Tratarea si valorificarea deseurilor din industria de prelucrare a

lemnului

Introducere

In acest proiect se vorbeste despre deseurile lemnoase provenite de la Atelierul de productie mobilier SC ADRIANSAB – MOB SRL, despre gestionarea si valorificarea lor. Priectul este structurat in patru capitole. Capitolul I,aicisunt prezentate reglementarile legislative in ceea ce privesc deseurile lemnoase , dar sunt prezentate si principalele categorii de deseuri. In capitolul II este descrisa unitataea de unde provin deseurile spitalicesti , etapele de gestionare a deseurilor, bilantul de materii prime, materiale, utilitati si consumuri specifice,. In capitolul III, este atinsa problema deseurilor specifice unitatii, iar la final sunt prezentate concluziile acestui studiu.

Lemnul reprezinta una din cele mai importante materii prime natural de origine organic pentru o serie de ramuri ale economiei nationale cum ar fi:industria chimica (hartie si carton,celuloza), industria textile,industria mobile,constructii,aparate sportive etc. In calitate de material regenerabil si care nu polueaza mediul,ofera certe avantaje producatorilor si beneficiarilor,fiind utilizate ca atare sau transformat intr-o multitudine de produse finite. Valorificarea superioara a lemnului conduce la o serie de produse cu valoare economica marita.Astfel,printre cele mai importante utilizari ale lemnului trebuie mentionate:

valorificarea lemnului din cele mai vechi timpuri drept combustibil, material de constructii si la fabricarea mobile. Practic, utilizarea lemnului in aceste domenii este strans legata de evolutia civilizatiei umane;

folosirea drept materie pria de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic,jucarii,articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare,ambalaje,etc.

prelucrarea chimica superioara, o serie de ramuri ale industriei chimice fiind axate pe explatarea lemnului, respective pe anumiti component chimici din compozitia acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite intrebuintari;

fabricarea hârtiei şi a fibrelor celulozice, prin prelucrarea celulozei din compoziţia lemnului;

realizarea unor materiale textile prin prelucrarea chimică a celulozei; lignina din lemn reprezinta materia prima pentru fabricarea maselor plastic si un mediu

propice in cultivarea diferitilor fermenti. Deşi reprezintă o sursă regenerabilă, exploatarea iraţională poate conduce la dezechilibre,cu influenţe dezastruoase asupra mediului. Studiile ecologiştilor conduc la concluzii alarmante legate de influenţa negativă a defrişărilor masive din ultima perioadă asupra climei, creştereacantităţii de dioxid de carbon din atmosferă fiind un factor determinant în evoluţia modificarilor climatice.Structura cererii de esenţe lemnoase pe plan mondial diferă de la o perioadă la alta. Astfel, prognozele în domeniu prevăd în următoarea perioadă un dezechilibru

1

între cererea şi oferta dematerii prime lemnoase, manifestată printr-o insuficienţă a resurselor de lemn de esenţă moale,în special în zona europeană, nord americană şi pe piaţa japoneză, în timp ce productia de lemnde esenta tare va fi superioara cererii. În multe situaţii, datorită caracterului restrictiv al maseilemnoase producătorii de mobilier s-au orientat către alte tipuri de materii prime de bază, detipul metalelor, materialelor plastice, etc. In aceasta perioada se prevede o structura cantitativa a masei lemnoase industrializate repartizată neuniform pe diferite domenii, respectiv cea mai mare parte pentru domeniul hârtiei, cartonului şi al ambalajelor (circa 50 %), aproape un sfert pentru industria mobilei (circa 25 %), restul fiind alocat pentru construcţii (20 %) şi pentru diverse alte utilizări (respectiv circa 5 %din producţia de lemn fiind destinată instrumentelor muzicale, aparatelor sportive, articolelor deartizanat, chibrituri ş.a.). În România, industria prelucrarii lemnului şi a mobilei a cunoscut o evoluţie ascendentă în perioada anilor 1950-1990, datorită resurselor naturale generoase, cu caracteristici calitativesuperioare, cât şi datorită construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului şi de noi fabrici demobilă în multe centre ale ţării.

Gestionarea deseurilor reprezinta una din problemele cele mai acute ale protectiei mediului. Practicile neconforme, dar inca actuale, de gestionare a deseurilor, precum depozitarea acestora direct pe sol fara respectarea unor cerinte minime, evacuarea in cursurile de apa, si arderea necontrolata reprezinta o serie de riscuri majore atat pentru mediul ambiant cat si pentru sanatatea populatiei .

Gestionarea deseurilor implica operatiunile de colectare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor, inclusiv supravegherea acestor operatii si ingrijirea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora.

Obiectivele prioritare ale gestionarii deseurilor sunt: prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a gradului de periculozitate al acestora si reutilizarea si valorificarea deseurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se obtin materii prime secundare, ori utilizarea deseurilor ca sursa de energie.

2

Cap. I

1.1. Reglementari legislative aplicabile activităţii alese şi deşeurilor

rezultate în urma activităţii respective

OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată, completată şi aprobată prin

Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2007

şi Ordonanţa de Urgenţăa Guvernului nr. 164/2008;

Legea nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonanţei nr. 61/2006 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/16.06.2000, privind regimul deşeurilor;

HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, modificată prin HG nr. 210/2007;

Legea 107/2011,Parlamentul Romaniei privind comercializarea materialelor forestiere

de reproducere.

Ordinul 1540/2011,Ministerul Mediului si Padurilor pentru aprobarea instructiunilor

privind termenele,modalitatile si perioadele de colectare,scoatere si transport al

materialului lemons.

Decretul 566/2011,Presedintele Romaniei privind promulgarea Legii privind

comercializarea materialelor forestiere de reproducere.

Legea 46 din 19 martie2008 privind Codul Silvic.

1.2 Principalele categotii de deseuri lemnoase

Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.

3

Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri:

deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat);

deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%);

deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc.

4

Cap. II Descriere generala a profilului unitatii

Productia de mobilier este legata de activitatea omului ce s-a caracterizat, inca din cele mai vechi timpuri prin doua forme de manifestare care se intrepatrund: una pentru indeplinirea cerintelor materiale ale vietii si alta pentru cele spirituale. Daca formele utile sunt determinate de ratiune, de functionalitate, de necesitatile materiale, ele trebuie concepute si realizate in acelasi timp si pentru satisfacerea cerintelor estetice, deoarece unitatea intre frumos si util este o necesitate obiectiva a existentei lucrurilor. In ansamblul activitatii de prelucrare a lemnului, dezvoltarea industriei mobilei a constituit un obiectiv principal avand in vedere cerintele mereu crescande de diverse produse de mobilier cu un design modern.Produsele de mobilier in functie de specificul lor, de destinatie, de functionalitate utilizeaza o gama diversificata de materii prime pornind dela lemnul masiv pana la diverse produse stratificate din lemn precum PAL, PFL, furnire, placaj in diferite forme si culori. Aplicarea tehnologiilor inovatoare in toate fazele procesului productive este legata de exigentele clientului, de respectarea standardelor de calitate ce impun produsele de mobilier atat pe piata interna cat si pe cea externa.

SC ADRIANSAB – MOB SRL este un atelier de productie a mobilierului de bucatarie, dormitoare, camera de tineret.Acest amplasament are o suprafata de 400 m2, care cuprinde:

1. cladire in regim de inaltime P + M, cu suprafata construita de 185 m2, compartimentata astfel: - la parter : hala de productie, spatiu pentru central termica, sala de masa, vestiare si grupuri sanitare, magazine materile;

- la mansard sunt amenajate birouri si magazine de prezentare;2. cai de acces, suprafete betoane, spatii verzi.

Principalele faze ale acrtivitatii din aceasta firma sunt: aprovizionarea – depozitare materie prima si material; debitare si prelucrare pe masinile din dotare; transport la beneficiary, unde se monteaza.

Ca materii prime de baza atelierul foloseste panourile din PAL melaminat si PFL. Placile din aschii de lemn (PAL) au o buna utilizare in constructia mobilei datorita posibilitatilor de ameliorare, a calitatii suprafetelor, a aspectului si a caracteristicilor fizico- mecanice.PAL-urile sunt innobilate prin aplicarea pe suprafata lor a unor materiale de acoperire ce le ridica valoarea si caracterele functionale prin noile caracteristici speciale de rezistenta, netezime, porozitate, stabilitate fata de lumina. Innobilarea prin melaminarea PAL-ului se realizeaza prin utilizarea unei serii de rasini sintetice si a hartiei speciale de impregnare. Aceste placi melaminate din PAL au pe suprafata lor aplicate prin presare la cald unul sau mai multe filme din hartie impregnata cu rasina

5

melaminica.Acestea se produc cu hartie decorativa avand imprimate diferite desene si color care imita speciile lemnoase.Daca placile innobilate din lemn sunt utilizate in conditii normale,acestea sunt insensibile la socuri, la uzura, la temperaturi moderate, la alimente si bauturi, la acizi si baze diluate. Suprafetele placilor melaminate nu se exfoliaza, nu se contrag si nu se fisureaza daca nu sunt solicitate peste limite admisibile.De asemenea rezista la temperaturi de pana la 150 grade C fara alterari de suprafata sau de culoare, dar nu suporta arderea sau flacara directa. Apa nu poate afecta calitatile decorative si nu produce putrezirea suprafetelor. La utilizare indelungata la ger, pe suprafata placii melaminate se produce o inchidere a culorii si o deformare a desenului. Canturile panourilor sunt melaminate si de calitatea superioara caracterizate de o creativitate deosebita si sunt disponibile in dierite tipuri,in functie de grosime, culoare sau mod de aplicare.

Dimensiuni de regula se produc in grosime de 22 si 45 mm. Modul de impachetare: fara adeziv (200 – 500 m in cerc) si cu adeziv (50 m in cerc). Decoratiuni atipice – decorul atipic sau decorul dupa dorinta clientului se livreaza la

cantitate minima de comanda de 1000 mp. Termenul de livrare este in acest caz de 4-6 saptamani dupa acordul clientului cu

modelul. Tehnologia de aplicare a canturilor melaminate – cu adeziv cu ajutorul utilajului de

lipire, pistolului cu aer cald, eventual al calcatorului sau fara adeziv pe utilajul de lipire. Foliile care se mai pot aplica pe canturile panourilor sunt de diferite grosimi, culori sau

moduri de aplicare.Aceste folii sunt realizate din material plastic a carui compozitiechimica poate fi:PCV (policlorura de vinil), PP (polipropilena), ABS (Acrylmitrilen – Butadlen – Styrol) Rezistenta mecanica a acestor folii este foarte mare, acestea nu se dezlipesc, nu crapa, nu se ciobesc. Sunt rezistente la zgarieturi, frecari, lovituri din transport sau accidentale, de asemenea sunt mai rezistente la umezeala, putand fi spalate cu orice detergent in afara de cei ce contin diluanti.

Metode si variante tehnologice folosite in industria lemnului

Generalitati

Tratare/Conservare

Taiere Prelucrare Uscare

6

Lipire/Imbracare produse

Taierea

Cele mai notabile progrese recente și preconizate în câștiguri Taierea si prelucrarea se referă la

productivitate obținute prin mecanizare, amplificat prin introducerea unor procese de fabricație

sprijinită de calculator. În taierea traditionala, judecata umană a fost folosit pentru a obține cele

mai bune randamentele posibile de materiale. Cu tehnici moderne, modelele de tăiere sunt

optimizate pe baza de colectare calitativă și cantitativă a intrărilor de date cu privire la care, se

face posibilă prin dezvoltarea de senzori din ce în ce mai rafinate de formă, defecte și nereguli.

Datele sunt apoi analizate în ceea ce privește cererile care urmează să fie îndeplinite, starea

stocurilor în amonte și în aval de poziția de lucru, și prioritățile pe baza ratei de returnare a

produsului. Produsele sunt fabricate în urma ordinele specifice clientilor intr-un timp relativ scurt

de livrare, cu stocuri menținut scăzut. Dezvoltarea acestor tehnici permite îmbunătățiri

considerabile în calitatea produselor și competitivitatea în afaceri.

On-line de control al operațiunilor Taierea a fost recent dezvoltat, de multe ori folosind

vizibilă, infraroșu sau X-ray tehnici imagistice. De exemplu, pentru prelucrarea lemnului utilajul

este echipat cu echipamente, cum ar fi lasere, care să țină seama de comportamentul

instrumentului sau trecerea lamei prin intermediul lemnului, în scopul de a asista și de a optimiza

controlul manual. Cu sosirea recentă de noi instrumente care rezultă din analiza dinamică și

tehnici de control acustice, dezvoltarea de senzori foarte economice pot fi avute în vedere pentru

clasificarea structurală a pădurii, și chiar și pentru detectarea și identificarea defectelor anumitor

sau nereguli. Astfel, este posibil să se prevadă controlul calității, bazat pe clasificarea de către o

varietate de criterii, cum ar fi dimensiunea, numărul de defecte acceptabile, proprietățile de

culoare, estetice și uscăciune.

Prelucrarea lemnului de esență tare convenționale tropicale pot beneficia doar marginal de

aceasta tehnologie, deoarece aceste păduri nu sunt supuse la defecte majore, cum ar fi noduri. Cu

toate acestea, tehnologii ar putea fi de mare interes în regiunile tropicale pentru controlul

prelucrării, clasificarea și calitatea lemnului din plantații, cum ar fi eucalpt sau pini tropicale.

Alte evoluții sunt de așteptat în principal în zonele de date și informații privind colectarea

produsului măcinat în prelucrarea primară și secundară, precum și în zona de control al calității

7

interactivă a procesului prin analiza principalilor parametri, cum ar fi calitatea de suprafață sau

de precizie de tăiere . Acesta va fi, de asemenea, posibil să se reducă în mod semnificativ

poluarea fonică produsă de ferăstraie, în timp ce modificările în aceste sunete pot fi folosite

pentru a determina starea de lame și, eventual, pentru a ghida de tăiere parametri, cum ar fi viteza

de avans.

În prelucrare de suprafață (geluire, turnare, etc), există o tendință de prelucrare foarte mare

viteză, care pot oferi o calitate suprafață similară cu cea produsă de șlefuire, în timp ce

accelerarea de muncă .Complexe multi-axiale sisteme de prelucrare care desfășoară operațiuni

multiple simultane, cum ar fi "centre de lucru", disponibile în industria mobilei, sunt câștigă

teren, ca urmare a evoluției în echipamentele de tăiere, utilizarea pe scară largă de diamante și

utilizarea sporită a ceramicii. Aceste materiale noi, de tăiere a face posibilă adaptarea rezistenței

instrumentul de uzura la viteze mari de taiere de astfel de echipamente și prelungi utilizarea între

sharpenings.

În fațetare, automate log-centrare dispozitivele permit câștiguri în timp și, prin urmare, din

material. Ca și în tăierea, senzorii de vibrații sau sunetul va permite controlul interactiv al

fațetare mașinile bazate pe analiza de performanța lor. În plus, unitatea de periferice a făcut

posibil să se utilizeze foarte mic diametru busteni si pentru a reduce miezuri peelers la câțiva

centimetri.

Cercetări privind tehnicile de tăiere cu jet de (folosind lasere, jeturi de apă, etc) va rămâne,

probabil, foarte marginal în sectorul lemnului. Utilizarea de lasere este probabil să fie de interes

numai în cazul formelor complexe de prelucrare (tăiere, mai degrabă decât rindeluirea) sau non-

margine de tăiere în grosime mai mică de 40 mm.

Uscare

În prezent, tehnica cea mai utilizate pe scară largă de uscare se bazează pe controlul

temperaturii și umidității cu ventilație forțată. Uscător de temperatură joasă cuptor, care a văzut

oră de glorie în anii 1970, a fost aproape abandonate ca fiind prea lent și implică riscuri mari de

8

deteriorare pentru lemn fragile. Temperatură înaltă uscare (la peste 100 ° C), dezvoltat special

pentru rășinoase și foioase unele mai ușoare, tinde să fie nepotrivite pentru lemn de esență tare

solide.

Următoarele tehnologii sunt acum în curs de elaborare pentru uscarea speciilor de foioase care

prezintă dificultăți și se usucă încet în special:

uscare în vid cu abur supraîncălzit - cea mai eficientă a tehnologiilor de vid;

de înaltă frecvență de încălzire urmat de un ciclu de vid - în special recomandat pentru

piese mai groase.

Progresele în modelarea va permite dezvoltarea de mai eficiente și, mai presus de toate, metode

mai sigure de control. Măsurarea continuă a schimbărilor în nivelul de umiditate din lemn,

deasupra punctul de saturație fibra, in timpul procesului de uscare este încă o problemă dificilă

tehnic. Absența unei metode de măsurare fiabile rate ridicate de umiditate, altele decât cântărire

fie stivele de lemn sau probe de încercare, în condiții industriale limitează considerabil

eficacitatea cea mai recenta generatie de tehnici de monitorizare, în special în timpul primele

etape ale procesului de uscare. Ultrasunete de înaltă frecvență și sunt printre cele aflate în curs de

cercetare bulevarde.

Tratarea lemnului și conservarea

Impactul asupra mediului al proceselor de conservare existente a împiedicat în mod

considerabil dezvoltarea unor abordări chimice noi. Directivă europeană privind utilizarea

produselor biocide va limita în continuare, atât numărul de substanțe active utilizate în păstrarea

și domeniile lor de aplicare. Pe parcursul ultimului deceniu, multe pesticide au fost eliminate de

pe piață, și în țările industrializate au interzis unele familii bine-cunoscute de produse, cum ar fi

creosotes și pentachlorophenols.

Există, de asemenea, multe dezbateri cu privire apoasă-fază heavy-metal, produse pe bază de

crom sau de cupru combinate cu arsen sau bor, care sunt folosite pentru a îmbunătăți

durabilitatea. Deoarece nu există nici un substitut real pentru aceste produse, o interdicție

definitivă ar putea pune capăt utilizării în aer liber a speciilor în majoritatea uz comun astăzi.

Solvenți folosite ca un mediu pentru materialele și obiectele active au fost dezvoltate

9

considerabil, iar sistemele de emulsie au fost rafinate pentru non-substanțelor solubile în apă. În

plus față de dezvoltarea și perfecționarea produselor de conservare, cu un impact scăzut asupra

mediului, mai multe linii de cercetare asupra marjelor de chimie conservare sunt urmărite și sunt

susceptibile de a găsi soluții alternative. Acestea includ următoarele:

dezvoltarea unor sisteme de constructii favorizantă "pasivă" conservare (de exemplu,

sisteme care elimina contacte permanente între apă și a structurilor din lemn) și / sau

utilizarea specie în mod natural de folosință îndelungată, din care majoritatea sunt

tropicale;

utilizarea de substanțe naturale insecte repellent-sau anti-appetant din specii de arbori,

care au rezistenta naturala la unele insecte, în special termitele;

combinație de durabil cu caractere non-durabile pădurile din materiale sau produse noi;

Tratamentul temperatura foarte ridicată cu aer cald sau un fluid de căldură conduce,

eventual urmată de o baie de tratament;

procese chimice, cum ar fi acetilare a face hidrofob lemn, polietilen glicol tratament și

grefarea de molecule inerte pe la obligațiunile de hidroxid de celuloză;

Procedurile de impregnare de rășini, urmată de polimerizare accelerată și, eventual,

precedate de cicluri de deformare termo-plastifiere.

Cele mai avansate și, probabil, liniile cele mai inovatoare de interes de cercetare utilizarea de:

bacterii capabile de a distruge anumite insecte sau ciuperci;

hormoni care deranjat factori de crestere a dăunătorilor, în special insecte ecdysis.

Identificarea genelor responsabile pentru durabilitatea naturală a anumitor specii ar putea, într-un

viitor mai îndepărtat, face posibilă modificarea durabilitatea intrinsecă a anumitor specii prin

modificarea genetică. Astfel de progrese va depinde într-o mare măsură de dezbaterea

internațională privind organismele modificate genetic (OMG-uri).

Lipire si imbracare produse

10

Dezvoltarea de produse chimice a fost afectată de necesitatea de a lua în considerare efectele

de compusi organici volatili asupra sănătății umane și a mediului. În sectorul lipici, principalele

inovatii au vizat dezvoltarea de low-formol produse, în conformitate cu reglementările în

schimbare. Sectorul are acum o gamă extrem de largă de produse specifice, care îndeplinesc

atât cerințele tehnice ale condițiilor de utilizare și de cerințele care decurg din problemele de

punere în aplicare industrială. Disponibil gama de produse de la cald-topi la cald-întărire cleiuri,

cu o gamă întreagă de produse intermediare.

Noile evoluții includ adezivi pentru Greenwood, adezivi pentru cherestea dur cu rosturi groase,

și electromagnetice val-accelerate tehnologii de polimerizare (de înaltă frecvență, microunde,

etc).

În finisare, problemele care decurg din utilizarea de solvenți organici au fost parțial rezolvate

prin dezvoltarea de produse cu un conținut ridicat de extracte uscate sau prin rafinamentul pe

bază de apă în sistemele de vopsea și sectorul pata. Cercetarea este, de asemenea, se efectuează

pe produse, cum ar fi radiații-polimerizabile și a produselor sub formă de praf care nu utilizează

solvenți. Durata de viață a sistemelor de exterior cu care se confruntă a fost îmbunătățită prin

adăugarea de anti-ultraviolete (UV) componente, îmbunătățirile în comportamentul vâsco-

elastică de filme și încetinirea în degradarea fizico-chimice a produselor existente.

Handicap principal în exterior din lemn, cu toate acestea, este faptul că aspectul fizic încă se

deterioreaza prea repede. Cercetarile au aratat rolul principal jucat de speciile selectate în durata

de viață a unui sistem de finisare, această viață poate fi dublată de folosirea unor specii.

Cercetarea se concentrează tot mai mult asupra acestui subiect și investigarea performanța de

specii din produse combinații. Alte lucrări sugerează că, în timp util, va fi posibil să se halat de

materiale pe bază de lemn cu materiale metalice, cum ar fi cupru, aluminiu si zinc, sau cu carbon

pe bază de "diamant" de acoperire.

Principalele evoluții în viitor, ar putea referi la îmbunătățiri în productivitate de finisare

procedurilor prin dezvoltarea de produse cu un singur strat pentru a înlocui sistemul clasic de trei

straturi succesive. În ceea ce privește tehnologiile aferente, sisteme de opacitate de aplicații care

fac posibil să se obțină acoperiri subțiri și foarte omogen ar putea veni în prim-plan. Compozite

plate putea vedea dezvoltarea tehnicilor de pulbere de finisare. Utilizarea dispozitivelor de unde

11

electromagnetice ar putea fi extins pentru a accelera uscarea de finisaje în industriile de

prelucrare a secundare, în special sectorul mobilei.

Compozite și lemn reconstituit

In ultimii 30 de ani au văzut dezvoltarea mai multor tipuri de bord, ca răspuns la două cereri

principale de pe partea sectoarelor de mobilier și construcții - pentru materiale subtiri si plate

pentru zonele mari de bord. Placaje a fost primul răspuns la aceste cerințe, dar fabricarea acestuia

a necesitat utilizarea de înaltă calitate din lemn (bine-formate, busteni, trunchiuri cilindrice

drepte, etc). Bord fibrolemnos și de particule produse din lemn defibrated sau fragmentate nu

necesită aceste calități, și pentru a permite o utilizare optimă a subproduse de pădure, cum ar fi

lemnul de la coppicing sau de la răriri, sau reziduuri de la prelucrarea lemnului masiv. Variațiile

în tipul de adeziv utilizat, precum și în dimensiunea, forma și orientarea particulelor, permit

producția de plăci cu o gamă largă de proprietăți diferite pentru a îndeplini cerințele tehnice și

economice de orice aplicație.

Cercetarea este probabil de a dezvolta în două direcții principale:

tratament anterior fizică și chimică a particulelor pentru a le oferi proprietăți dorite, cum

ar fi mărimea și regularitatea durabilitate naturală;

tratament chimic pentru a ajuta particule rămânem la unul pe altul, permițând fabricarea

plăcilor, fără adaos de adeziv.

Plastic-lemn compozite ar trebui să vedeți, de asemenea, evoluții interesante. Acestea permit

recuperarea reziduurilor fine, cum ar fi rumegus. Rumeguș, când este amestecat cu material

plastic într-o proporție de până la 50 la sută, produce materiale, care sunt mai rezistente mecanic

decât materiale plastice de bază, precum și ca fiind parțial biodegradabil.

Tehnicile normale utilizate in productia de elemente reconstituite din resturi sau piese de

dimensiuni mici continuă să fie dezvoltate, în special în țările relativ unindustrialized, ca

alternative la utilizarea deșeurilor în situații în care compozite din fibre sau particule nu sunt o

opțiune validă.

12

2.2 Descrierea tehnologiilor existente in unitatea respective

Tipuri de lemn folosit:

Cheresteaua

Furnirul

Panelul

Placajul

Placile fibro-lemnoase

Placile decorative din hartie stratificata

Lemnul impregnat

Placile aglomerate din plante acvatice

Materiale auxiliare folosite la fabricarea mobile:

Cleiurile si adezivii sintetici

Baiturile organice

Vopselele

Lacurile

Accesoriile metalice sau plastice

Materiale pentru tapiserie

Sticla

13

Mobila se executa intr-o constructie demontabila si are urmatoarele parti componente:

Placa superioara

Placa inferioara

Polite

Usa superioara

Pereti laterali

Placa intermediara

Usa inferioara

Placa spate

Placa soclu

Mobila – executie

Placa superioara, placa intermediara, politele, peretii laterali, usa superioara, usa inferioara, placa

spate si placa soclu sunt executate din PAL de 19 mm, melaminat. Pe canturile panourilor sunt

aplicate folii ABS (Acrylmitrilen – Butadlen – Styrol ) sau canturi melaminate.

Materialul canturilor ABS (Acrylmitrilen – Butadlen – Styrol) se poate prelucra intr-un mod

excelent, deoarece este stabil la caldura si la culoare, se aplica usor si nu se micsoreaza.

Canturile ABS pot fi si adezivate.

Dimensiuni:

- latimile standard ale canturilor ABS: 22 mm, 23 mm, 28 mm, 32

mm, 40 mm si 42 mm.

- grosimea standard a canturilor ABS: 0.5 mm, 0.7 mm, 1 mm, 2 mm

si 3 mm.

Toate partile componente ale corpului modular de mobile pentru dormitor sunt asamblate intre

ele cu suruburi demontabile ( sau cu eurosuruburi).

Mobila – process tehnologic

Descriere flux tehnologic

14

In industria lemnului, totalitatea actiunilor care se executa cu scopul ca materiile prime

impreuna cu materialele tehnologice, sa se transforme in produs finit o reprezinta procesul de

productie.Procesul de productie (fabricatie) cuprinde toatalitatea lucrarilor care privesc:

transportul materiilor prime si al materialelor tehnologice, controlul calitativ si dimensional al

acestora, pregatirea fabricatiei, realizarea schimbarilor privind dimensiunile, insusirile, starea si

structura, controlul calitativ si dimensional in timpul si la sfarsitul fabricatiei, ambalarea si

pastrarea produsului finit, precum si toate actiunile de ordin organizatoric care asigura

viabilitatea intreprinderii.

Procesul tehnologic (tehnologia de prelucrare) – reprezinta partea din procesul de productie

care cuprinde totalitatea operatiilor de lucru care duc la schimbarea formei, a dimensiunilor, a

insusirilor, a starii si a structurii atat a materiilor, cat si a materialelor tehnologice.

Procesul de fabricatie incepe cu primirea materiei prime si a semifabricatelor superioare si se

incheie cu expedierea produselor de mobila.Astfel, debitarea si uscarea materialului lemons

precede prelucrarea, fiecare constituind procese de fabricatie distincte.

Succesiunea tehnologiilor de prelucrare a materiilor prime si a materilor tehnice formeaza fluxul

tehnologic.Exemple de fluxuri tehnologice: flux tehnologic lemn masiv, flux tehnologic furnire,

flux tehnologic panouri (PAL, placaj, panel, PFL, MDF,etc).

FLUX TEHNOLOGIC PANOURI PAL MELAMINAT

FORMATIZARE LUNGIME

FORMATIZARE LATIME

PRELUCRARI MECANICE: burghiere, frezare

BORDURARE

15

ASAMBLARE

AMBALARE

EXPEDIERE

Schema : Flux tehnologic repere din PAL melaminat pentru Mobila

Dupa prelucrarea manuala sau mecanica a elementelor si complexelor urmeaza finisarea –

daca este cazul (vopsirea, lacuirea), montarea si ambalarea.

Pentru produsele finisate, asamblate, lacuirea se executa dupa montaj.Succesiunea operatiilor

este deci indicata de calitatea suprafetelor pe care trebuie sa le obtinem la elemente complexe sau

la subansambluri.Totdeauna se vor executa cepurile, gaurile si scobiturile si gaurile

ocupa, in general, un loc mai putin important decat suprafetele exterioare,vizibile.

Manevrarea reperelor in timpul prelucrarii de la o operatie la alta si posibilitatea de lovire a lor,

cere, de asemenea, ca prelucrarea de finisare a suprafetelor sa se faca la urma, fiind considerate

ca cea mai importanta. De aceea, ele trebuie sa fie ferite de zgarieturi sau deformari cat de mici,

care la slefuire sau lustruire ar putea sa fie inca vizibile. Efectele gradului de specializare,

mecanizare si automatizare isi aduc o convingatoare contribuire la cresterea productivitatii la

nivele competitive pe plan mondial.

PRELUCRAREA MECANICA A PANOURILOR OPERATII DE PRELUCRARE

16

Prelucrarea panourilor se executa dupa conditionarea si echilibrarea tensiunilor interne.

Operatiile de prelucrare se desfasoara in sectorul de prelucrare a complexelor, in care se executa

operatii de prelucrare la dimensiuni finale, in vederea finisarii sau montarii in produse.

Se folosesc atat masini individuale cum sunt: masinile de frezat de sus, masini de frezat cu ax

vertical, masinile de burghiat multiplu, ferastraie circulare duble de formatizat, dar mai ales

agregate cu prelucrari complexe si linii de prelucrare.

SUCCESIUNEA OPERATIILOR DE PRELUCRARE MECANICA LA MASINI SIMPLE

Dupa cum rezulta din tabelul anterior, operatiile de prelucrare se pot executa si pe masini

simple, atunci cand nu sunt agregate sau linii de prelucrare. Aceasta tehnologie de prelucrare este

folosita in fabriciile de mobile de mica capacitate si cu o mare diversitate a productiei, unde nici

nu este rentabila organizarea unor tehnologii cu utilaje si linii de inalta productivitate.

Tunderea furnirului reprezinta operatia de indepartare a adaosului de furnire de pe canturile

panoului. Operatia se poate executa manual sau mecanic. Prelucrarea mecanica se face prin

frezare la masina de frezat cu ax vertical. Pe axul masinii se monteaza 2 freze, adica cate una

pentru fiecare cant al furnirului.

Operatii specifice la prelucrarea panourilor

Denumirea operatiei Schita operatiei Posibilitati de prelucrare

1 2 3

Formatizare si profile la

lungime si latime a panourilor

si ramelor

-ferastrau circular dublu

-agragat de prelucrare a

panourilor

Furniruirea pe canturi cu furnir, folii din materialplastic sau HDS

- agregat defurniruit pe cant- prelucrare in liniede formatizare sifurniruire

Frezare falit pe un cant siprofilare cant paralel

- agregat deprelucrat panouri- masina de frezat

17

vertical

Frezare pe fete a locasurilorpentru aplice decorative

Masina de frezat de sus, cudispozit de frezare princopiere.

Formatizare profilare apanourilor cu contur curb(panouri cu bordur)

- masina de frezatcu ax vertical sidispozitiv decopiere.- Masina de frezatcu masa

Burghiere multipla pe fete sicanturi

-masina deburghiat multiplu.- Agregat debughiat pe fete sucanturi

Frezari locasuri pentruferoniere si accesorii deasamblare (broaste, minere,targatoare, balamale,demontabile)

Masina de frezat de sus cufreze deget si dispositive decopiere.

Asamblare ( montare). Control, calitate. Ambalare. Expediere.Succesiunea de montare in subansamblu si ansamblu la mobile corp.

Denumirea operatiei Schita operatiei Conditii de executie

1 2 3

Montarea corpului(subansamblului)

Asamblarea complexelor:fund 1, pereti laterali 2,tavan 3, perete despartitovertical 4, polita fixa 5 insubansamblu si sipci deglizare 6. Asamblare fixasau demontabila.Asamblarea se realizeaza indispozitiv de strangere cuactionare pneumatica.

18

Montarea spatiului Asamblarea spatelui cuperetii laterali, fundul sitavanul. Asamblarea se facecu suruburi pentru lemn infaltul executat in prealabil,pe canturile panourilorrespective.

Montarea corpului pe soclu Asamblarea soclului 7 cuplaca de fund prin imbinaricu cepuri rotunde incleiatesau cu suruburi pentru lemnsau mecanice.

Montarea usii Se monteaza usa 8 in celedoua balamale fixate cusuruburi pe cantul pereteluilateral. Balamalele se vorfixa in cadrul operatiilor depremontare.

Montarea sertarului (dacaeste cazul)

Se introduce sertarul 9 innisa inferioara. Tragatorulsertarului se monteaza inprealabil, pe fata sertarului.Se verifica functionareasertarului.

Presele perfectionate permit asamblarea concomitenta a doua corpuri de gabarit diferit, la care se

pot efectua urmatoarele operatii de reglare:

· Rotirea cadrului, pentru montarea spatelui si a soclului (miscare I)

· Reglarea pozitiei dispozitivelor de strangere verticala pe directie orizontala (miscarea II)

· Reglarea inaltimii de presare, pe directie verticala (miscarea III)

· Reglarea dispozitivelor de strangere orizontala pe inaltime (miscarea IV)

· Reglarea pe orizontala a dispozitivelor de presare (miscarea V)

· Inclinarea sub un unghi de 0 … 45 a dispozitivelor de presare orizontala (miscarea VI) pentru

corpuri cu incheieturi 45.

19

MONTAREA IN BANDA RULANTA

In cazul unei productii de serie, operatiile de montaj se vor executa in benzi de montaj, in care

succesiunea operatiilor este bine determinata pentru fiecare produs care se monteaza, fiind

concepute benzi pe produse, dimensiuni, fluxul tehnologic fiind continuu, asigurandu-se astfel

cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor de fabricatie.

Pentru montarea in banda rulanta se cere o organizare superioara a locurilor de munca, care

consta din:

· Specializarea locurilor de munca pe operatii specifice si dotarea acestora cu dispozitive, unelte

si scule pentru executarea operatiei respective.

· Organizarea ergonomica a locurilor de munca,astfel incat inaltimea de lucru si gabaritul

produselor montate sa nu solicite eforturi peste limitele fizice si fiziologice ale muncitorului

(inaltimea de montare se va gasi intre limitele de 600 … 1.600 mm)

· Aprovizionare ritmica a locurilor de munca cu reperele complexe accesorii pentur montare.

AMBALAREA IN FOLIE TERMOCONTRACTIBILA

Foliile din materiale plastice care la o temperatura apropiata de punctul lor de plastifiere se

contracta pe directie longitudinala sau longitudinala si transversal sunt considerate folii

termocontractibile. Grosimea foliilor este in functie de masa pieselor ambalate si variaza

intre 0.08 si 0.12 mm. Procedeul de ambalare consta in imbracarea mobilei in huse (saci,

pungi) de sus in jos si care se sudeaza cu o folie de baza din material termocontractibil. Pentru a

asigura o tensiune uniforma si a evita ruperea

materialului termocontractibil de catre colturile ascutite ale mobilei, acestea se vor proteja cu

tampoane din material plastic, carton ondulat sau cu coltare special confectionate.

Pentru ca folia sa capete conturul piesei de mobile sau a componentelor de mobile (panouri,

schelete de scaune, fotolii, tapiterii), adica sa fie eliminate cutele si jocul intre folie si obiectul

ambalat, acestea se introduce intr-un tunel incalzit cu aer cald, in care folia se plastifiaza (se

dilatea). In stare dilatata se sudeaza folia superioara (husa) cu cea inferioara, cu ajuotul unui

dspozitiv incalzit electric si antrenat pneumatic.

20

Faza urmatoare este de racier; folia se constrage si se intinde pe

suprafata obiectului ambalat.

Pentru protectia suprafetelor finisate cu luciu, acestea vor fi in prealabil imbracate cu hartie de

matase sau hartie de ambalaj, dupa indicatiile precizate in documentatia tehnica.

Datorita izolatiei termice a polietilenei, tamperatura din ambalajul este cu 3…5ºC mai ridicata

decat a mediului ambient. Pentru compensarea diferentei de temperatura, ca si pentru eliminarea

eventualilor vapori de apa sau solventi din interiorul ambalajului, se vor practica mici orificii de

aerisire.

2.3 Bilanturi de materii prime,material,utilitati,consumuri specific.

Materiile prime, auxiliare,combustibili si ambalaje folosite-mod de ambalare,de depozitare,

cantitati:

Materii prime:PAL – 300 m2/luna, PFL – 100m/luna;

Alte material:accesorii pentru montat:suruburi, balamale,manere,picioare reglabile,butoni, care

aprovizioneaza in cutii de carton.

Utilitati – apa,canalizare,energie (surse,cantitati,volume):

Alimentarea cu apa in scop menajer – 10 m3/luna;

Apele uzate menajere sunt evacuate la reteaua de canalizare a orasului;

Energia electrica din retea, consum – 500 kw/luna;

Incalzirea spatiilor se realizeaza cu agent termic furnizat de central termica pe

combustibil solid (lemn).

2.4 Inventarul deseurilor rezultate

In urma acestui proces cea mai mare parte de deseuri este constituita din compusii organici

volatili prezenti in materiile prime auxiliare: TOLUEN, XILEN, METANOL, ACETONĂ etc.

Alte tipuri de deseuri:

21

Rumegus, talaj, aschii, resturi lemn provenite de la croirea cherestelei, prelucrari

mecanice, strujire etc.

Resturi de furnir, praf de lemn provenite de la finisarea elementelor de mobila, albire,

furniruire

Lac, vopsea, clei adeziv intarit provenite de la grunduire, lacuire, uscare

Deseuri textile,poliuretan provenite de la tapiterii

Resturi ambalaje prevenite de la ambalarea mobilei

Deseuri feroase si neferoase provenite de la intretinerea/repararea utilajelor,piese de

mobilier etc.

Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma

naturala.Aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea

efecte directe asupra sanatatii.

In functie de tipul de tratare al lemnului,de lacurile si vopselele folosite se deosebesc trei

categorii de deseuri din lemn:

Deseuri neimpregnate:precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus,

talaj: (61% din total generat)

Deseuri slab impregnate:au fost tratate cu produse nepericuloase sanatatii precum grinzi

de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie:

(28%)

Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talaj care a servit

pentru a absorbi un produs periculos, etc. Aceste deseuri nu pot fi folosite pentru

combustie si merg la depozitul de deseuri sau un alt centru specializat: (11%)

Sub forma bruta, deseul lemnos depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului,

poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca

provin de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor

naturala. Deseurile din lemn depozitate necorespunzator pot contamina si stratul freatic. Apa

poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii

daunatoare sanatatii.

22

Cap. III Tratarea deseurilor specific profilului unitatii

3.1 Masuri de prevenire a deseurilor si reducere a deseurilor

In urma proceselor de pregătirea materiilor prime,tratare,echipament de munca,asamblare si

finisare po rezulta deşeuri de lemn, cum ar fi pulbere de lemn, coaja, rumeguş si talaş.

In timpul tratamentului se utilizează săruri apoase de crom, cupru si/sau arsen.

Echipament de munca:

-Retezare la lungime – piesele de lemn au fost tăiate transversal pentru a obţine diferite lungimi;

-Rindeluire – reducerea grosimii scândurilor;

-Calibrare – scândurile se aduc la aceeaşi grosime prin slefuire;

-Slefuire – fetele si colturile unei piese sunt făcute plane si netede;

-Profilare – operaţie in care se obţin piese cu profiluri bine conturate la colturi si /sau capăt/baza;

-Frezare – obţinerea de suprafeţe si colturi cu profiluri bine definite;

-Găurire – piesele de lemn sunt găurite;

In timpul acestor operaţii rezulta diverse deşeuri de lemn, cum ar fi pulbere de lemn si talaş.

Asamblare:

-Unirea diferitelor piese pentru obţinerea produsului final;

-Aplicarea de elemente metalice sau din plastic;

Din aceste operaţii rezulta pulbere de lemn si diferite deşeuri cu substanţe periculoase, cum ar fi

izocianatii, toluenul si formaldehida.

Finisare:

-Decolorare – utilizarea agenţilor de decolorare cum ar fi peroxizi acizi, baze pentru a face

piesele de lemn mai deschise decât originalul

23

-Colorare – aplicarea prin imersie, pulverizare, turnare, valtuire sau cu pensula a coloranţilor

organici sau pe baza de apa pentru a da lemnului culoarea dorita;

-Chituire – aplicare de bitum pentru corectarea unor defecte ale lemnului si uniformizarea

suprafeţei;

-Şlefuire – operaţie manuala sau mecanica pentru subţierea sau finisarea unei piese de lemn

grunduite;

-Vopsire – Aplicarea de vopsea, cerneala sau lac prin imersie, pulverizare, roluire, perdea etc.

-Uscare – Pelicula de acoperire se usucă la radiaţii UV pentru scăderea duratei de uscare si

rapida aşezare in stive.Acoperirea cu melamina sau panouri laminate – foaia consta

dintr-un set de foi de hârtie impregnate cu rasini termoplastice si legate împreuna prin căldura si

presare pentru acoperirea lemnului.

-Lăcuire – proces de vopsire electrostatica, in scopul de a acoperi lemnul cu o pelicula de

polimer cu cu intarire la cald.

Din aceste operaţii rezulta pulbere de lemn si deşeuri de substanţe periculoase cum ar fi toluen,

xilen si metanol.

Agenti chimici periculosi:

-Pulberea de lemn (de esenţa moale, tare sau amestecuri);r ezulta din operaţiile de prelucrare

mecanica a lemnului.Este un pericol prezent in toate fazele procesului tehnologic.

-Solvenţi (in lacuri, vopsele, diluanţi, adezivi, decapanţi, baiţuri,conservanţi de lemn)

Faza de producţie: operaţiile de finisare şi asamblare

Exemple de agenţi chimici periculoşi:toluen, xilen şi metanol

-Adezivi şi vopsele (produse pe baza de izocianaţi, e.g. vopsele,lacuri, adezivi în 2 componenţi

Faza de producţie: operaţiile de finisare şi asamblare

Exemple de agenţi chimici periculoşi:Izocianaţi, formaldehida

-Conservanţi (pe baza de solvenţi organic I sau apa)

Faza de producţie : tratament de conservare

Exemple de agenţi chimici periculoşi:Săruri de cupru si crom

Masuri de prevenire

Modificarea procesului de producţie

24

Înlocuire totala sau parţiala a substanţelor periculoase

Automatizare si/sau procese închise

Exhaustare (absorbtie) locala

Ventilaţie generala corespunzătoare

Organizarea muncii

Depozitare sigura

Echipament Individual de Protecţie (EIP)

Masuri pentru situaţii de urgenta

Prevenirea si protecţia fata de incendii si explozi

Modificarea procesului de producţie

Adaptarea muncii la om

Proiectarea locurilor de munca

Alegerea echipamentului de munca

Alegerea metodelor de lucru si de producţie

Ameliorarea muncii monotone

Înlocuire totala sau parţiala a substanţelor periculoase.Substituţia substanţelor cunoscute ca fiind

periculoase cu unele mai puţin periculoase, cum ar fi înlocuirea benzenului cu toluen sau xilen

sau înlocuirea adezivilor si colorantilor pe baza de solvent cu unii pe baza de apa.

Automatizare si/sau procese închise

Echipamente sau parţi ale lor încapsulate pentru evitarea expunerii lucrătorilor la pulberi de

lemn.

Exhaustare (absorbtie) locala / Ventilaţie generala corespunzătoare

• daca alte masuri nu sunt suficiente, angajatorii trebuie sa implementeze masuri colective de

protecţie înaintea masurilor de protecţie individuala, cum ar fi exhaustarea

(absorbtia) localizata in secţiunile/echipamentele in care pulberea de lemn este produsa.

• ventilata generala trebuie întotdeauna sa fie prezenta pentru a evita/reduce acumularea de gaze

si vapori

Organizarea munncii:rotarea periodica a lucrătorilor expuşi la substanţe periculoase la efectuarea

unor operaţii specifice, cum ar fi vopsirea sau lăcuirea.

25

Depozitare sigura

Organizarea depozitarii

Garantarea compatibilităţii produselor depozitate împreuna

Ventilaţie corespunzătoare, loc uscat si temperatura potrivita

Etichetarea adecvata

Menţinerea FDS lângă produsele chimice

Echipament Individual de Protecţie (EIP)-trebuie sa fie utilizat numai atunci când evaluarea

riscului justifică acest lucru, adică atunci când nu este posibil să se utilizeze măsurile de protecţie

colectivă.

Masuri pentru situaţii de urgenta

•Angajatorul trebuie sa desemneze lucrătorii responsabili cu procedurile de urgenta

Prevenirea si protecţia fata de incendii si explozii

• Pulberea de lemn si solvenţii organici sunt uşor inflamabili. Acumularea de pulbere de lemn nu

trebuie permisa si toate produsele chimice trebuie depozitate

corespunzător.

3.2 Colectarea si transportul deseurilor solide rezultate

Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata,

rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera

pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau

pentru pasta de hartie.Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit

sub forma naturala. In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase

care poate avea efecte directe asupra sanatatii . De exemplu, prin fabricarea PAL ului sunt riscuri

de expunere la formaldehida, gaz generator de cancer al gatului.

Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau

vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri:

26

-Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus,

talas: (61% din total generat)

-Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de

lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie:

(28%)

-Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru

a absorbi un produs periculos, etc... Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg

la groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%)

Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra

mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic.

Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt

in forma lor naturala.

Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din lemn poate fi

comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid negru cu miros de petrol care

provoca aparitia unei spume si un film superficial in apele din jur.

Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de

zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se gasesc

natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu

concentratii ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta

etapa, levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.

Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare decat

cea masurata la canalizarea municipala si deci, nu poate fi deversat fara o tratare adecvata.

Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. Apa poluata

este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii

daunatoare sanatatii.Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica

extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea

lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.

27

Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaeroba.

In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat

induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare.

Concluzia:Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat, pot constitui un

pericol pentru mediul inconjurator. Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi

pentru ca:

Este inflamabil

Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de reciclare pot

merge la groapa de gunoi.

Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate fi considerat

un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic

Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi considerat atunci ca un

deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare.

Tehnici şi metode de colectare

În cazul deşeurilor solide, sistemul de evacuare cel mai des utilizat este cel cuprinzând

folosirea mijloacelor de transport, sistem aproape unic folosit în ţara noastră. Cel mai mare

dezavantaj al sistemului prin transport îl constituie faptul că operaţiile de lucru care urmează a fi

efectuate la acest procedeu necesită mai multe faze bine separate între ele şi care fiecare se

deosebeşte de cealaltă, precum şi faptul că în multe cazuri necesită soluţionarea unor probleme

igienice şi tehnice foarte costisitoare. Deşeurile, pe timp mai scurt sau mai îndelungat, trebuie să

fie stocate provizoriu la locul de producere. Deşeurile stocate trebuie încărcate în vehicule de

transport. Etanşeitatea totală a stocării şi transportului nu se poate asigura. Colectarea

reziduurilor în interiorul clădirilor, încărcarea lor în vehicule de transport sunt însoţite, în

general, de poluarea mediului înconjurător (miros urât, înmulţirea muştelor, praf etc.).

Continuitatea evacuării poate fi perturbată de starea căilor de acces, a căilor de circulaţie,

creşterea intensităţii circulaţiei, lipsei forţei de muncă, lipsa mijloacelor de transport ca urmare a 28

defecţiunilor sau a altor cauze ce pot apărea, fenomene ce pot conduce inevitabil la creşterea

costurilor transportului. Ca urmare, paralel cu dezvoltarea tehnicii, prin mecanizarea unor

operaţii, trebuie căutate metodele de îmbunătăţire şi modernizare a procedeelor de evacuare a

deşeurilor solide. Acest sistem are diferite variante de soluţionare a diferitelor faze componente.

De exemplu, receptarea primară a gunoaielor se poate face în: recipienţi - pubele, care sunt

periodic golite, containere de schimb cu preluare fără golire; saci de plastic. În mod similar şi

pentru celelalte faze există diferite moduri de soluţionare. În unele ţări, însuşi sistemul de

evacuare prin transport cu diferite mijloace auto este înlocuit cu sisteme care încă nu au căpătat o

largă utilizare. Dintre acestea amintim:

- evacuarea gunoaielor prin reţeaua de canalizare comunală prin spălare cu apă; impune o

prealabilă sfărâmare, concasare, mărunţire; se utilizează în Franţa, ltalia, Marea Britanie;

- evacuarea prin sistem pneumatic, printr-o reţea proprie; s-a utilizat la satul olimpic din

Munchen (1972);

- arderea gunoaielor la locul de producere, prezintă inconvenient ecologic, dar se foloseşte la

instituţiile sanitare şi unele întreprinderi speciale.

Colectarea şi stocarea provizorie a deşeurilor

Prima fază a procesului de evacuare a gunoaielor, şi anume colectarea şi stocarea la locul

de producere, realizată în funcţie de sistemul de transport, este în general o parte foarte neglijată,

insuficient dezvoltată şi neunitară din punct de vedere tehnic al întregului sistem de evacuare.

Aceasta situaţie se datorează în primul rând sistemului deschis sau sistemului denumit semiînchis

(încărcare deschisă, transport închis) de transportare a gunoaielor, inacceptabilă în zilele noastre,

având un nivel tehnic foarte scăzut. Aceste procedee şi în special cel semiînchis se întâlnesc şi în

prezent în cartierele periferice ale marilor oraşe cât şi în oraşele mici. Se impune eliminarea cât

mai rapidă a acestor procedee şi introducerea pe scară largă a sistemului de evacuare închis.

Esenţa sistemului închis de evacuare constă în faptul că în zonele de colectare gunoaiele

sunt colectate la locul de producere şi depuse în recipienţi de construcţii unitare, adecvate

dispozitivului de încărcare a autovehiculelor de transport (în multe cazuri standardizate).

Recipienţii umpluţi treptat în zonele de colectare dinainte proiectate sunt goliţi cu o periodicitate 29

bine determinată în vehicule de transport speciale, în sistem închis, după care gunoaiele sunt

transportate. Prima parte a procedeului (colectarea şi stocarea în interiorul imobilelor) este în

general o problemă de administrare a imobilelor şi numai a doua parte (golirea recipienţilor şi

transportul) aparţine unităţii (întreprinderii) de salubritate publică.

Recipienţii de colectare - stocare pot fi consideraţi ca accesorii strâns legate de vehiculele

de transport, datorită cărui fapt este mai corect dacă aceştia sunt în aproprierea organului de

transport şi dacă întreţinerea lor sistematică (reparaţie, completare) este asigurată de unitatea

(întreprinderea) de salubritate publică. Menţinerea în stare curată a recipienţilor poate fi

considerată ca o sarcină a administrării imobilelor. Problemele principale în aceste condiţii sunt:

- recipienţi de gunoaie;

- spaţiul de stocare.

Recipienţii de gunoaie - pot fi consideraţi ca anexe ale autovehiculelor de transport şi, ca

urmare, sunt fabricaţi după prescripţii unitare (standarde). În funcţie de mărimea stocării

gunoaielor şi de caracterul zonei de colectare (gradul de construcţie, densitatea locuinţelor) sunt

fabricaţi recipienţi cu diferite volume.

Tipurile de recipienţi de gunoaie utilizaţi în practică sunt: recipienţi mici, cu volume de

35-50-60 l; recipienţi mijlocii, cu volume de 90-110 l şi recipienţi mari (containere cu

rostogolire, cu descărcare sau de schimb) cu volume de 1100-1500 l.

Recipienţii trebuie să fie realizaţi astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:

a. Trebuie să fie confecţionaţi din materiale rezistente la intemperii, durabili în timp, rezistenţi

la eforturi mecanice (lovituri, îndoiri), neutri faţă de acţiunele chimice (de coroziunea provocată

de produsele în descompunere), neimflamabili (pericol de ardere, inflamabilitate).

b. Să fie echipaţi cu capace de închidere bune şi uşor manevrabile.

c. Din punct de vedere al formei, recipienţii trebuie astfel concepuţi încât golirea lor să fie

uşuoară şi rapidă.

d. Trebuie soluţionate manipularea, transportul şi curăţirea lor de către un singur om. Greutatea 30

lor proprie trebuie să fie cât mai mică.

e. Partea lor superioară să corespundă condiţiilor impuse de dispozitivele de ridicare a

vehiculelor de transport (în cazul sistemelor de golire sau de containere de schimb).

În unele ţări (se fac încercări şi la noi), se caută introducerea sistemului de colectare a

gunoiului în saci de hârtie sau plastic.

Avantajele sistemului în saci pot fi:

1. Manipularea şi transportul sacilor închişi, bine legaţi, sunt uşoare şi simple, fără emanare de

miros urât, degajarea de praf sau zgomot. Nu sunt necesare vehicule scumpe cu sistem de

încărcare închisă, se reduce numărul muncitorilor de manipulare şi încărcare.

2. Nu mai este necesară operaţia greoaie de curăţare şi întreţinere sistematică a recipienţilor.

3. Se poate elimină suprastocarea nedorită a recipienţilor în perioadele de vârf datorită

cantităţilor de gunoaie puternie variabile zilnic.

4. Realizarea spaţiilor de stocare este mai simplă.

Dezavantajul cel mai mare este că procurarea sacilor este destul de scumpă. Trebuie

asigurată fabricarea continuă a unei cantităţi însemnate de saci şi posibilitatea achiziţionării lor

fără perturbaţii. În acele oraşe unde deja functionează sistemul închis de evacuare (sunt la

dispoziţie recipienţi de stocare şi vehicule), trecerea la acest procedeu se poate realiza mai încet,

treptat. Sacii nu pot fi utilizaţi pentru transportul zgurii şi cenuşii datorită pericolului de

aprindere şi, ca urmare, evacuarea acestora trebuie asigurată separat.

3.3 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Tratare = orice procedeu care modifică caracteristicile fizice, chimice saubiologice ale deşeurilor

pentru a le diminua efectul dăunător asupra mediului înconjurător şi pentru a le reconferi o

utilitate centru de tratare

Destinatia finală a deşeurilor tratate poate fi:

- mediul înconjurător;31

- o unitate de produc ie sau de consum;

- un spatiu de depozitare controlată.

Metode de tratare a deşeurilor:

- tratarea mecanică

- tratarea biologică

- tratarea termică

- tratarea fizico-chimică.

Identificarea şi alegerea celor mai indicate solu ii de tratare:

- identificarea şi caracterizarea sumară a deşeului;

- identificarea destina iei posibile a deşeului;

- stabilirea unui caiet de sarcini pentru fiecare destina ie

- caracterizarea deşeului în func ie de caietul de sarcini aferent fiecărei destina ii;

- deducerea rolului fiecărei componente a deşeului în func ie de destina ie;

- identificarea strategiilor de tratare pentru fiecare componentă şi fiecare destina ie;

-identificarea procedeelor de tratare pentru fiecare componentă în functie de strategiile alese;

- stabilirea listei de compatibilitate a procedeelor de tratare;

- caracterizarea deşeurilor în func ie de aceste criterii;

- eliminarea procedeelor incompatibile cu deşeurile date;

- evaluarea eficien ei procedeelor re inute şi eliminarea celor neeficiente;

- definirea lan ului de procedee de tratare a deşeurilor;

- stabilirea bilan ului economic al solu iilor retinute;

32

- alegerea unei solutii.

Tratarea mecanică

Procedee de tratare a deşeurilor cu ajutorul cărora deşeurile pot fi prelucrate şi valorificate în

diferite sectoare industriale, separat pe frac iuni (tipuri de materiale).

Principalele procedee de tratare mecanică includ:

• măruntirea;

• sortarea;

• cură area;

• compactarea

operatii preliminare pentru tratarea biologică sau termică a deşeurilor biodegradabile

Măruntirea- se efectuează pentru uşurarea procesării ulterioare şi pentru mărirea suprafetei

exterioare a materialului

La alegerea tipului de maşină de mărun ire potrivit pentru prelucrarea unui anumit lot de deşeuri,

trebuie să se ină cont de:

- proprietă ile fizice ale materialului care trebuie mărun it

- scopul măruntirii

- caracteristicile necesare ale materialului măruntire.

3.4 Masuri de depozitare specifice si masuri de inchidere a depozitului de ecologizare a

zonei

Până în prezent, în practică mondială că şi în ţara noastră predomină încă evacuarea

reziduurilor în aşa zisele “gropi de gunoi” care de fapt sunt nişte gropi provenite fie din

33

depresiuni geografice naturale, fie rezultate în urma unor decopertări de teren sau cariere de

construcţii (pentru nisip şi cărămizi).

După modul în care se asigură protecţia mediului înconjurător, poartă denumirea de:

- Depozitare simplă: constă în descărcarea simplă, neorganizată a reziduurilor în diverse gropi,

foste cariere, sau pe alte terenuri, fără a se lua măsuri speciale pentru protecţia mediului

înconjurător. Aceste sistem de depozitare a fost în trecut sistemul cel mai răspândit, deoarece

este cel mai ieftin, mai comod, dar nu şi cel mai igienic. Substanţele organice existente în

componenţa reziduurilor constituie locul prielnic de adăpostire şi înmulţire a tot felul de insecte,

muşte şi şobolani. De aceea, acest sistem de depozitare simplă este unanim recunoscut ca

periculos pentru igiena publică, este inestetic şi răspândeşte mirosuri neplăcute.

- Depozitare controlată este folosită din ce în ce mai mult în lume şi în ţara noastră şi rămâne

încă sistemul principal de depozitare şi neutralizare a reziduurilor, constând în descărcarea

reziduurilor pe terenuri speciale, rampe, respectându-se anumite condiţii de igienă şi protecţia

mediului.

Depozitele se pot clasifica în funcţie de natura deşeurilor depozitate, astfel:

- Depozite pentru deşeuri periculoase;

- Depozite pentru deşeuri nepericuloase;

- Depozite pentru deşeuri inerte.

Pentru a închide un depozit este necesară luarea unor măsuri specifice pentru reconstrucţia

ecologică a spaţiului utilizat.

Reconstrucţia ecologică este o activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului

ecologic din ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale), ori de amenajare a unor

noi ecosisteme, cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior. Se urmăreşte

maximalizarea funcţiilor de bază ale ecosistemelor: de producţie, de protecţie, de suport, a celei

informaţionale ori sano-genetice etc., în concordanţă cu comandamentele sociale ale unei

perioade istorice date. În reconstrucţia ecologică se utilizează “amenajamentul ecologic”,

34

operaţie multi şi interdiciplinară, extrem de actuală în ţările puternic industrializate, dar foarte

necesară în ţările lumii a treia care, însă, nu dispun de fondurile necesar.

Cap IV Concluzii

Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei, fiind

relativ ieftin si putand fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite.

Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de

semifabricate, si materii prime auxiliare: diverse cleiuri,vopsele,lacuri,baituri,precum si

materiale plastice sau feronerie.

Tipuri de lemn folosit:

Cheresteaua

Furnirul

Panelul

Placajul

Placile fibro-lemnoase

Placile decorative din hartie stratificata

Lemnul impregnat

In industria lemnului, totalitatea actiunilor care se executa cu scopul ca materiile prime

impreuna cu materialele tehnologice, sa se transforme in produs finit o reprezinta procesul de

productie.Procesul de productie (fabricatie) cuprinde toatalitatea lucrarilor care privesc:

transportul materiilor prime si al materialelor tehnologice, controlul calitativ si dimensional al

acestora, pregatirea fabricatiei, realizarea schimbarilor privind dimensiunile, insusirile, starea si

structura, controlul calitativ si dimensional in timpul si la sfarsitul fabricatiei, ambalarea si

pastrarea produsului finit, precum si toate actiunile de ordin organizatoric care asigura

viabilitatea intreprinderii.

35

Procesul tehnologic (tehnologia de prelucrare) – reprezinta partea din procesul de productie

care cuprinde totalitatea operatiilor de lucru care duc la schimbarea formei, a dimensiunilor, a

insusirilor, a starii si a structurii atat a materiilor, cat si a materialelor tehnologice.

Procesul de fabricatie incepe cu primirea materiei prime si a semifabricatelor superioare si se

incheie cu expedierea produselor de mobila.Astfel, debitarea si uscarea materialului lemons

precede prelucrarea, fiecare constituind procese de fabricatie distincte.

Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau

vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri:

-Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf, rumegus,

talas: (61% din total generat)

-Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum grinzi de

lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie:

(28%)

-Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru

a absorbi un produs periculos, etc... Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg

la groapa de gunoi sau un alt centru specializat.

BIBLIOGRAFIE:

http://www.cristiano.oneto@act.gov.pt

http://www.joao.tavares@act.gov.pt

I.P. Florescu , “Tehnologia Fabricarii Mobilei “ , Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti

I. Rambu , “Tehnologia Prelucrarii Lemnului Vol-II” , Ed. Tehnica Bucuresti

www.rosmin.ro/files/ibtsc_cov

36