea” şi-a întărit rândurile

prin angajarea unor noi jucători de la „Vojvodina” din Ţâripaia. Dinprimăvara acestui an culorile „Unirii” vor fi apărate de următorii jucătoriţâripăienţi: Vasa Kovrlija, Nenad Stojkov, Milan Janošev şi Daniel Aleksić.La „Unirea” a aderat şi antrenorul Goran Ivanović.

Rândurile „Unirii” au fost părăsite de urmštorii jucători: NenadStojanović şi Aleksandar Bireš care au aderat la „Slavija” din Covăciţa.Menţionăm că din primăvara acestui an s-au reactivat următorii jucători carevor evolua în campionatul de primăvară la „Unirea”: Ian Černjoš, şi AntonelIepure. În plus în rândurile echipei de seniori vor intra şi tinerii fotbaliştiDarko Zečević, Piştica Roberto-Laslo şi Pera Martinov.

Tenis de masă: Campionatul de toamnă al Diviziei bănăţene – bărbaţi„Uzdin” pe locul al VI-lea din opt echipe!

Rezultatele echipei uzdinene din ultimele cinci etape:Uzdin: Uzdin - Čoka 2:4Ostojićevo: Sloga - Uzdin 4:1Uzdin: Uzdin - Roham II (Nova Crnja) 4:0Păgina: Dolina - Uzdin 4:3Uzdin: Uzdin - Čarnojević II (Rusko Selo) 4:0

Clasamentul final:1.Rapid (Nicolinţ) 142.Sloga: (Ostojićevo) 103.Dolina (Păgina) 104.Bus computers II (Kikinda) 7(-l)5.Čoka II 66.Uzdin 67.Čarnojević II 28. Roham II 1(-1)

Bilanţurile jucătorilor de la „Uzdin”:1.Irinel Boier 1:0 (victorii – înfrângeri)2.Alexandru Boier 4:33.Alberto Măran 2:34.Cristofer Boier 2:4

Dubluri: Irinel şi Alexandru Boier 1:1Al. Boier - Al. Măran 1:2

RENATO COCORA VEDETA UZDINULUIRenato îşi începe activitatea de sportiv pe gazonul „Unirii” la vârsta de doar şapte ani. Primii antrenori au fost

Dorel Spăriosu şi Adam Lupu care l-au încurajat şi l-au pus pe poziţia de fundaş central. Talentul său era aşa deevident că datorită calităţilor pe teren, a ajuns foarte repede pe terenul de fotbal al Clubului „Radnički” dinZrenianin. Antrenor i-a fost cunoscutul fotbalist Zoran Lisica, care a jucat la Proleter din Zrenianin când era îndivizia întâi şi care şi-a încheiat cariera în Germania.

După părerea acestui antrenor, Renato a trecut de la poziţia iniţială, la poziţia de mijlocaş central. Pe teren s-a dovedit şi şi-a motivat calităţile, înscriind goluri remarcabile, de trei, ba chiar de patru goluri pe meci, ceea ceeste o medie excepţională. Toate acestea au avut răsunet, astfel că trece la Clubul Banat din Zrenianin unde intrăîn liga întâi în categoria jucătorilor până la paisprezece ani. Antrenor îi este Predrag Kandić, care 1-a pus dupăscurt timp să joace pe poziţia de atacant de vârf (şpiţ). Această poziţie a dobândit-o deoarece s-a dezvoltat bruscîn înălţime şi a ajuns să înscrie chiar şi câte cinci, şase goluri la unele meciuri.

Ulterior a fost cerut să joace în selecţionata Voivodinei, selector fiindZoran Ljubinković. Cel mai mare avantaj este că joacă deopotrivă debine şi cu stângul şi cu dreptul, ceea ce este caracteristic jucătoruluiMessi.

Un alt rol în viaţa de sportiv al lui Renato, îl joacă şi Academia defotbal a lui Zoran Tosić „Bambi” din Zrenianin, care a jucat laManchester United şi la CSKA din Rusia, unul din cei mai recunoscuţijucători din Serbia. Academia este formată din 200 de jucători şi optantrenori, iar alţii doi se ocupă doar de portari. Aici intră talentele cuvârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani. Renato a reuşit aceasta la vârsta de 13ani.

În vara anului 2011 i-a fost oferită ocazia să se antreneze pentruclubul „Partizan” din Belgrad. După câteva luni de muncă asiduă la acestclub, unde a jucat şapte meciuri, dovedindu-şi calităţile de mare sportiv,cu mare regret a fost nevoit din cauza mijloacelor materiale să renunţela acest club, fiind o mare responsabilitate doar pe spatele părinţilor,neavând susţinere înde-ajuns din partea clubului.

La scurt timp, antrenorul Miroljub Ostijić, îl aduce la clubul OFKBelgrad unde rămâne atâta timp cât este prezent şi antrenorul.

La sfârşitul anului 2012 soarta face însă ca cunoscutul club „Poli” din Timişoara să îi ofere condiţii formidabile,astfel că deja la începutul lunii ianuarie a.c. a semnat contractul cu acest club de fotbal din România.

Jocul lui Renato Cocora a fost apreciat pe tot parcursul carierei de fotbalist în devenire. Azi se bucură deaprecierile celor mai cunoscuţi antrenori din ţară dar şi din afară. Cunoscutul fotbalist Miodrag Belodedici dinRomânia care a jucat şi pentru „Crvena Zvezda” din Belgrad, actualmente selector pentru tinerele talente de la 7până la 14 ani, afându-se la pregătiri cu selecţionata României, s-a interesat de Renato şi au făcut cunoştinţă. L-a remarcat imediat şi i-a prezis un viitor frumos. Sperăm ca visul lui Renato de a ajunge la nivelul magicianuluiRonaldino, să i se îndeplinească cât de curând.

Dănuţ Drăghici

În meciul de debut pentru „Poli” Timişoara cu „CFR” Timişoara în victoria de 7:0, Renato Cocora a înscris– de trei ori!

Ştiri sportive din UzdinTenis de masă

Isabela Lupulescu de la C.T.M. „Novi Sad” aparticipat la prestigiosul turneu „TOP 16” care a întrunitla Subotiţa pe cei mai buni seniori şi senioare din ţară. Îngrupul său I. Lupulescu a învins-o pe Branislava Popovcu 3:2 şi a pierdut de la Eva Toth (Senta) cu 3:2 şi de laAleksandra Radonjić cu 3:1. I. Lupulescu ocupând loculal III-lea în acest grup nu şi-a scos viza de participare înurmătorul tur.

Dealtfel la turneu au învins Marija Galonja în faţaVictoriei Tružinski, al cărei antrenor e uzdineanul NicolaeLupulescu şi Marko Jevtović în faţa lui Zolt Pete.

FotbalUnul dintre cei mai buni fotbalişti ai „Unirii” în

sezonul de toamnă, covăcianţul Aleksandar Bireš lasemisezon a părăsit „Unirea”. Noua lui destinaţiefotbalistică va fi - probabil Slovacia.

VoleiEchipa elevelor Şcolii Generale din Uzdin a învins la

campionatul comunal al şcolilor generale desfăşurat laPăgina. Uzdinenele au învins Covăciţa cu 2:0, Păgina cu2:1 şi Dibilecia cu 2:0. Ocupanta locului secund a fostechipa şcolii din Covăciţa.

Pentru Ş.G. „Sf . Gheorghe” au evoluat: Adina MariaŞuboni, Snežana Đolović, Catarina Nikolić, NatašaJovanović, Flavia Şuboni şi Dragana Mihailović.

Echipa elevilor din Uzdin a ocupat locul secund.Uzdinenii au dispus de colegii lor din Dibilecia cu 2:0,din Păgina la fel cu 2:0 dar în partida decisivă au stat cutinerii voleibalişti din Covăciţa cu scorul de 0:2.

Pentru echipa uzdineană au evoluat: Cristian Puia,Vasa Liber, Alen Oalge, Piştica-Roberto Laslo, SergiuValentin Radu, Pera Martinov şi Renato Cocora.

Antrenorul acestor echipe de volei din Uzdin a fostprof. de educaţie fizică Mircea Şămanţ.

(bmv)

„Goana după vulpe 2013”Ediţia V-a a acestei manifestări vânătoreşti a

întrunit în jur de 150 de vânători din Zemun, Panciova,Mărghita, Covăciţa, Uzdin, Seleuş, Vračev Gaj, NoviSad, Banatsko Karađorđevo, Dobriţa...

În hotarul Uzdinului care are un relief deosebit deprielnic pentru vânat cu multe bălţi şi pădure au reuşitsă împuşte 3 vulpi depăşind astfel „performanţa” deanul trecut când au vânat una singură.

Cei care au nimerit vulpele sunt vânătorii: DavorPetrović din Belgrad, Ioan Baba din Seleuş şiCvijanović Milan din Putnikovo.

Manifestarea „Goana după vulpe 2013” s-a încheiatcu o masă comună, cu muzică şi tombolă organizate laCentrul pastoral al B.O.R. din Uzdin.

ScrimăCristian Muţ din Zrenianin este un nou nume

(promiţător?) în scrima din Serbia. Este încă cadet micşi este înmatriculat la Clubul de scrimă “Omladinac”din Zrenianin.

De curând a cucerit locul I la “Cupa Olimpia”,turneu organizat de Clubul de scrimă “Željezničar“ laBelgrad.

Talentatul Muţ (bunica-i e din Uzdin) a învins lafloretă, categoria „pionieri B”, în faţa lui Matei Ruskide la „Voivodina” din Novi Sad.

CEA MAI BUNĂ ECHIPĂSPORTIVĂ DIN UZDIN ÎN ANUL

2012Echipa mixtă de tenis de masă a Ş.G. „Sf. Gheorghe”

în componenţa: Alexa Teodor Şuboni, Isabela Lupulescu,Alexandru Boier şi Adela Marinela Ardelean cea care acâştigat fără dreptul de apel competiţile de rangprovincial „Cupa Toleranţei”.Ştiri sportive

Şah.La turneul fulger de la Calijdor desfăşurat în cinstea Sf. Sava au

participat 20 de şahişti. Locul I a fost adjudecat de către marele maestru dinVârşeţ, Boban Bogosavlević. Ionel Ardelean din Vârşeţ a ocupat locul alX-lea iar Pau Voina din Râtişor locul al XIII-lea.

Popice.La Belgrad a avut loc ediţia din acest an a Campionatelor Serbiei menite

echipelor de juniori. Locul I a fost cucerit de „Crvena zvezda” din Belgradpe când „Dolina” din Păgina a cucerit medalia de bronz.

Handbal.Echipe de mini cadeţi (până la 12 ani) a C.H. „Unirea” din Uzdin a învins

la Omoliţa pe ORK Crepaja cu scorul de 20:11 şi formaţia locală „Mladost”cu scorul de 17:13.

Echipa de cadeţi a „Unirii” până la 15 ani a învins tot la turneul de laOmoliţa, echipa ORK Crepaja cu scorul de 20:2 iar de la „Mladost” dinOmoliţa a pierdut cu scorul de 14:17.

Paşi siguri ai C.T.M. „Uzdin”Skorenovac: Dozsa – Uzdin 3:4

„Uzdin”, cel mai tânăr club de tenis de masă uzdineanare acum în 10 jocuri acumulate 10 puncte şi numaipoartă frica retrogradării din Divizia II-a a Serbiei. Înjocul de la Skorenovac punctele pentru uzdinene aufost cucerite de către: cea mai bună jucătoare AmeliaBălan (2) iar câte unul de Emanuela Vinca şi Adela-Alesia Bălan.C.T.M. „Uzdin”: Melisa Măran, Amelia Bălan,Darisela Vanesa Bălan, antrenorul Dănuţ Bălan, Adela-Alesia Bălan şi Emanuela Vinca.

Apariţia acestui număr a fost facilitată de cătreCentrul Cultural Mehedinţi “Nichita Stănescu” dinDrobeta Turnu Severin.

Director: prof. Emilia Mihăilescu.Sincere mulţumiri!