1

TIPOLOGIA GREELILOR DE LIMB

FONETICE

Eliminarea unui sunet

a frusta a frustra bacnot bancnot

balansor balansoar caramea caramel

caserie casierie casino cazinou cortej cortegiu

covalescen covalescen decoji descoji

delicvent delincvent expropia expropria

fraticid fratricid frusta frustra

ieroglif hieroglif impegat impiegat

mileu milieu pasena pasiena

propietate proprietate propiu propriu reveion revelion rezidu reziduu

sacrosant sacrosanct servici serviciu

solar solariu (aparat de bronzat) somtuos somptuos

transcendental transcendental vacum vacuum

Adugarea unui sunet

ansambla asambla atuu atu

calcifica calcifia complect complet

complecta completa conjuctur conjunctur

decreptitudine decrepitudine desuetitudine desuetudine

inopinant inopinat itinerariu itinerar

juristconsult jurisconsult maron maro

monstre mostre obstretic obstetric progrom pogrom

repercursiune repercusiune tranversa traversa vanituos vanitos viespie viespe

nlocuirea unui sunet cu altul

adoga aduga afrodisiac afrodiziac

antecamera anticamera bleumaren bleumarin conclusiv concluziv crenvuti crenvurst dizertaie disertaie

dizident disident eschimo eschimos

excorta escorta excroc escroc

foarfece foarfec ghiuveta chiuveta

gref grepfrut/grep mpieta impieta

inca incas indemnatec indemnatic

jratec/jeratic jratic mcinici mucenici

maralier mararier ostatec ostatic

paradisiac paradiziac petec petic petec petic

piftea chiftea postmeridiam postmeridian

premiz premis preedentie preedintie

reeu reou ridicule ridicol spicar spicher techer tecr

stras - tras supire subire

igare - igar turcuaz turcoaz vehicol vehicul vetezi veteji

( camera de ateptare) anticamer antecamer

antidata antedata asbest azbest bazma basma casma cazma caznic casnic

consegvent consecvent corabora corobora

destructiv distructiv divident dividend

doznic dosnic elogvent elocvent elogvent elocvent

escavator excavator exchiva eschiva

farfeli ferfeni filigram filigran

fregven frcven funerarii funeralii

ncrimina incrimina ncrusta incrusta

ngurgita ingurgita intreprindre ntreprindere

japonolog japanolog lntuc lnug

leitmotiv laitmotiv maieu maiou

monedrie monetrie optura obtura

patinuar patinoar repaos- repaus

ridicul ridicol cen- scen

tat de plat stat de plat techer - tecr

usufruct uzufruct

Schimbarea locului sunetului in cuvnt

a ntanli a ntalni bonlav bolnav

detailat detaliat petrenie pretenie

pireu piure repunga repugna

Cacofonia Eufonia (cacos=urt, eu =frumos)

ca canicula

ca colegul

casa sa cu curaj

de departe

de departe la lac

pe perete

prima masa voina arului

Plasarea greita a accentului

acvl cvil arp rip

butele butlie calugi clgri carcter caractr

civa civ doctor dctori

dmin domn duminc dumnic

email emil frnghie frnghe

ghiur ghiar glaspapr glspapir

intoxc intxic (ind.prez) mafe mfie

mtrice matrce strov ostrv

perfrmer performr predomn predmin primvr prmavar

radr rdar regizr regzor

sver sevr smbol simbl

splendid splndid splendd splndid

termn trmin (ind prez) vever vveri vever vveti

!Variante libere de accentuare

nost anst ntic antc

asfxie asfixe cndid candd claps colps

facsmil facsiml frav firv

gga - ging hlter haltr htman hatmn

ntim inm jlav jilv

mnager manger penie penure

pcnic -picnc

pot pilt plip polp pnei poni

profsor profesr prognstic prognostc

pronstic pronostc subrbie suburbe

trfic trafc transltor translatr

(persoana aparat) vctor vectr

Transformarea diftongului in hiat

a-ug-men-ta-tiv aug-men-ta-tiv boj-de-u- c boj-deu-c

ca-ni-on ca-nion co-a-for coa-for ghe-i- ghei-

ma-u-so-leu mau-so leu pi-o-ne-z pio-ne-z / piu-ne-z

Reducerea hiatului

al- col al-co-ol ca-ni-on ca-nion

con-ti-nu con-ti-nu-u geo-gra-fi-e ge-o-gra-fi-e in-fai-li-bil in-fa-i-li-bil

ma-chia ma-chi-a su-per-flu su-per-flu-u

2

MORFOLOGICE

SUBSTANTIVUL

Formarea pluralului !Variante libere in formarea

pluralului

antete anteturi ansamble ansambluri

baloi baloturi cpune cpuni

ciree cirei coperte coperi

coarde corzi cicatrice cicatrici

grepuri grepfruturi tunele tuneluri

lighene ligheane maratonuri maratoane

mastere masterate rpi rpe

virui virusuri vopsele vopseluri

Formarea genitiv-dativului

chitar chitarei fa feii

ghea gheii leaf lefii

moned monedei nor nurorii

onomatopee onomatopeei pia pieei

remarc remarcii sor surorii

viespe viespii vin vinii

vraj vrjii

!cicatricii/cicatricei

coperii/copertei rpei/rpii

Formarea femininului

administrator administratoare

bioloag biolog filoloag filolog filosof/filozof filosoaf/filozoaf

psiholoag psiholog redactor redactoare

(vin) vine vini aerodrom aerodrumuri

barac barci chitar chitare fresc fresce

ghia ghieuri leaf lefuri

maree maree moned monede

pia piee plapum plpumi prpastie prpstii remrci remarci

simptom simptome sindrom sindroame

camee camee epopee epopei

fa fee furtun furtunuri moschee moschei

nor nurori onomatopee onomatopee

orhidee orhidee sor surori

traneu tranee

clovni - clauni

lsci leci molifte molitve

ARTICOLUL

Articolul hotrt

lui Roxana Roxanei lui Gabriela Gabrielei

!

lui Ingrid

lui Carmen

lui Gabi

Articolul posesiv/genitival

impresii a vizitatorilor impresii ale vizitatorilor, revendicrile elevilor,prinilor, studenilor ale

elevilor,ale prinilor,ale studenilor, datorit inteligenei i efortului datorit inteligenei si a

efortului

!ntr-o enumeraie de termini la genitive ,art. posesiv apare obligatoriu.

datorit D, a G

Articolul demonstrativ

fratelui cel mic fratelui celui mic oamenilor cei buni oamenilor celor buni

fetei cea istea fetei celei istee

!Articolul demonstrative se acord in gen, numr i caz cu substantivul regent.

ADJECTIVUL

Formarea pluralului

brusc bruci/bruce bruti/brute ortodox ortodoxi ortodoci

perplex perplxi perpeci

incas incai/incase eschimos eschimoi/eschimose

eficace eficaci eficace locvace locvaci locvace

ferice ferici ferice perspicace perspicaci perspicace

precoce precoci precoce motric motrici motrice

atroce atroci atroce feroce feroci feroce

rapace rapaci sagace sagaci tenace tenaci vorace voraci

Formarea genitiv-dativului

evocarea marii marei lor iubiri I-am scris dragii dragei mele prietene.

!Adjectivul se acord in gen, numr i

caz cu substantivul,iar cele feminine

preiau comportamentul celor feminine

formnd genitiv-dativul de la plural.

mare iubiremari iubiri mari+i (articol)marii

dragi prietenedragi+idragii

Formarea femininului

carnavaleasc carnavalesc compatriot compatrioat

deert deart eschimo eschimos

groteasc grotesc inca incas

patrioat patriot pitoresc pitoreasc

snob snoab analog/analoag

omolog/omoloag

Acordul cu substantivul

unei prietene demn si curajoas demne i curajoase

unei prietene inimaginabil demn si curajoas demne i curajoase

NUMERALUL

ntrebuinarea formelor compuse

aptesprezece

optsprezece

al optulea

al un milionulea

al dou sutelea

al treizecilea

al treisprezecelea

cinci zeci/cinzeci

cincisprezece/cinsprezece

DOOM2

ununumeral unularticol

nti/ntia (fem.)

Acordul cu substantivul

ora dousprezece dousprezece sportive ora orele douzeci si

dou

Exprimarea datei

dou /doi mai doisprezece/dousprezece

martie

douzeci si doi/douzeci si dou iulie

Formarea genitiv-dativului

amndurora

amnduror copiilor amnduror copii cercetrile a- ale doi savani

!Genitivul numeralului nu se

construiete cu ajutorul art.posesiv ci cu prep.a(prep Ac.)

oper aparinnd a-la dou curente

literare

!Dativul numeralului se construiete cu aj. prep. la(prep.Ac)

3

PRONUMELE

Pronumele de ntrire

Se folosete numai in varianta adjectival.

Pers I sg

(-mi)

Pers aII-a sg

(-i) Pers aIII-a sg

(-i)

N-Ac M nsu nsumi nsui nsui

G-D

Pers I sg

(-mi)

Pers aII-a sg

(-i) Pers aIII-a sg

(-i)

N-Ac F ns

nsmi nsi nsi

G-D nsemi nsei nsei

Pers I pl

(-ne)

Pers aII-a pl

(-v)

Pers aIII-a pl

(-i)

N-Ac M nsui nine niv nii

G-D

Pers I pl

(-ne)

Pers a II-apl

(-v) Pers aIII-a pl

(-i/-le)

N-Ac M nse nsene nsev nsei/ nsele

G-D

Pronumele demonstrativ

N-Ac

acelai

G-D

aceluiai

aceeai aceleiai

aceiai acelorai

aceleai acelorai

Pronumele nehotrt

le-am dat la toti- tuturor

am cerut la fiecare

fiecruia

Pronumele posesiv

!Au forme pentru D-G numai

pronumele posesive care

nlocuiesc mai multe obiecte

posedate.

N-Ac al meu

P

O

S

E

S

O

R

obiect

posedat

a mea

ai mei

ale mele

G-D -

obiect

posedat

-

alor mei

alor mele

Pronumele relativ interogativ

!

Acord ncruciat

prieten a crui voce voce a/crui prieten

prieteni ale cror voci voci ale/cror prieteni

Pronume negativ

Nu am spus la nimeni nimnui.

VERBUL

Schimbarea conjugrii a apare a aprea

a btea a bate a dispare a disprea

a fcea a face a ncape a ncpea

a place a plcea a precede a precede a rmnea a rmne

a scade a scdea

a se complace a se complcea a succede a succeda

a tace a tcea a zace a zcea

Formarea viitorului

se va complace se va

complcea se vor succede succeda

va apare va aprea voi zace voi zcea

Formarea conjunctivului

a consta s constea

s convoace

s copieze s huiduie/s huiduiasc

s nvie/s nvieze s invoce

s jupoaie s mntuie/s mntuiasc

s mituiasc s perie

s rzuiasc s spicuiasc

s sporovoiasc

! Variantelor libere la present

le corespunde variantele

libere la conjunctiv.

s creez s agreez s creezi s agreezi s creeze s agreeze creeaz! agreeaz!

Formarea prezentului

anticip/anticipeaz continui

copiaz decerneaz

deleag devoreaz

nruie nzuiete plcem

preced rabate/rabateaz

scdem succed

sughi tcem zcem

a crea

cre+ez+ cre+ez+i

cre+eaz+

a visa

vis+ez+ vis+ez+i

vis+eaz+

a agrea

agre+ez+ agre+ez+i

agre+eaz+

Imperativul

du!nu duce! f!nu face!

zi!nu zice! taci! nu tcea!

tcei!nu tcei!

!Formele

negative de pers.

aII-a sg se

construiesc de la

infinitiv.

a fi fii!nu fi!

Diateza respins de context

El se rde de noi. el rde

Nu se merit sa plngi. nu merit

Nu m risc s plec. nu risc

Formarea condiional-optativului

a zace a zcea mi-ar place mi-ar plcea

ar ncape ar ncpea

ADVERBUL

Confuzia cu adjectivul

cel mai cei mai bine pregtii destui de muli destul de muli

noi-nscui nou-nscui receni parvenii recent parvenii

Folosirea adverbelor caracteristice

structurilor negative in construcii affirmative

Eram dect noi in parc. Eram doar noi.Nu

eram dect noi.

Schimbarea topicii

Nu mai m-am dus la munte.Nu m-am mai dus. Cam ai ntrziat.Ai cam ntrziat.

!Construcia ca i se folosete doar in

construcii comparative.

4

PREPOZIIA

ntrebuinarea greit

D-mi cartea dup fotoliu. de pe Sufer cu ficatul.de

Ne ducem n banchet.la

Omiterea

M duc la pia i sifoane. M duc la pia i la sifoane. semne de punctuaie si ortografie semne de punctuaie si de ortografie

datorit efortului i concentrrii datorit efortului i a concentrrii

CONJUNCIA

ntrebuinarea greit

Mi-a spus cci era obosit. Mi-a spus c era obosit. Vreau ca s te conving. Vreau s te conving.

c,s conjuncii universale cci(prop cauzal),ca s (circ de scop) conjuncii specializate, nu se folosesc in

locul conj. universale

SINTACTICE

Dezacordul ntre subiect si predicat

nclcarea acordului logic Echipa de muncitori au lucrat toat noaptea. Echipa de muncitori a lucrat toat noaptea.

Acordul prin atracie Fiecare dintre voi ai trit. Fiecare dintre voi a trit.

Alte forme

Grija i oboseala m-a ajuns. Grija i oboseala m-au ajuns

n ceea ce privesc rezultatele nu avem veti. n ceea ce privete rezultatele nu avem veti.

Ce-s cu foile astea?

Ce este cu foile astea?

Dat fiind vremea excursia se amn. Dat fiind vremea excursia se amn.

Anacolutul

Pierdearea ideii insotit de o schimbare brusc a cursului frazei.

Nu tiu alii cum sunt,dar eu parc-mi salt i acum inima de bucurie. dar eum bucur

dar mie parc-mi salt inima

Au venit att parintii,dar i bunicii. ct

!Cartea2/ care mi-ai dat-o1/ s-a pierdut2/.

pe care

Cartea 2/care e la mine1/mi e necesar2/.

NU ESTE DEZACORD

n F1 subordonata atributiv ncepe cu forma care specific nominativului dar ea se continu cu

cu o form verbal care adduce cu sine alt subiectai dattu.

Anacolutul const n nepotrivirea dintre nceputul i continuarea propoziiei subordinate.

Solecismul

ntrebuinarea grit a elementelor de relaie.

Era o discuie unde n-am intervenit. n care

LEXICO-SEMANTICE

Pleonasmul

a aniversa 2 ani

a convieui mpreun cu a se suprapune peste

a-i aduce aportul atelier de cizmrie averse de ploaie

carie dentar dar ns

dune de nisip

harta mapamondului

mahala mrgina pacient bolnav

planuri de viitor

Tautologia

Repetiia unui cunnt schimbndu-i-se funcia

sintactic/adugarea unei construcii prin care informaia nu progreseaz.

copilu-i tot copil

Plou de trei ore i nu mai contenete. Iarna nu-i ca vara .

o soietate fr prinipuri vas zic c nu le are

Incompatibilitatea semantic Alturarea unor termini care nu pot fi asociai.

recuperarea pagubelor

scumpirea preturilor

dup lupte secular care au durat 30 de ani

Confuzia semantic nvestirea greit cu sens a unui cuvnt.

Casa de Comer a totalizat summumul cheltuielilor. summum= culme,varf, apogeu

A ajuns la summumul cunoaterii. Nu i-au vorbit,s-au neles mutual.

mutual=reciproc

S-a construit un fond de ajutor mutual.

Am fost fortuit s abandonez. Fortuit=neprevzut

A fost un lucru fortuit.

i-a cumprat un frigider inextricabil.

Inextricabil=extreme de complicat

A facut un gest salutar.

Salutar=salvator

Chestiunea problematic=incert,nesigur

Atracia paronimic Folosirea unui termen n locul perechii sale paronimice.

Teren petrolier

Plata n numeral.

L-a fi crezut ori mprejurrile nu au fost potrivite. Or= dar

5

DE PUNCTUAIE I DE ORTOGRAFIE

arh. architect bd.

circa = cca ,c.

d-l d. dl=domnul D-lui = Domniei Lui

d-lui =dumnealui

dna,dnei = doamna,doamnei

dra,drei = domnioara,domnioarei lt. locotenent

pagin = p. , pag.

pricepuii giamgii experimentaii camionagii

frumoii copii nerecunosctorii fii

pricepu+iarticol

giamg+iface parte din rdcin+idesinen de plural

lovi-te-ar te-ar lovi pe tine -te

vzutu-l-aiai vzut pe el l -l

striga-ne-vane va striga

toi atrii / toi prietenii n codrii/n prietenii

aceti minitri/aceti prieteni faimoii lui socri /prieteni

incorecii arbitri/incorecii prieteni

atri - toi atrii

codri- n codrii

minitri aceti minitrii socri faimoii socri

cuscri- faimoii cuscri arbitri- incorecii arbitri

!Ortografia lor se poate stabili prin nlocuirea unui

termen ce nu creeaza probleme.

argintiuargintii fulgiargintiii fulgi cenuiu cenuii noricenuiii nori

hazliuhazlii prietenihazliii prieteni propiupropii fiipropiii fii

fumuriufumurii pantofifumuriii pantofi ! Orice adjectiv antepus preia articolul

substantivului.

asprii cuscri 2+1=3

cuscrii aspri 2+1=3

pricepuii geamgii 2+2=4 giamgiii pricepui 2+2=4

propiii fii 3+2=5

fiii propii 3+2=5

!Numrul de i rmne acelai n topica fireasc dar

i n inversiune.